Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 aprilie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.58/03-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 26-04-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 aprilie 2004

16. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:

   

Domnul Constantin Niță:

    ................................................
 

Trecem la partea a doua a ședinței noastre de astăzi, consacrată răspunsurilor la întrebări.

 
Elena Liana Naum

Pentru doamna deputat Liana Naum, răspunde domnul ministru Dan Nica.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Dan Nica (ministru, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Bună ziua, domnule președinte,

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați,

Prima întrebare adresată de doamna deputat Liana Naum se referă la: în ce modalitate portalul pentru acces la serviciile egovernment poate contribui la înbunătățirea și eficientizarea serviciilor publice?

Aceasta a fost una dintre preocupările constante ale Guvernului, de debirocratizare a administrației publice din România.

Cu toții ne-am întâlnit cu aceiași funcționari care sunt, fie nervoși, fie au alte preocupări, ba beau o cafea, ba fac altceva, atunci când noi avem o treabă. Indiferent la ce sediu de instituție te duci, practic întâlnești în permanență această nepăsare.

Soluția radicală pe care noi am adoptat-o a fost aceea de a pune la lucru funcționarul perfect, care este calculatorul. El nu știe nici de pile, nici de intervenții, nu trebuie să-și facă nici unghiile, nu bea nici cafea și mai ales nu cere șpagă.

Din acest motiv, în baza Legii nr. 161, lege pentru care Guvernul și-a asumat responsabilitatea anul trecut, am instituit obligativitatea fiecărei instituții publice din România de a avea servicii desfășurate și prin intermediul calculatorului, serviciu on-line, ceea ce înseamnă că fiecare cetățean al României are la ora actuală și o altă posiblitate de a-și rezolva problemele curente. Până acum, repet, eram cu toții prizonierii unei singure opțiuni și opțiunea era buna dispoziție sau lipsa de dispoziție pe care o avea la un moment dat funcționarul de la ghișeu.

Acest lucru a însemnat, în primul rând: am introdus obligativitatea pentru toate primăriile și am început etapizat - președinții de județ, municipii, apoi orașe și comune care să ofere posibilitatea, de pildă, a plății taxelor și impozitelor utilizând calculatorul și cartea de credit. Am introdus obligativitatea existenței pe toate site-urile de internet a tot ceea ce înseamnă formular de interes, astfel încât să nu trebuiască să te deplasezi în permanență, uneori la distanțe foarte mari atunci când ai nevoie de o simplă hârtie și de un simplu formular.

Din acest punct de vedere am adoptat un număr important de legi - este vorba de peste 5 legi și peste 10 hotărâri de Guvern - care s-au constituit în modalitățile de aplicare legislativă a acestui important domeniu, care este un domeniu important pentru fiecare din cei 22 de milioane de cetățeni ai României.

Sistemul electronic național astăzi funcționează, avem 7 servicii disponibile on line, am introdus multe servicii pentru firme, servicii care sunt importante pentru activitatea desfășurată de fiecare firmă, fie că este vorba de posibilitatea de a-și plăti taxa pe valoarea adăugată, fie că este vorba de declararea în vamă și utilizând serviciul de vamă on line a bunurilor care sunt importate și exportate. Vă repet că până acum orice agent economic din România era obligat să meargă la sediul vămii. Acum lucrurile pot fi desfășurate altfel.

De asemenea, am introdus modalități care până acum nici nu puteau fi imaginate. În luna martie am aniversat doi ani de zile de când am introdus sistemul electronic de achiziții publice, un alt serviciu important din domeniul sferei de servicii de tip egovernment, este cel mai mare sistem din lume. Avem peste 250.000 de licitații desfășurate până acum, cu economii foarte importante - și ceea ce este extrem de important -am redus la zero, am eliminat, practic, birocrația și corupția în acest domeniu.

Oricine astăzi poate să verifice cum sunt cheltuiți banii statului, care sunt firmele care câștigă un contract, la ce preț și toate aceste lucruri au fost posibile datorită unei voințe politice extraordinare.

N-a fost ușor, nu este ușor să fii singura țară din lume care adoptă un asemenea sistem, dar acest lucru a arătat două lucruri, pe de o parte: primul a fost acela că dacă ai voință politică poți să faci orice, nu există limite.

Un al doilea element l-a constituit pentru noi sprijinul masiv pe care l-am avut din partea populației și a agenților economici.

Am demitizat faptul că doar anumiți agenți economici sau doar anumiți români sunt deștepți și nu mai pot să utilizeze calculatorul. Vă dau un exemplu: am decis ca autorizația de transport auto internațional de marfă să fie distribuită doar de către calculator și prin intermediul acestui sistem.

Mi s-a reproșat la vremea respectivă că nu se poate, că sunt unele firme de transport în care patronul este și șofer, n-a văzut în viața lui un calculator și nu va merge.

Astăzi, după patru luni de zile am distribuit 130.000 de autorizații de transport internațional de marfă și pot să vă spun că n-am avut nici cea mai mică problemă de utilizare a calculatorului, de indiferent cine a fost persoana în cadrul firmei respective, însărcinată să lucreze la acest sistem, ceea ce arată că românii se adaptează extrem de ușor, dar sunt inteligenți, iar cei care încearcă să creeze o altă idee sunt departe de adevăr.

Pot să vă spun că intenția Guvernului României este de a generaliza acest sistem electronic de achiziții publice, de la peste 1.000 de instituții publice obligate astăzi să utilizeze acest sistem pentru 3.000 de produse și servicii, să ajungem la un procentaj care să însemne cvasitotalitatea bunurilor și serviciilor care pot fi achiziționate electronic.

Acesta este un sistem care a fost apreciat de către toată lumea el a fost premiat, inclusiv de către Comisia Europeană, anul trecut la Conferința miniștrilor comunicațiilor și tehnologiei informației din Italia. Sistemul electronic național, pentru numărul de servicii on line introduse a fost, de asemenea, premiat la summit-ul pentru societatea informațională din decembrie de la Geneva.

Acestea au fost doar câteva cuvinte. Doamna deputat, vă rog să acceptați să primiți răspunsul complet în scris și să-mi dați voie să trec la răspunsul la a doua întrebare.

Doresc să vă întreb în ce măsură sistemul informatic de ejob poate fi util agenților economici și dacă poate facilita găsirea locurilor de muncă și în special în sezonul estival?

Ejob înseamnă așa: că pe un site de internet, cei care doresc să se angajeze își plasează oferta pe care o au, iar cei care caută un loc de muncă intră pe acest unic loc de acces, astfel încât, pe de o parte, poți să selectezi mai bine posturile disponibile, iar și tu ca angajator ai ofertă mai mare și mai diversificată și poți să-ți angajezi cei mai buni oameni de care ai nevoie.

Deci, este un sistem în care câștigă toată lumea. Și o să mă întrebați de ce nu a fost introdus până acum, dacă toată lumea câștigă? Deci, dacă și cel care-și caută un loc de muncă poate să-și aleagă și să selecteze din mai multe locuri de muncă, fără să trebuiască să bată pe la poarta a zeci și sute de instituții, dacă și agenții economici câștigă, de ce nu a fost introdus mai devreme? Probabil, datorită unei lipse de viziune și de a-ți păsa de ceea ce se întâmplă. Pot să vă spun că acest model nu constituie invenție românească. Eu l-am adoptat după modelul australian.

Australia, între 1996 și 2000, a introdus acest sistem, iar Guvernul australian a economist 2 miliarde de dolari australieni, doar prin introducerea acestui sistem. De ce? Pentru că a eliminat foarte multă birocrație, a facilitat accesul la găsirea unui loc de muncă pentru toți cetățenii - pentru că acesta este un sistem disponibil pentru orice cetățean - și, de asemenea, firmele au câștigat enorm, prin aceea că au putut să-și selecteze mai bine personalul.

Acesta este proiectul pe care noi l-am pus în funcție și eu cred că pentru litoralul românesc aceasta constituie o sursă extraordinară. Pentru că, pe de o parte, fiecare trebuie să știe un unic loc unde să-și caute oferta de locuri de muncă disponibile, iar, pe de altă parte, și firmele pot să-și selecteze mai bine personalul. Vă imaginați că în loc să citească cineva zeci de C.V.-uri își pune oferta de loc de muncă, cu un chestionar, care este pre-pregătit, astfel încât, din prima, dacă nu îndeplinești anumite condiții, practic, nu mai plictisești lumea, trimițând oferte de loc de muncă. De asemenea, eu, dacă vreau să-mi caut un loc de muncă, la fel, prin intermediul răspunsului la ofertă pot să spun că nu mă interesează un loc de muncă care care un salariu mai mic de 5 milioane de lei. Și atunci, fiecare știe la ce să se aștepte și nu mai pierde nimeni timp în mod inutil.

Eu vă încurajez, doamnă deputat, și sunt dispus să vă ajut în această acțiune, pentru că eu cred că, datorită cererii mari pe care o are litoralul românesc în perioada de vară, e nevoie de un asemenea sistem și este nevoie să acordăm un sprijin pentru ca activitățile economice din această zonă să se desfășoare în cele mai bune condiții.

O a treia întrebare pe care mi-ați pus-o, doamnă deputat, se referă la proiectul privind plata electronică a taxelor și impozitelor locale. Vă spuneam, la serviciile de gouvernment, că am introdus acest sistem de plată a taxelor și impozitelor locale, că am reușit să schimbăm foarte multe din aceste lucruri. Trebuie să vă mărturisesc, cu neplăcere, că am întâmpinat o rezistență, în schimb, neașteptată: extrem de mulți funcționari, necăjiți de această decizie luată de către Guvern, de a impune și acceptarea plății cu card (sunt 5 milioane de posesori de carduri astăzi în România), s-au speriat. S-au speriat că, la ghișeu, dacă vine cineva să plătească cu cardul, nu numai cu numerar, nu-i mai rămâne clasica "atenție" (vedeți ghilimele), clasicii bani care erau lăsați în permanență și care se constituiau într-o sinecură pentru toți acești oameni. Și, din acest motiv, au început să-i refuze pe toți cei care vin să plătească cu card, sub diferite pretexte, neadevărate toate.

Din acest motiv, acum 3 săptămâni, am adoptat o hotărâre de Guvern, prin care am instituit amenzi foarte severe pentru toți cei care refuză nejustificat și pun pe drumuri cetățenii, fie, refuzând plata cu card, fie, refuzând să le dea acea parolă, ca să poată să plătească prin intermediul calculatorului.

O să mă întrebați: "Bun, dar cu calculatorul ce au?" Păi, vă spun ce au, au realizat că, în momentul în care îi dau parola unui cetățean, 20 de ani nu mai calcă prin primărie cetățeanul respectiv! Nimeni nu vine să stea la coadă de bunăvoie, să piardă vremea, fie că e dimineață, fie că e seară, fie că e frig sau cald afară! Și au realizat că omul, odată intrat în posesia parolei, își va plăti taxele și impozitele locale de acasă: sâmbăta, duminica, când are el timp, și nu mai calcă prin primăria aia 20 de ani!

Și atunci, a intervenit acest mecanism de conservare, pe care suntem deciși să-l distrugem. Să-l distrugem, pentru că opțiunea aceasta, de a moderniza România, noi nu o discutăm și nici nu o negociem cu nimeni, cu atât mai puțin cu aceia care ne chinuiesc în fiecare zi.

Referitor la municipiul Mangalia, aici, sistemul de plată on-line funcționează și poate fi accesat la adresa de internet "taxe.mangalia.ro.http". Este un sistem care a fost introdus în beneficiul celor din Mangalia și în beneficiul celor care vor veni în această perioadă.

Eu cred că ceea ce se întâmplă astăzi în România, când, practic, nu mai există firmă fără o adresă de internet, există foarte multe firme care își desfășoară activitatea de comerț prin intermediul internetului, primind comenzi, acceptând plăți, făcând plăți, constituie o adaptare a României la normalitate. Astăzi, în România nu există nici o deosebire din acest punct de vedere, nici față de Germania, nici față de Franța, nici față de Italia, suntem la fel ca celelalte țări dezvoltate și civilizate din Europa. Și acest lucru pentru că, în primul rând, cetățeanul român îl merită și noi, acest lucru, l-am făcut.

Doamnă deputat, domnule președinte, vă rog să-mi dați voie ca răspunsurile complete să le înmânez doamnei deputat și să vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Doamnă deputat, într-un minut, dacă aveți observații, dacă sunteți mulțumită?

 
 

Doamna Liana Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Țin să-i mulțumesc domnului ministru Nica pentru modul în care mi-a răspuns la întrebări, deși aș fi vrut mai multe exemple concrete, dar întotdeauna exemplele nu încap decât dacă le vedem într-o formă desfășurată.

Și felicitări pentru tânăra echipă pe care o conduce, care face ca totul să fie foarte flexibil și dinamic în ministerul pe care îl conduce domnia sa. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu

Domnii Mircea Costache și Dan Brudașcu (din sală):

"Cântarea României" s-a încheiat, haideți să trecem acum la interpelări!

 

Domnul Constantin Niță:

Pentru domnul Dan Brudașcu, răspunde doamna Maria Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întrebarea formulată de domnul deputat Dan Brudașcu, Grupul parlamentar PRM, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1941A/2004 și având ca obiect activitățile desfășurate precum și obligațiile față de bugetul de stat a două societăți cu capital străin, având sediul în municipiul Cluj-Napoca, respectiv, Consortio Pantello și Calisto Pantello, vă comunicăm următoarele:

1) Organizarea licitației și derularea contractelor de către două societăți pentru executarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a Drumului Național D.N. 1, pe ruta Florești-Huedin.

Pentru executarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a drumuluil pe ruta Florești-Gilău-Lăpușu Mare-Izvorul Crișului-Huedin, a fost organizată licitația internațională, conform regulilor europene, de către Administrația Națională a Drumurilor București, finanțarea acestor lucrări fiind asigurată de către Banca Europeană de Investiții și statul român. Urmare licitației organizare, a câștigat Societatea comercială Energoconstrucția S.A. București, pe locul doi fiind Societatea Consortio Pantello Tirenascavi România S.A., cu sediul în Cluj-Napoca.

Deoarece Societatea comercială Energoconstrucția nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, Administrația Națională a Drumurilor București a reziliat contractul cu aceasta, atribuind lucrarea ocupantului locului doi, respectiv, Societăți comerciale Consortio Pantello Cluj-Napoca.

Aceste informații au fost furnizate echipei de control de către conducerea societății, reprezentată prin domnul Borgheti Natale, confirmarea urmând să fie solicitată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, care a preluat activitatea Administrației Naționale a Drumurilor București și deține date cu privire la licitația organizată.

Urmare atribuirii lucrării firmei din Cluj, este emisă scrisoare de acceptare de către Administrația Națională a Drumurilor, după care este semnată și o convenție de către cele două părți.

Lucrările efectuate de către Societatea Consortio Pantello Tirenascavi România S.A. Cluj-Napoca la obiectivul menționat au fost efectuate în baza autorizațiilor de construcție emiste de Consiliul județean Cluj și au fost facturate de către Administrația Națională a Drumurilor în baza situațiilor de lucrări verificate și confirmate de o Firma de consultanță acceptată de Banca Europeană de Investiții.

În baza unui acord scris, termenul de executare a lucrării a fost stabilit inițial la 31 octombrie 2003, ulterior, fiind prelungit până la 30 aprilie 2004.

2) Societatea Consortio Pontello S.A. a efectuat lucrări pentru Primăria Poieni, fiind emise facturi pentru suma de 225,6 milioane de lei, contravaloarea acestora nefiind încasată până la data verificării. De asemenea, nu a fost încasată contravaloarea lucrărilor efectuate Primăriei Huedin, reprezentând asfalt uzură, în valoare 72,2 milioane de lei.

3) A doua firmă, respectiv, S.C. Constructioni Calisto Pontello S.R.L., cu sediul în Cluj-Napoca, a fost dizolvată, fiind radiată de la Oficiul Registrului Comerțului la data de 23 decembrie 2002.

4) Achitarea obligațiilor fiscale față de bugetul de stat de către Societatea Consortio Pontello Tirenascavi România S.A. este următoarea:

  • la data de 22.04.2004, obligațiile fiscale ale societății către bugetul de stat însumau 21,6 miliarde de lei, acesea fiind constituite din:
  • restanțe din anul 2003, în sumă de 4,6 miliarde;
  • debit în anul 2004 - 12,8 miliarde;
  • majorări de întârziere - 4,2 miliarde.

Menționăm că, din debit, obligațiile fiscale constituite, în sumă de 73,6 miliarde lei, plățile efectuate în perioada 1.01 - 22.04.2004 au fost de 52 de miliarde, iar soldul, la dat de 22 aprilie 2004, este de 21,6 miliarde.

Defalcate pe surse de venit, obligațiile fiscale, în sumă de 21,6 miliarde, se prezintă astfel:

  • impozit pe profit: debit - 5,6 miliarde; majorări - 0,7 miliarde;
  • t.v.a.: 12 miliarde; majorări - 3,2 miliarde;
  • impozit pe venit din salarii: - majorări - 0,3 miliarde.

Obligațiile fiscale datorate bugetului de stat constituie obiectul executării silite de către unitatea fiscală teritorială, prin emiterea de somații și popriri bancare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Ministerul Sănătății urmează...

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Și Ministerul de Interne are tot un răspuns la această chestiune, haideți să-l prezinte și dânșii, ca să le răspund împreună!

 
 

Domnul Constantin Niță:

Așa este, mai aveți și de la Ministerul de Interne un răspuns la aceeași întrebare. Da, e în regulă.

Domnule Alexandru, mergeți și răspundeți, ca să păstrăm aceeași temă.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Având în vedere că o întrebare identică a fost adresată și Ministerului Finanțelor Publice, având în vedere că se referă la aceeași situație și că realitatea este unică, între răspunsul formulat de doamna ministru Manolescu și cel pe care ar urma să vi-l transmit nu sunt diferențe semnificative. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, dacă aveți observații, pe scurt?

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Mulțumesc pentru faptul că îmi dați posibilitatea să răspund celor două întrebări sau răspunsurilor la cele două întrebări.

În primul rând, apreciez răspunsul Ministerului Finanțelor, prin obiectivitatea de care se dă dovadă. Cu o singură excepție, pct. 2, unde se face trimitere spre două primării în care titularii acestora nu sunt ai partidului de guvernământ, deci, implicarea politică este evidentă. Aș fi dorit să se refere răspunsurile și la lucrările suplimentare executate la Căpușu Mare și Izvorul Crișului, localități unde sunt primari parteneri ai coaliției dumneavoastră.

În altă ordine de idei, ceea ce n-am reușit eu să înțeleg din lectura paralelă a celor două răspunsuri este maniera părtinitoare în care, spre exemplu, Ministerul Administrației și Internelor abordează această problemă, aproape că venindu-i să le plângă pe umeri celor de la firma italiană, care n-au reușit să-și achite la timp aceste restanțe de plată. Mai mult decât atât, se amintește că este vorba de faptul că și Administrația Națională a Drumurilor ar avea o restanță de 108 miliarde de lei.

Și atunci, vă întreb eu, de vreme ce lucrarea este finanțată de către Banca Europeană de Investiții și statul român, de ce, la începerea ei, nu s-a asigurat integral sursa de finanțare?

În altă ordine de idei, observăm o indisciplină financiară evidentă, în această materie, prin faptul că se admite executarea de lucrări care n-au fost prevăzute în caietele de sarcini, lucrări care ar fi fost solicitate de către primarii localităților sau comunelor prin care această șosea trece. De ce s-a admis acest lucru, cine și-a asumat responsabilitatea atribuirii lucrărilor respectivei firme fără organizarea de licitații?

Și, nu în ultimul rând, aș vrea să mai sesizez încă un fapt, că aceste lucrări sunt, în general, de calitate îndoielnică, la fel de îndoielnică cum au fost și cele pe tronsonul Brăișor-Oradea, unde, în momentul de față (am parcurs, în ultima vreme, de câteva ori acest tronson), au apărut foarte serioase defecțiuni, care pun în pericol însăși calitatea constructorului de a realiza lucrările la drumurile publice din România.

Eu aș dori să se efectueze aceste verificări, răspunsul nu mi se pare complet, nici din partea Ministerului de Administrație și Interne (care "plânge" de mila executantului), nici din partea Ministerul Finanțelor, care, părtinitor, vede numai paiul din ochii unor primari sau ai unor primării, unde, n-am înțeles de ce, orice primar sau orice persoană poate solicita suplimentarea lucrărilor. Aceste lucrări poate că ar fi trebuit să intre în competența celor care au angajat lucrarea.

De asemenea, nu s-a explicat ușurința cu care s-a renunțat la prima firmă care a câștigat această licitație. Să fie de vină acuzațiile făcute la adresa fostului subprefect, cu privire la interesele pecuniare proprii din această afacere?

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Tot pentru domnul Dan Brudașcu, din partea Ministerului Sănătății, domnul George Pavelescu, secretar de stat.

 
 

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Stimați domni deputați,

Domnul Brudașcu a adresat o interpelare referitoare la criteriile de repartizare a fondurilor către casele județene de asigurări de sănătate către Casa OPSNAJ în anul 2003-2004. De asemenea, a cerut explicații specifice și situația pe județe a membrilor aparținând instituțiilor, respectiv, celor aflați în evidențele caselor de asigurări de sănătate.

1) Deci, la repartizarea cheltuielilor pentru servicii medicale și medicamente, s-au avut în vedere, pe lângă propunerile caselor de asigurări de sănătate, fondurile destinate fiecărui domeniu de asistență medicală, execuția anului precedent, prevederile privind contractarea și decontarea fiecărui tip de asistență medicală, cuprinse în contractul cadru și în normele de aplicare ale acestuia pe anul 2004, precum și date specifice, cum ar fi principalii indicatori: asupra morbidității, populație arondată, structura acesteia pe sex, pe boli, pe vârste și alți indicatori, care, de regulă, se au în evidență în stabilirea necesarului de îngrijiri medicale în profil teritorial.

2) Asistența medicală primară. Fondurile aferente acestui domeniu de asistență s-au stabilit în raport cu asigurații înscriși pe listele medicilor de familie, pe grupe de vârste, calculându-se numărul de puncte/capita/serviciu pe anul 2004, raportat la valoarea minim garantată prevăzută în normele metodologice de aplicare a contractului cadru, respectiv, 10.690 de lei pentru un punct/capita și, respectiv,6.130 de lei pentru un punct/serviciu.

La asistența medicală de specialitate din ambulatoriu pentru specialitățile clinice s-a avut în vedere numărul de puncte estimat pe anul 2004 și valoarea minim garantată a punctului, de 3.160 de lei, precum și cheltuielile aferente cabinetelor medicale, de TBC, laboratoarelor de sănătate mentală și de planning familial, prevăzute conform contractului cadru și normelor pe anul 2004 a fi suportate din fondurile aferente acestui domeniu de asistență medicală.

3) Pentru asistența medicală spitalicească, repartizarea fondurilor s-a efectuat pe spitale, avându-se în vedere datele clinice culese la nivel de pacient, pentru evaluarea riscului de boală al populației și alocarea de resurse în funcție de riscul de boală calculat la număr de bolnavi estimat, conform raportărilor din anii precedenți. Pe spitale s-a avut în vedere, conform anexei la Legea bugetului de stat pe 2004, și detalierea fondurilor pentru cheltuieli de personal în raport cu numărul maxim de personal aprobat și pentru cheltuieli materiale conform execuției anului precedent, influențată de indicele de inflație prognozat pentru acest an.

4) Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinei Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești i-au fost repartizate, în anul 2003, sume în valoare de 2.989,9 miliarde de lei, iar, în anul 2004, are aprobare un buget de venituri și cheltuieli în sumă de 2.757,8 miliarde de lei, deci, cu aproape 231 de miliarde de lei mai puțin, la un număr de 2.201.455 de asigurați. Asigurații Casei OPSNAJ reprezintă un procent de 11,05% din totalul de asigurați la nivel național, respectiv, din 19.905.683 de asigurați, iar ponderea fondurilor repartizate Casei OPSNAJ este de 4,3% din suma totală alocată pentru anul 2004 din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, care este de 63.038 mii de miliarde de lei.

Detalii privind numărul de asigurați pe casele de asigurări de sănătate, de 2.201.455, bugetele, populația înscrise pe listele medicilor de familie și fondurile alocate pentru fiecare categorie de servicii medicale prestate în raport cu casele de asigurări de sănătate la nivelul județului vă vor fi prezentate odată cu răspunsul scris. Vă mulțumesc pentru atenție, domnilor.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Vreau să vă informez, ca să se știe acest lucru, că experții Partidului România Mare vor verifica acele comunicate ale dumneavoastră și vor vedea dacă ele corespund, într-adevăr, unor criterii riguroase sau reprezintă o formulă de părtinire din partea dumneavoastră a unora dintre aceste case.

Vreau să vă aduc la cunoștință, vizavi de un răspuns anterior, că ați mers, pe sistemul: "Modificați, dar nu schimbați nimic!" E vorba de modul de acreditare a medicilor pensionari, de acordare a licențelor de liberă practică. Din hârtia direcției care însoțește răspunsul dumneavoastră rezultă că aceeași formă birocratică, complexă și neafectată, este, în continuare, în vigoare.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mai doriți să completați, domnule ministru, ceva? Nu.

Tot pentru domnul Dan Brudașcu, domnul Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educației.

 
 

Domnul Radu Damian:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, înregistrate cu nr. 1939A/2004, înaintată Minsterului Educației și Cercetării, înregistrată cu nr. 9959/7.04.2004, vă comunicăm următoarele:

În anul universitar 2003-2004, universitățile din subordinea Ministerului Educației și Cercetării au în evidență un număr total de 326 de cămine, cu un grad de confort diferit, unele dintre necesitând intervenții majore pentru consolidări, reparații capitale, amenajări interioare, refaceri de instalații sau dotări cu mobilier și cazarmament. Dată fiind situația de mai sus, evidența căminelor ce necesită intervenții majore și imediate s-a făcut pe baza propunerilor înaintate de universități în luna ianuarie 2004, ca răspuns la solicitarea ministerului.

Din propunerile înregistrate, ce însumează un număr total de 180 de cămine, au fost selectate obiectivele la care nu s-au executat lucrări de consolidare sau reparații capitale în ultimii 10 ani sau la care astfel de lucrări, inclusiv cele de reabilitare, nu sunt în curs de desfășurare. Pentru stabilirea priorităților, s-au identificat criterii care țin seama, în principal, de caracteristicile tehnice ale clădirilor, respectiv: natura lucrărilor necesare, vechimea clădirii, zona seismică în care se află, indicele de cazare asigurat, numărul de studenți cazați, capacitatea căminului, inexistența unor spații de cazare, precum și de alte situații specifice.

Având în vedere suma de circa 10 milioane de dolari asigurată prin Programul de reabilitare a căminelor studențești, costurile medii înregistrate în ultimii ani pentru lucrări de acest gen realizate la alte programe în curs de derulare sau la lucrări similare executate în cadrul universităților, ținând seama de condiția impusă de banca finanțatoare, de a se executa lucrări de reabilitare la 10 universități, și în urma prioritizării, pe baza criteriilor stabilite, au fost propuse spre reabilitare, 10 cămine. În propunerile transmise Ministerului Finanțelor Publice au fost cuprinse și 3 cămine studențești ce aparțin unor universități din Cluj-Napoca: Căminul nr. 1 de la Universitatea Babeș-Bolyai și Căminele 9 și 10 de la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațeganu, urmând ca acestea, împreună cu specialiști ai băncii finanțatoare, să definitiveze lista finală cu căminele ce vor fi reabilitate.

De asemenea, prin bugetul de stat au fost prevăzute fonduri de care beneficiază și Universitatea din Cluj-Napoca, pentru lucrări de consolidare, reabilitare și reparații capitale la căminele studențești, a căror repartiție s-a făcut în limita sumelor alocate în acest an.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru Alexandru Athanasiu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat, vă rog.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Trebuie să-i mulțumesc domnului ministru pentru răspuns. Trebuie să-i aduc aminte că, totuși, Cluj-Napoca este un centru universitar, în momentul de față, între cele mai mari din țară. Beneficiile, din acest punct de vedere, financiar, pentru reabilitarea, repararea și dotarea căminelor studențești sunt la cote minime.

Supun atenției domniei sale și ministerului pe care îl reprezintă, cu respect, ideea de a aloca cu mai multă dărnicie sume în viitorul apropiat, având în vedere că nu contează culoarea politică a rectorului sau a administrației publice locale, nu trebuie să ne răzbunăm pe studenții care își perfecționează pregătirea. Cred că ar trebui să se gândească, ministerul, în raport cu necesitățile reale ale acestor unități de învățământ.

Din datele pe care le dețin, din suma evidențiată, nu a rezultat că și cele trei cămine menționate de către domnul ministru ar fi incluse pe lista care să beneficieze de această asistență financiară necesară reparării și dotărilor curente.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Pentru domnul Metin Cerchez. Lipsește, nu dăm răspuns.

Tot pentru domnul Metin Cerchez, de la Ministerul Justiției. Lipsește.

 
Emil Rus

Pentru domnul Emil Rus, din partea Ministerului Justiției, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat.

Domnul Rus este aici?

   

Domnul Emil Rus (din sală):

Da, ascult cu drag!

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mă bucur!

Vă rog, doamnă secretar de stat.

 
 

Doamna Rodica Constantinovici:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La întrebarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1945/2004, adresată ministrului justiției, referitoare la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 290/2003, vă comunicăm următoarele:

Dispozițiile art. 1 din Legea nr. 290/2003, precizează, în alin. 1, ce categorie de persoane are dreptul la despăgubiri sau compensații potrivit prevederilor acestui act normativ, respectiv, cetățenii români deposedați ca urmare a părăsirii forțate a Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța, precum și ca urmare a celui de al doilea război mondial.

În alin. 2, se arată cine sunt beneficiarii acestor prevederi, respectiv, foștii proprietari sau moștenitorii legali ai acestora până la gradul al IV-lea inclusiv, dacă au, la data formulării cererii, cetățenia română și domiciliul în România. Este evident, deci, că textul de la alin. 2 se referă la calitatea de foști proprietari a cetățenilor români deposedați, care pot formula cererea în nume propriu sau la moștenitorii legali ai acestora.

Deci, răspunsul la această întrebare este că au calitatea de persoane îndreptățite să solicite despăgubiri și moștenitorii legali ai celor deposedați.

Punctul doi din întrebarea dumneavoastră. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003 nu au fost publicate și nu avem competență să ne pronunțăm cu privire la acest aspect, sarcina elaborării lor aparținând Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Administrației și Internelor.

Punctul trei din întrebare. Răspunsul este cuprins în dispozițiile art. 5 alin. 1 și 2 lege, astfel, fiecare persoană îndreptățită (deci, și moștenitorii) va depune cerere proprie, iar în cazul în care sunt mai mulți moștenitori fiecare este obligat să-i menționeze pe ceilalți în cererea formulată.

În cazul prezentat, apreciem că este necesar ca persoanele menționate să se adreseze comisiei constituite în cadrul prefecturii, care poate oferi informații suplimentare în legătură cu solicitările acestora, legate de modul de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 290/2003.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Poftim, domnule deputat, dacă aveți observații la răspuns?

 
 

Domnul Emil Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi îngăduiți să-i mulțumesc și doamnei ministru secretar de stat.

Probabil că acești domni care au apelat la ajutorul meu au pornit acțiunea prea repede și nu au lăsat ca legea să fie mai bine tălmăcită și mai bine lămurită. Sigur că răspunsul care mi s-a dat de doamna ministru îmi va servi ca să le acopăr necesitățile lor, în ceea ce privește cunoștințele pentru a face demersurile spre a fi despăgubiți. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Având în vedere că domnul Metin Cerchez nu este, închidem ședința consacrată răspunsurilor.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 17:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro