Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 aprilie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.58/03-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 26-04-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 aprilie 2004

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Puiu Hașotti, secretari.

   

Domnul Constantin Niță:

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem ședința noastră de astăzi. Din totalul de 345 de deputați și-au înregistrat prezența 254, sunt absenți 91 de deputați, din care participă la alte activități parlamentare 28 de deputați.

O să începem cu informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., pentru finanțarea Proiectului de construire a autostrăzii Arad - Timișoara - Lugoj, etapa I, semnat la București la 24 decembrie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/2004 pentru declararea zilei de 2 aprilie 2004 ca zi liberă, adoptat de Senat în ședința din data de 22 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii obținute de instituțiile și unitățile de învățământ care organizează pe lângă acestea activități finanțate integral din venituri proprii, adoptat de Senat în ședința din data de 22 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.45/2004 pentru finalizarea privatizării unor societăți comerciale din portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, aflate în dificultate, adoptat de Senat în ședința din data de 19 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

5. Proiectul de lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, adoptat de Senat în ședința din data de 19 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

6. Proiectul de lege privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor, adoptat de Senat în ședința din data de 19 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

7. Proiectul de lege privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, adoptat de Senat în ședința din data de 19 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, adoptat de Senat în ședința din data de 22 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, inițiată de domnul deputat Nicolae Păun, membru al Grupului parlamentar al Minorităților Naționale, respinsă de Senat în ședința din data de 19 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

10. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 cu modificările și completările ulterioare - Legea nr.400/2002, inițiată de domnii deputați Viorel Hrebenciuc, Iulian Țocu, Culiță Tărâță, Țibulcă Alexandru, Ion Bivolaru, domnul senator Marius Tudor Munteanu, membri ai Grupurilor parlamentare ale PSD, domnul senator Sorin Adrian Vornicu, fără apartenență la grup parlamentar, respinsă de Senat în ședința din data de 19 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

11. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 16 decembrie - ziua Iertării, a Împăcării și a Ajutorării Aproapelui, inițiată de domnul deputat Metin Cerchez, membru al Grupului parlamentar al Minorităților Naționale, respinsă de Senat în ședința din data de 19 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

12. Propunerea legislativă privind regimul acordării burselor private, inițiată de un număr de 28 de deputați aparținând Grupului parlamentar al PD, respinsă de Senat în ședința din data de 19 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, inițiată de domnii deputați Titu Nicolae Gheorghiof, Viorel Coifan și Veleriu Gheorghe, membri ai Grupului parlamentar al PNL, respinsă de Senat în ședința din data de 22 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, inițiată de domnul senator Nemeth Csaba, membru al Grupului parlamentar al UDMR, respinsă de Senat în ședința din data de 22 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

15. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2003 privind privatizarea Societății Comerciale Siderurgica - S.A. Hunedoara, adoptat de Senat în ședința din data de 19 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

16. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției privind poluanții organici persistenți adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap;
  • Legea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2004 privind ratificarea Acordului - cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea proiectului Săli de sport, semnat la București la 23 ianuarie 2004 și la Paris la 28 ianuarie 2004.
Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea bursei speciale Guvernul României  pentru formarea viitorilor manageri din sectorul public (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Începem dezbaterea proiectelor de lege cu Proiectul de Lege privind instituirea bursei speciale "Guvernul României" pentru formarea viitorilor manageri din sectorul public.

Având în vedere că domnul ministru Athanasiu este aici, o să rog inițiatorul să prezinte acest proiect și rog Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să vină să-și ia locul.

Vă rog, domnule ministru.

   

Domnul Alexandru Athanasiu (ministrul educației și cercetării):

Domnule președinte,

Distinși colegi deputați,

Acest proiect de lege al Guvernului României instituie bursa "Guvernul României" pentru acei studenți sau pentru acei absolvenți de studii universitare care doresc să urmeze cursurile unei universități în străinătate sau cursuri doctorale. Premisa normativă de la care am pornit și premisa de facto constau în aceea că România are nevoie de specialiști care să fie pregătiți la un nivel cât mai înalt calitativ, educațional și care, prin experiența dobândită, prin studiile absolvite să contribuie într-o măsură consistentă la conducerea instituțiilor publice din România. Din acest motiv, noi considerăm că diversificarea susținerii financiare a cheltuielilor necesare pentru studii universitare trebuie să fie o preocupare și totodată un obiectiv principal al politicilor educaționale în România. România se pregătește pentru integrare în Uniunea Europeană, România trebuie să doteze toate instituțiile publice cu specialiști formați la nivel internațional și la un nivel cât mai înalt.

În esență, acest proiect prevede, în limita unui fond anual stabilit prin Legea bugetului de stat, susținerea acestor cheltuieli sub forma unor burse de învățământ, unor burse de studii care să aibă în vedere o selecție riguroasă a acelor absolvenți sau a celor studenți cu rezultate cât mai bune și care să aibă un potențial de performanță evaluabil. Întrucât în cadrul discuțiilor din comisia sesizată cu elaborarea raportului pe fond, s-au făcut o serie de amendamente pe care noi le acceptăm ca fiind utile pentru o mai bună clarificare a chestiunilor legate de conținutul proiectului de lege și care, desigur, vor facilita o bună și rapidă implementare a acestui proiect, domnule președinte și distinși colegi, vă rog să fiți de acord cu acest proiect de lege. Ne însușim, cum spuneam, în totalitate amendamentele făcute de comisie și sperăm ca acest proiect să parcurgă ciclul legislativ cât mai repede, în așa fel încât el să poată fi implementat rapid pentru a crea o posibilitate reală, concretă și binevenită acestor tineri pentru a putea dobândi calificări profesionale înalte în binele, evident, al lor, dar și al României și mai ales al capacităților instituțiilor publice românești de a asimila și de a funcționa după precepte, reguli și proceduri europene.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Comisia, vă rog, prezentarea raportului.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Nu are nici un rost să repet ideile formulate de domnul ministru, idei pe baza cărora, desigur, în comisie s-a adoptat în forma prezentată acest proiect de lege. Vreau doar să adaug faptul că la lucrările comisiei au fost prezenți un număr de 23 de deputați din totalul de 26 membri ai comisiei, la dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitați, în conformitate cu prevederile art.51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, și domnul Alexandru Pop, consilier al primului ministru.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 11 martie 2004. Camera Deputaților este Cameră decizională și, în urma dezbaterilor în ședința din 20 aprilie 2004, comisia, cu unanimitate de voturi, aprobă proiectul de lege cu amendamentele care se află în fața dumneavoastră. Deci, în numele comisiei, propun să votați, să acceptați forma adoptată de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. La dezbateri generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni. Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Comisia a modificat, din anumite motive, dacă dumneavoastră aveți observații la titlul legii. Nu aveți. Adoptată varianta comisiei.

Art.1, de asemenea, pentru îmbunătățirea redacțională, comisia a modificat acest articol, dacă dumneavoastră aveți observații la acest lucru? Nu aveți, votată varianta comisiei.

Art.2. De asemenea, pentru îmbunătățirea redacțională, comisia a modificat acest articol. Dacă aveți observații? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.3, alin.1, comisia a modificat. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Alin.2. De asemenea, comisia a modificat. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu sunt.

Alin.3, dacă aveți observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Alin.4. Comisia n-a avut observații. Varianta Senatului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți, votată varianta Senatului.

Art.4, alin.1, de asemenea, comisia, pentru îmbunătățirea redacțională, a modificat acest alineat. Dacă aveți observații la acest lucru? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Alin.2. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate, textul comisiei, bineînțeles.

Alin.3. Comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votate în varianta Senatului.

Alin.4, de asemenea, comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votată varianta Senatului.

Art.5, alin.1 cu subpunctele a), b), c). Dacă sunt obiecțiuni? Comisia n-a avut. Votată varianta Senatului.

Alin.2, dacă aveți observații? Nu sunt. Votată în unanimitate, varianta Senatului.

Art.6 alin.1, comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți, votată în unanimitate, varianta Senatului.

De asemenea la alin.2 și 3, comisia n-a avut observații. Votată varianta Senatului.

Art.7, subpunctele a), b), c), d). Comisia n-a avut modificări. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votată varianta Senatului.

Art.8 alin.1. Comisia a modificat acest articol. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Art.8 alin.2 și 3, dacă aveți observații? Comisia a modificat aceste alineate. Nu aveți. Votate în varianta comisiei.

Alin.4. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.9, comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.10. Dacă sunt obiecțiuni? Comisia nu a avut observații. Votată varianta comisiei.

Alin. a) și b). Comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu. Votată varianta Senatului.

Art.11, alin.1, 2 și 3. Comisia a avut observații, a modificat alineatele.

Dacă sunt obiecțiuni din partea dumneavoastră? Nu sunt. Votate în varianta comisiei.

Art.12, de asemenea, comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți. Votată varianta comisiei.

Art.13, alin.1. Vă rog.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Avem aici o completare. Având în vedere faptul că la art.1, votat deja de noi, în textul articolului se face trimitere la instituții publice, la regii autonome, agenți economici etc. același text trebuie să apară și la art.13 și în continuare unde, mă rog, se face referire la această înșiruire. Deci, propunerea comisiei este ca după art.13, după instituții publice să apară regii autonome și testul curge în continuare.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da.

Inițiatorul este de acord cu această observație. De acord. Dacă dumneavoastră mai aveți observații? Nu sunt. Votat în varianta comisiei, cu modificarea adusă de către comisie în plen.

Alin.2, dacă sunt observații? Comisia a avut observații. Nu aveți, votată varianta comisiei.

Alin.3, de asemenea, comisia a modificat acest articol.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți. Votată varianta comisiei.

Alin.4. Dacă aveți observații? Comisia a avut observații. Nu aveți. Votată varianta comisiei.

Art.14, alin.a). Dacă aveți observații? Comisia a modificat acest articol. Nu aveți. Votat în varianta comisiei.

Alin.b). Comisia nu a avut observații. Votat în varianta Senatului.

Alin. c) și d), de asemenea, comisia n-a avut observații. Votat în varianta Senatului.

La alin. e) comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți. Votat în varianta comisiei.

Alin. f) și g), comisia n-a avut observații. Aveți observații? Vă rog.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Deci la pct.g) procedura de organizare prevăzută la art.13 alin.3, în loc de alin. 3 trebuie să apară alin.4. Atât.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La ce punct v-ați referit? Da. Să fie alin.4, da? Corect. Inițiatorul nu are observații. Cu această modificare am votat și pct.g) în varianta Senatului.

Anexa, dacă sunt observații? Nu sunt. Votată în varianta propusă de Senat.

Cu aceasta vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1996 privind înființarea și funcționarea fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Urmăriți raportul. La pct.1, text Camera Deputaților în unanimitate, nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct., de asemenea, text Camera Deputaților, nu se fac dezbateri și nici vot.

La pct.3, de asemenea, text Camera Deputaților. Nu facem dezbateri.

La pct.4, de asemenea, textul Camerei Deputaților, nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct. 5, de asemenea.

Pct.6, de asemenea, text Camera Deputaților, nu se fac dezbateri nici vot.

La pct.7, 8, 9, 10, 11 nu se fac dezbateri nici vot, pentru că sunt textele Camerei Deputaților.

Pct.12, 13, 14, de asemenea, nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct.15, 16, de asemenea, textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri. Nici vot.

Pctx.17, de asemenea, textul Camerei Deputaților.

Pct.18, textul Camerei Deputaților.

Pct.19, 20, 21, 22, 23, 24, 25,26, 27, 28 textele Camerei Deputaților, nu se fac dezbateri, nici vot. Vom aproba prin vot, mâine la vot final acest raport.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor (amânarea votului final).  

Raportul Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor. Observați raportul comisiei de mediere.

La pct.1, textul Senatului. Dacă sunt obiecțiuni? Dacă nu, votat în unanimitate.

La pct.2, text comun. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate textul comun.

La pct.3, text Camera Deputaților, nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct.4, text comun. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Vom supune raportul votului final de mâine.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului (amânarea votului final).  

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului.

Urmăriți pct.1 din raport, text comun. Dacă sunt obiecțiuni la textul comisiei de mediere? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.2, de asemenea, text comun. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune raportul votului final de mâine.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre România și Oficiul European de Poliție, semnat la București la 25 noiembrie 2003 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului pentru cooperarea dintre România și Oficiul European de Poliție.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic?

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Vă rog?

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de lege în discuție se propune ratificarea Acordului prin cooperarea dintre România și Oficiul European de Poliție, semnat la București la 25 noiembrie 2003.

Prin acordul supus ratificării, au fost stabilite domeniile infracționalității cărora se aplică prevederile acordului. Domeniile de cooperare, autoritățile competente din România care cooperează cu Europolul, ca punct național de contact între Europol și alte autorități competente din România, a fost desemnat punctul național focal din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

De asemenea, se reglementează modalitățile concrete de furnizare, respectiv de protecție a datelor personale și a celorlalte informații, precum și cele de păstrare și ștergere a acestora, atribuțiile concrete ale ofițerilor de legătură desemnați de fiecare parte contractantă, responsabilitatea părților pentru prejudiciile cauzate; modalitățile de soluționare a diferendelor ocazionate de aplicarea prevederilor acordului, dispoziții legate de aplicarea în timp, respectiv de modificarea, completarea și denunțarea acordului.

În conformitate cu prevederile legislației române în materie, pentru a intra în vigoare, acest acord trebuie să fie ratificat de Parlament prin lege.

Având în vedere raportul favorabil întocmit de comisia de specialitate a Camerei Deputaților, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul de lege, în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Liviu Radu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Prezentul proiect de lege are ca drept obiect ratificarea Acordului privind cooperarea dintre România și Oficiul european. Prin semnarea sa, s-a urmărit stabilirea de relații de cooperare cu Europol, în scopul creșterii eficienței activității de combatere a formelor organizate ale criminalității și potrivit cerințelor operative ale acestui organism.

Având în vedere importanța prezentului proiect de lege, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților aprobarea acestuia.

Proiectul de lege a fost aprobat cu unanimitate de voturi în comisie.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea art. 4 din Legea nr. 157/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Fondul pentru Cooperare Economică Internațională - Japonia, privind Proiectul de dezvoltare a Portului Constanța - Sud, semnat la Tokyo, la 27 februarie 1998 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind modificarea art.4 din Legea nr.157/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Fondul pentru cooperare economică internațională - Japonia, privind proiectul de dezvoltare a Portului Constanța-Sud, semnat la Tokyo, la 27 februarie 1998.

Din partea inițiatorului, vă rog.

Vă rog să vă prezentați.

   

Domnul Jiru Enache (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mă numesc Enache Jiru, sunt secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Prezentul acord de împrumut a fost ratificat în 1999. El este un împrumut la Banca de Dezvoltare a Japoniei. Este destinat dezvoltării Portului Constanța-Sud. A fost contractat într-o valoare de 12,8 miliarde yeni japonezi, ceea ce înseamnă echivalentul a 12 milioane de dolari. Proiectul respectiv de dezvoltare a capacității de operare și creșterea traficului de mărfuri este finanțat 75% de JBIC, Banca de cooperare japoneză, și 20% din surse proprii și completat de la bugetul de stat.

Inițial, acordul de împrumut a fost prevăzut cu rambursarea din surse proprii Portul Constanța. deoarece diferențele de curs pe care le-a înregistrat această societate comercială au fost foarte mari ducând la unele pierderi financiare, prin actul normativ, respectiv cel care este supus acum spre aprobare, se preiau obligațiile de rambursare ale Portului Constanța de către bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Ministerul de Finanțe susține forma actuală prezentată pentru aprobare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Ți eu vă mulțumesc.

Comisia pentru buget. Vă rog, domnule Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat proiectul de lege privind modificarea art.4 din Legea nr.157/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Fondul pentru cooperare economică internațională - Japonia, privind proiectul de dezvoltare a Portului Constanța-Sud, semnat la Tokyo, la 27 februarie 1998, a întocmit raport favorabil.

Propune dezbaterea și adoptarea în forma adoptată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1 cu referire la art.4, la modificarea art.4 din Legea nr.157. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la București la 12 noiembrie 2003 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la București la 12 noiembrie 2003.

Din partea inițiatorului dacă dorește cineva.

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Proiectul de Lege în discuție se propune ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la București la 12 noiembrie 2003.

Acordul supus dezbaterii stabilește modalitățile concrete de cooperare între cele două părți contractante în ceea ce privește readmisia persoanelor și transportul bunurilor legal dobândite de acestea, protecția datelor personale, decontarea cheltuielilor ocazionate de aplicarea prevederilor acordului și dispoziții legate de aplicarea în timp, respectiv de suspendarea aplicării, modificarea, completarea sau denunțarea acestui acord.

În conformitate cu prevederile legislației române în materie, pentru a intra în vigoare, acest acord trebuie să fie ratificat de către Parlament prin lege.

Având în vedere raportul favorabil întocmit de comisia de specialitate a Camerei Deputaților, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia juridică, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, ținând cont de avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă, avizul favorabil al Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, avizul favorabil al Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, de asemenea, ținându-se cont și de avizul Consiliului Legislativ care a avizat favorabil această inițiativă legislativă, a dezbătut în plenul său și a aprobat în unanimitate și supune spre dezbatere plenului Parlamentului, acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la București la 12 noiembrie 2003, în forma prezentată de inițiator.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

La dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, din câte știu, denumirea recunoscută internațional la ceea ce numim noi Republica Macedonia este FYROM, fosta republică a Iugoslaviei, parte componentă a fostei Federații iugoslave.

Prin urmare, eu aș dori să se clarifice de către reprezentantul Guvernului dacă există vreun act normativ prin care noi, spre deosebire de restul comunității internaționale, am adoptat o altă denumire oficială cu valabilitate internațională pentru Republica Macedonia.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Nu cred că putem face această modificare, domnule deputat. E deja un act încheiat. Dar, mă rog, reprezentantul Guvernului, vă rog să vă prezentați punctul de vedere.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Domnilor deputați,

Acordul este încheiat între părți semnatare, și partea semnatară ca atare s-a identificat ca fiind Republica Macedonia.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Din câte cunosc, în toate organismele internaționale, este vorba de "Former Yugoslav Republic of Macedonia". Dacă dumneavoastră aveți alte dovezi în acest sens, vă rog să le faceți publice pentru că altfel există chiar riscul real al unui conflict în care să fie afectate interesele țării noastre. Această recunoaștere unilaterală a unei decizii care aparține exclusiv autorităților Macedoniei ar putea să compromită interesele pe termen mediu și lung ale României.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Domnul deputat Bahrin.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

De curând, am fost într-o acțiune organizată și prin Camera Deputaților în Republica Macedonia. Toate acordurile care le-a semnat Republica Macedonia cu diferite state, toate sunt semnate sub titulatura Republica Macedonia. Republica Macedonia n-a recunoscut FYROM și n-a semnat nici un tratat internațional cu nici o țară decât sub denumirea de Republica Macedonia. Este singura condiție care poate să semneze un tratat este cu acest nume.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Corect.

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Pe aceeași temă, eu am fost în Macedonia astă-vară și în pașaport scrie "Republica Machedonia".

 
   

Domnul Constantin Niță:

În regulă. Deci, punctele de vedere sunt clare.

Titlul legii. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic, dacă sunt observații.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru reînființarea satului Dămileni din comuna Cristinești, județul Botoșani (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru reînființarea satului Dămileni din comuna Cristinești, județul Botoșani.

Inițiatorul, dacă este aici. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Baltă:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Acest sat Dămileni din comuna Cristinești este un sat care practic ființează de 400 de ani. A fost desființat în 1968, este situat la o distanță de aproape 4 km de centrul de comună și, în situația în care este la această dată, nu poate beneficia de nici unul din avantajele pe care le oferă programele de dezvoltare SAPARD, FRDS, FRF și așa mai departe.

Aș ruga să se aprobe acest proiect de lege pentru a da posibilitatea celor 600 de locuitori să aibă acces la programe de dezvoltare, fiind un sat cu populație tânără și cu posibilități care asigură toate utilitățile.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Raportul comisiei, vă rog. Comisia pentru administrație publică.

 
   

Domnul Liviu Radu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului, Comisia a avut în vedere și avizul favorabil al Consiliului Legislativ precum și punctul de vedere al Guvernului, care susține adoptarea propunerii legislative.

Satul Dămileni propus pentru reînființare are o populație de 405 locuitori, are dotările necesare pentru a exista ca un sat de sine stătător, rezultatele referendumului sunt favorabile pentru înființarea acestui sat. Din totalul de 24 de deputați, 23 fiind prezenți, toți cei prezenți au votat pentru înființarea acestui nou sat, Dămileni, din cadrul comunei Cristinești.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Mulțumesc pentru atenție. În primul rând aș vrea să nu se înțeleagă că am ceva împotriva acestei idei de a se reda localităților țării importanța pe care o merită. Dar, s-a venit aici cu câteva afirmații care nu rezistă. Una dintre ele este că acest sat, dacă nu este reînființat nu poate beneficia de fonduri PHARE și alte fonduri enunțate de către inițiator.

Din câte știu eu, fondurile nu se alocă individual satelor componente ale comunelor, ci entităților administrativ-teritoriale constituite și cu drept de reprezentare legală, respectiv comunelor.

În al doilea rând, reprezentantul comisiei de specialitate spune că are toate instituțiile aferente. Păi, care sunt instituțiile aferente într-un sat? Pentru că eu știu că nu are alte instituții decât eventual școala și biserica care și așa, că există sau nu există structura respectivă, ele își desfășoară activitatea.

Eu sesizez încă o dată că suntem într-o teribilă, într-o acerbă goană după voturi. Consider că această inițiativă dacă era sinceră trebuia făcută la începutul acestei legislaturi, să se dea posibilitatea de atunci până acum cetățenilor să-și manifeste dorința de dezvoltare, să li se asigure accesul la fondurile internaționale, dar cred că este o încercare a unora dintre noi, în general a celor de la putere, de a mai obține și prin aceste reînființări de sate, fără impact de nici un fel în plan economic sau social, de a mai obține niște voturi la confruntarea care ne așteaptă curând.

Prin urmare, Partidul România Mare nu agreează această idee și va vota împotriva acestei inițiative.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. La dezbateri generale dacă mai dorește cineva să ia cuvântul. Nu mai dorește.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Dacă sunt observații. Comisia a modificat acest titlu. Dacă dumneavoastră aveți observații. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.1, dacă sunt observații. Comisia a modificat art.1 în două alineate. Dacă dumneavoastră aveți observații la alin.1. Vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Ca să nu rezulte din stenogramă că toți într-un entuziasm pionieresc am votat acest titlu și articolele ce urmează, v-aș ruga, după procedura cunoscută, să supuneți votului cine este pentru, împotrivă sau abțineri.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Am înțeles. Totuși, eu am spus dacă are cineva observații. Neavând observații la titlul legii, evident că am trecut mai departe.

Da. Deci, la art.1 alin.1. Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Vă rog să votați. 50 voturi pentru.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Alin.1 a fost votat cu 50 voturi pentru, 8 împotrivă și nici o abținere.

Alin.2. Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Tot la fel.

Împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 50 de voturi pentru, 13 împotrivă și nici o abținere, s-a votat alin.2.

La art.2, comisia n-a avut nici o observați. Rămâne textul Senatului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune legea votului final, mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru reînființarea satului Slobozia din comuna Cordăreni, județul Botoșani (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru reînființarea satului Slobozia din comuna Cordăreni, județul Botoșani.

Inițiatorul. Vă rog.

   

Domnul Mihai Baltă:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Acest sat Slobozia din actuala comună Cordăreni a fost înființat în anul 1659. Denumirea actuală a satului datează din anul 1794, dar tot printr-o decizie din anul 1968, acest sat nu a mai avut această denumire. La această dată, populația acestui sat, aflată la 4 km de centrul de comună, este de 800 de locuitori. Activitatea preponderentă este agricultura și creșterea animalelor.

Prin reînființarea satului Slobozia nu se creează disfuncționalități în domeniul administrativ, economic sau de altă natură în cadrul comunei Cordăreni. Fostul sat Slobozia întrunește elementele și nivelul de dotare prevăzute de ierarhizarea localităților, făcută prin Legea nr.351 din 2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a IV-a.

Cetățenii satului Cordăreni au fost consultați prin referendum în data de 20 octombrie 2002 și din totalul de 1397 de locuitori, au participat la vot 907 locuitori. au votat favorabil pentru reînființarea satului Slobozia un număr de 897 de persoane.

Propun reînființarea acestui sat.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Comisia, vă rog, raportul.

 
   

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia, ținând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului, analizând și observând că se îndeplinesc condițiile din anexa nr.4 la Legea 351 referitoare la elementele și nivelul de dotare al localităților rurale, propune plenului Camerei aprobarea, înființarea noului sat Slobozia din comuna Cordăreni, județul Botoșani.

Aș vrea, ca să nu mai intervin încă o dată, probabil că și colegul de la P.R.M., aș vrea să îi spun că nu știu cum reprezintă Grupul P.R.M. aici, că nu votează, pentru că în Comisia pentru administrație, aș vrea să-i spun că sunt 5 colegi de-ai dânsului care au votat pentru înființare. Probabil că toate aceste inadvertențe care apar între dânșii, ar fi bine să le rezolve în grup, nu aici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații, comisia a modificat titlul. Dacă sunt observații. Nu sunt. Supunem la vot.

Cine este pentru varianta comisiei? Vă rog să votați. 58 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat titlul legii, în propunerea comisiei.

La art.1. Comisia a modificat acest articol. Art.1 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.1, cu alin.1 și 2.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 58 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Adoptată varianta comisiei.

Art.2. De asemenea, comisia a propus modificarea acestui articol. Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 59 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Adoptată varianta comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final la o ședință de vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea satelor Vatra și Bașeu din comuna Hudești județul Botoșani (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind reînființarea satelor Vatra și Bașeu din comuna Hudești, județul Botoșani.

Inițiatorul, vă rog.

   

Doamna Doina-Micșunica Drețcanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În temeiul art.73 alin.4 din Constituția României, vă supunem în vederea declanșării procedurii pentru dezbatere și adoptare propunerea legislativă privind reînființarea satelor Vatra și Bașeu din comuna Hudești, județul Botoșani.

Cele două sate aparținând comunei Hudești se bucură de o atestare documentară, Vatra, încă din anul 1866, însă primele înregistrări făcute în Moldova în anii 1774-1862 atestă faptul că în multe nume de familii ce erau trecute în satul Hudești trăiesc și astăzi în satul Vatra.

Populația actuală a satului Vatra este de 1323 de locuitori, fiind în creștere continuă, prin transferul masiv a populației de la oraș către sat.

De asemenea, satul Vatra dispune de utilitățile necesare pentru a deveni de sine stătător, în speță, școală, cu amendamentul colegului de la P.R.M., îndeplinind astfel condițiile prevăzute de anexa nr.4. pct.3 din Legea nr.351/2000.

Devenind sat de sine stătător, Vatra, nu afectează în nici un fel indicatorii prevăzuți în anexa 4, pct.2 din Legea nr.351/2001, referitor la satul reședință de comună, Hudești.

În aceeași situație se află și satul Bașeu din aceeași comună, sat atestat documentar încă din 1605, având în prezent o populație de 621 de locuitori.

Cele două sate au fost supuse referendumului dorințele locuitorilor în data de 15 decembrie 2002, rezultatele fiind într-un vot favorabil de 97,78% pentru satul Vatra și 97,23% pentru satul Bașeu.

De asemenea, aș vrea să menționez că un proiect SAPARD se acordă pentru o singură localitate, iar în cazul în care colegul nu știe, având înființate două sate, se pot acorda în același timp, având în vedere că sunt localități diferite. Nu este singura motivație aceasta, ci și distanța de la centrul comunei până la satele propuse pentru înființare, și nu cred că dumnealui i-ar conveni să facă zilnic 5-8 km pentru a ajunge la instituțiile de care ar avea nevoie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Vă mulțumesc.

Raportul comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Liviu Radu Bara:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a analizat această inițiativă legislativă și la întocmirea raportului a ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului, care susține adoptarea propunerii legislative, iar având în vedere că marea majoritate, aș putea spune chiar peste 95% din cei care au fost la referendum, au votat pentru înființarea celor două sate, Vatra și Bașeu, propune plenului Camerei să aprobe înființarea celor două sate, cu amendamentele admise în comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

La dezbateri generale. Da, domnule deputat Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte de ședință,

Dacă inițiatoarea nu m-ar fi incitat, n-aș fi cerut cuvântul. Domnia sa spunea că aceste sate dispun de instituțiile necesare, dar s-a limitat să precizeze că este vorba de școală. Amintesc că într-un sat care se pregătește pentru a intra masiv în mileniul III și a deveni parte componentă a Europei unite, pentru civilizația necesară cred că se impun și alte instituții în afara celei unice menționate.

Cred că ar fi necesar să existe în afară de școală și grădiniță, puncte sanitare, să existe, de asemenea, și unități comerciale, punct sanitar-veterinar și așa mai departe. Nu rezultă din expunerea din motive și nu rezultă nici din cele spuse de reprezentantul comisiei de specialitate dacă se dispune de asemenea dotări.

Pe de altă parte, cred că nu se rezolvă problemele cetățenilor doar prin reînființarea acestor sate. Oricum, ei vor fi nevoiți să plece în continuare la centrul de comună atunci când au nevoie să-l consulte pe primar și să obțină adeverințe de toate felurile, vor trebui să se adreseze postului de poliție care nu cred că în mod special își va înființa puncte de lucru stabile și constante în aceste sate.

Din nou, am sentimentul că nu este decât praful electoral care se încearcă să se arunce în ochii celor care urmează să voteze.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Nu știu ce vom face cu atâta praf, dar, mă rog!

La dezbateri generale, dacă mai dorește cineva. Nu mai dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Comisia a modificat varianta Senatului. Deci, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră art.1 cu alin.1 și 2.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 70 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat art.1 cu alin.1 și 2.

Art.2. Comisia a modificat varianta Senatului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 70 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat și art.2.

Vom supune proiectul de lege votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice (amânarea votului final).  

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice. Este procedură de urgență.

Rog Comisia pentru administrație publică să propună timpii.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Având în vedere că este procedură de urgență, domnule președinte, propun câte 2 minute pentru fiecare articol, și în total 10 minute. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Dacă sunteți de acord cu timpii propuși?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Vă rog, domnule ministru Gaspar!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice, într-o ședință anterioară a plenului Camerei, a fost restituit la comisia sesizată în fond inițial, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic pentru a fi corelat cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2004, ca urmare a modificării structurii și componenței Guvernului, prin Hotărârea Parlamentului nr.5.

Raportul suplimentar al comisiei este în concordanță cu textul Ordonanței nr.11/2004. Și cu aceste modificări care sunt sugerate în raportul suplimentar, vă rugăm să aprobați proiectul de lege.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La articolul unic. Dacă sunt observații? Urmăriți pag. 1, pct.1 din raport. Comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveți observații la art.I.? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

Pct.1 din lege. Urmăriți, la pag.2 din raport, pct.3. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

Pct.2 din lege, pag.3, pct.4. Comisia nu are observații. Rămâne, deci, în varianta inițiatorului.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Votată varianta inițiatorului.

La pct.3 din lege, urmăriți pag.5, pct.7. Comisia nu a avut observații. Rămâne în varianta propusă de inițiator. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.4, urmăriți, la pag.7, pct.10. Comisia propune ca art.23, pct.23 să se abroge. Dacă sunt observații? Nu aveți.

Votată varianta comisiei.

Trecem la ordonanța de urgență.

Titlul ordonanței de urgență. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1 cu alineatele a), b), c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m), n), o), p), r), s). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin.2, 3 și 4 - dacă aveți observații? - din art.1? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.2 alin.1, cu subpunctele a), b), c), d), e), f), g). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin.2, 3, 4 și 5, dacă aveți observații? - din art.2. Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Art.3. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.4 alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.5 cu alin.1, 2, 3, 4, 5 și 6. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.6 alin.1, 2 și 3. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.7 alin.1, 2, 3 și 4. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.8 alin.1, 2, 3, 4, 5, 6. Dacă sunt observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.9. Urmăriți, la pag.9 din raport, pct.2. Comisia propune abrogarea acestui articol. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

Art.10 cu alin.1, 2, 3, 4 și 5. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.11 cu alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.12. Urmăriți pag.3, pct.5 din raport. Comisia propune abrogarea acestui articol. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.13 cu alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.14. Urmăriți pag.4, pct.6 din raport. Comisia propune o nouă redactare a acestui articol, și anume: la art.14, alin.1. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

Alin.2 și 3. Dacă aveți observații? Nu aveți.

Votat varianta comisiei.

Comisia propune introducerea alin.4. Dacă aveți observații? Nu aveți.

Votat varianta comisiei cu privire la alin.4.

Art.15 cu alin.1, 2, 3 și 4. Dacă sunt observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.16 alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin.3. Urmăriți, la pag.5 din raport, pct.8. Comisia propune ca alin.3 și 4 din art.16 să fie abrogate. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat varianta comisiei.

Alin.5 cu subpunctele a), b), c). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat alin.5 al art.16.

Alin.6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 al art.16. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Aveți vreo observație? Vă rog, domnule deputat Dobre.

 
   

Domnul Victor-Paul Dobre:

Domnule președinte,

Cred că este bine să fie luat în considerare amendamentul care este la art.16 alin.12, respectiv personalului din aparatul propriu al Autorității Naționale de Control, precum și celui din Corpul de Control al Guvernului să i se aplice prevederile Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarului public. Este extrem de important ca această Autoritate Națională de Control să aibă corpul format din funcționari publici, pentru că ar crește și credibilitatea și le-ar consolida independența în activitățile extrem de importante pe care le au.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Sigur, acest amendament a fost cuprins la acele respinse. Noi am discutat acest amendament la momentul potrivit. Aș dori să-i aduc aminte domnului coleg, că în urma apariției Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11, unde se modifică tot ceea ce înseamnă Corpul de Control, cu atât mai mult nu se poate accepta acest amendament, având în vedere că Corpul de Control al Guvernului se desființează și rămâne patrimoniu, conform Ordonanței nr.11, nu mai poate fi încadrat în propunere.

Atunci când a făcut amendamentul dânsul, într-adevăr, probabil că ar fi avut o șansă. Dar, o dată cu apariția Ordonanței nr.11, nu cred că mai este cazul. Deci, propun să rămână așa cum s-a propus în prima variantă a comisiei, a raportului, să nu fie funcționari publici. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mai dorește cineva la acest punct? Vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnilor colegi,

Cred că propunerea făcută de către colegul liberal este motivată, este justificată. Ea ar avea un impact de imagine corespunzător și în perceperea modificărilor favorabile produse în atitudinea și în structura organismelor administrației centrale de către forurile europene, pentru că noi trebuie să lăsăm impresia, cel puțin, dacă nu reprezintă o realitate absolută, asupra faptului că aceste organisme de control acționează în baza legilor în vigoare, și nu în baza dispozițiilor politice. Și, de aceea, este absolut necesar să existe controlori de specialitate, și nu controlori cu mandat politic.

Consider, din acest punct de vedere, că indiferent de modificările la care s-a făcut trimitere, ar fi de bun augur să profesionalizăm acest Corp al Controlului; chiar dacă aparține Guvernului, el trebuie să fie subsumat intereselor naționale, și nu intereselor de partid.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Supun aprobării dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 64 voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Am datoria să supun votului și amendamentul domnului deputat Dobre.

Cine este pentru? 14 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votați. 64 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a căzut.

Alin.13 și 14 de la art.16. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art.17 alin.1, 2 și 3. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.18 alin.1, 2, 3, 4, 5 și 6. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.19. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.20 cu alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.21. V-aș ruga să urmăriți, la pag.6 din raport, pct.9.

Punctele a), m) și n), comisia propune eliminarea, abrogarea lor. Dacă aveți observații la această propunere? Nu aveți.

Votat varianta comisiei.

Alineatele b), c), d), e), f), g), h), i) k), l). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art.22. Dacă sunt observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.23 cu alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13. Dacă aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.24 - dacă aveți observații? - cu alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 și 20. Dacă aveți observații la aceste alineate? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Art.25 cu alin.1, 2, 3, 4, 5, 6. Dacă sunt observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.26. Dacă sunt observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Vă cer iertare, dar la proiectul de lege avem, la pct.11 din raport, - la art. II - o propunere făcută de către Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Dacă sunt observații la acest articol II, la sfârșitul legii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Proiectul de lege va fi supus votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență și Propunerii legislative privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

Comisia pentru apărare, vă rog. Suntem în procedură de urgență și v-aș ruga să propuneți timpii.

   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Propunem pentru dezbaterea generală un sfert de oră și pentru fiecare intervenție nu mai mult de 2 minute.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru? Vă rog să votați pentru timpii propuși. Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Mulțumesc.

Fiind în procedură de urgență, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

La titlul legii - dacă sunt observații? Comisia a propus modificarea acestuia. V-aș ruga să urmăriți pct.1 din raport, la pag.3. Nu sunt observații.

Votat în unanimitate.

La art.1, observați modificările propuse de către comisie. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.1 din ordonanța de urgență, urmăriți pag.3, pct.2 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat art.1.

Urmăriți, după art.1, se introduce art.11. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

După art.11, se introduce art.12. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat art.12.

La art.2, urmăriți pct.5 din raport. Comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

La art.3, urmăriți pag.4, pct.6 din raport. Comisia modifică acest articol cu alineatele a) și b). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.4. Urmăriți pag.5, pct.7. Art.4 se modifică în varianta comisiei. Dacă sunt observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

La art.5, comisia nu a avut nici o observație, dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat varianta inițiatorului.

Art.6. Urmăriți la pag.6 pct.8. Comisia propune abrogarea acestui articol. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La art.7, urmăriți pag.6, pct.9 din raport. Comisia propune modificarea alin.1 și 2 din art.7. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat alin.1 și 2 în varianta comisiei.

La art.8, urmăriți pag.7, pct.10. Comisia propune abrogarea art.8. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La art.9, urmăriți pag.7, pct.11 din raport. La alin.1, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La alin.2, în art.9, comisia propune abrogarea. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Votat varianta comisiei.

La Cap.II. Titlul Cap.II. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Votat în varianta comisiei.

La art.10 comisia nu a avut propuneri de modificare. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat în varianta inițiatorului.

Art.11. Dacă sunt observații? Nu.

Votat în varianta inițiatorului.

Art.12. Dacă sunt observații? Comisia nu a avut.

Votat în varianta inițiatorului.

Art.13. Urmăriți pct.13 de la pag.7. Comisia propune modificarea art.13. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.14 alineatele a) și b). Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat în varianta inițiatorului.

La pct.c), comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat varianta inițiatorului.

După pct.c), comisia propune - la pag.8, pct.14 - introducerea pct.c)1. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alineatele d), e) și f). Comisia nu a avut observații.

Votat în varianta inițiatorului.

Art.15. Urmăriți pag.8, pct.15. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La art.16, urmăriți pag.8, pct.16. La alin.1 comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat varianta inițiatorului.

La alin.2 comisia a avut modificări. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

La Cap.III - titlul capitolului. Dacă sunt observații? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.17, dacă sunt observații? Comisia nu a avut.

Votat varianta inițiatorului.

Art.18. Urmăriți pag.9, pct.17. La alin.1, comisia a modificat acest alineat. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în varianta comisiei.

Alin.2, de asemenea, comisia propune modificarea acestui alineat. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

La alin.3, de asemenea comisia a propus modificarea acestui alineat. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

Comisia propune un nou alineat nr.4. Dacă dumneavoastră aveți observații la el? Nu.

Votat în unanimitate alin.4.

Art.19. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat varianta inițiatorului.

Art.20. Urmăriți pag.10, pct.18. Alineatul a): urmăriți propunerea comisiei. Dacă sunt observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

La pct.b), de asemenea, comisia a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat varianta comisiei.

Pct.c). Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat varianta inițiatorului.

La pct.d), comisia propune modificarea acestui alineat. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

Alineatele e), f), g) h), i), j). Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votat varianta inițiatorului.

La alin.k), comisia propune modificarea acestuia. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

Alineatele l), m). Comisia nu a avut observații.

Votat varianta inițiatorului.

La pct.n), comisia a modificat acest alineat. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

La alineatul o), comisia nu a avut observații.

Votat varianta inițiatorului.

La alineatul p), urmăriți la pag.11, pct.19. Se propune eliminarea acestuia, abrogarea acestuia. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

După art.20, comisia propune introducerea unui articol nou, art.201. Dacă dumneavoastră aveți observații la această propunere? Nu.

Votat varianta comisiei.

La art. 21, alin. 1 se modifică în varianta comisiei. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votată varianta comisiei.

La alin. 2 comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu. Votată varianta inițiatorului.

La art. 22 urmăriți pagina 12, pct. 22. Comisia a modificat acest articol. Dacă aveți observații? Nu. Votată varianta comisiei.

Titlul Capitolului IV. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă aveți observații? Nu aveți. Votată varianta comisiei.

La art. 23, urmăriți pagina 12, pct. 24 din raport. Dacă la pct. 1 alin. a) aveți observații? Comisia nu a avut. Votat în varianta inițiatorului.

La pct. b) comisia a modificat acest alineat. Dacă aveți dumneavoastră observații? Nu aveți. Votat în varianta comisiei.

La alin. 2 al art. 23, cu subpunctele a) și b). Comisia propune modificarea lor. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat varianta comisiei.

La pct. c) urmăriți la pagina 13 pct. 25 din raport. Comisia propune abrogarea acestui punct. Dacă aveți observații? Nu. Votat varianta comisiei.

Comisia propune un nou articol, 231. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți. Votat varianta comisiei.

La art. 24, urmăriți pagina 13, pct. 24. Comisia a modificat alin. a), b), c), d). Dacă dumneavoastră aveți observații la aceste alineate? Nu. Votat în varianta comisiei.

La alin. e) și f) comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți, votată varianta inițiatorului.

La alin. g) dacă aveți observații? Comisia a avut observații și a modificat pct. g) al inițiatorului.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votată varianta comisiei.

La pct. h) comisia nu a avut observații. Votat varianta inițiatorului.

La Capitolul V, comisia a propus modificarea titlului Capitolului V. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți. Votat în varianta comisiei.

Articolul 25. Urmăriți la pagina 14 pct. 29. Comisia propune modificarea alin. a). Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți. Votat în varianta comisiei.

La pct. b), c), d), e), f), comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat în varianta inițiatorului.

La pct. g) și h), comisia propune abrogarea lor. Dacă dumneavoastră aveți observații la acestea? Nu aveți. Votat varianta comisiei.

La Capitolul VI urmăriți pagina 15, pct. 31 din raport. Dacă sunt observații? Comisia a propus modificarea titlului Capitolului VI. Nu aveți. Votat în unanimitate varianta comisiei.

La art. 26, comisia propune modificarea acestuia. La alin. 1, cu subpunctele a), b), c). Dacă aveți observații? Comisia a modificat aceste puncte. Nu aveți. Votat în unanimitate varianta comisiei.

La alin. 2 al art. 26, de asemenea, comisia a modificat acest alineat.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat varianta comisiei.

La titlul Capitolului VII dacă aveți observații? Comisia nu a avut. Votat titlul Capitolului VII.

La art. 27, urmăriți pagina 16, pct. 33. Articolul 27 este modificat de către comisie.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat varianta comisiei.

La pct. 28, alin. 1, urmăriți pct. 34 din raport. Comisia a propus modificarea acestuia. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat varianta comisiei.

La alin. 2 al art. 28, comisia propune abrogarea acestuia. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat varianta comisiei.

La art. 29, urmăriți pct. 36 din raport. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat varianta comisiei.

La art. 30 urmăriți la pagina 17 pct. 37. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat varianta comisiei.

La art. 31, comisia propune abrogarea acestuia. Dacă aveți observații? Nu. Votat varianta comisiei.

La art. 31 alin. 1, comisia nu a avut observații. Votat în varianta inițiatorului.

La alin. 2, comisia propune abrogarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La titlul Capitolului VIII dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în varianta inițiatorului.

La art. 32 urmăriți pct. 39 din raport. Dacă aveți observații? Nu. Votat varianta comisiei.

La art. 33, 34 dacă aveți observații? Nu. Votat varianta inițiatorului.

La art. 35 alin. 1, 2 și 3 dacă aveți observații? Nu aveți. Votat în varianta inițiatorului.

La art. 36, urmăriți la pagina 18 pct. 41. Dacă aveți observații? Comisia propune abrogarea acestuia. Nu aveți. Votat varianta comisiei.

La art. 37, comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu. Votat în unanimitate.

La pct. 42 din raport, art. II. Dacă aveți observații? Nu aveți. Votat în unanimitate varianta comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România și Propunerii legislative privind organizarea și exercitarea profesiei de psiholog.  

Întrucât inițiatorul de la pct. 14 nu este în sală, trecem la pct. 15, respectiv Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului psihologilor din România și Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de psiholog.

Comisia de învățământ, vă rog.

Inițiatorul. Iertați-mă!

   

Domnul Matei Vintilă:

Pentru cine nu mă cunoaște, sunt senatorul Matei Vintilă.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În prezent nu există nici o reglementare legală a exercitării profesiei de psiholog în România. Această reglementare se impune din următoarele motive: profesia de psiholog prezintă un puternic impact social, un grad ridicat de responsabilitate, pentru că se exercită în mod direct asupra celor mai variate categorii de persoane care lucrează în domeniul industrial, organizațional, învățământ, armată, justiție, servicii și așa mai departe; psihologii utilizează instrumente, tehnici de evaluare extrem de variate, dar nesupuse unor exigențe de standardizare, de licență, cerute de legislația internațională, de utilizare a testelor psihologice. Mai grav este că aceste instrumente sunt folosite și de către persoane care nu au calificarea necesară, ceea ce poate aduce prejudicii persoanelor examinate; inexistența unor reglementări de protecție a publicului în fața celor care oferă servicii psihologice, imposibilitatea legală a interzicerii asumării abuzive a titlului de psiholog de către persoane care nu dețin calificative și experiența necesară; necesitatea instituirii unui proces de instruire permanentă a psihologilor practicieni.

În aceste condiții, proiectul de lege propune următoarele prevederi importante: protecția titlului de psiholog, constituirea Colegiului psihologilor care va avea următoarele atribuții mai importante: atestarea psihologilor pentru anumite domenii de specializare, promovarea unor standarde de practică profesională, prin impunerea unui cod etic și a unui sistem adecvat de control, realizarea și publicarea unui registru unic al psihologilor de liberă practică, drept instrument de informare a publicului și de prevenire a asumării abuzive a acestor profesii, reglementarea utilizării metodelor de testare psihologică.

De asemenea, activitatea profesională din domeniul psihologiei este reglementată într-un fel sau altul în toate țările Europei. Directiva 92 din 51 a Uniunii Europene introduce principiul subsidiarității care permite statelor membre reglementările naționale specifice, cu condiția respectării a două condiții majore: asigurarea accesului neîngrădit și evitarea discriminărilor în exercitarea unei anumite profesii.

Proiectul de lege propus asigură accesul neîngrădit și nu impune vreo discriminare în exercitarea profesiei de psiholog.

Putem aprecia că prin adoptarea acestei legi asigurăm condițiile unei libere circulații a profesioniștilor psihologi în și dinspre România.

Concluzionând, prezentul proiect de lege reglementează modul de exercitare a profesiei de psiholog, cu drept de liberă practică, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului psihologilor din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, v-aș ruga să prezentați pe scurt raportul, altfel intrăm în criză de timp.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Desigur, domnul președinte cere să fiu cât se poate de scurt, dar să știți că aceste inițiative și proiectul de lege care s-au discutat în comisie, de fapt, peste un an și jumătate, au făcut obiectul acestor discuții. Deci, este destul de greu să fiu scurt, dar eu, totuși, încerc să fiu scurt.

Proiectul de lege și propunerea legislativă au fost avizate de Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și de către Consiliul Legislativ.

În esență, actele normative menționate stabilesc modalitățile de exercitare a profesiei de psiholog, organizarea controlului acestei activități, responsabilitățile persoanelor, ale psihologilor, precum și condițiile în care aceștia pot fi protejați în exercitarea activităților. Reglementările propuse țin cont de legile existente în diferite domenii, în care activează psihologii și se înscriu pe linia delimitării standardelor ocupaționale ale diferitelor profesiuni, în conformitate cu reglementările similare din țările europene, adaptate specificului țării.

La pct. 2 noi am făcut o greșeală, fiindcă iată cum am formulat propoziția: "Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României". Dar, având în vedere faptul că textul legii conține și articole, ca de exemplu, art. 58, în care sunt prevăzute infracțiuni penale, datorită acestui fapt nu este vorba de lege ordinară, ci de lege organică. Deci, propune modificarea acestui text.

La lucrările comisiei au fost prezenți un număr de 25 de deputați, din totalul de 26 membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectelor de lege a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 51 și 52, domnul Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, doamna Daniela Gârbea, director general M.E.C., domnul senator Matei Vintilă, în calitate de inițiator, domnul profesor universitar doctor Nicolae Mitrofan și domnul conferențiar universitar doctor Mihai Aniței, din partea Asociației Psihologilor din România.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 13 mai 2002.

În urma dezbaterii, în ședința din 25 februarie a.c. și 3 martie a.c. comisia, cu unanimitate de voturi a aprobat proiectul de lege.

Desigur, v-am prezentat raportul în calitate de vicepreședinte al comisiei, dar personal și în numele grupului parlamentar, referitor la acest proiect de lege, avem câteva semne de întrebări, dar probabil că dintre distinșii mei colegi, la dezbateri generale o să vă spună care sunt aceste probleme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. La dezbateri generale, pe scurt, dacă cineva dorește să intervină? Domnul Moldovan. Vă atrag atenția că mai avem cinci minute din program.

 
   

Domnul Petre Moldovan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau doar să precizez faptul că acest proiect de lege rezultă, de fapt, din unificarea a două proiecte de lege separate. Vreau să precizez că în comisie s-a depus un volum extrem de mare de lucru, dezbaterile au fost amănunțite și s-au dus în prezența specialiștilor în domeniu și a specialiștilor de la Ministerul Educației Naționale. Dacă vă uitați în raport veți constata că, practic, toate articolele au fost reprelucrate și modificate de către comisie, suntem de părere că rezultatul este unul bun, este un proiect de lege coerent, care poate servi foarte bine atât la reglementarea profesiei de psiholog cu liberă practică - și fac această precizare că ne-am referit la reglementarea acestei laturi a activității psihologilor și nu a tuturor psihologilor, ci din învățământ, din alte domenii de activitate se conduc după reguli specifice domeniului respectiv și, în consecință, vă solicit și vă îndemn să votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Márton Arpád, după care domnul profesor Iulian Mincu.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Se poate constata că în ultima vreme apar cel puțin două tipuri de legi. Una prin care se dorește să se instaureze o zi pentru o anumită activitate, un anumit eveniment prin lege, iar cealaltă, de a înființa diferite ordine și colegii pentru diferite profesii.

Aceste colegii și ordine - avem legea de față - este una a kinoterapeuților, este o astfel de inițiativă Legea cărții pentru colegiul editorilor și pot să înșirui alte legi pe care le-am votat deja. Au, printre altele, un element important comun.

Aceste colegii și ordine se realizează din persoanele care actualmente profesează în profesia respectivă, ei vor decide cine are dreptul, dintre cei care au urmat o facultate și au luat licență, să activeze în acea profesie.

Ca atare, dacă vom merge în continuare, putem să închidem toate universitățile noastre, pentru că în majoritatea cazurilor ele vor produce șomeri, pentru că cei care au o diplomă de licență, fără ca să poată să intre în aceste colegii și ordine, n-au ce să facă cu această diplomă.

Mai mult, chiar prin inițiativa legislativă - și felicit Comisia pentru învățământ că a eliminat acea prevedere - acest for a dorit să fie el care să decidă acreditarea sau neacreditarea unor facultăți.

Deci, proiectul de lege a devenit în comisie mai bun decât era inițial, dar cu toate acestea, avem mari rezerve dacă nu face un rău foarte mare învățământului nostru, dacă nu pune un semn de întrebare față de învățământul superior din România noianul acesta de legi și dacă mai avem nevoie de un învățământ superior, din moment ce după ce termină, își iau licența, aceste persoane, în învățământul superior, ce facem cu tineretul nostru, nu le dăm șansa de a profesa.

Deci, ar trebui să fim foarte atenți dacă să mai votăm astfel de legi în Parlamentul României, sau să mai reducem din elanul nostru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule profesor, pe scurt v-aș ruga, că deja timpul este epuizat. Vă rog.

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-aș fi luat cuvântul dacă nu aș fi auzit ce au spus antemergătorii mei sau ultimii dintre cei care au vorbit.

Aș vrea să vă spun că problema de psihologie sau problema psihologilor nu este o problemă care aparține României. Psihologia este o știință care are un rol deosebit în întreaga lume și psihologia este cea care combate ajungerea mai devreme sau mai târziu la gradul de degradare din punct de vedere neurologic și din punct de vedere al conștiinței, al funcționalității creierului uman, pentru că ea depistează, este preventivă și este obligatorie să acționeze tocmai în acest sens.

Eu consider că legea organică pe care o susținem noi astăzi este făcută tocmai să susțină problema psihologilor. Este problema să susțină că nu orice tânăr care termină o facultate de psihologie este obligatoriu și devine dintr-o dată psiholog. Nu orice tânăr care termină facultatea de medicină devine specialist într-o ramură a medicinei și trebuie să treacă prin diverse moduri de preparare pentru a ajunge acolo.

Eu aș vrea să susțin că în legea pe care o prezentăm astăzi și care a fost aprobată în unanimitate de către Comisia de învățământ, considerăm că punem bazele sistemului de practică a psihologiei științifice românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vom suspenda ședința, urmând ca proiectul de lege să fie dezbătut mâine, începând cu ora 10,00.

Înainte de a trece la partea a doua a ședinței, vreau să vă informez că moțiunea simplă inițiată de 72 de deputați se va dezbate luni, 3 mai 2004, ora 18,00.

Mulțumesc.

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

Trecem la partea a doua a ședinței noastre de astăzi, consacrată răspunsurilor la întrebări.

  Elena Liana Naum

Pentru doamna deputat Liana Naum, răspunde domnul ministru Dan Nica.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

   

Domnul Dan Nica (ministru, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Bună ziua, domnule președinte,

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați,

Prima întrebare adresată de doamna deputat Liana Naum se referă la: în ce modalitate portalul pentru acces la serviciile egovernment poate contribui la înbunătățirea și eficientizarea serviciilor publice?

Aceasta a fost una dintre preocupările constante ale Guvernului, de debirocratizare a administrației publice din România.

Cu toții ne-am întâlnit cu aceiași funcționari care sunt, fie nervoși, fie au alte preocupări, ba beau o cafea, ba fac altceva, atunci când noi avem o treabă. Indiferent la ce sediu de instituție te duci, practic întâlnești în permanență această nepăsare.

Soluția radicală pe care noi am adoptat-o a fost aceea de a pune la lucru funcționarul perfect, care este calculatorul. El nu știe nici de pile, nici de intervenții, nu trebuie să-și facă nici unghiile, nu bea nici cafea și mai ales nu cere șpagă.

Din acest motiv, în baza Legii nr. 161, lege pentru care Guvernul și-a asumat responsabilitatea anul trecut, am instituit obligativitatea fiecărei instituții publice din România de a avea servicii desfășurate și prin intermediul calculatorului, serviciu on-line, ceea ce înseamnă că fiecare cetățean al României are la ora actuală și o altă posiblitate de a-și rezolva problemele curente. Până acum, repet, eram cu toții prizonierii unei singure opțiuni și opțiunea era buna dispoziție sau lipsa de dispoziție pe care o avea la un moment dat funcționarul de la ghișeu.

Acest lucru a însemnat, în primul rând: am introdus obligativitatea pentru toate primăriile și am început etapizat - președinții de județ, municipii, apoi orașe și comune care să ofere posibilitatea, de pildă, a plății taxelor și impozitelor utilizând calculatorul și cartea de credit. Am introdus obligativitatea existenței pe toate site-urile de internet a tot ceea ce înseamnă formular de interes, astfel încât să nu trebuiască să te deplasezi în permanență, uneori la distanțe foarte mari atunci când ai nevoie de o simplă hârtie și de un simplu formular.

Din acest punct de vedere am adoptat un număr important de legi - este vorba de peste 5 legi și peste 10 hotărâri de Guvern - care s-au constituit în modalitățile de aplicare legislativă a acestui important domeniu, care este un domeniu important pentru fiecare din cei 22 de milioane de cetățeni ai României.

Sistemul electronic național astăzi funcționează, avem 7 servicii disponibile on line, am introdus multe servicii pentru firme, servicii care sunt importante pentru activitatea desfășurată de fiecare firmă, fie că este vorba de posibilitatea de a-și plăti taxa pe valoarea adăugată, fie că este vorba de declararea în vamă și utilizând serviciul de vamă on line a bunurilor care sunt importate și exportate. Vă repet că până acum orice agent economic din România era obligat să meargă la sediul vămii. Acum lucrurile pot fi desfășurate altfel.

De asemenea, am introdus modalități care până acum nici nu puteau fi imaginate. În luna martie am aniversat doi ani de zile de când am introdus sistemul electronic de achiziții publice, un alt serviciu important din domeniul sferei de servicii de tip egovernment, este cel mai mare sistem din lume. Avem peste 250.000 de licitații desfășurate până acum, cu economii foarte importante - și ceea ce este extrem de important -am redus la zero, am eliminat, practic, birocrația și corupția în acest domeniu.

Oricine astăzi poate să verifice cum sunt cheltuiți banii statului, care sunt firmele care câștigă un contract, la ce preț și toate aceste lucruri au fost posibile datorită unei voințe politice extraordinare.

N-a fost ușor, nu este ușor să fii singura țară din lume care adoptă un asemenea sistem, dar acest lucru a arătat două lucruri, pe de o parte: primul a fost acela că dacă ai voință politică poți să faci orice, nu există limite.

Un al doilea element l-a constituit pentru noi sprijinul masiv pe care l-am avut din partea populației și a agenților economici.

Am demitizat faptul că doar anumiți agenți economici sau doar anumiți români sunt deștepți și nu mai pot să utilizeze calculatorul. Vă dau un exemplu: am decis ca autorizația de transport auto internațional de marfă să fie distribuită doar de către calculator și prin intermediul acestui sistem.

Mi s-a reproșat la vremea respectivă că nu se poate, că sunt unele firme de transport în care patronul este și șofer, n-a văzut în viața lui un calculator și nu va merge.

Astăzi, după patru luni de zile am distribuit 130.000 de autorizații de transport internațional de marfă și pot să vă spun că n-am avut nici cea mai mică problemă de utilizare a calculatorului, de indiferent cine a fost persoana în cadrul firmei respective, însărcinată să lucreze la acest sistem, ceea ce arată că românii se adaptează extrem de ușor, dar sunt inteligenți, iar cei care încearcă să creeze o altă idee sunt departe de adevăr.

Pot să vă spun că intenția Guvernului României este de a generaliza acest sistem electronic de achiziții publice, de la peste 1.000 de instituții publice obligate astăzi să utilizeze acest sistem pentru 3.000 de produse și servicii, să ajungem la un procentaj care să însemne cvasitotalitatea bunurilor și serviciilor care pot fi achiziționate electronic.

Acesta este un sistem care a fost apreciat de către toată lumea el a fost premiat, inclusiv de către Comisia Europeană, anul trecut la Conferința miniștrilor comunicațiilor și tehnologiei informației din Italia. Sistemul electronic național, pentru numărul de servicii on line introduse a fost, de asemenea, premiat la summit-ul pentru societatea informațională din decembrie de la Geneva.

Acestea au fost doar câteva cuvinte. Doamna deputat, vă rog să acceptați să primiți răspunsul complet în scris și să-mi dați voie să trec la răspunsul la a doua întrebare.

Doresc să vă întreb în ce măsură sistemul informatic de ejob poate fi util agenților economici și dacă poate facilita găsirea locurilor de muncă și în special în sezonul estival?

Ejob înseamnă așa: că pe un site de internet, cei care doresc să se angajeze își plasează oferta pe care o au, iar cei care caută un loc de muncă intră pe acest unic loc de acces, astfel încât, pe de o parte, poți să selectezi mai bine posturile disponibile, iar și tu ca angajator ai ofertă mai mare și mai diversificată și poți să-ți angajezi cei mai buni oameni de care ai nevoie.

Deci, este un sistem în care câștigă toată lumea. Și o să mă întrebați de ce nu a fost introdus până acum, dacă toată lumea câștigă? Deci, dacă și cel care-și caută un loc de muncă poate să-și aleagă și să selecteze din mai multe locuri de muncă, fără să trebuiască să bată pe la poarta a zeci și sute de instituții, dacă și agenții economici câștigă, de ce nu a fost introdus mai devreme? Probabil, datorită unei lipse de viziune și de a-ți păsa de ceea ce se întâmplă. Pot să vă spun că acest model nu constituie invenție românească. Eu l-am adoptat după modelul australian.

Australia, între 1996 și 2000, a introdus acest sistem, iar Guvernul australian a economist 2 miliarde de dolari australieni, doar prin introducerea acestui sistem. De ce? Pentru că a eliminat foarte multă birocrație, a facilitat accesul la găsirea unui loc de muncă pentru toți cetățenii - pentru că acesta este un sistem disponibil pentru orice cetățean - și, de asemenea, firmele au câștigat enorm, prin aceea că au putut să-și selecteze mai bine personalul.

Acesta este proiectul pe care noi l-am pus în funcție și eu cred că pentru litoralul românesc aceasta constituie o sursă extraordinară. Pentru că, pe de o parte, fiecare trebuie să știe un unic loc unde să-și caute oferta de locuri de muncă disponibile, iar, pe de altă parte, și firmele pot să-și selecteze mai bine personalul. Vă imaginați că în loc să citească cineva zeci de C.V.-uri își pune oferta de loc de muncă, cu un chestionar, care este pre-pregătit, astfel încât, din prima, dacă nu îndeplinești anumite condiții, practic, nu mai plictisești lumea, trimițând oferte de loc de muncă. De asemenea, eu, dacă vreau să-mi caut un loc de muncă, la fel, prin intermediul răspunsului la ofertă pot să spun că nu mă interesează un loc de muncă care care un salariu mai mic de 5 milioane de lei. Și atunci, fiecare știe la ce să se aștepte și nu mai pierde nimeni timp în mod inutil.

Eu vă încurajez, doamnă deputat, și sunt dispus să vă ajut în această acțiune, pentru că eu cred că, datorită cererii mari pe care o are litoralul românesc în perioada de vară, e nevoie de un asemenea sistem și este nevoie să acordăm un sprijin pentru ca activitățile economice din această zonă să se desfășoare în cele mai bune condiții.

O a treia întrebare pe care mi-ați pus-o, doamnă deputat, se referă la proiectul privind plata electronică a taxelor și impozitelor locale. Vă spuneam, la serviciile de gouvernment, că am introdus acest sistem de plată a taxelor și impozitelor locale, că am reușit să schimbăm foarte multe din aceste lucruri. Trebuie să vă mărturisesc, cu neplăcere, că am întâmpinat o rezistență, în schimb, neașteptată: extrem de mulți funcționari, necăjiți de această decizie luată de către Guvern, de a impune și acceptarea plății cu card (sunt 5 milioane de posesori de carduri astăzi în România), s-au speriat. S-au speriat că, la ghișeu, dacă vine cineva să plătească cu cardul, nu numai cu numerar, nu-i mai rămâne clasica "atenție" (vedeți ghilimele), clasicii bani care erau lăsați în permanență și care se constituiau într-o sinecură pentru toți acești oameni. Și, din acest motiv, au început să-i refuze pe toți cei care vin să plătească cu card, sub diferite pretexte, neadevărate toate.

Din acest motiv, acum 3 săptămâni, am adoptat o hotărâre de Guvern, prin care am instituit amenzi foarte severe pentru toți cei care refuză nejustificat și pun pe drumuri cetățenii, fie, refuzând plata cu card, fie, refuzând să le dea acea parolă, ca să poată să plătească prin intermediul calculatorului.

O să mă întrebați: "Bun, dar cu calculatorul ce au?" Păi, vă spun ce au, au realizat că, în momentul în care îi dau parola unui cetățean, 20 de ani nu mai calcă prin primărie cetățeanul respectiv! Nimeni nu vine să stea la coadă de bunăvoie, să piardă vremea, fie că e dimineață, fie că e seară, fie că e frig sau cald afară! Și au realizat că omul, odată intrat în posesia parolei, își va plăti taxele și impozitele locale de acasă: sâmbăta, duminica, când are el timp, și nu mai calcă prin primăria aia 20 de ani!

Și atunci, a intervenit acest mecanism de conservare, pe care suntem deciși să-l distrugem. Să-l distrugem, pentru că opțiunea aceasta, de a moderniza România, noi nu o discutăm și nici nu o negociem cu nimeni, cu atât mai puțin cu aceia care ne chinuiesc în fiecare zi.

Referitor la municipiul Mangalia, aici, sistemul de plată on-line funcționează și poate fi accesat la adresa de internet "taxe.mangalia.ro.http". Este un sistem care a fost introdus în beneficiul celor din Mangalia și în beneficiul celor care vor veni în această perioadă.

Eu cred că ceea ce se întâmplă astăzi în România, când, practic, nu mai există firmă fără o adresă de internet, există foarte multe firme care își desfășoară activitatea de comerț prin intermediul internetului, primind comenzi, acceptând plăți, făcând plăți, constituie o adaptare a României la normalitate. Astăzi, în România nu există nici o deosebire din acest punct de vedere, nici față de Germania, nici față de Franța, nici față de Italia, suntem la fel ca celelalte țări dezvoltate și civilizate din Europa. Și acest lucru pentru că, în primul rând, cetățeanul român îl merită și noi, acest lucru, l-am făcut.

Doamnă deputat, domnule președinte, vă rog să-mi dați voie ca răspunsurile complete să le înmânez doamnei deputat și să vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Doamnă deputat, într-un minut, dacă aveți observații, dacă sunteți mulțumită?

 
   

Doamna Liana Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Țin să-i mulțumesc domnului ministru Nica pentru modul în care mi-a răspuns la întrebări, deși aș fi vrut mai multe exemple concrete, dar întotdeauna exemplele nu încap decât dacă le vedem într-o formă desfășurată.

Și felicitări pentru tânăra echipă pe care o conduce, care face ca totul să fie foarte flexibil și dinamic în ministerul pe care îl conduce domnia sa. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
    Dan Brudașcu

Domnii Mircea Costache și Dan Brudașcu (din sală):

"Cântarea României" s-a încheiat, haideți să trecem acum la interpelări!

   

Domnul Constantin Niță:

Pentru domnul Dan Brudașcu, răspunde doamna Maria Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întrebarea formulată de domnul deputat Dan Brudașcu, Grupul parlamentar PRM, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1941A/2004 și având ca obiect activitățile desfășurate precum și obligațiile față de bugetul de stat a două societăți cu capital străin, având sediul în municipiul Cluj-Napoca, respectiv, Consortio Pantello și Calisto Pantello, vă comunicăm următoarele:

1) Organizarea licitației și derularea contractelor de către două societăți pentru executarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a Drumului Național D.N. 1, pe ruta Florești-Huedin.

Pentru executarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a drumuluil pe ruta Florești-Gilău-Lăpușu Mare-Izvorul Crișului-Huedin, a fost organizată licitația internațională, conform regulilor europene, de către Administrația Națională a Drumurilor București, finanțarea acestor lucrări fiind asigurată de către Banca Europeană de Investiții și statul român. Urmare licitației organizare, a câștigat Societatea comercială Energoconstrucția S.A. București, pe locul doi fiind Societatea Consortio Pantello Tirenascavi România S.A., cu sediul în Cluj-Napoca.

Deoarece Societatea comercială Energoconstrucția nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, Administrația Națională a Drumurilor București a reziliat contractul cu aceasta, atribuind lucrarea ocupantului locului doi, respectiv, Societăți comerciale Consortio Pantello Cluj-Napoca.

Aceste informații au fost furnizate echipei de control de către conducerea societății, reprezentată prin domnul Borgheti Natale, confirmarea urmând să fie solicitată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, care a preluat activitatea Administrației Naționale a Drumurilor București și deține date cu privire la licitația organizată.

Urmare atribuirii lucrării firmei din Cluj, este emisă scrisoare de acceptare de către Administrația Națională a Drumurilor, după care este semnată și o convenție de către cele două părți.

Lucrările efectuate de către Societatea Consortio Pantello Tirenascavi România S.A. Cluj-Napoca la obiectivul menționat au fost efectuate în baza autorizațiilor de construcție emiste de Consiliul județean Cluj și au fost facturate de către Administrația Națională a Drumurilor în baza situațiilor de lucrări verificate și confirmate de o Firma de consultanță acceptată de Banca Europeană de Investiții.

În baza unui acord scris, termenul de executare a lucrării a fost stabilit inițial la 31 octombrie 2003, ulterior, fiind prelungit până la 30 aprilie 2004.

2) Societatea Consortio Pontello S.A. a efectuat lucrări pentru Primăria Poieni, fiind emise facturi pentru suma de 225,6 milioane de lei, contravaloarea acestora nefiind încasată până la data verificării. De asemenea, nu a fost încasată contravaloarea lucrărilor efectuate Primăriei Huedin, reprezentând asfalt uzură, în valoare 72,2 milioane de lei.

3) A doua firmă, respectiv, S.C. Constructioni Calisto Pontello S.R.L., cu sediul în Cluj-Napoca, a fost dizolvată, fiind radiată de la Oficiul Registrului Comerțului la data de 23 decembrie 2002.

4) Achitarea obligațiilor fiscale față de bugetul de stat de către Societatea Consortio Pontello Tirenascavi România S.A. este următoarea:

  • la data de 22.04.2004, obligațiile fiscale ale societății către bugetul de stat însumau 21,6 miliarde de lei, acesea fiind constituite din:
  • restanțe din anul 2003, în sumă de 4,6 miliarde;
  • debit în anul 2004 - 12,8 miliarde;
  • majorări de întârziere - 4,2 miliarde.

Menționăm că, din debit, obligațiile fiscale constituite, în sumă de 73,6 miliarde lei, plățile efectuate în perioada 1.01 - 22.04.2004 au fost de 52 de miliarde, iar soldul, la dat de 22 aprilie 2004, este de 21,6 miliarde.

Defalcate pe surse de venit, obligațiile fiscale, în sumă de 21,6 miliarde, se prezintă astfel:

  • impozit pe profit: debit - 5,6 miliarde; majorări - 0,7 miliarde;
  • t.v.a.: 12 miliarde; majorări - 3,2 miliarde;
  • impozit pe venit din salarii: - majorări - 0,3 miliarde.

Obligațiile fiscale datorate bugetului de stat constituie obiectul executării silite de către unitatea fiscală teritorială, prin emiterea de somații și popriri bancare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Ministerul Sănătății urmează...

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Și Ministerul de Interne are tot un răspuns la această chestiune, haideți să-l prezinte și dânșii, ca să le răspund împreună!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Așa este, mai aveți și de la Ministerul de Interne un răspuns la aceeași întrebare. Da, e în regulă.

Domnule Alexandru, mergeți și răspundeți, ca să păstrăm aceeași temă.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Având în vedere că o întrebare identică a fost adresată și Ministerului Finanțelor Publice, având în vedere că se referă la aceeași situație și că realitatea este unică, între răspunsul formulat de doamna ministru Manolescu și cel pe care ar urma să vi-l transmit nu sunt diferențe semnificative. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, dacă aveți observații, pe scurt?

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Mulțumesc pentru faptul că îmi dați posibilitatea să răspund celor două întrebări sau răspunsurilor la cele două întrebări.

În primul rând, apreciez răspunsul Ministerului Finanțelor, prin obiectivitatea de care se dă dovadă. Cu o singură excepție, pct. 2, unde se face trimitere spre două primării în care titularii acestora nu sunt ai partidului de guvernământ, deci, implicarea politică este evidentă. Aș fi dorit să se refere răspunsurile și la lucrările suplimentare executate la Căpușu Mare și Izvorul Crișului, localități unde sunt primari parteneri ai coaliției dumneavoastră.

În altă ordine de idei, ceea ce n-am reușit eu să înțeleg din lectura paralelă a celor două răspunsuri este maniera părtinitoare în care, spre exemplu, Ministerul Administrației și Internelor abordează această problemă, aproape că venindu-i să le plângă pe umeri celor de la firma italiană, care n-au reușit să-și achite la timp aceste restanțe de plată. Mai mult decât atât, se amintește că este vorba de faptul că și Administrația Națională a Drumurilor ar avea o restanță de 108 miliarde de lei.

Și atunci, vă întreb eu, de vreme ce lucrarea este finanțată de către Banca Europeană de Investiții și statul român, de ce, la începerea ei, nu s-a asigurat integral sursa de finanțare?

În altă ordine de idei, observăm o indisciplină financiară evidentă, în această materie, prin faptul că se admite executarea de lucrări care n-au fost prevăzute în caietele de sarcini, lucrări care ar fi fost solicitate de către primarii localităților sau comunelor prin care această șosea trece. De ce s-a admis acest lucru, cine și-a asumat responsabilitatea atribuirii lucrărilor respectivei firme fără organizarea de licitații?

Și, nu în ultimul rând, aș vrea să mai sesizez încă un fapt, că aceste lucrări sunt, în general, de calitate îndoielnică, la fel de îndoielnică cum au fost și cele pe tronsonul Brăișor-Oradea, unde, în momentul de față (am parcurs, în ultima vreme, de câteva ori acest tronson), au apărut foarte serioase defecțiuni, care pun în pericol însăși calitatea constructorului de a realiza lucrările la drumurile publice din România.

Eu aș dori să se efectueze aceste verificări, răspunsul nu mi se pare complet, nici din partea Ministerului de Administrație și Interne (care "plânge" de mila executantului), nici din partea Ministerul Finanțelor, care, părtinitor, vede numai paiul din ochii unor primari sau ai unor primării, unde, n-am înțeles de ce, orice primar sau orice persoană poate solicita suplimentarea lucrărilor. Aceste lucrări poate că ar fi trebuit să intre în competența celor care au angajat lucrarea.

De asemenea, nu s-a explicat ușurința cu care s-a renunțat la prima firmă care a câștigat această licitație. Să fie de vină acuzațiile făcute la adresa fostului subprefect, cu privire la interesele pecuniare proprii din această afacere?

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Tot pentru domnul Dan Brudașcu, din partea Ministerului Sănătății, domnul George Pavelescu, secretar de stat.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Stimați domni deputați,

Domnul Brudașcu a adresat o interpelare referitoare la criteriile de repartizare a fondurilor către casele județene de asigurări de sănătate către Casa OPSNAJ în anul 2003-2004. De asemenea, a cerut explicații specifice și situația pe județe a membrilor aparținând instituțiilor, respectiv, celor aflați în evidențele caselor de asigurări de sănătate.

1) Deci, la repartizarea cheltuielilor pentru servicii medicale și medicamente, s-au avut în vedere, pe lângă propunerile caselor de asigurări de sănătate, fondurile destinate fiecărui domeniu de asistență medicală, execuția anului precedent, prevederile privind contractarea și decontarea fiecărui tip de asistență medicală, cuprinse în contractul cadru și în normele de aplicare ale acestuia pe anul 2004, precum și date specifice, cum ar fi principalii indicatori: asupra morbidității, populație arondată, structura acesteia pe sex, pe boli, pe vârste și alți indicatori, care, de regulă, se au în evidență în stabilirea necesarului de îngrijiri medicale în profil teritorial.

2) Asistența medicală primară. Fondurile aferente acestui domeniu de asistență s-au stabilit în raport cu asigurații înscriși pe listele medicilor de familie, pe grupe de vârste, calculându-se numărul de puncte/capita/serviciu pe anul 2004, raportat la valoarea minim garantată prevăzută în normele metodologice de aplicare a contractului cadru, respectiv, 10.690 de lei pentru un punct/capita și, respectiv,6.130 de lei pentru un punct/serviciu.

La asistența medicală de specialitate din ambulatoriu pentru specialitățile clinice s-a avut în vedere numărul de puncte estimat pe anul 2004 și valoarea minim garantată a punctului, de 3.160 de lei, precum și cheltuielile aferente cabinetelor medicale, de TBC, laboratoarelor de sănătate mentală și de planning familial, prevăzute conform contractului cadru și normelor pe anul 2004 a fi suportate din fondurile aferente acestui domeniu de asistență medicală.

3) Pentru asistența medicală spitalicească, repartizarea fondurilor s-a efectuat pe spitale, avându-se în vedere datele clinice culese la nivel de pacient, pentru evaluarea riscului de boală al populației și alocarea de resurse în funcție de riscul de boală calculat la număr de bolnavi estimat, conform raportărilor din anii precedenți. Pe spitale s-a avut în vedere, conform anexei la Legea bugetului de stat pe 2004, și detalierea fondurilor pentru cheltuieli de personal în raport cu numărul maxim de personal aprobat și pentru cheltuieli materiale conform execuției anului precedent, influențată de indicele de inflație prognozat pentru acest an.

4) Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinei Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești i-au fost repartizate, în anul 2003, sume în valoare de 2.989,9 miliarde de lei, iar, în anul 2004, are aprobare un buget de venituri și cheltuieli în sumă de 2.757,8 miliarde de lei, deci, cu aproape 231 de miliarde de lei mai puțin, la un număr de 2.201.455 de asigurați. Asigurații Casei OPSNAJ reprezintă un procent de 11,05% din totalul de asigurați la nivel național, respectiv, din 19.905.683 de asigurați, iar ponderea fondurilor repartizate Casei OPSNAJ este de 4,3% din suma totală alocată pentru anul 2004 din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, care este de 63.038 mii de miliarde de lei.

Detalii privind numărul de asigurați pe casele de asigurări de sănătate, de 2.201.455, bugetele, populația înscrise pe listele medicilor de familie și fondurile alocate pentru fiecare categorie de servicii medicale prestate în raport cu casele de asigurări de sănătate la nivelul județului vă vor fi prezentate odată cu răspunsul scris. Vă mulțumesc pentru atenție, domnilor.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Vreau să vă informez, ca să se știe acest lucru, că experții Partidului România Mare vor verifica acele comunicate ale dumneavoastră și vor vedea dacă ele corespund, într-adevăr, unor criterii riguroase sau reprezintă o formulă de părtinire din partea dumneavoastră a unora dintre aceste case.

Vreau să vă aduc la cunoștință, vizavi de un răspuns anterior, că ați mers, pe sistemul: "Modificați, dar nu schimbați nimic!" E vorba de modul de acreditare a medicilor pensionari, de acordare a licențelor de liberă practică. Din hârtia direcției care însoțește răspunsul dumneavoastră rezultă că aceeași formă birocratică, complexă și neafectată, este, în continuare, în vigoare.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mai doriți să completați, domnule ministru, ceva? Nu.

Tot pentru domnul Dan Brudașcu, domnul Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educației.

 
   

Domnul Radu Damian:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, înregistrate cu nr. 1939A/2004, înaintată Minsterului Educației și Cercetării, înregistrată cu nr. 9959/7.04.2004, vă comunicăm următoarele:

În anul universitar 2003-2004, universitățile din subordinea Ministerului Educației și Cercetării au în evidență un număr total de 326 de cămine, cu un grad de confort diferit, unele dintre necesitând intervenții majore pentru consolidări, reparații capitale, amenajări interioare, refaceri de instalații sau dotări cu mobilier și cazarmament. Dată fiind situația de mai sus, evidența căminelor ce necesită intervenții majore și imediate s-a făcut pe baza propunerilor înaintate de universități în luna ianuarie 2004, ca răspuns la solicitarea ministerului.

Din propunerile înregistrate, ce însumează un număr total de 180 de cămine, au fost selectate obiectivele la care nu s-au executat lucrări de consolidare sau reparații capitale în ultimii 10 ani sau la care astfel de lucrări, inclusiv cele de reabilitare, nu sunt în curs de desfășurare. Pentru stabilirea priorităților, s-au identificat criterii care țin seama, în principal, de caracteristicile tehnice ale clădirilor, respectiv: natura lucrărilor necesare, vechimea clădirii, zona seismică în care se află, indicele de cazare asigurat, numărul de studenți cazați, capacitatea căminului, inexistența unor spații de cazare, precum și de alte situații specifice.

Având în vedere suma de circa 10 milioane de dolari asigurată prin Programul de reabilitare a căminelor studențești, costurile medii înregistrate în ultimii ani pentru lucrări de acest gen realizate la alte programe în curs de derulare sau la lucrări similare executate în cadrul universităților, ținând seama de condiția impusă de banca finanțatoare, de a se executa lucrări de reabilitare la 10 universități, și în urma prioritizării, pe baza criteriilor stabilite, au fost propuse spre reabilitare, 10 cămine. În propunerile transmise Ministerului Finanțelor Publice au fost cuprinse și 3 cămine studențești ce aparțin unor universități din Cluj-Napoca: Căminul nr. 1 de la Universitatea Babeș-Bolyai și Căminele 9 și 10 de la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațeganu, urmând ca acestea, împreună cu specialiști ai băncii finanțatoare, să definitiveze lista finală cu căminele ce vor fi reabilitate.

De asemenea, prin bugetul de stat au fost prevăzute fonduri de care beneficiază și Universitatea din Cluj-Napoca, pentru lucrări de consolidare, reabilitare și reparații capitale la căminele studențești, a căror repartiție s-a făcut în limita sumelor alocate în acest an.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru Alexandru Athanasiu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat, vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Trebuie să-i mulțumesc domnului ministru pentru răspuns. Trebuie să-i aduc aminte că, totuși, Cluj-Napoca este un centru universitar, în momentul de față, între cele mai mari din țară. Beneficiile, din acest punct de vedere, financiar, pentru reabilitarea, repararea și dotarea căminelor studențești sunt la cote minime.

Supun atenției domniei sale și ministerului pe care îl reprezintă, cu respect, ideea de a aloca cu mai multă dărnicie sume în viitorul apropiat, având în vedere că nu contează culoarea politică a rectorului sau a administrației publice locale, nu trebuie să ne răzbunăm pe studenții care își perfecționează pregătirea. Cred că ar trebui să se gândească, ministerul, în raport cu necesitățile reale ale acestor unități de învățământ.

Din datele pe care le dețin, din suma evidențiată, nu a rezultat că și cele trei cămine menționate de către domnul ministru ar fi incluse pe lista care să beneficieze de această asistență financiară necesară reparării și dotărilor curente.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Pentru domnul Metin Cerchez. Lipsește, nu dăm răspuns.

Tot pentru domnul Metin Cerchez, de la Ministerul Justiției. Lipsește.

 
  Emil Rus

Pentru domnul Emil Rus, din partea Ministerului Justiției, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat.

Domnul Rus este aici?

     

Domnul Emil Rus (din sală):

Da, ascult cu drag!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mă bucur!

Vă rog, doamnă secretar de stat.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La întrebarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1945/2004, adresată ministrului justiției, referitoare la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 290/2003, vă comunicăm următoarele:

Dispozițiile art. 1 din Legea nr. 290/2003, precizează, în alin. 1, ce categorie de persoane are dreptul la despăgubiri sau compensații potrivit prevederilor acestui act normativ, respectiv, cetățenii români deposedați ca urmare a părăsirii forțate a Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța, precum și ca urmare a celui de al doilea război mondial.

În alin. 2, se arată cine sunt beneficiarii acestor prevederi, respectiv, foștii proprietari sau moștenitorii legali ai acestora până la gradul al IV-lea inclusiv, dacă au, la data formulării cererii, cetățenia română și domiciliul în România. Este evident, deci, că textul de la alin. 2 se referă la calitatea de foști proprietari a cetățenilor români deposedați, care pot formula cererea în nume propriu sau la moștenitorii legali ai acestora.

Deci, răspunsul la această întrebare este că au calitatea de persoane îndreptățite să solicite despăgubiri și moștenitorii legali ai celor deposedați.

Punctul doi din întrebarea dumneavoastră. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003 nu au fost publicate și nu avem competență să ne pronunțăm cu privire la acest aspect, sarcina elaborării lor aparținând Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Administrației și Internelor.

Punctul trei din întrebare. Răspunsul este cuprins în dispozițiile art. 5 alin. 1 și 2 lege, astfel, fiecare persoană îndreptățită (deci, și moștenitorii) va depune cerere proprie, iar în cazul în care sunt mai mulți moștenitori fiecare este obligat să-i menționeze pe ceilalți în cererea formulată.

În cazul prezentat, apreciem că este necesar ca persoanele menționate să se adreseze comisiei constituite în cadrul prefecturii, care poate oferi informații suplimentare în legătură cu solicitările acestora, legate de modul de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 290/2003.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Poftim, domnule deputat, dacă aveți observații la răspuns?

 
   

Domnul Emil Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi îngăduiți să-i mulțumesc și doamnei ministru secretar de stat.

Probabil că acești domni care au apelat la ajutorul meu au pornit acțiunea prea repede și nu au lăsat ca legea să fie mai bine tălmăcită și mai bine lămurită. Sigur că răspunsul care mi s-a dat de doamna ministru îmi va servi ca să le acopăr necesitățile lor, în ceea ce privește cunoștințele pentru a face demersurile spre a fi despăgubiți. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Având în vedere că domnul Metin Cerchez nu este, închidem ședința consacrată răspunsurilor.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

Trecem la interpelări.

Avem 22 de interpelări, din care 17 sunt depuse în scris. Și începem cu cei care nu au depus în scris.

Doamna deputat Iulia Pataki văd că lipsește.

Domnul Paul Magheru? Nu este aici, absent.

Domnul Ion Sonea. Absent.

Domnul Iulian Mincu și domnul Marian Ionescu, atât.

     

Domnul Ștefan Baban (din sală):

Și eu!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Regret, nu sunteți pe listă... Ba da, îmi cer scuze.

 
    Iulian Mincu

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

În interpelarea mea de astăzi, care este adresată ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, doamna Elena Dumitru, mă refer la problema forței de muncă din România, așa cum e văzută ea din afară și așa cum este în realitate.

Așa cum se afirmă în publicațiile românești, fapt redat și de Euro Start 2003", în studiul efectuat pe 10 state din Europa Centrală și de Est, România se situează pe locul trei în ceea ce privește numărul de șomeri, adică, cu 7,2% șomaj, după Slovenia și Ungaria, la nivelul Cehiei, și mai puțin ca în Bulgaria, Slovacia, Polonia sau Țările Baltice. După Euro Start, România ar avea, deci, mai puțin șomeri decât Uniunea Europeană - 8% și mai puțini decât Spania, Germania, Finlanda, Franța, Italia sau Belgia.

Este posibilă o astfel e afirmație la nivel oficial, este întrebarea pe care o adresăm noi ministrului, când noi cunoaștem situația economiei naționale?

Dacă s-ar lua în evidență munca la negru și pe cei care lucrează în străinătate - peste 1.700.000 în prezent și încă 3.000.000 de cereri pentru plecare, șomajul ar depășit 13%, după calcul.

Statul tolerează în continuare munca la negru, ceea ce înseamnă neplata asigurării de șomaj, sănătate și pensii. Acestea vor apărea peste 10-20-30 de ani în statisticile protecției sociale, vor fi ținuți în spate de copiii de azi. Peste o treime din tineretul României, în vârstă de până la 24 de ani, trăiește într-o sărăcie lucie, adică, sub limita oficială, de 1.075.000 de lei lunar (mai puțin de 45 de euro pe lună), sau, mai concret, cât se câștigă în Spania într-o zi.

Aștept răspunsul doamnei ministru. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Marian Ionescu

Domnul Marian Ionescu.

   

Domnul Marian Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: în urma adresei nr. 3/23.02.a.c., către Direcția silvică Dâmbovița, prin care am solicitat explicații cu privire la tăierile masive de copaci, care sunt protejați, din Pădurea Bolovanți, județul Dâmbovița, precum și transportul acesta, în foarte multe mașini de transport special, în data de 23 și 24, către direcții diferite, pe care n-am putut să le determin, vă informe, domnule ministru, că nu am primit nici până acum, până la această dată, răspunsuri clarificator din partea conducerii Direcției silvice Dâmbovița.

Vă rog, domnule ministru, să dispuneți urgent verificarea celor sesizate, urmând ca în termenul prevăzut de Legea nr. 233/2002, art. 8 alin. 1, pe care, probabil, conducerea Direcției silvice Dâmbovița nu o cunoaște, să-mi comunicați constatările dumneavoastră. Și, de asemenea, să-mi comunicați și motivele pentru care conducerea Direcției silvice Dâmbovița eludează legile și nu răspunde solicitărilor făcute. Precum și modul în care dumneavoastră considerați că trebuie să aplicați art. 15 lit. a) din Ordonanța de urgență nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban

Domnul Ștefan Baban. Pe scurt, vă rog.

     

Domnul Ștefan Baban:

După ce că m-ați sărit...

 
   

Domnul Constantin Niță:

N-am vrut, să știți, am crezut că ați depus în scris.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi foarte-foarte scurt, ca de obicei.

Prima interpelare, întâmplător, se referă la munca la negru, care continuă să existe. Întâmplarea face să mă adresez domnului ministru Marian Sârbu și doamnei Mariana Basuc, inspector general de stat al Inspectoratului Muncii. Deci, nu am nici o înțelegere cu domnul coleg, care a avut tot aceeași temă.

Iar a doua interpelare se referă la fondurile SAPARD, fondurile europene între destinație și destinatari.

Vă rog să îmi permiteți ca data viitoare să dezvolt și sper să găsesc și răspunsurile competente și corecte la întrebările mele. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, închidem ședința noastră de astăzi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,15.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 9:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro