Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 aprilie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.49/20-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 14-04-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 aprilie 2004

6. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 150/1998 privind acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni (amânarea votului final).
 
consultă fișa PL nr. 86/2004

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.150/1998 privind acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni.

Comisia pentru administrație publică a întocmit raport de respingere, dar, mai întâi, inițiatorii cine sunt?

Domnul președinte Ioan Oltean, în calitate de inițiator.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îngăduiți-mi să îmi exprim punctul de vedere, în numele celor 6 inițiatori, legat de propunerea noastră de modificare a Legii nr.150/1998, lege care are în vedere acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni.

Doamnelor și domnilor colegi,

Schimbările politice care au avut loc în ultima perioadă, la nivel mondial, precum și rolul atribuit statelor central și est-europene, în noua configurație continentală, impun o regândire a raporturilor dintre statul român și comunitățile românești de pretutindeni, inclusiv prin prisma concluziilor Comisiei de la Veneția referitoare la tratamentul pe care comunitățile minoritare ale unui stat îl pot primi din partea statului înrudit.

Necesitatea păstrării și afirmării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase prevăzute în documentele internaționale sau regionale invită la acțiune coerentă și eficientă. Prevederile tratatelor de bază încheiate de România cu statele învecinate, ale acordurilor de colaborare bilaterale încearcă să ofere acestui tip de acțiune un cadru juridic încă precar astăzi și care va trebui completat în regim de urgență cu o serie de acte normative. Art.7 din Constituția României stabilește obligația statului român de a asigura sprijinirea comunității românești de pretutindeni.

Pe cale de consecință, statul român a început să-și respecte această obligație abia în anul 1993, cu legea prin care a fost înființat Fondul pentru Republica Moldova, căreia i-au urmat, pe urmă, alte prevederi, în speță Legea nr.85/1995, Legea învățământului, dar consacrarea legislativă a domeniului relațiilor cu românii de pretutindeni avea să fie abia în anul 1998, prin Legea nr.150, pe care noi am încercat s-o îmbunătățim prin propunerea legislativă.

Astăzi, după ce și Parlamentul României a înțeles să reglementeze, de o manieră europeană, relația cu românii care mai sunt și cetățenii altui stat, eliminând restricțiile discriminatorii ale art.16 alin.3, se impune ca și cadrul instituțional al relațiilor cu conaționalii de pretutindeni și cu organizațiile lor să fie completat de o manieră modernă. Analiza domeniului acestor relații impune o abordare diferențiată pentru comunitățile românești, în funcție de spațiul în care trăiesc, de istoria lor, de dimensiunea și afirmarea lor contemporană, de tipul resurselor umane și de capacitatea lor de a participa la refacerea și conservarea patrimoniului cultural, spiritual și etnic comun. O atenție specială trebuie acordată relațiilor cu românii care trăiesc în spațiul ex-sovietic, la sud de Dunăre și în Balcani. Acest lucru va transpare, de acum, din programele instituțiilor publice din țară, adoptarea unei strategii naționale, în acest sens, fiind mai mult decât necesară și oportună în acest moment.

De aceea inițiatorii au apreciat că, în acest moment, se impune cu necesitate modificarea și completarea Legii nr.150, pentru a o pune de acord atât cu noile prevederi ale Constituției României cât și cu noile realități europene.

Apreciem că poziția Comisiei de administrație publică, de respingere a acestui proiect este una care vine într-un conflict evident cu noile realități ce vizează atenția deosebită pentru comunitățile românești din afara teritoriului român și de aceea noi vă rugăm să respingeți raportul și să susțineți propunerea legislativă în forma în care ea a fost prezentată prin propunerea propriu-zisă a Comisiei de administrație publică.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Bara prezintă raportul de respingere al Comisiei de administrație publică.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative pentru următoarele motive. Am să fiu foarte scurt cu motivele, ele sunt foarte multe. Consiliul de reprezentare al românilor de pretutindeni, propus a se înființa, este imprecis definit sub aspect normativ, fiind când instituție publică sub egida Parlamentului, art.13, când organism de sine stătător și for de dezbatere, art.14, când structură parlamentară, art.22. Dispozițiile art.8 alin.1, potrivit cărora întrunirea Consiliului se face la convocarea Parlamentului, se află în contradicție cu normele constituționale în materie, deoarece Parlamentul nu poate avea o asemenea atribuție. În aceeași situație se află și prevederile art.20 alin.1, potrivit căruia acest consiliu ar avea calitatea de autoritate superioară de avizare a inițiativelor autorităților statului român, sub sancțiunea nulității absolute a actului normativ, fără a se preciza însă caracterul conform al acestui aviz. Prevederile de la capitolul IV intitulat "Fondul "Emanuil Godju" pentru românii de pretutindeni" nu sunt în concordanță cu reglementările privind Fundația "Emanuil Godju", fundație de drept privat a cărei activitate face obiectul Tratatului româno-ungar, motiv pentru care se impune corelarea acestora.

Mai sunt și alte motivații, eu am să fiu foarte concis și am să vă spun că Propunerea legislativă nu a îndeplinit votul necesar pentru a se aproba, iar raportul comisiei de respingere a fost aprobat cu 9 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 2 abțineri. Deci rog Camera Deputaților să fie de acord cu raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină în dezbaterea acestei propuneri? Nu. O vom supune astăzi votului final.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 17:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro