Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 aprilie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.51/22-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 15-04-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 aprilie 2004

4. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (amânarea votului final).
 
consultă fișa PL nr. 133/2004

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Dați-mi voie, în continuare, stimați colegi, să trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Și pentru că sunt inițiatorul acestei legi, îl rog pe domnul Niță să preia conducerea ședinței.

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților, Constantin Niță.)

Domnul Constantin Niță:

Rog inițiatorul să prezinte proiectul de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Permiteți-mi ca în numele colegilor mei, domnul deputat Gaspar și domnul senator Doru Tărăcilă, să vă prezint această inițiativă legislativă care își propune să înnoiască, să adecveze, dacă vreți, actuala lege de organizare a Curții Constituționale, evoluției cadrului nostru constituțional și în special să o adecveze noii noastre Constituții, rezultate ca urmare a adoptării legii de revizuire a acesteia.

Curtea Constituțională, în orice stat democratic, este una din instituțiile sale fundamentale și dați-mi voie, ca profesionist și ca om politic să-mi exprim mândria că Adunarea Constituantă a adoptat acest sistem de control al constituționalității legilor, un sistem novator pentru România, pentru că în perioada interbelică un control al constituționalității legilor îl făcea Înalta Curte de Casație.

Noi am adoptat tradiția europeană și ne-am înscris, alături de țările cu o veche democrație: Franța, Spania, Germania și majoritatea țărilor europene, care asigură controlul constituționalității legilor, prin curți constituționale.

Curtea noastră constituțională și-a câștigat un binemeritat prestigiu în anii care au urmat constituirii sale, atât datorită calității de excepție a judecătorilor care au alcătuit în ultimii ani această instituție, cât și datorită respectului pe care instituțiile statului, cetățenii le-au manifestat față de activitatea ei.

Aș vrea să subliniez, dacă vreți, exemplul științific pe care Curtea Constituțională l-a dat întregii sale activități, deciziilor sale, care au fost modele profesionale și modele științifice.

Desigur, se impunea utilizarea experienței căpătate și mai ales se impunea ca în urma modificărilor intervenite prin Legea de revizuire a Constituției, legea să fie îmbunătățită.

În primul rând trebuia subliniat ceea ce Constituția a prevăzut: supremația Constituției și, dacă vreți, rolul de garant al supremației Constituției, pe care să-l exercite Curtea Constituțională.

Prin noua lege pe care o propunem, de fapt prin modificările pe care le propunem Legii nr. 47, dorim să dăm o dimensiune și mai substanțială rolului Curții Constituționale și să sporim atribuțiile acesteia.

În consens cu noile prevederi constituționale, proiectul Legii de modificare prevede o extindere a atribuțiilor, în sensul că în viitor Curtea Constituțională va avea atribuții pentru soluționarea conflictelor dintre autoritățile statului și va avea un control al constituționalității legilor de aprobare a tratatelor și acordurilor internaționale.

Sfera subiecților care vor putea să sesizeze Curtea Constituțională a fost sporită, în sensul că în urma creșterii și a instituției Avocatului Poporului, acesta va putea sesiza Curtea Constituțională, atât pentru controlul anterior al constituționalității legilor, cât și pentru controlul posterior, în cadrul excepției de neconstituționalitate.

A trebuit, urmare a acestor lărgiri a competențelor Curții Constituționale, să se facă precizări suplimentare cu privire la procedura în contenciosul Curții Constituționale, pentru că trebuiau realizate unele puneri în concordanță ale acestei proceduri specifice cu procedura pentru validarea alegerii președintelui, cu procedura pentru confirmare a rezultatelor referendumului.

De asemenea, un lucru nou care s-a realizat, apropo de referendum, asupra Constituției, legea prevede, vizavi de problemele care s-au ridicat după adoptarea Legii de revizuire a Constituției și înainte de referendum, posibilitatea atacării la Curtea Constituțională și mai ales a sesizării din oficiu de către aceasta a textelor care au fost introduse în Legea de revizuire a Constituției, în timpul dezbaterilor parlamentare. Pentru că până la această dată Curtea Constituțională se putea pronunța doar anterior începerii dezbaterilor asupra Legii de revizuire a Constituției.

Cred că cea mai importantă modificare pe care am dorit să o aducem Legii de organizare a Curții Constituționale, în consens cu cerințele unui stat democratic, cu cerințele echilibrării procesului de legiferare a atribuțiilor Parlamentului față de Curtea Constituțională, una din cele mai importante modificări este aceea care se referă la faptul că decizia Curții Constituționale este obligatorie în controlul constituționalității legii, în controlul anterior, este obligatorie și pentru Parlament, obligația erga omnes.

Ca atare, de acum încolo, deciziile Curții Constituționale nu vor mai putea fi înfrânte printr-o majoritate de două treimi de către Parlament. Dimpotrivă, Parlamentul va trebui să se supună deciziei Curții Constituționale, Parlamentul, ca și Guvernul, și într-un termen stabilit va trebui să ia măsuri pentru a înlocui textele declarate neconstituționale sau pentru a înlocui o lege care a fost declarată neconstituțională.

Acestea sunt principalele modificări. Aș dori să adresez sincere mulțumiri Comisiei juridice, colegilor noștri care s-au aplecat cu mult profesionalism și cu foarte mare operativitate asupra acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Consiliul legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil propunerea legislativă, în forma prezentată de inițiator, cu avizul transmis în 23 martie 2004.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în concordanță cu modificările introduse prin Legea de revizuire a Constituției României din anul 2003, fiind statuate și norme procedurale, specifice contenciosului constituțional, în vederea corelării cu regulile procedurale stabilite prin alte reglementări.

De asemenea, sunt prevăzute și reglementări speciale referitoare la autonomia bugetară și la personalul propriu al Curții Constituționale, pentru armonizarea cu legislația europeană în materie.

Camera Deputaților este prima cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaților, iar Senatul este cameră decizională.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat această propunere legislativă în ședința din 31 martie 2004. La dezbateri a participat în calitate de invitat, din partea Curții Constituționale, domnul judecător Ioan Vida.

La comisie s-au înregistrat un număr de trei amendamente formulate în scris de doamna deputat Iulia Pataki, din Grupul parlamentar U.D.M.R.

La lucrările comisiei au fost prezenți 22 de deputați din numărul total de 24.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în forma prezentată de inițiator, cu amendamente respinse, redate în anexa la acest raport.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva? Domnule deputat Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susține această inițiativă legislativă din cel puțin două motive. În primul rând că era absolut necesară, având în vedere procesul de revizuire a Constituției, și, în al doilea rând, ea vine să desăvârșească un capitol din cadrul procesului de revizuire a Constituției, capitol consacrat Curții Constituționale.

Practic, ceea ce noi am realizat la revizuirea Constituției, capătă astăzi o formă concretă, prin această propunere legislativă. Altfel spus, acele noi atribuții care au fost date Curții Constituționale prin Constituția revizuită, astăzi capătă o formă concretă, procedurală, prin inițiativa depusă de către colegii noștri deputați și senatori.

Aș vrea să subliniez și eu doar alte câteva argumente pentru care trebuie să susținem această inițiativă legislativă.

Prin Constituția revizuită, Curtea Constituțională capătă atribuții noi. Printre acestea amintim..., iar inițiativa legislativă le reliefează într-un mod pragmatic. Este vorba de posibilitatea Curții Constituționale de a se pronunța asupra constituționalității tratatelor sau a acordurilor internaționale. Este o prevedere foarte importantă și, având în vedere procesul de integrare a României în Uniunea Europeană, această atribuție va căpăta o pondere extrem de importantă.

2. Curtea Constituțională va avea posibilitatea, în premieră, să soluționeze conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice.

Adică atunci când va fi în dispută o problemă constituțională, nu ne vom mai pronunța noi, de aici, de la tribuna Parlamentului, într-un sens sau altul, avem autoritatea supremă în materie de constituționalitate, care este Curtea Constituțională, care la sesizarea, fie a președintelui României, fie a președintelui Camerei Deputaților, a președintelui Senatului, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului superior al magistraturii, să sesizeze autoritatea supremă în materie de constituționalitate, Curtea Constituțională, și să tranșeze acest conflict juridic, eliminând dezbaterile politicianiste sau politice pe această temă.

În al treilea rând, se dă posibilitatea avocatului poporului de a sesiza direct Curtea Constituțională, atât pe calea controlului anterior, adică înainte ca o lege să intre în vigoare, cât și după ce o lege sau ordonanță guvernamentală a intrat în vigoare. Este un progres și ceea ce înseamnă că cetățeanul va fi mai bine protejat sub aspectul drepturilor și libertăților cetățenești, având în vedere că atributul principal al avocatului poporului este de a apăra cetățeanul în raporturile cu administrația publică, cu potențialele abuzuri care se săvârșesc de către aceasta. Dând dreptul avocatului poporului să sesizeze Curtea Constituțională, indirect sporim posibilitatea cetățeanului de a se apăra împotriva abuzurilor la care ar fi supus din partea autorităților administrative.

4. Forța deciziilor Curții Constituționale a fost probabil cea mai controversată problemă legată de Curtea Constituțională în ultimii 12 ani, pentru că Legea Curții Constituționale este din 1992. Întotdeauna s-a pus întrebarea care este întinderea forței deciziilor Curții Constituționale și mai ales a deciziilor Curții Constituționale pronunțate cu privire la legi și ordonanțe aflate în vigoare. Pentru că în cazul controlului anterior, la legile care încă nu intraseră în vigoare, acolo era clar că Parlamentul putea să infirme o decizie a Curții Constituționale, cu o majoritate de două treimi în fiecare cameră a Parlamentului.

După revizuirea Constituției și după adoptarea acestei inițiative legislative, Parlamentul pierde acest drept. Adică Parlamentul nu va mai putea niciodată în România să infirme o decizie a Curții Constituționale. Nici până acum nu a făcut-o! Dar, a existat această posibilitate, ca printr-o majoritate de două treimi în fiecare cameră să nu țină cont de arbitrul suprem în materie de constituționalite și să decidă politic.

De aici înainte Parlamentul este obligat să se conformeze deciziei Curții Constituționale, în cazul în care prin aceasta se constată că o dispoziție dintr-o lege ce urmează să intre în vigoare este neconstituțională.

De asemenea, după ce o lege sau o ordonanță intră în vigoare, dacă este atacată la Curtea Constituțională, printr-o excepție de neconstituționalitate, și Curtea Constituțională spune că acea dispoziție din lege sau din ordonanță este neconstituțională, încetează efectele acelei legi sau ordonanțe, cu privire la dispoziția concretă. Cum? În cazul propus de către inițiator, potrivit Constituției, dispozițiile neconstituționale își încetează efectele la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, dacă în acest interval de timp Parlamentul nu pune de acord textul de lege cu decizia Curții Constituționale.

Și ceea ce este foarte important de reținut, că pe acest interval de 45 de zile, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale se suspendă.

Acest lucru este important, că în România supremația legii este asigurată, Curtea Constituțională, ca autoritate supremă în materie de constituționalitate arbitrează definitiv jocul instituțional. Acum era această dispută. Nu se știa ce se întâmplă cu forța deciziei Curții Constituționale, pe calea de excepție în fața instanțelor judecătorești. Acea decizie producea efecte numai în acel caz concret. Nu se aplica în cazul concret unde a fost validată decizia Curții Constituționale, urmând ca în alte situații, unde nu s-a invocat decizia Curții Constituționale, să producă efecte juridice o asemenea dispoziție.

Acum știm foarte clar, sec și fără echivoc, fără posibilitate de interpretare, că din moment ce Curtea Constituțională a spus că o decizie este neconstituțională, ea se suspendă, iar dacă în 45 de zile Parlamentul nu o pune de acord cu decizia Curții Constituționale, acea prevedere legală își încetează efectele.

Curtea Constituțională nu poate abroga un text de lege, pentru că nu este autoritate legiuitoare, nu poate să-l scoată din textul legii, dar îl declară neconstituțional și spune că nu produce efecte juridice, lăsând la latitudinea Parlamentului dreptul să abroge norma respectivă sau să o modifice în consonanță cu textul Curții Constituționale.

Curtea Constituțională, repet, nu poate să abroge un text, ci poate doar să-l declare neconstituțional, dar valoarea este în fapt de abrogare, din perspectiva efectelor pe care le produce.

Iată doar câteva din argumentele pentru care credem că este nevoie să susținem această inițiativă, să felicităm inițiatorii pentru că au reușit să pună într-un cadru coerent dispozițiile din Constituție cu legea în vigoare, motiv pentru care trebuie să fie susținută. Avem un singur amendament, de corelare, după părerea noastră, pe care îl vom invoca la momentul potrivit.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Tot la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat de la Grupul U.D.M.R.

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Cu riscul de a repeta anumite idei, dar totuși evit să repet aceleași argumente și aceleași detalieri, permiteți-mi să exprim anumite idei. Considerăm că existența și funcționarea Curții Constituționale constituie și determină gradul de democratizare a unei țări, respectiv a stării statului de drept în țara respectivă.

Curtea Constituțională, fiind garantul supremației Constituției și unica autoritate în materie de justiție constituțională, principala sa atribuție este aceea de control al constituționalității legilor, pe lângă alte atribuții pe care le are, conform Constituției.

Această autoritate independentă, politico-juridică, este aceea care veghează asupra respectării Constituției, ca singura autoritate, și poate impune un spirit al constituționalismului, dacă vreți, care este deosebit de important într-un stat în curs de democratizare. Acel spirit al constituționalismului este, considerăm, deosebit de important.

Prestigiul Curții Constituționale, care trebuie să fie asigurat atât prin Constituției, cât și prin Legea de organizare și funcționare, asigură într-un fel și un prestigiu Parlamentului.

Curtea Constituțională este, de asemenea, singurul organ care, am putea spune, este deasupra organului legiuitor.

Nu doresc să repet acele motive care au impus această modificare a Legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale, care s-a impus datorită modificărilor intervenite în urma revizuirii Constituției, au fost detaliate toate aceste aspecte, și eu doresc, totuși, să subliniez poate cea mai importantă modificare ce a intervenit în activitatea Curții Constituționale, și anume, aceea că de acum încolo Parlamentul nu va putea înlătura obiecțiile de neconstituționalitate formulate de către Curtea Constituțională. Altfel spus, deciziile Curții Constituționale de acum încolo sunt obligatorii pentru Parlament, și Parlamentul trebuie să se conformeze deciziilor Curții Constituționale. Aceasta este importat nu numai pentru prestigiul pe care astfel îl redobândește Curtea Constituțională, dar este important și pentru prestigiul Parlamentului, pentru că, poate, de acum încolo, Parlamentul va fi mult mai atent asupra activității sale, asupra propriei activități de legiferare.

În consecință, prin aprobarea acestor modificări ce se impun în urma modificării Constituției - poate avem și șansa ca și calitatea activității Parlamentului să fie mai bună.

Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va susține acest proiect.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Știrbeț, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul Cornel Știrbeț:

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, doresc să felicit și eu inițiatorii pentru modificarea acestui proiect de lege care întărește, de fapt, rolul Curții Constituționale în sistemul organelor statului din România și ne apropie de legislația europeană și de normalitate în ce privește competențele și modul de funcționare a acestui organism constituțional.

Sigur că eu cred că modificarea Constituției impunea sine die modificarea Legii nr. 47, de organizare și funcționare a Curții Constituționale, însă propunerile făcute pentru modificarea legii asigură, așa cum spuneam, o apropiere, o armonizare a legislației noastre cu legislația europeană.

N-aș vrea să repet toate modificările care sunt de salutat în această propunere legislativă, aș vrea însă să atrag atenția că nu trebuie să ne entuziasmăm, chiar dacă adoptăm o lege bună, pentru că dumneavoastră știți că avem dificultăți mai mari în aplicarea unei legi, decât în procesul de adoptare și armonizare teoretică, să-i spun așa, a unui act normativ.

Sigur că nu trebuie să uităm că încă în funcționarea Curții Constituționale se simte foarte mult influența factorului politic și cred că în această direcție ar trebui ca după adoptarea modificărilor propuse în această inițiativă să acționăm mai mult și să ne raportăm la modul de constituire, la delegarea și la desemnarea membrilor Curții Constituționale, în așa fel încât să înlăturăm orice posibilitate de imixtiune politică, să asigurăm într-adevăr independența acestui înalt for constituțional.

Nu pot însă să nu apreciez, încă o dată, calitatea și importanța propunerilor de modificare și, ca urmare, și Grupul parlamentar liberal va susține această propunere legislativă.

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Domnul deputat Timiș, din partea Grupului parlamentar PSD.

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că și eu, împreună cu reprezentanții celorlalte partide politice, că inițiatorii acestui proiect de lege, ai acestei inițiative legislative trebuie să fie felicitați, pentru efortul intelectual și juridic, de a crea o nouă fizionomie și a adăuga noi atribuții Curții Constituționale, în acord cu noua Constituție, revizuită, a României. Prin acest proiect de lege, Curtea Constituțională devine ceea ce trebuia din totdeauna să fie: o instanță supremă în materie constituțională. Și, dacă, până acum, în unele aspecte, în disputele constituționale avea prioritate criteriul politic, în acest moment, prin această inițiativă legislativă, Curtea Constituțională devine instanță supremă și criteriul juridic și constituțional al deciziilor ei este esențial.

Din atribuțiile pe care, în urma proiectului de lege, le dobândește Curtea Constituțională, aș insista asupra a trei aspecte.

În primul rând, atribuția de a se pronunța pe tratatele și acordurile internaționale, de a se pronunța asupra constituționalității lor. Știți bine că aceste tratate și acorduri internaționale se fac în numele Guvernului sau în numele Președintelui țării și România, ca partener la aceste tratate, putea să facă cel mult rezerve. Acum, iată că o instanță supremă în materie de Constituție vine și hotărăște asupra acestor acte juridice, asupra acestor acorduri. Cred că lucrul acesta este foarte bun.

De asemenea, intervenția Avocatului Poporului, dreptul de a sesiza Curtea Constituțională, este și el un lucru extraordinar de bun, pentru că Avocatul Poporului apără drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului. Iată că aceste drepturi și libertăți au încă un temei și o motivație juridică să fie respectate în România.

Și, nu ultimul rând, evident, dar destul de pregnant, este faptul că factorul politic în decizia Curții Constituționale a fost eliminat: Parlamentul nu este cel care decide asupra excepțiilor de constituționalitate, ci însăși Curtea Constituțională. Deci, orice încălcare a Constituției se reglează nu printr-o hotărâre politică, în cadrul Parlamentului, ci printr-o hotărâre a unei instanțe competente în materie de Constituție, printr-o decizie judecătorească.

Cred că acestea și celelalte noi atribuții aduse Curții Constituționale reușesc să facă din această instanță ceea ce ea trebuie și trebuia să fie. Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Mai dorește cineva, la dezbateri generale? Nu mai dorește.

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Aș dori, întâi, să mulțumesc distinșilor mei colegi pentru aprecierile pe care le-au făcut asupra calității propunerii legislative, dar, mai ales, aș dori să le mulțumesc pentru aprecierile pe care le-au făcut asupra importanței legii, asupra perspectivei pe care ea o deschide pentru îmbunătățirea activității Curții Constituționale și pentru aprecierile pe care le-au făcut asupra activității Curții. Buna funcționare a unui stat de drept depinde, în foarte mare măsură, de modul cum instituțiile sale își îndeplinesc atribuțiile, dar depinde, tot în foarte mare măsură, de modul în care celelalte autorități, societatea civilă respectă deciziile fiecăreia din aceste autorități și îi apreciază autoritatea. Modul cum v-ați referit la activitatea Curții Constituționale demonstrează din plin acest lucru.

Vă mulțumesc că ați subliniat în special faptul că Parlamentul, iată, a avut echilibrul, puterea și înțelepciunea să renunțe la orgoliul lui de suveranitate exclusivă și să accepte că deciziile Curții Constituționale cu privire la modul în care ea apreciază constituționalitatea unei legi să fie definitive.

Vreau să vă asigur că noi, inițiatorii, am conlucrat foarte bine și, practic, împreună, am realizat acest proiect de lege, colegii noștri din Curtea Constituțională având, la rândul lor, maturitatea să renunțe la unele propuneri care nu puteau fi susținute.

Vă mulțumesc tuturor.

Și aș vrea să vă spun și faptul că Președintele Curții Constituționale și câțiva judecători ar fi dorit să participe la aceste dezbateri.

Domnul Constantin Niță:

Chiar participă, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Au avut ședință. Iată, dovedind respectul pe care, la rându-le, îl manifestă față de noi și interesul evident pentru felul cum noi o să adoptăm legea, sunt prezenți aici. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe fond a legii.

La titlul legii, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. I.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 1. Se introduce un nou alineat.

Dacă aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 2, se propune ca alin. 3 al art. 1 să se abroge.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 3. La art. 2 subpunctele 1, 2 și 3, se propune modificarea.

Dacă aveți observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate toate cele trei subpuncte.

La pct. 4, se propune ca alin. 1 și 2 ale art. 3 să se modifice.

Dacă dumneavoastră aveți observații la modificare? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 5. Se propune abrogarea art. 4.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 6, se propune abrogarea art. 5.

Dacă aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 7, se propune ca alin. 2 al art. 8 să se abroge.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 8. Se propune ca după alin. 1 al art. 9 să se introducă un alineat nou - 11.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 9, la art. 11 lit. a) și b) ale alin. 1, se propune modificarea lor.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 10, după lit. b) a alin. 1 al art. 11, se introduce o nouă literă - b1) cu cuprinsul din lege.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 11, după alin. 2 al art. 11, se introduce un alineat nou - 3.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 12, alin. 1 al art. 12 se va modifica, conform propunerii inițiatorului și comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 13. De asemenea, partea introductivă a alin. 1 și A a art. 13 se modifică.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat, art. 13, în noua variantă, respectiv, cu pct. 1.A și subpunctele a), b), c), d), e), f).

Dacă sunt observații? nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 14. După alin. 2 al art. 13, se introduce un nu alineat - 3.

Dacă sunt observații la acest alineat? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 15. La alin. 1 al art. 14, se propune modificarea.

Dacă sunt observații, cu modificarea propusă de către inițiator? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 16. Alin. 1 și 2 ale art. 17 se modifică, în varianta propusă de inițiator și comisie.

Dacă sunt observații, cu cele două subpuncte - 1 și 2? Nu sunt observații.

Votat în unanimitate.

La pct. 17, art. 18 se va modifica, în varianta propusă, respectivă, cu subpunctele 1, 2 și 3.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Votat în unanimitate.

Pct. 18, alin. 1 al art. 19 se modifică, sub propunerea făcută de inițiator și de comisie.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 19. Se propune ca alin. 2 și 3 ale art. 20 să se modifice.

Dacă sunt observații la cele două modificări? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 20, se propune ca la Cap. III Secțiunea a 2-a, după paragraful 1, să se introducă paragraful 11 și 21.

Dacă sunt observații? Vă rog, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi și mie să salut prezența Președintelui Curții Constituționale, a domnului profesor Popa, și a domnului profesor Vida, judecător la Curtea Constituțională, la ședința noastră și le mulțumim pentru sprijinul pe care îl acordă funcționării sistemului politic și constituțional din România.

Domnule președinte, la articolul propus a fi introdus, 205, aș avea doar o observație de corelare tehnico-legislativă. Prin acest articol introdus, noi curmăm și o dispută, pe care am avut-o chiar în interiorul Comisiei constituționale, cu ocazia Legii de revizuire a Constituției, când se punea întrebarea dacă putea, Legea de revizuire a Constituției, după ce a fost adoptată de Parlament, să mai facă obiectul controlului de constituționalitate. Disputa, acum, este tranșată și eu, personal, am susținut și atunci și susțin și acum acest text propus că, după ce Parlamentul finalizează Legea de revizuire a Constituției, Curtea Constituțională trebuie să aibă posibilitatea să controleze dacă Legea de revizuire respectă rigorile Constituției și nu încalcă acele limite care nu pot fi încălcate, potrivit Constituției.

Inițiatorii, într-o manieră corectă, au spus că: "În termen de 5 zile de la adoptarea Legii de revizuire a Constituției, Curtea Constituțională se pronunță din oficiu asupra acesteia". Deci, nu se lasă doar la sesizarea parlamentarilor, așa cum este în mod obișnuit cazul, ci, iată că, după ce Parlamentul sau ambele Camere adoptă în ședință separată sau în ședință comună, pe textele aflate în divergență, Legea de revizuire a Constituției, Curtea Constituțională, din oficiu, analizează dacă nu cumva, în cadrul dezbaterilor parlamentare, au apărut articole noi, care, prin conținutul lor, să încalce textul Constituției.

Obiecția mea este următoarea, alin. 2 de la art. 205 spune așa: "Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispozițiile constituționale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaților și Senatului în vederea reexaminării Legii de revizuire a Constituției". Este corect acest lucru, Curtea Constituțională ne spune: "Un articol sau mai multe din Legea de revizuire este/sunt neconstituționale". Prin simpla formulare, numai "reexaminare", s-ar putea înțelege că Parlamentul ar avea posibilitatea, la reexaminare, să nu modifice Legea de revizuire în sensul deciziei Curții Constituționale și să rămână în continuare pe o formulă pe care a avut-o anterior. Și pentru a pune de acord textul legii cu ceea ce noi am stabilit peste tot, în conținutul legii, că, cu ocazia reexaminării se pun de acord dispozițiile respective cu decizia Curții Constituționale.

Eu înțeleg că, și în mod firesc, "reexaminarea", în sensul constituțional al revizuirii, ar trebui să vizeze punerea de acord cu textul deciziei Curții Constituționale, dar, pentru a nu lăsa nici o urmă de interpretare sau de pretext de dezbatere în Parlament, propun ca, la fel ca și în cazul celorlalte situații, textul să fie completat cu următoarea sintagmă (recitesc încă o dată textul): "Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispozițiile constituționale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaților și Senatului în vederea reexaminării Legii de revizuire a Constituției - este textul actual și completez - pentru punerea ei de acord cu decizia Curții Constituționale." Deci, Legea de revizuire se reexaminează "pentru punerea ei de acord cu decizia Curții Constituționale".

Cred că este o completare necesară, care ar elimina orice ambiguitate în ceea ce privește forța deciziei Curții Constituționale și obligația Parlamentului ca prin Legea de revizuire să nu fie cumva supus referendumului vreun articol care să fie contrar Constituției. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte Dorneanu, vă rog.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cred că propunerea distinsului nostru coleg este corectă. În primul rând, aceeași soluție este prevăzută și în cazurile obișnuite. Desigur, implicit s-ar deduce că Parlamentul nu poate să facă altceva, decât să pună de acord prevederile Legii de revizuire cu decizia Curții Constituționale, dar, pentru a nu putea exista o altă interpretare, cel puțin eu sunt de acord cu adăugirea pe care a propus-o domnul Boc.

Desigur, să facem împreună exact această completare. Nu știu dacă verbul "pentru punerea de acord" sau "pentru a fi pusă de acord"... Să stabilim împreună, exact, dați-ne acest mandat tehnic, ca să completăm în maniera cea mai bună prevederea pe care a supunem acum a fi completată.

Domnul Constantin Niță:

Reluăm pct. 20, pentru că mai avem câteva articole până acolo.

Așa cum s-a propus, la pct. 20, la Cap III Secțiunea a 2-a, după paragraful 1 și se introduc paragrafele 11 și 12.

Deci, la denumirea paragrafului 11, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 201, 202, 203, 204, 205, dacă sunt observații? Cu mențiunea că la pct. 5 să luăm în considerare propunerea făcută de domnul deputat Boc.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La paragraful 12, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 206, 207 și 208, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 21, se propune abrogarea art. 22.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 22, se propune ca alin. 4 al art. 22 să se modifice.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 23, la Cap. III Secțiunea a 2-a pct. 3, va primi o altă denumire.

Dacă sunteți de acord cu acest lucru? De acord.

Votat în unanimitate.

La pct. 24 alin. 1, 3 și 6 se propune modificarea art. 23.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 25, se propune ca alin. 1 și 4 ale art. 24 să se modifice.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 26, se propune ca alin. 3 al art. 24 să fie abrogat.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 27, după alin. 4 al art. 24, se propune introducerea unui nou alineat, 41.

Dacă sunt observații cu cuprinsul lui? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 28, alin. 3 al art. 25, se propune modificarea.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 29, la Cap. III Secțiunea a 2-a, după pct. 3, se introduc pct. 31, 32.

Dacă sunt observații la 31? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Bineînțeles, cu modificarea art. 251 și 252.

Nu sunt observații, votat în unanimitate.

La paragraful 32, dacă sunt observații, la denumirea acestuia? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Și, de aici, decurg art. 253, 254 și 255.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 30, se propune modificarea art. 26, cu cele două alin. 1 și 2.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 31, se propune modificarea art. 27.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 32, alin. 1, 2 și 4 ale art. 29, se propune modificarea acestora.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 33, se modificarea art. 30, cu alin. 1 și 2.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 34, se propune modificarea alin. 3 al art. 31.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 35, alin. 1 al art. 32, se propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 36, se propune modificarea art. 34.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 37, la Cap. III Secțiunea a 2-a, după paragraful 7, se introduc paragraful 71 și 72.

La 71, la titlul acestui paragraf, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 341 și 342 din acest paragraf, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La paragraful 72, titlul acestuia, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Și, de aici, decurg art. 343 și 344.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 38, se propune abrogarea art. 35 și 36.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 39, după Cap. III, se introduc Cap. III1 și III2.

La titlul Cap. III1, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 345 și 346.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. III2, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolele din acest capitol: 347, cu subpunctele 1, 2 și 3, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 348, cu subpunctele 1, 2, 3, 4 și 5.

Dacă sunt observații? nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 349, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 3410, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 3411, 12, 13, 14, 15, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 40. Titlul Cap. IV se modifică.

Dacă sunt observații la modificarea propusă? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 41, înaintea alin. 1 al art. 37, se introduc două noi alineate.

Dacă sunt observații la aceste două noi alineate? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 42, alin. 1 și 2 ale art. 42 se modifică.

Dacă sunt observații la modificarea propusă? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 46, se propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 44, după art. 46, se introduc două noi articole: 461 și 462, acesta din urmă cu subpunctele 1, 2 și 3.

Dacă sunt observații la aceste două? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 45, Cap. V se va modifica și va avea un alt cuprins.

Dacă sunt observații la propunerea făcută? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 46, după art. 462, se introduc două noi articole: art. 463 și art. 464.

Dacă sunt observații cu aceste două articole? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 47, se modifică titlul capitolului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 48, alin. 2 al art. 49 se va modifica.

Dacă sunt observații la această modificare? Nu sunt observații.

Votat în unanimitate.

La pct. 49, se propune abrogarea art. 51.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 50, se propune o nouă modificare a art. 52.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 51, se propune abrogarea art. 53.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. II.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. III.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Am parcurs întreaga lege, ea va fi supusă votului final săptămâna viitoare. Mulțumesc.

Mulțumim inițiatorilor și domnului președinte al Curții Constituționale pentru participare.

Procedură? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule președinte,

Am o rugăminte, dacă ați fi de acord să devansăm Opoziția cu două proiecte din domeniul transporturilor, pe următoarele considerente: de la pct. 48, Proiectul privind abrogarea Ordonanței 116/1998 privind instituirea regimului special pentru transportul maritim, care a modificat în esență această ordonanță, și e o prevedere prin care Guvernul e obligat ca, până în luna mai, să efectueze un program de dezvoltare și modernizare a flotei, și, dacă această ordonanță nu iese în timp util, înseamnă că s-a mai pierdut încă un an, alături de cei 3 ani și jumătate; și, de asemenea, dacă ați fi de acord ca și Proiectul de la pct. 31, privind aprobarea Ordonanței nr. 25/2004, care modifică Ordonanța nr. 17/2002, privind perioadele de conducere și de odihnă ale conducătorilor de vehicule, unde este o prevedere că tahografele trebuie să intre în funcțiune directă la 1 iunie și, dacă se tergiversează cu această lege, există riscul să nu putem aplica, practic, prevederile Uniunii Europene. Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 3:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro