Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/18-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 10-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2004

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,27.

Lucrările au fost conduse de domnul Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Gheorghe Albu, secretari.

   

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi,

Începem programul nostru de astăzi. Până vin colegii noștri secretari, o să vă prezint câteva probleme.

În primul rând, din totalul de 345 de deputați, și-au înregistrat prezența 282, sunt absenți 63, participă la alte acțiuni parlamentare 17.

Vă prezint o informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent și care urmează să fie avizate de comisiile permanente, și anume:

2. Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

2. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Buciumi, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Ștefan cel Mare, inițiată de domnii deputați Miron Vasile, Cliveti Minodora, Moldovan Carmen, Bereczki Endre și Sersea Nicolae, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

3. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Prăjești, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Traian, inițiată de domnii deputați Miron Vasile, Cliveti Minodora, Moldovan Carmen, Bereczki Endre și Sersea Nicolae, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități;

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

4. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Odobești, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Secuieni, inițiată de domnii deputați Miron Vasile, Cliveti Minodora, Moldovan Carmen, Bereczki Endre și Sersea Nicolae, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

5. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Gioseni, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Tamași, inițiată de domnii deputați Miron Vasile, Cliveti Minodora, Moldovan Carmen, Bereczki Endre și Sersea Nicolae, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

6. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.215/2001 - Legea administrației publice locale, inițiată de un număr de 22 de deputați, membri ai Grupului parlamentar al PNL.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, adoptat de Senat în ședința din data de 19 aprilie 2004.

Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8. Proiectul de Lege privind securitatea generală a produselor, adoptat de Senat în ședința din 29 aprilie 2004.

Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

9. Propunerea legislativă privind trecerea unor imobile concesionate din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului și vânzarea acestora, inițiată de domnii deputați Ion Bozgă, Florin Iordache, Elena Liana Naum și Tiberius Sbârcea, membri ai Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în ședința din data de 29 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.84/1992 privind regimul zonelor libere, adoptat de Senat în ședința din data de 29 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

11. Propunerea legislativă pentru completarea alin.2 al art.39 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii, inițiată de domnul deputat Ion Florescu, membru al Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în ședința din data de 29 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 mai 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inițiată de 31 senatori, membri ai Grupului parlamentar al PRM, 6 senatori, membri ai Grupului parlamentar al PNL, și 3 senatori, membri ai Grupului parlamentar al PD, respinsă de Senat în ședința din data de 29 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art.47 alin.1 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inițiată de 7 deputați, membri ai Grupului parlamentar al PRM, și 2 deputați, membri ai Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în ședința din data de 29 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.11/2004 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea Proiectului de închidere a minelor și de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari SUA, semnat la București la 13 octombrie 1999, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2004 privind trecerea satului Bichigiu din componența comunei Coșbuc, în componența comunei Telciu, județul Bistrița-Năsăud, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

16. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional la Convenția penală a Consiliului Europei privind corupția, adoptat la Strasbourg, 15 mai 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

17 Proiectul de Lege pentru modificarea art.4 lit.a) alin.2 din Legea nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

18. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Dragomirești, județul Maramureș, inițiată de domnii deputați Petre Moldovan, Radu Vasile Roșca, Petru Godja, Luca Ștefănoiu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare, adoptat de Senat în ședința din data de 3 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

20. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, adoptat de Senat în ședința din data de 3 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

21. Proiectul de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, adoptat de Senat în ședința din data de 3 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru industrii și servicii.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

22. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK SA și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior, adoptat de Senat în ședința din data de 3 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004

Cameră decizională: Camera Deputaților.

23. Proiectul de Lege privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare, adoptat de Senat în ședința din data de 3 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovacia privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la București la 16 octombrie 2003;
  • Legea pentru ratificarea Acordului de comerț liber între România și Serbia și Muntenegru, semnat la București la 23 decembrie 2003;
  • Legea pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluții de către Organizația Maritimă Internațională la Londra la 24 mai 2002 și, respectiv, la 12 decembrie 2002 la anexa la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, amendată;
  • Legea pentru acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.124(75) a Comitetului Securității Maritime, la Londra la 24 mai 2002;
  • Legea pentru declararea ca oraș a comunei Pătîrlagele, județul Buzău;
  • Legea pentru înființarea comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mihăilești, județul Buzău.
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Avem câteva comisii de mediere.

  Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice;

Comisia de mediere privind Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice: Florin Iordache, Cornel Bădoiu, Cristian Sorin Dumitrescu, Angela Bogea, Mircea Stoian, Cornel Știrbeț, Sali Negiat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Adoptată.

  Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției: Florin Iordache, Marin Cristea, Ioan Timiș, Vasile Moiș, Mircea Stoian, Emil Boc, Tamas Sandor.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.165/2002 pentru modificarea art.138 și art.139 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate.

Comisia de mediere privind Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.165/2002 pentru modificarea art.138 și art.139 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate: Gheorghe Marin, Lucia Lepădatu, Gheorghe Marcu, Ștefan Pășcuț, Vasile Bran, Napoleon Pop, Iuliu Vida.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Votată.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

O să începem dezbaterea proiectelor existente pe ordinea de zi. O să începem cu punctul 8, având în vedere că, până la punctul 8, toate rapoartele se dezbat mâine, și anume Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Inițiatorul, dacă este? Nu mai este.

Comisia trebuie să prezinte un supliment la raport pentru reexaminarea art.33 alin.2.

Aș ruga comisia să prezinte.

   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Domnule președinte, am căzut de acord ca să rămână așa cum a fost acest alineat. Avem modificare doar la alin.3.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Deci punctul 2 din raport, art.31 alin.1..., alin.2 din raport. Aici era toată discuția. Deci comisia a stabilit să rămână în varianta inițială, da?

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Da. Deci până la poziția 5 rămâne în varianta inițială.

 
   

Domnul Constantin Niță:

De acord.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Varianta comisiei, până la punctul 5.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Bun.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Deci, până la poziția 4, inclusiv, rămâne varianta comisiei.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Am înțeles. Deci sunt obligat să supun la vot varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Adoptat cu mare majoritate de voturi.

Mergem mai departe. La pag.6 din raport, punctul 3, art.34 alin.1. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La alin.2, dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La punctul 4, alin.2 și 3, art.36, varianta comisiei, urmăriți, la punctul 7, alin.3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La punctul 5.

Vă rog.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

La punctul 5, comisia propusese eliminarea. Deci la art.43, text ordonanță, alin.3, am convenit să aibă următoarea formulare: "La elaborarea, evaluarea și detalierea planului național, Autoritatea de Stat pentru Cercetare-Dezvoltare consultă Colegiul consultativ", până aici era și în varianta inițială, la care am adăugat - "consultă Colegiul consultativ, Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, Academia Română și Academiile de ramură, precum și alți factori interesați".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Inițiatorul are observații? Sunteți de acord.

Întreb sala: dacă sunteți de acord cu varianta comisiei?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Votat, în varianta comisiei, punctul 5 alin.2 și 3.

La punctul 6, comisia nu a avut observații...

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Nu, am căzut de acord acum, ca... Art.67, da?

 
   

Domnul Constantin Niță:

Deci la punctul 6, alin.3 al art.44. Aveți observații? Nu la art.67, noi vorbim de punctul 6.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Da, punctul 6, la noi este articolul...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Deci rămâne în varianta inițiatorului.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Varianta comisiei.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în varianta inițiatorului.

La punctul 7, art.67.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Domnule președinte, nu ne înțelegem.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Nu vă înțelegeți, pentru că...

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

La punctul 6, la noi, este altceva. La punctul 6, la noi, este art.67.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Art.67 este la punctul 7.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

6!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Nu e adevărat. V-aș ruga să veniți să-mi arătați.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

De ordonanță, discutăm.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Discut pe ordonanță, normal. (Domnul ministru Acsinte Gaspar se consultă cu domnul președinte de ședință.)

 
     

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

E în regulă, până la 66 e în regulă.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Exact.

La punctul 7, art.67, urmăriți pag.8, punctul 6 din raport.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Aici am propus următoarea modificare, de comun acord cu inițiatorul. Deci textul pe care l-a propus comisia devine alin.1 și s-a propus introducerea alin.2, și anume: "Fac excepție de la prevederile alin.1 unitățile de drept public care beneficiază de finanțare integrală de la bugetul de stat".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Deci asta este suplimentar față de raport, domnule deputat.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Exact. În loc de un singur alineat, avem două alineate.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Am înțeles.

Dacă inițiatorul este de acord cu această propunere? De acord.

Dacă sala este de acord. Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt. Votat varianta comisiei, cu adăugarea domnului deputat Antonescu.

La punctul 8 din ordonanță, urmăriți, la pag.8, punctul 7, varianta comisiei. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La punctul 9, comisia propune abrogarea. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei, de abrogare.

Punctul 10. Urmăriți pag.10, punctul 9 din raport. De asemenea, comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.II a fost votat, la fel și art.III.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Din partea inițiatorului, dacă există cineva?

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative a fost examinat în plenul Camerei Deputaților și, la cererea Guvernului, ca urmare a unui amendament introdus de către Comisia juridică, s-a cerut punctul de vedere, avizul Consiliului Legislativ. s-a discutat în cadrul comisiei, și comisia a întocmit un raport suplimentar în legătură cu amendamentele respective care se refereau, pe de o parte, la formula de atestare a legalității adoptării proiectelor de lege și a celorlalte acte normative.

iar al doilea aspect pe care comisia l-a luat în dezbatere era legat de proiectul de lege care figurează la punctul 10. Era vorba de aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și comisia, de comun acord cu Guvernul, a ajuns la concluzia ca acest text modificat să fie preluat în legea precedentă, astfel încât să se asigure un singur act normativ, urmând ca Ordonanța de urgență nr.6/2003 să fie, în consecință, respinsă, ca fiind rămasă fără obiect.

Deci acestea sunt cele două modificări care se referă atât la proiectul de lege înscris la poziția 9 pe ordinea de zi, cât și proiectul de lege înscris la poziția 10 pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, v-aș ruga.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au analizat și examinat Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative în data de 14 aprilie 2004, când s-a întocmit un prim raport inițial, apoi a fost restituit comisiei noastre și a fost dezbătut în data de 28 aprilie 2004.

La lucrările comisiei au participat reprezentanții Ministerului Justiției și reprezentanții Consiliului Legislativ. În urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, prezentul raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu amendamentele admise redactate în anexă.

La lucrările comisiei au participat 22 din cei 24 de membri ai Comisiei juridice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 1. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 2 din lege. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 4. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 5. Dacă aveți observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 6. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 7. Dacă aveți observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 8. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 9. Dacă sunt observații? Urmăriți pag.3, punctul 1 din amendamentele admise. Comisia a propus modificarea amendamentelor, respectiv 3 și 4, la art.31 și introducerea unui punct suplimentar, 5. Dacă sunt observații la propunerea comisiei? Nu sunt. Votat în unanimitate propunerea comisiei.

Punctul 10. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 11. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 12. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 13. Nu sunt observații. Votat în unanimitate.

Punctul 14. Dacă aveți observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 15. Urmăriți, la pag.4 din raport, punctul 2. Comisia propune modificarea alin.6 al art.42, împărțindu-l în două subpuncte, deci alin.6 cu subpunctele a) și b). Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta comisiei.

De asemenea, comisia propune, după alin.6 al art.42, introducerea de noi alineate, și anume 7, 8, 9 și 10. Dacă sunt observații la propunerea comisiei? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta comisiei.

Punctul 16. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctele 17 și 18. Dacă aveți observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Punctele 19 și 20. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Punctele 21, 22. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.II. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Vă rog.

O problemă de procedură?

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Trebuie să mulțumim inițiatorilor pentru că doresc perfecționarea normelor de tehnică legislativă, dar în același timp aș vrea să vă rog respectuos și pe dumneavoastră când ne supuneți spre votare articolele, alineatele din aceste texte să nu mai folosiți formula "Dacă sunt observații?", ci formula consacrată "Cine este pentru?" "Împotrivă?" sau "Abțineri?", pentru că, chiar dacă nu avem observații, nu întotdeauna suntem în favoarea unuia sau altuia dintre articolele sau alineatele pe care le supuneți aprobării. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc pentru observația dumneavoastră. Sigur că acesta este un element de tergiversare a procesului de votare și de..., dar, sigur, îl respectăm, domnule deputat. Am înțeles. Întotdeauna aveți excelente intervenții, apreciem foarte mult treaba asta.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (amânarea votului final).  

La pct.10, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Legea a fost preluată în proiectul discutat înainte, îl rog pe domnul președinte al comisiei să ne propună modul de abordare.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu ocazia dezbaterilor, membrii comisiei au constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea nr.24 privind normele de tehnică legislativă a rămas fără obiect, întrucât prevederile acesteia au fost preluate ca amendamente în raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Față de aceste considerente, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să supună plenului respingerea ordonanței.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Nu sunt. Fiind propunere de respingere o vom supune votului final de mâine.

 
Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată (amânarea dezbaterii).  

Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată. Inițiatorul dacă este aici? Vă rog.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervin în calitate de deputat. Proiectul de lege care este supus dezbaterii plenului provine dintr-o propunere legislativă aparținând la 3 senatori din cadrul Comisiei juridice a Senatului. Proiectul a fost dezbătut și adoptat de Senat, a fost examinat în cadrul comisiei, s-au formulat foarte multe amendamente asupra acestui proiect de lege. Întrucât inițiatorii nu pot participa la dezbatere, vă propun ca, potrivit Regulamentului, să fie amânată discuția la o dată când, pe baza comunicării făcute de către Secretariatul tehnic, vom cunoaște când pot să participe cei trei senatori sau unul dintre dânșii pentru a-și susține proiectul în plenul Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Comisia este de acord cu această propunere? Sunteți de acord. Supun votului dumneavoastră cine este pentru reprogramarea pe ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

1 vot împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Adoptat propunerea de retrimitere pe ordinea de zi la o altă zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea Zilei Presei Române (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind instituirea Zilei presei române. Din partea comisiei, domnul Mihai Mălai Mare.

   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În legătură cu Proiectul de Lege privind instituirea Zilei presei române, comisia noastră a dat un vot de respingere, din mai multe motive: întâi pentru faptul că se serbează la 3 mai Ziua mondială a libertății presei fără ca această zi să fie instituită printr-un act normativ special; pentru că, în afară de costurile publice de radiodifuziune și televiziune și Agenția Națională de Presă Rompres, întreaga presă din România este privată și ca atare, o eventualitate de acest gen ar trebui să o privească direct și, în al treilea rând, pentru că noi am reținut la comisie faptul că majoritatea reprezentanților organizațiilor profesionale din presă nu susțin această inițiativă legislativă. În plus, am primit și din partea inițiatorilor acordul pentru respingere, așa că noi vă rugăm să aprobați raportul comisiei așa cum a fost el redactat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. La dezbateri generale dacă dorește cineva? Vă domnule deputat Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Profit de precedentul creat de domnul ministru care spunea că se adresează în calitatea de deputat distinsei adunări. De data aceasta, mă adresez în calitate de membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și îmi însușesc întru totul punctul de vedere exprimat de către Comisia noastră de cultură. Este cu adevărat justificat punctul său de vedere, cu atât mai mult cu cât toate marile cotidiene sau marile publicații cu semnificație în istoria culturii și presei și-au constituit propriile lor date pentru marcarea diverselor aniversări. De asemenea, inclusiv instituțiile care aparțin sistemului public, radiourile teritoriale, posturile de televiziune teritoriale își marchează împlinirea unor cifre rotunde prin manifestări specifice. Nu se justifica constituirea acestei așa-zise Zile a presei române, chiar dacă aparent ea este tentantă și ar fi mimat un respect pe care autoritățile îl acordă reprezentanților distinsei prese a oamenilor de presă.

Țin să apreciez că văd în această tentativă încă o încercare de a-și subordona presa prin acesta captatio benevolentiae pe care l-ar fi reprezentat adoptarea unei asemenea legi pentru marcarea Zilei presei.

Constatăm, din păcate, la unii dintre colegii noștri, o tentativă destul de nejustificată pentru festivisme. S-a încercat aici să se introducă Ziua NATO, acum Ziua presei, mâine-poimâine "Ziua stâlpului de telegraf" ș.a.m.d.

Cred că este nevoie, din acest punct de vedere, de mai multă decență, să nu cădem în ridicol inventând tot felul de proiecte de lege fără nici un fel de utilitate în plan politic sau în planul profesional al celor pe care ne facem că îi omagiem.

Dacă, într-adevăr, autoritățile ar fi dorit să-și reglementeze relațiile cu presa, atunci s-ar fi dezbătut și s-ar fi exprimat un punct de vedere final în legătură cu acea ordonanță de urgență de prin 1999 de respingere a eliminării datoriilor pe care unele agenții particulare de presă și trusturi de presă le au la bugetul de stat. Aceasta ar fi fost, într-adevăr, o atitudine responsabilă care nu ar fi privat bugetul public de sumele pe care aceste obediente posturi de radio și televiziune le au față de actuala putere.

Oricum și eu voi vota cu ambele mâini împotriva acestui simulacru de omagiere a oamenilor de presă.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu mai dorește nimeni. Voi supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurare socială. Doamna deputat Smaranda Dobrescu, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială dacă este aici.

Vă rog, doamna președinte.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială vă propune respingerea acestei inițiative, întrucât, potrivit art.7 alin.3 din Legea 19, în sistemul public asigurații nu pot beneficia concomitent de două sau mai multe prestații de asigurări sociale pentru același risc asigurat, în cazul de față, cel al bătrâneții, cu excepția celor pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, iar alăturarea la aceste excepții a cumulului pensiei proprii cu o fracțiune din pensia altui asigurat, în speță soțul decedat, nu poate fi admisă, deoarece natura prestațiilor respective este diferită.

Această propunere legislativă a fost respinsă cu majoritatea voturilor comisiei, ceea ce vă propunem și dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni. Fiind proiect cu propunerea de respingere vom supune votului final de mâine propunerea legislativă.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea și modificarea unor dispoziții din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru abrogarea și modificarea unor dispoziții din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Tudor Baltă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă care are ca obiect de reglementare abrogarea și modificarea unor dispoziții din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, în sensul anulării aplicării cotei de taxă pe valoarea adăugată la livrare de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, precum și aplicarea scutirii fără drept de deducere pentru aceasta, în ședința din 1 aprilie 2004, Senatul a respins această propunere legislativă. Având în vedere acest lucru și ținând cont și de faptul că Guvernul a dat aviz negativ, în urma examinării propunerii legislative pentru abrogarea și modificarea unor dispoziții din Legea 571, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în data de 31 aprilie 2004, a hotărât respingerea acestei propuneri legislative.

Propunem respingerea ei în plenul Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. La dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește. Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind completarea art.15 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal. Inițiatorul este aici? Vă rog.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Impozitele reinvestite pentru cei care girează 40% din p.i.b. creează 40% din locurile de muncă, argumente economice care trebuie să ne convingă că avem nevoie de această inițiativă legislativă. Dorim stimuli pentru noi investiții și dezvoltarea capitalului autohton, dorim să creștem volumul de activitate și de competitivitate și stimuli la concurență, dorim venituri suplimentare la buget provenite din taxele și impozitele directe datorate de noii angajatori, circa 10%, dorim reducerea inflației, dorim creșterea transparenței și corectitudinii în operațiile financiar-contabile, argumente pentru această inițiativă.

De altfel, și domnul premier Năstase s-a exprimat că nu putem să mergem la infinit ca o piață, acolo unde se cumpără produse fabricate în alte părți și răspunsul la o interpelare adresată domnului Eugen Nicolăescu susține profitul reinvestit în anumite condiții, amendament pe care l-am introdus la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și neacceptat, elemente pe care eu le-am enumerat, suficient ca dumneavoastră să reflectați. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Din partea comisiei, vă rog domnule deputat Baltă.

 
   

Domnul Tudor Baltă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.15 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal cu un alineat care să reglementeze scutirea societăților comerciale de la plata impozitelor pe profit, a cotei părți din profitul reinvestit.

Această chestiune a fost respinsă de plenul Senatului în data de 25.03.2003 și având în vedere faptul că Guvernul a dat un aviz negativ din acest punct de vedere, urmând ca respectiva reglementare să fie analizată după 1 ianuarie 2005, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în data de 20 aprilie 2003, a hotărât să propună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni. Propunerea comisiei fiind de respingere, vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea articolului 15 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (amânarea votului final).  

Propunere legislativă privind completarea art.15 din Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Inițiatorul este aici? Vă rog.

   

Domnul Costel-Eugen Popescu :

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt surprins de respingerea acestei inițiative și pentru a o cunoaște mai bine o enunț la microfon. Inițiativa spune Comisia de mediere în felul următor: sumele rezultate din amenzi privind contravențiile prevăzute la art.13 din prezenta lege, se colectează într-un subcont distinct, amenzi din evaziunea fiscală al cărei sold se comunică lunar populației prin mijloace mass-media. Această propunere legislativă nu cerea bani, nu modifica bugetul, nu structura bugetului, deci și raportul de respingere care l-am citit nu da informații suficiente pentru..., chiar unele erau confuze, ceea ce, domnule președinte, vreau să vă rog dacă comisia este de acord, ca să fie retrimis comisiei pentru o nouă analiză.

Vreau să menționez faptul că o inspecție făcută la Complexul Europa s-a soldat cu amenzi de aproape jumătate de milion de dolari, cei 17 miliarde de lei, și a fost comunicat prin mass-media. Nu văd pe cine deranjează ca toate amenzile care se colectează pe țară să fie anunțate populației lunar prin mijloace de mass-media.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Comisia v-aș ruga punctul de vedere la dezbateri generale. Comisia are întâietate. Regulamentul domnule deputat.

 
   

Domnul Tudor Baltă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.15 cu un nou alineat, astfel ca sumele rezultate din amenzile pentru contravențiile prevăzute la art.13 din prezenta lege, se colectează într-un cont distinct, "amenzi din evaziune fiscală", al cărui sold se comunică lunar populației prin mijloace mass-media.

În primul rând aș vrea să comunic plenului Camerei Deputaților că Senatul a respins, în ședința din 27 martie 2004, această propunere legislativă. În același timp, vreau să spun că Guvernul a dat un aviz negativ acestei propuneri, ținând cont de faptul că în Legea bugetului nu se pot prevede capitole distincte cu aceste amenzi, acestea toate fiind centralizate în bugetul de stat.

În urma examinării propunerii legislative, în ședința din 21 aprilie 2004, comisia a hotărât să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc. La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul? La dezbateri generale vă amintesc că numai un singur reprezentant al grupului parlamentar poate lua cuvântul. Vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Noi, cei din partidele de opoziție, am încercat în acești peste 3 ani de zile de când ne confruntăm la această tribună și nu numai, să venim adeseori în sprijinul programului pe care Guvernul și l-a anunțat de a-și onora titulatura de partid social democrat, de a fi un partid deschis, transparent, de a asigura o informare corectă, la timp, a cetățenilor în legătură cu faptele și acțiunile pe care le întreprind.

Constatăm însă că, în mod surprinzător, partidul de guvernământ dorește să facă totul în umbra zidurilor, cum spunea un poet național, nu dorește ca aceste lucruri să fie cunoscute populației, probabil pentru ca destinația pe care acești bani urmează să o primească să fie alta decât cea de a sluji interesele comunităților respective. Nu văd de ce se creează o dificultate în plus pentru identificarea acestor sume rezultate din amenzile aplicate pentru evaziune fiscală și nu văd de ce aceste sume să nu fie aduse la cunoștința populației. Cred că este în interesul unui partid care se dorește deschis, transparent, credibil să profite de aceste inițiative, de aceste mingi ridicate la fileu de către partidele opoziției și să acționeze pe cale de consecință.

Eu susțin punctul de vedere al colegului inițiator, al colegilor inițiatori și solicit comisiei să rediscute această problemă și să nu submineze credibilitatea acestui Guvern pe ultima sută de metri a menținerii sale la putere. De aceea, vă rog să supuneți la vot retrimiterea la comisie și rediscutarea din această perspectivă a acestei propuneri legislative care, așa cum spuneam, vine în interesul politicii anunțate de către Guvernul prezidat de domnul Adrian Năstase.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. Domnul deputat Hașotti din partea Grupului PNL.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

La propunerea legislativă anterioară și la această propunere legislativă, domnul deputat Tudor Baltă, reprezentând Comisia de buget, a venit cu niște argumente care, după părerea mea, nu stau în picioare. Faptul că Senatul a respins o propunere legislativă, faptul că Guvernul are un alt punct de vedere nu sunt argumente destul de solide, suficient de solide pentru ca noi să nu luăm în dezbatere o propunere legislativă. Argumentația domnului deputat Tudor Baltă nu mi se pare convingătoare și nu a domniei sale, cât a comisiei.

Încă o dată vă repet, dacă Senatul a votat într-un fel, nu înseamnă că noi nu putem vota altfel sau dacă Guvernul are de gând ca de la 1 ianuarie să aibă o propunere legislativă nu înseamnă că noi nu putem să hotărâm altfel decât Guvernul. Este o mentalitate și o atitudine politică pe care de nenumărate ori am criticat-o de la acest microfon, nu numai eu, ci colegii din întreaga opoziție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Din partea Grupului PD. Numai puțin domnule Baltă, să vedem domnul Toader...

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Referitor la această inițiativă legislativă vreau să fac o singură remarcă care pentru mine este de neînțeles. Dacă Guvernul a dat un răspuns negativ, un aviz negativ pentru această lege, mă întreb de ce acum o săptămână sau 10 zile, într-o discuție între domnul Năstase și Voiculescu, s-a hotărât ca profitul reinvestit să nu mai fie impozabil. Deci, când spune adevărul, acuma sau probabil este o chestiune electorală? Eu cred că ar trebui dezbătut și poate reîntors în comisie și ținut un nou punct de vedere al Guvernului, deoarece premierul Năstase a declarat clar că este de acord ca profitul reinvestit să nu fie impozabil și cred că ar fi așa corect ca să nu respingem de la început acest proiect de lege.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Nu știu, aceasta este o altă chestiune care ați spus-o dumneavoastră, cred că nu ați citit proiectul de lege. Vă rog domnule deputat.

 
   

Domnul Tudor Baltă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Încă o dată, vreau să-l informez pe domnul coleg Puiu Hașotti că această inițiativă legislativă a fost bine analizată în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, s-a luat în vedere absolut toate actele normative care reglementează acest lucru și am spus o singură chestiune, că această propunere legislativă, acest mod de a discuta, cred că nu îl caracterizează pe dânsul să-mi dea mie numele de Radu Baltă, eu mă numesc Tudor Baltă.

Comisia își menține punctul de vedere, domnule președinte, și în continuare își susține punctul de vedere.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Bun. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Cine este pentru?

27 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votați.

40 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Votat respingerea.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea art. 15, alin. (2) din Legea 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind modificarea art.15 alin.2 din Legea 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale. Inițiatorul dacă este. Da, vă rog, inițiatorul.

   

Domnul Costel Eugen Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Aceasta a fost prima propunere pe care am făcut-o și datorită destinației sociale, răspunsul comisiei a fost că dacă nu era destinația socială, totul era în regulă și se putea aproba. La scurt timp am făcut a doua propunere, am scos destinația socială și ne-am conformat cu ceea ce a cerut comisia și spre surprinderea noastră și a doua propunere, deci, propriile decizii au fost anulate, deoarece eu, și repet, nu înțeleg ce se colectează din evaziunea fiscală nu se anunță populația? Care ar fi motivele? S-a venit la microfon și nu s-au spus motivele care sunt. Noi cerem motivele care sunt. Înțeleg că destinația socială face parte..., această evaziune intră în bugetul de stat și nu acceptă bugetul o altă destinație sau o destinație aparte, am înțeles lucrul acesta, dar nu înțeleg motivele de ce, chiar Guvernul și comisia a respins anunțarea populației de suma care se ia din evaziunea fiscală și rog pe domnul coleg să explice motivele. Nici în raportul care s-a dat, au fost atât de evaziv motivele încât n-au fost înțelese. Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Comisia, vă rog punctul de vedere.

 
   

Domnul Tudor Baltă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, prezenta propunere legislativă care are ca obiect de reglementare completarea art.15 cu un nou alineat, alin.2: "astfel ca sumele rezultate din amenzile pentru contravențiile prevăzute la art.13 din lege să se colecteze într-un cont distinct, amenzi din evaziunea fiscală al cărui sold și destinație, exclusiv socială, să se comunice lunar populației prin mijloacele mass-media", a fost analizată în plenul comisiei din 21 aprilie 2004, iar comisia a hotărât respingerea acestei propuneri legislative, având în vedere faptul că potrivit art.8 alin.3 din Ordonanța Guvernului nr.2 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobat cu modificările prin Legea 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, sumele provenite din amenzi se fac venit la bugetul de stat, cu excepția expresă instituită prin același act normativ.

În acest sens, sigur că da, avem și avizul negativ al Guvernului. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul?

 
     

Doamna Maria Apostolescu (din bancă):

Dar motivele?!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Nu dorește nimeni. Vom propune votarea proiectului de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea actului adițional la contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni nr. 1.479/1997 și pentru soluționarea amiabilă a litigiului arbitral inițiat de Pol Am Pack - S.A. Polonia în fața Curții Permanente de Arbitraj de la Haga (amânarea votului final).  

Trecem la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea Actului adițional la Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.1479/1997 și pentru soluționarea amiabilă a litigiului arbitral inițiat de Pol Am Pack S.A. Polonia în fața Curții permanente de arbitraj de la Haga. Comisia pentru buget, finanțe și bănci v-aș ruga. Este procedură de urgență, v-aș ruga timpii să-i propuneți.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunem 10 minute pe total și câte două minute pentru fiecare articol.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Votat timpii.

Vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa PLX/265 din 30.IV.2004, Biroul permanent, conform art.89 și art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, a sesizat în procedură de urgență, pentru examinare și avizare în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea Actului adițional la Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.1479/1997 și pentru soluționarea amiabilă a litigiului arbitral inițiat de POL AM PAK S.A. Polonia în fața Curții Permanente de Arbitraj de la Haga.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Actului adițional la Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.1479/1997. Această aprobare atrage după sine soluționarea amiabilă a litigiului arbitral inițiat de POL AM PAK S.A. Polonia în fața Curții Permanente de Arbitraj de la Haga împotriva statului român, partenerul polonez susținând că autoritățile române au încălcat prevederile Acordului încheiat între Guvernul României și Guvernul Republicii Polone pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor.

În opinia POL AM PAK, statul român se făcea vinovat de exproprierea investiției sale în România și, drept urmare, se considera îndreptățită la despăgubiri evaluate cu titlu provizoriu la 10 milioane de dolari.

Ulterior, în urma negocierilor în vederea reinstaurării unor soluții de normalitate cu Societatea Comercială AMET S.A. Tecuci, unde societatea poloneză deține 90% din capitalul social, s-a semnat, la 2 februarie 2004, un act adițional între Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului și investitorul polonez, act în care sunt incluse o serie de angajamente, având ca finalitate stingerea amiabilă a litigiului arbitral de la Haga.

Potrivit art.75 din Constituție și art.86 din Regulamentul Camerei Deputaților, camera decizională este Camera Deputaților.

Propunem plenului Camerei Deputaților votarea în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Nu sunt dezbateri generale.

Este o procedură de urgență. Interveniți numai pe parcurs.

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Haideți să respectăm totuși regulamentul.

Eu am ascultat cu foarte mare atenție raportul prezentat de comisia de specialitate. Nu a rezultat, conform modificărilor aduse Constituției, justificarea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență în această materie.

Dacă inițiatorul nu este capabil să justifice urgența, solicit să se returneze la comisie, întrucât încalcă prevederile Constituției revizuite.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, aceasta este procedură de urgență și nu aveți această ...

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Este foarte clar, în Constituția României s-a prevăzut clar că acest heirupism al adoptării de ordonanțe de urgență trebuie să fie ponderat. Atâta vreme cât Guvernul nu este capabil să justifice motivațiile pentru care a adoptat ordonanțe de urgență, nu ne puteți forța mâna.

De asemenea, documentul respectiv nu prevede cine suportă aceste oale sparte făcute din incompetența celor care au semnat aceste contracte.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Nu. Dumneavoastră nu aveți dreptate, însă, eu, ca să vă fac pe plac, voi supune votului, ca să nu avem nici un fel de problemă. Acesta nu era un element de procedură, în primul rând. Aceasta este chestiune de fond, ca să ne înțelegem foarte clar.

Vă supun aprobării propunerea de retrimitere la comisie, de respingere, mai bine spus.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? 6 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Majoritatea voturilor împotrivă.

Respinsă, deci, propunerea.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt observații la titlul legii?

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Practic, observația pe care vreau s-o fac se referă la timpul foarte lung care a durat privind stingerea acestui litigiu, care, la Tecuci a avut foarte mari probleme sociale și cred că trecerea în text a explicației foarte clare a contractului de vânzare-cumpărare mi se pare fără sens. Putea să spună foarte clar: Ordonanța Guvernului privind stingerea litigiului inițiat de POL AM S.A. Polonia.

Dar, vreau să subliniez încă o dată că acest litigiu a durat peste 5 ani de zile, cu efecte catastrofale asupra muncitorilor care au lucrat la această întreprindere și asupra foarte multor activități ale acestei fabrici, de acum cunoscută, - Fabrica de conserve și de producere a cutiilor -, care s-au dus spre altă zonă economică. Și cred că, așa cum a spus și colegul meu, cineva trebuie să plătească oalele sparte, care nu au fost altceva decât o influență mai mult a politicului, decât influența reală - cea economică.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Comisia, dacă sunteți de acord cu modificarea titlului? Nu sunteți de acord.

Supun votului dumneavoastră titlul legii, în varianta comisiei, așa cum a fost el stabilit de comisie.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Votat cu majoritate de voturi.

Articolul unic.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2004 pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru aprobarea plății cotizației României ca membru fondator la Rețeaua Internațională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (I.N.S.M.E.) (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2004 pentru completarea Anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru aprobarea plății cotizației României ca membru fondator la rețeaua internațională pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Este un proiect de lege în procedură de urgență.

Rog comisia să propună timpii.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunem 10 minute și câte două minute pentru fiecare articol.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Votat timpul propus.

Fiind în procedură de urgență, inițiatorul, dacă are, pe scurt, câteva elemente.

Vă rog.

 
   

Domnul Florin Ivan Roșu (director, Agenția Națională pentru I.M.M.C.):

Domnule președinte,

Onorată asistență,

Inițiatorul propune adoptarea proiectului de lege în forma aprobată de Senat, formă care a fost, de altfel, avizată de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților.

Prezentul act normativ a fost inițiat pentru completarea pct.2 din Anexa nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, cu o nouă poziție intitulată rețeaua internațională pentru întreprinderi mici și mijlocii, întrucât, o dată cu semnarea, în data de 18 februarie 2004 a Statutului de constituire a acestei rețele, România, prin Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, a devenit membru fondator cu drepturi depline al acestei asociații. Tot atunci a fost votată în unanimitate și admisă România, prin Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, ca singura țară candidată europeană în board-ul acestei asociații.

Totodată, prezentul act normativ reglementează cazul legat pentru plata cotizației anuale a României ca membru fondator cu drepturi depline, având în vedere că, potrivit art.13 din statut, plata cotizației se face în avans, până la finele trimestrului I al fiecărui an, iar, potrivit art.14, plata cu întârziere sau neplata cotizației anuale poate atrage după sine pierderea calității de membru.

În acest sens, s-a prevăzut că plata cotizației României se suportă integral din bugetul de stat, prin bugetul Agenției Naționale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii și a Cooperației, pentru anul 2004 plata cotizației asigurându-se prin redistribuirea creditelor bugetare în cadrul bugetului aprobat al instituției noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Din partea comisiei, pe scurt, dacă sunt alte observații?

 
   

Domnul Victor Bercăroiu:

Nu sunt, domnule președinte.

Cu unanimitate de voturi, comisia a aprobat forma adoptată de Senat.

Vă propunem să adoptăm forma aprobată de Senat.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Din câtă limbă română știu eu, știu că cineva este membru fondator "al" sau "a", și nu membru fondator "la".

Prin urmare, doresc să faceți modificarea cuvenită și justificată gramatical în titlul acestei legi.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cred că este corectă propunerea.

De acord și inițiatorul, presupun. Da?

Deci, titlul legii, cu modificarea domnului deputat Brudașcu, dacă sunt alte observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență.

Nu sunt observații la titlul ordonanței de urgență. Probabil că aveți aceeași observație.

Comisia? Inițiatorul? Aveți observații la propunerea domnului deputat Brudașcu? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.I, alin.1 și alin.2.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.II, alin.1 și alin.2.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Anexa.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2004 privind autorizarea unor împrumuturi (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2004 privind autorizarea unor împrumuturi.

Este procedură de urgență.

Comisia, v-aș ruga să propuneți timpii.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Domnule președinte, propunem 10 minute pe total și câte două minute pentru fiecare articol.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Admis timpul propus de comisie.

Inițiatorul este aici, cumva?

Vă rog, pe scurt, să prezentați.

 
   

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Locuinței și Turismului):

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta propunere legislativă ține cont de faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.19 din 17 aprilie 2004, prin art.8, a abrogat Ordonanța nr.5/2004. Deci, în momentul de față, aceasta este lipsită de obiect de activitate.

Ca urmare, vă rugăm să fiți de acord cu propunerea noastră.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Comisia, vă rog, tot pe scurt.

 
   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum s-a arătat, nu mai este obiect la această reglementare.

Ca atare, propunem forma adoptată de Senat - deci, respingerea.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Inițiatorul, dacă este aici?

Vă rog să prezentați pe scurt proiectul de lege.

   

Domnul Adrian Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea de modificare a Legii nr.137 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare, pornește de la necesitatea aplicării principiilor libertății investitorilor și liberei circulații a capitalurilor, în cadrul procesului de privatizare, luând în considerare atât beneficiile investițiilor străine în domeniu, cât și obligațiile de liberalizare a regimului investițiilor.

Prezentul act normativ modifică și completează cadrul juridic care reglementează procesul de privatizare, respectiv Legea nr.137/2002, și se referă la: asigurarea accesului direct al salariaților la privatizare, față de cadrul legislativ existent care reglementează vânzarea acțiunilor doar către asociațiile salariaților; aplicarea aceluiași regim juridic filialelor societății; posibilitatea restructurării - în vederea rentabilizării - a societăților comerciale de interes strategic, prin decizii directe ale adunării generale, fără acordarea de mandat special din partea Guvernului; crearea cadrului legal în ceea ce privește realizarea unui parteneriat public privat cu bunuri aflate în proprietatea societăților comerciale.

Față de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.137 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu amendamentele propuse de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, raportul.

 
   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Proiectul de lege a fost adoptat și de Senat.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Economic și Social, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Proiectul de lege are ca obiect îmbunătățirea unor aspecte ale reglementărilor privind procesul de privatizare.

Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, această lege cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic.

La articolul unic, v-aș ruga să urmăriți pag.3, pct.1 din raport. Comisia propune două articole - art.I și art.II.

La art.I, prin modificarea articolul unic, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

La pct.1 al art.I, urmăriți la pag.5, pct.5, comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

De asemenea, la pct.7, pag.6, comisia propune introducerea art.II.

Dacă sunt observații la propunerea comisiei? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

De asemenea, tot la pag.7, pct.8, comisia propune introducerea art.III al legii.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanței.

La titlul ordonanței, dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.1 al ordonanței, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.2 al ordonanței.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.3 al ordonanței.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.4. V-aș ruga să urmăriți pag.3, pct.2 din raport. Comisia propune modificarea alin.3 al art.10.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.4 al art.10 rămâne în varianta inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului.

La pct.5 al ordonanței de urgență, urmăriți pag.4, pct.3. Comisia propune, după alin.5 al art.12, introducerea a două noi alineate - alin.5.11 și alin.5.21.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La pct.6 al ordonanței, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.7, respectiv urmăriți pag.5, pct.4. Comisia propune modificarea alin.1 al art.14.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

Alin.2, alin.3, alin.4, alin.5, alin.6 rămân în varianta inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta inițiatorului.

Pct.8. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.9. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.10, pct.11 și pct.12.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.13 și pct.14.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.15 și pct.16.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.17. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.18. Urmăriți, la pag.5, pct.6. Comisia propune ca, după pct.17, să se introducă un punct nou - pct.171.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La pct.18, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului.

Pct.19 și pct.20.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Pct.20, pct.21.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art.II. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.III. Comisia propune introducerea art.III.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2003 privind privatizarea Societății Comerciale Siderurgica - S.A. Hunedoara (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2003 privind privatizarea Societății Comerciale Siderurgica S.A. Hunedoara.

Inițiatorul este aici? Comisia?

Este procedură de urgență. V-aș ruga pe scurt.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2003 privind privatizarea Societății Comerciale Siderurgica S.A. Hunedoara.

Proiectul de lege a fost adoptat și de Senat.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Proiectul de lege are ca obiect îmbunătățirea unor aspecte ale reglementărilor privind procesul de privatizare a Societății Comerciale Siderurgica S.A. Hunedoara.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților acest proiect de lege, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Fiind procedură de urgență, propun un timp total de 5 minute și un minut de intervenții.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru timpul propus?

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat timpul propus.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.1 al articolului unic.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanței de urgență.

Titlul ordonanței de urgență.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.1, alin.1, vă rog să urmăriți pag.3, pct.1 din raport. Comisia a modificat acest punct.

Dacă dumneavoastră aveți observații la această modificare? Nu aveți.

Votat în varianta comisiei.

La lit.a) a pct.1, comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Lit.b), respectiv alin.2, alin.3, alin.4, alin.5, alin.6 și alin.7 rămân în varianta inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat aceste puncte în varianta inițiatorului.

Art.2. V-aș ruga să urmăriți, la pag.4, pct.2. Comisia a modificat acest articol.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Votat varianta comisiei, inclusiv cu lit.a) și lit.b).

La art.3, urmăriți pag.4, pct.3 din raport. Comisia propune abrogarea acestui articol.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

Art.4, alin.1, alin.2, alin.3, alin.4, alin.5, alin.6, alin.7, alin.8.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.5, alin.1, alin.2, alin.3, alin.4, alin.5, alin.6, alin.7.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.6, alin.1, alin.2, alin.3, alin.4, alin.5, alin.6, alin.7.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.7, alin.1, alin.2, alin.3, alin.4, alin.5, alin.6, alin.7.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.8 și art.9. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.10, art.11 și alin.13.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.13, art.14 și art.15.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/2004 pentru declararea zilei de 2 aprilie 2004 ca zi liberă (amânarea votului final).  

Ultimul proiect de lege: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/2004 pentru declararea zilei de 2 aprilie 2004 ca zi liberă.

Este procedură de urgență.

Comisia pentru muncă și protecție socială, vă rog timpii și, pe scurt, prezentarea.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă propunem, stimați colegi, 5 minute total dezbateri și un minut luări de poziție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

V-aș ruga, doamnă președinte, să expuneți pe scurt, un minut.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba de declararea ca zi liberă a zilei de 2 aprilie 2004.

Este un proiect de lege cu acțiune temporară. A fost o zi liberă, a trecut.

Proiectul de lege face și distincțiile domeniilor de lucru, unde nu s-a aplicat și unde nu poate fi aplicată această zi liberă.

Vă propunem, în consecință, să adoptați acest proiect de lege.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.3 alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.4 alin.1 și 2 dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Voi supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

Închidem ședința acum și trecem la ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Pentru domnul Adrian Moisoiu, dacă domnul secretar de stat Iulian Iancu a venit aici? Este cineva din partea Ministerului Industriei? Nu este.

Da, vă rog, domnule deputat, procedură la interpelări, nu am auzit până acum, dar ...

   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să-mi exprim o nemulțumire. Am adresat o interpelare domnului prim-ministru, în urmă cu peste o lună de zile. A fost înregistrată cu nr.1421 B. din 6 aprilie 2004. Nemulțumirea mea are două aspecte. 1. Nici până acum nu am primit răspunsul. 2. Este posibil ca în perioada următoare să primesc doar un răspuns în scris, deși eu am cerut ca răspunsul să fie atât în scris cât și oral, astfel încât să pot da o replică.

Vă rog, domnule președinte, să interveniți pentru respectarea regulamentului. Eu zic că respectarea regulamentului e problemă de procedură. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Am luat act de...

Vă rog, domnule Moisoiu, dar nu are cine să vă răspundă, îmi pare rău. De aceea, regret, dar din păcate, mai așteptăm poate că vine domnul Iancu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Bine, aștept, domnule președinte, dar până atunci și eu vreau să exprim un protest în sensul că la data de 8 martie am făcut o interpelare către domnul ministru Popescu - ministrul economiei și comerțului, la data de 5 aprilie domnului ministru Athanasiu - ministrul educației și cercetării, solicitând răspunsuri de fiecare dată și în scris și oral. Dânșii s-au eschivat, mi-au dat numai răspunsuri în scris, nu sunt mulțumit de răspunsurile primite, doresc să poftească dânșii la microfon și să dea răspunsurile așa cum am solicitat.

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Miclea

Domnul Constantin Niță:

Rugăm pe cei care se ocupă de acest lucru să ia act de cererea dumneavoastră.

Pentru domnul Ioan Miclea, domnul Traian Panait, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Este aici, da?

Vă rog, domnule Panait.

   

Domnul Traian Panait (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea și înregistrată la Camera Deputaților, domnule deputat Ioan Miclea, vă comunicăm următoarele. În conformitate cu prevederile Legii nr.38 din 2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, taximetriștii independenți vor primi licența taxi eliberată de Autoritatea Rutieră Română în condițiile prezentării certificatului valabil de atestare a pregătirii profesionale, eliberat de agențiile autorității rutiere române, a actelor ce dovedesc proprietatea asupra autovehiculului utilizat, precum și a cazierului judiciar.

În sensul legii, prin taximetrist independent se înțelege "persoana fizică autorizată, conform legii, care desfășoară transportul de persoane sau bunuri în regim de taxi, cu un singur autovehicul, aflat în proprietatea sa".

Urmare a prevederilor art.14 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, "licența taxi se eliberează taximetriștilor independenți, persoane fizice autorizate să execute o activitate economică în conformitate cu prevederile Legii nr.507/ 2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice".

Față de cele prezentate anterior, considerăm că normele metodologice nu contravin Legii nr.38/2003. Pentru rezolvarea favorabilă a solicitării taximetriștilor, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, împreună cu Ministerul Administrației Publice vor studia în cel mai scurt timp posibilitățile de modificare a legislației în sensul de a permite unei asociații familiale să desfășoare activitatea de taximetrie cu un singur autovehicul, caz în care acesta va obține o singură licență taxi și o singură licență de execuție pentru vehicul, și la două persoane fizice autorizate, soț și soție, pot să desfășoare activitate de taximetrie cu un singur autovehicul, caz în care acestea vor obține două licențe taxi și două licențe de execuție pentru vehicul.

Menționăm că cel de-al doilea caz implică montarea pe vehicul a două aparate de taxat distincte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă aveți observație la cele spuse?

 
   

Domnul Ioan Miclea:

Țin să mulțumesc domnului ministru pentru că s-a aplecat la această problemă, trebuie studiată problema contorului, nu văd necesară montarea pe autoturism a două contoare, poate există o altă soluție tehnică, ca să se poată face contorizarea separată pe ture. Oricum, răspunsul Ministerul Transporturilor corespunde cu nevoile oamenilor care se încadrează în această situație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea

Pentru domnul deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al PRM, răspunde domnul Florin Sandu, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor.

Vă rog, domnule ministru.

   

Domnul Florin Sandu (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La interpelarea nr.1443 din 26 aprilie 2004 privind semnalarea familiei Voica Dumitru și Voica Steluța din Buzău, nemulțumită de modul de soluționare a unei petiții adresate Inspectoratului de Poliție a județului Buzău prin care au solicitat cercetarea lui Miron Fănel Costin, administratorul Societății Comerciale NIVA - COM. SRL pentru infracțiunea de înșelăciune în convenție, vă informăm următoarele.

La 17 februarie, s-a prezentat în audiență la conducerea Inspectoratului de Poliție a județului Buzău numita Voica Steluța din Buzău, cartier micro 14, bloc 4, apart.11 care a reclamat faptul că a fost înșelată de către administratorul S.C. Niva Com.SRL Buzău și a fost deposedată de apartamentul proprietate personală.

Urmare a verificării sesizării s-a stabilit că soții Voica, la 29 ianuarie 2000, prin contractul de amanet nr.336 au împrumutat de la S.C. Niva com.SRL Buzău suma de 30 de milioane de lei, urmând să restituie în termen de 30 de zile suma totală de 37 de milioane de lei. Cei doi au gajat împrumutul cu apartamentul proprietate personală.

La 25 aprilie 2000, Voica Steluța a legalizat la biroul notarial individual Vergu Ștefan din Buzău str. Sava Gotul nr.10 o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a apartamentului proprietate personală către Miron Fănel Constantin, din conținutul actului rezultând că a primit de la acesta suma integrală de 60 de milioane de lei, urmând ca la 25 iunie 2000 să încheie contract de vânzare-cumpărare. Încheiat în aceste condiții, contractul este unul de tip sinalagmatic perfect, exprimând voința liberă a părților, și are putere de lege, conform principiului pacta sunt servanta.

Întrucât la data scadentă nu a încheiat contract de vânzare- cumpărare, administratorul S.C. Niva com. SRL Buzău a acționat-o în instanță, iar prin sentința civilă 5769 din 14 iunie 2002, a Judecătoriei Buzău, s-a constatat că promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare dintre cei doi, intervenită la 25 aprilie 2000, are valoare de contract de vânzare-cumpărare și că Miron Fănel Costin este proprietarul apartamentului respectiv.

La cererea cumpărătorului, prin sentința civilă nr. 9251 din 7 octombrie 2002, judecătoria Buzău a dispus evacuarea numitei Voica Steluța din apartament, iar la 19 aprilie 2004, în prezența executorului judecătoresc Popescu Adrian Gabriel a fost adusă la îndeplinire respectiva hotârâre, în sensul că Miron Fănel Costin a fost pus în drept, întocmindu-se cu această ocazie procesul-verbal.

În timpul verificărilor reprezentantul S.C.Niva com.SRL Buzău a pus la dispoziția polițistului însărcinat cu verificarea reclamației contractul de amanet nr.5158 din 13 februarie 2001 din care rezultă că doamna Voica Steluța a mai contractat un alt împrumut, în valoare de 250 milioane de lei, urmând să restituie în termen de 30 de zile suma totală de 275 de milioane de lei, reprezentând suma împrumutată plus comisionul. Și de această dată, petenta a angajat împrumutul cu apartamentul deținut la adresa de domiciliu.

Întrucât Voica Steluța nu și-a achitat obligațiile contractuale asumate în mod liber, a fost din nou acționată în instanță, iar prin sentința civilă nr.202 din 24 ianuarie 2002 a Tribunalului Buzău a fost obligată să plătească la Societatea Comercială Niva com. SRL Buzău suma de 275 milioane de lei.

Familia Voica s-a adresat domnului deputat Mircea Costache, contestând legalitatea contractului de vânzare-cumpărare și a hotărârilor judecătorești. Verificarea legalității și temeiniciei acestor acte nu este de competența poliției și nici a Parlamentului României, iar conform art.162 din Regulamentul Camerei Deputaților nu poate face obiectul unei interpelări.

Precizăm că Ministerul Administrației și Internelor, în general, și Poliția Română în special nu are dreptul constituțional să verifice legalitatea hotărârilor judecătorești sau plângerile formulate de cetățeni împotriva acestor hotărâri, pentru că se încalcă principiul separației puterilor în stat. Petenta putea contesta legalitatea actelor cu ocazia proceselor în instanță la care a fost citată legal, dar nu a formulat întâmpinări și nici nu s-a prezentat, așa cum rezultă din conținutul sentințelor civile menționate mai sus.

Prin urmare, afirmații din interpelare, că poliția a verificat în mod parțial și superficial sesizări de acest fel și că punem oamenii pe drumuri, nu au nici un temei legal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Costache, vă rog, dacă aveți un scurt comentariu?

 
   

Domnul Mircea Costache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Special nu am intervenit pentru a-mi prezenta obiectul interpelării, să las timp suficient domnului ministru secretar de stat pentru răspuns și, de asemenea, să-mi rezerv și eu timp pentru a-mi spune părerea despre răspunsul primit.

Chiar dacă la o primă vedere, verificarea documentelor arată că familia în cauză, Voica Dumitru și Voica Steluța au greșit semnând convenții înrobitoare care i-au adus în situația de a fi evacuați din apartament și de a fi trași la răspundere pentru a mai plăti încă o sumă de 275 de milioane de lei, chiar dacă aceste verificări ar arăta că totul s-a desfășurat legal, din punct de vedere pur și simplu uman și cetățenesc, ne dăm seama că ceva nu e în regulă, nu am nimic împotriva, știu eu, funcționării caselor de amanet sau a altor societăți comerciale de acest tip, dar a ajunge de la un împrumut de 5 milioane de lei, dator cu apartamentul plus 275 de milioane de lei, înseamnă că ceva, undeva nu este în regulă. Și, dacă toți ne delimităm că am separat puterile și putem să le separăm cât vrem noi, dacă se petrec asemenea anomalii, înseamnă că nu ne-am făcut pe deplin datoria nici unii, e vorba de oameni, e vorba de familii, e vorba de oameni care, ajunși la strâmtoare financiară, apelează la fel de fel de subterfugii, mai mult sau mai puțin avizați în legătură cu ceva urma.

Au ajuns oamenii să împrumute suma de 5 milioane, pentru care, realmente, au fost deposedați de apartament. Mi se pare că din punct de vedere legislativ cineva trebuie să facă ceva. Din punct de vedere al instituțiilor fundamentale ale statului, pentru că un cetățean care apelează la instanță și nu i se face dreptate, care apelează la organul de poliție și de la o primă răsfoire a documentelor se constată că au greșit semnând, nu ne putem considera absolviți întru totul de faptul că se întâmplă în societatea noastră asemenea anomalii. Repet, dintr-un împrumut de 5 milioane inițial, s-a ajuns la pierderea apartamentului și la o datorie de 275 de milioane de lei. Eu am încercat să readuc în atenția Ministerului de Interne și a Ministerului Justiției un astfel de caz care nu cred că este singular, pentru a ajunge cu toții la concluzia că trebuie să facem ceva și din punct de vedere legislativ și din punct de vedere executiv ca cetățenii acestei țări să fie totuși protejați; dintr-o simplă necunoaștere sau dintr-o simplă strâmtorare de moment să ajungă în situații cu totul și cu totul dramatice, cu copiii pe drumuri, fără apartament, fără locuință și datori cu bani pe care n-or să-i aibă niciodată.

ca reprezentant ales al cetățenilor din municipiul și județul Buzău nu mă puteam delimita și să mă mulțumesc cu răspunsul pe care mi-l dă în final domnul ministru care, până la un loc, a mers din punct de vedere tehnic și rezonabil în tonul condescendent pe care eu îl apreciez. Dar, ca să mi se spună că nu aveam calitatea să mă implic, să ascult și să fac demersurile care îmi stau în putință pentru asemenea cazuri, nu cred că este fair play. Și nici mulțumitor și, nici domnia sa nu cred că trebuie să doarmă liniștit din acest punct de vedere. Eu pentru partea serioasă a răspunsului îi mulțumesc, pentru cea care îmi taie așa elanul de a mai asculta păsurile cetățenilor, de această parte a răspunsului mă delimitez și mă consider obstrucționat în raporturile cu cetățenii.

Eu sper ca din acest semnal tras toate instituțiile statului, inclusiv Parlamentul, să găsească modalitatea de a proteja cetățenii, în măsura posibilităților, chiar când aceștia, în necunoștință de cauză sau forțați de împrejurări, greșesc semnând contracte, convenții care să-i aducă apoi în situații dramatice. Aștept un răspuns și de la Ministerul Justiției pe aceeași temă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule ministru, mai doriți să faceți vreo precizare la cele ce s-au spus? Nu.

Domnule deputat Costache, v-aș ruga dacă doriți să dezvoltați interpelarea privitoare la Ministerul Justiției, referitor la memoriul familiei Voica din Buzău.

 
   

Domnul Mircea Costache:

Domnule președinte, este vorba de același caz, care, așa cum afirma și domnul ministru secretar de stat de la Ministerul de Interne, a ajuns în această situație, a adus familia respectivă, respectiv Voica Dumitru și Voica Steluța, în această situația disperată și prin manevre ale instanței. Acolo sunt hotărâri judecătorești, unele după altele, care demonstrează că părțile n-au fost citate legal, că nu li s-a oferit dreptul la apărare și că în judecata în sine nu a luat în discuție și nu a reținut instanța, așa cum ar fi fost normal, folosindu-se de rolul activ al instanței, toate datele pentru a da o judecată mai dreaptă în acest caz. Aștept răspunsul doamnei ministru de la Justiție, după care o să-mi spun punctul de vedere în legătură cu răspunsul primit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1444 din 2004, care vizează același subiect, vă comunicăm următoarele. Aspectele prezentate în interpelare se referă la o cauză care s-a aflat pe rolul instanțelor de judecată și care a fost soluționată definitiv și irevocabil.

Conform prevederilor art.123 din Constituția României, în calitatea sa de instituție a administrației publice centrale, Ministerul Justiției nu se poate pronunța asupra problemelor de drept sau cu privire la situația de fapt din cauzele deduse judecății. Activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanțelor, iar potrivit dispozițiilor din Legea nr.92/1992 pentru organizare judecătorească, în nici o împrejurare, verificările efectuate de ministrul justiției nu pot conduce la imixtiuni în desfășurarea proceselor în curs de judecată și nici nu pot repune în discuție ceea ce a fost deja judecat sau să dispună punerea în executare a hotărârilor definitive și irevocabile. Controlul egalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești se poate face doar prin intermediul căilor legale de atac, ordinare și extraordinare, exercitate în termenul și pentru motivele prevăzute de lege. Așa cum, de altfel, precizați și domnia-voastră în interpelare casele de amanet funcționează în baza unor prevederi legale privind activități comerciale către persoane fizice, iar condițiile impuse de acestea se prezumă că sunt cunoscute de către cei care apelează la astfel de servicii.

Din memoriul anexat, rezultă că și partea și-a asumat un risc la momentul scadenței împrumutului, neavând banii necesari pentru a-l achita. Ulterior, aceasta s-a prezentat la un notar, unde a încheiat un alt act, intitulat promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, de unde rezultă că a avut în vedere eventualele consecințe ce ar fi putut decurge din nerespectarea clauzelor contractuale.

Din considerentele sentinței civile nr.202 din 24 ianuarie 2003, pronunțată de Tribunalul Buzău - secția comercială în dosarul 206/2003, rezultă că debitoarea Voica Steluța a beneficiat de un împrumut de 250 de milioane lei, în baza contractului de amanet nr.51-58 din 13.02.2001, care urma să fie restituit în termen de 30 de zile, cu un comision de 10% pe zi, având de restituit în total suma de 275 de milioane de lei. Contractul a fost semnat de debitoare, care a luat cunoștință de prevederile lui și de termenul la care era obligată să-și achite datoria. Această materie a contractului de amanet este reglementată în codul civil și în codul comercial, precum și în dispozițiile legii nr.507 din 2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice.

Din analiza actelor anexate, rezultă că nu au fost încălcate prevederile legale în această materie. Diversele situații regretabile apărute în practică în legătură cu aplicarea cestor dispoziții sunt determinate în parte și de conduita părților și ne propunem să le avem în vedere pentru îmbunătățirea cadrului legislativ actual.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă sunt observații?

 
   

Domnul Mircea Costache:

Da. Așa cum spuneam, din verificare se constată că toate demersurile în justiție ar fi fost în regulă, dar familia în cauză contestă semnătura, considerând-o falsă, aplicată pe cel de-al doilea contract, în valoare de 250 de milioane, cu o returnare de 275 de milioane. Se pare că atât apărătorii titularului casei de amanet, cât și instanța, au favorizat una din părți în modul de a judeca. Eu știu că oamenii cu bani puțini, și strâmtorați și cu o poziție socială precară nu prea au întâietate și mă întreb dacă cumva se întâmplă ca o instanță să dea o judecată în astfel de situații foarte dramatice, o sentință eronată cine răspunde, pentru că la căile de atac la care ne îndrumă doamna ministru înseamnă să ne întoarcem tot la instanțe, să ne întoarcem tot acolo. pentru orice lucru din lumea asta, un muncitor, dacă rebutează o piesă, răspunde, pentru orice lucru, cineva trebuie să răspundă. pentru o judecată eronată, care aduce oamenii în stare disperată, cine răspunde? Care este cadrul legal în acest sens?, mă întreb eu.

Nu cred că este cazul să ne delimităm atât de ușor și să ne spălăm pe mâini, cum se spune românește, de astfel de situații, pentru că aceștia sunt cetățeni ai acestei țări care găsesc și ei o ușă deschisă la instanță, unde nu li se face dreptate sau unde se judecă parțial și uneori eronat, pentru că nu este singura situație, de departe, de astfel de sentințe acordate în cauze extrem de complicate. De asemenea, cetățenii, în momentul în care la poliție, justiție, la alte organisme, la alte instituții nu au găsit audiența necesară se adresează, bineînțeles, unui om pe care ei îl creditează cu o formulă de sprijin, care îi este la îndemână în cadrul legal, unui reprezentant ales din județul respectiv.

În măsura în care doamna ministru a prezentat un răspuns până la un loc oficial, rece și tehnic, în partea finală, totuși lasă să se întrevadă că este posibil să se strecoare erori și că într-adevăr avem cu toții o responsabilitate în a găsi căile ca pe viitor astfel de situații să nu se mai petreacă în societatea românească. Eu îi mulțumesc pentru răspuns.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu

Domnul Adrian Moisoiu, dacă pentru Ministerul Economiei și Comerțului doriți să vă dezvoltați interpelarea?

     

Domnul Adrian Moisoiu:

Dacă a venit de la minister.

 
   

Domnul Constantin Niță:

V-aș ruga să respectați regulamentul. Aveți 3 minute pentru dezvoltarea interpelării.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Deci domnul Laszlo Mihai din Tg.Mureș mi s-a adresat mie în sensul că s-a plâns că hotărârea de guvern nr.1041 din 28 februarie prin care pensionarii foști salariați ai sectorului energiei electrice beneficiază de acordarea unei cote gratuite de 1200 de kw pe an nu este respectată. în consecință, având în vedere că această hotărâre nu este abrogată, am solicitat ca Ministerul Economiei și Comerțului să dea un răspuns. M-am încadrat în 3 minute?

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Domnul secretar de stat Iulian Iancu, vă rog să răspundeți la interpelarea domnului deputat.

 
   

Domnul Iulian Iancu (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, aș vrea mai întâi să vă mulțumesc pentru întrebare, pentru că aș profita de acest prilej să dăm o explicație completă pentru a lămuri cu acest prilej și pe acei pensionari care, probabil, nu au reușit să intre în posesia tuturor informațiilor, și aș vrea să împart răspunsul meu în două părți: respectiv, un scurt istoric al modului în care au fost dobândite aceste facilități și stadiul la zi al modului de aplicare a hotărârii de guvern la care făceați referire.

În consecință, începând cu anul 1990, la solicitarea sindicatelor din sectorul energetic s-a promovat baza legală pentru acordarea unei cote gratuite de energie electrică salariaților și pensionarilor din sectorul energetic. Astfel, a fost inițiată Hotărârea de Guvern nr.279 din 1990 care a acordat unele facilități la consumul casnic de energie electrică salariaților și pensionarilor proveniți din unități aparținând fostului minister al energiei electrice. Având în vedere că actul sus-menționat nu a fost publicat în Monitorul Oficial, fiind astfel lovit de nulitate, acordarea facilităților a fost prevăzute în contractele colective de muncă ale RENEL și ulterior CONEL. Prin Hotărârea de Guvern nr. 627 din 2000, CONEL s-a reorganizat în 4 unități independente, respectiv Termoelectrica, Hidroelectrica, Electrica, Transelectrica, cu bugete de venituri și cheltuieli proprii, care și-au desfășurat activitatea pe principii strict comerciale.

În data de 15.08.2001 a fost semnată de către Termoelectrica, Hidroelectrica, Electrica și Transelectrica o notă comună în vederea acordării acestui drept deja dobândit, respectiv a unei cote gratuite de energie electrică de până la 1600 kw/h, începând cu luna august 2001, pensionarilor proveniți din unitățile desprinse din fostul Minister al Energiei Electrice, inclusiv RENEL, CONEL și unitățile subordonate acestora. Pentru acordarea acestei facilități, pensionarii trebuiau să fi avut o vechime de minim 15 ani în acest sector.

De asemenea, de acest drept putea beneficia și soția sau soțul titularului de drept decedat, dacă acesta a lucrat minim 20 de ani într-una din aceste unități și nu s-a recăsătorit. Având în vedere cele de mai sus, Ministerul Economiei și Comerțului a venit în sprijinul pensionarilor elaborând și promovând Hotărârea de Guvern nr. 1041 din 2003 privind unele măsuri de reglementare a facilităților acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice. Totodată, pentru o mai ușoară aplicare a acestui act normativ și pentru a nu fi private de aceste facilități anumite categorii de persoane pensionate din unități ce au aparținut fostului minister al energiei electrice, s-a elaborat o nouă Hotărâre de Guvern, nr. 1461 din 2003, cea la care faceți referire.

Având în vedere că prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1041 se referă în mod expres la reglementări privind acordarea facilităților pensionarilor din sectorul energiei electrice, vă informăm că: prima etapă de verificare a dosarelor s-a finalizat în data de 1.IV.2004, ocazie cu care s-a convenit și repartizarea pe societăți a numărului beneficiarilor de această cotă gratuită de energie electrică. În urma analizei făcute, dosarele depuse până la 31.I.2004 au fost împărțite în trei categorii, după cum urmează: 1. lista beneficiarilor de cotă gratuită de energie electrică, listă ce cuprinde solicitările celor care îndeplinesc toate condițiile din Hotărârea de Guvern nr.1041 și care cuprind toate documentele care să ateste aceasta; 2. lista potențialilor beneficiari de cotă gratuită de energie electrică, listă ce cuprinde potențialii beneficiari în sensul că solicitanții pot beneficia de cotă dacă își completează dosarul cu anumite documente, exemplu, carte de muncă incompletă, etc.; 3. lista persoanelor care nu beneficiază de cotă gratuită de energie electrică întrucât nu îndeplinesc condițiile din Hotărârea de Guvern nr.1041 din 2003. Exemple: o vechime de minimum 15 ani, nu sunt pensionate dintr-o unitate a sistemului energetic, sunt pensionate după 30.IX.2000 etc.

Listele nominale au fost trimise în prima săptămână a lunii aprilie 2004 la filialele, respectiv sucursalele de distribuție aparținând "Electrica" în vederea: 1. identificării persoanelor de pe lista 1, respectiv persoanele care îndeplinesc toate condițiile și au avut actele care să dovedească aceasta și emiterea facturilor cu cotă de energie electrică inclusă. 2. identificării persoanelor de pe lista nr.2 și anunțarea acestora în vederea completării dosarului; și 3. anunțării persoanelor ce nu beneficiază de această cotă având în vedere că nu îndeplinesc condițiile din hotărârea de Guvern.

Precizăm că această facilitate se acordă începând cu 1.I.2004 pentru cei ce au depus dosarul complet, în termen, conform Notei nr.160.535 din 11.II.2004, aprobată de domnul ministru de stat, domnul Dan Ioan Popescu, ceilalți potențiali beneficiari, lista 2, urmând să beneficieze de cota gratuită de energie electrică începând cu luna următoare a completării dosarului. În cursul lunii mai urmează să se încheie contractele între societățile de distribuție și furnizare aparținând "Electrica" și societățile plătitoare prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.1041.

"Electrica" își va recupera contravaloarea energiei electrice consumate de beneficiar de la aceștia.

Acțiunea privind Hotărârea de Guvern nr.1041 din 2003 continuă deoarece la centrele de relații cu clienții ale "Electrica" au continuat să se depună dosare și după 31.I.2004. Aceste dosare se vor analiza în luna iunie conform notei sus-menționate privind aprobarea metodologiei de acordare a cotei gratuite de energie electrică pensionarilor proveniți din sectorul energiei electrice.

Sper că prezentând astfel răspunsul pe cele două părți, cu scurta introducere privind modalitatea în care a obținut acest drept și faptul că astăzi, în timp ce vorbim, se aplică, se acordă acest drept deja, să fie un răspuns complet care să vă mulțumească.

Mulțumesc și eu.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat, dacă aveți observații la răspunsul dat.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul dat. Numai o să-mi permiteți să citez din adresa "Electrica Transilvania Sud", Sucursala Târgu-Mureș, de la data de 24 septembrie 2003, domnule secretar de stat: "Domnului Laszlo Mihai, din evidențele noastre rezultă că în baza reglementărilor din perioadele anterioare, ați beneficiat de o cotă gratuită de energie electrică." Deci se încadrează în istoric, așa cum spuneați dumneavoastră. "Considerăm că puteți beneficia în continuare de această facilitate - deci, să beneficieze omul în continuare, respectiv de o cotă gratuită de energie electrică de 1200 kw/oră pe an. Pentru a beneficia de această cotă, vă rugăm să vă prezentați până la data de 15 octombrie 2003 la sediul nostru cu actele doveditoare pentru..." și așa mai departe.

Ce vreau eu să spun: operativitatea în cazul dumneavoastră lasă de dorit, pentru că dacă la 24 septembrie i s-a spus că va primi, omul a fost de n ori, altfel nu ajungea la un birou parlamentar ca să-și apere sau să-și ceară un drept, ca pe urmă să vin eu încoace și să vă solicit dumneavoastră acest lucru.

Sper să fie în prima tranșă și, așa cum spuneți dumneavoastră în clipa de față, de la 1 aprilie ar fi intrat în aceasta, dar dânsul a fost la mine undeva în jurul datei de 15 aprilie, ultima oară. Rămâne de văzut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Tot pentru domnul Adrian Moisoiu, răspunde domnul Florin Sandu, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor.

Domnule deputat, dacă doriți să vă dezvoltați interpelarea. Pe scurt, trei minute.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de fapt avea două aspecte: un aspect în legătură cu doamna Munteanu Alexandrina din Sighișoara care a solicitat o extindere a locuinței sale, nu știu la aceasta a venit pregătit domnul secretar de stat sau la cea de-a doua. Și la cea de-a doua. Bun! Și care a considerat că este ilegală Hotărârea nr.8 din 2004 a Consiliului local Sighișoara privind vânzarea prin licitație directă a acestui spațiu pe care dânsa îl solicită, în condițiile în care însuși prefectul județului Mureș a dispus ca spațiul respectiv să se vândă și hotărârea respectivă să fie completată că se vinde prin licitație.

Problema pe care doamna Munteanu Alexandrina o prezintă este următoarea: adică o locuință unde dânsa cere extindere și care este solicitată în același timp și de Parohia reformată din Sighișoara, care este și rău platnic, pentru că timp de 11 luni nu și-a plătit spezele, deci întreținerea și celelalte cheltuieli pe care ar fi fost datoare să le plătească, primește această facilitate de a cumpăra direct, prin cumpărare directă acest spațiu, mai ales în condițiile în care, subliniez o idee, și nu știu dacă cu asta a fost informat domnul secretar de stat, și anume că parohia nu locuiește acolo și după 1990 au înstrăinat, au vândut spații în acest imobil. Și, bineînțeles, doamna spune că în acest caz apreciază că de fapt este un troc politic între P.S.D. și U.D.M.R. și ca atare, își dorește ca dacă nu i se face dreptate, să se adreseze la Strasbourg.

Eu sper că răspunsul de astăzi al domnului secretar de stat, nu-l cunosc, dar cred că este corespunzător.

Vă mulțumesc. Îl aștept.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Sandu, v-aș ruga să răspundeți la interpelare.

 
   

Domnul Florin Sandu (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Vă mulțumesc frumos.

Domnule deputat,

Cu privire la solicitarea doamnei Munteanu Alexandrina din Municipiul Sighișoara, prin Hotărârea nr.8 din 29 ianuarie 2004, Consiliul local Sighișoara a aprobat vânzarea imobilului din strada Andrei Șaguna nr.2 în baza prevederilor alin.3 al art.43 din Legea nr.10 din 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, întrucât spațiul deținut de către Parohia reformată Sighișoara, în baza contractului de închiriere nr.2 din 27.II.2002, la parterul imobilului, se încadrează în prevederile legii și poate fi vândut actualului chiriaș având destinația de locuință.

În ceea ce privește spațiul deținut de Parohia reformată Sighișoara în același imobil, în baza contractului de închiriere nr.12 din 27.II.2002, compus din demisol și pivniță având destinația de spațiu pentru activități social-culturale, menționăm că nu poate fi vândută actualului chiriaș în condițiile prevederilor alin.3 al art.43 din Legea nr.10 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, având altă destinație decât cea de locuință și, prin urmare, vânzarea se poate face numai prin licitație publică.

Întrucât doamna Munteanu Alexandrina a atacat în contencios-administrativ hotărârea Consiliului local nr.8 din 2004, procesul fiind pe rolul instanței de judecată, Prefectura județului Mureș i-a transmis petentei la data de 11 martie 2004 că are posibilitatea să solicite instanței suspendarea punerii în aplicare a acestei hotărâri până la soluționarea litigiului.

De asemenea, precizăm că obiectul interpelării de la pct.1 nu vizează competențele Ministerului Administrației și Internelor, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în art.120 alin.1, art.121 alin.2 din Constituția României și în conținutul art.2 alin.1 din Legea 215 privind administrația publică locală, întrucât între puterea executivă centrală, respectiv Guvernul, și autoritățile publice locale, respectiv primăria și consiliul local, nu există raporturi de subordonare, astfel încât ministrul administrației și internelor nu are competența să intervină în sensul celor semnalate, mai ales că litigiul a fost transpus instanțelor de judecată care urmează a se pronunța.

Prin urmare, întrebarea dacă în România se respectă legea nu poate avea decât un singur răspuns, cel afirmativ.

Vă mulțumesc.

Dau răspunsul și cu privire la a doua parte?

 
     

Domnul Adrian Moisoiu:

Da.

 
   

Domnul Florin Sandu:

Cu privire la motivele eliberării din funcția de șef al Poliției Municipiului Sighișoara a domnului comisar șef Corman Ioan, precizăm că urmare a sesizărilor înaintate conducerii Ministerului Administrației și Internelor de doi localnici în perioada 2-5 mai 2004, un colectiv de ofițeri din corpul de control al ministrului administrației și internelor a efectuat verificări punctuale și un control profesional asupra activității manageriale desfășurate de comisarul șef Corman Ioan.

Activitățile specifice derulate au evidențiat gestionarea ineficientă a stărilor conflictuale create pe raza Municipiului Sighișoara de grupări ale lumii interlope, fapt ce a permis escaladarea conflictelor și a manifestărilor violente.

Pe raza localității s-a desfășurat o activitate infracțională timp îndelungat, de către persoane cunoscute pentru comiterea infracțiunilor de trafic de autoturisme de lux furate, trafic și consum de droguri, schimburi ilegale de valută, ultraj la adresa polițiștilor sau ultraj contra bunelor moravuri.

S-a constatat că activitățile de cercetare în lucrările și cauzele penale cu autori neidentificați privind furturile din locuințe sunt ineficiente, fapt de natură a genera neîncrederea cetățenilor în instituția poliției.

Totodată, s-a reținut în sarcina șefului Poliției Municipiului Sighișoara că nu a respectat metodologia de lucru privind înregistrarea tuturor sesizărilor depuse de victimele unor infracțiuni, fiind identificate lucrări cu autori necunoscuți și au fost înregistrate cu mari întârzieri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Mai doriți să faceți un comentariu la răspunsul domnului ministru? Da. Două minute.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc.

În legătură cu doamna Munteanu Alexandrina, pentru că pct.2 este clar și mulțumesc domnului secretar de stat, aici problema este următoarea, să înțeleg din cele spuse de domnia sa: doamna Munteanu a atacat în instanță Hotărârea nr. 8 din 2004 a Consiliului local. E adevărat. Dar de ce a atacat-o? Pentru că e necorespunzătoare. Să înțelegem atunci, domnule secretar de stat, că dacă doamna își retrage plângerea de la tribunal, imediat locuința va fi pusă în vânzare prin licitație? Acesta este obiectul. Deci, asta este problema. Cunosc faptul că Primăria Sighișoara în clipa de față se opune vânzării prin licitație și dorește ca să atribuie această locuință prin vânzare directă către Parohia reformată. Ăsta este aspectul în sine. Asta trebuie să lămurim.

Cel mai simplu, că eu pot să-i comunic petentei și care poate că în clipa de față ascultă această discuție, "Domnule, retrag plângerea de la tribunal." Și cu asta mâine sau în câteva zile, consiliul local poate să-i vândă prin licitație locuința pe care o solicită.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule secretar de stat, trebuie să faceți o ultimă precizare.

 
   

Domnul Florin Sandu:

Da. Conform legii, având destinația de alt spațiu decât de locuință, în speță activități social-culturale, conform legii, această vânzare se poate face numai prin licitație publică.

Referitor dacă doamna își retrage sau nu-și retrage acțiunea în instanță, asta este dreptul dânșii de a face sau nu acest lucru.

În condițiile în care se face altfel decât prin licitație, se încalcă legea.

 
     

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Dânsa a ajuns la această soluție când nu s-a vrut să se vândă prin licitație.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mai discutați la bilaterale, ca să putem să trecem mai departe.

Mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu

Pentru domnul deputat Dan Brudașcu răspunde doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, Ministerul Justiției.

Domnule deputat, doriți să dezvoltați interpelarea? Nu doriți.

Doamna secretar de stat, vă rog să răspundeți la interpelare.

Pentru domnul Dan Brudașcu, nr.1459. Da.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc.

Domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1459 din 2004, adresată ministrului justiției, referitoare la memoriul doamnei Safta Ana din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele.

Analizând memoriul, am constatat că, prin sentința civilă nr.9574 din 1998, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, irevocabilă, a fost admisă acțiunea reclamantei Safta Ana, astfel cum a fost formulată, deci iată, justiția a dat satisfacție, în contradictoriu cu pârâta, Societatea Comercială "Carpimes" SA Cluj-Napoca și a obligat-o pe aceasta din urmă să îndeplinească formele necesare încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu privire la locuința petiționarei.

Prin hotărârea judecătorească se instituie așadar o obligație de afaceri în sarcina pârâtei, Societatea Comercială "Carpimes" SA Cluj-Napoca. Din păcate, o astfel de obligație nu poate fi executată silit cu ajutorul executorului judecătoresc, ci doar prin aplicarea dispozițiilor art.5802 din Codul de procedură civilă.

Astfel, dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de afaceri, cum procedează abuziv, în opinia noastră, societatea comercială pârâtă în cauză, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unei amenzi civile. Instanța de judecată sesizată de creditor poate obliga debitorul să plătească în favoarea statului o amendă civilă de la 200.000 la 500.000 de lei pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.

De asemenea, pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligației de afaceri, creditoarea, deci, doamna Safta Ana, poate cere obligarea debitorului la daune interese.

Am reținut din memoriu că petiționara a urmat o cale procedurală pentru valorificarea dreptului său consfințit și printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, însă nu precizează ce obiect are această acțiune. Fiind vorba de o cauză în curs de judecată, verificările efectuate de ministrul justiției pe cale administrativă nu pot conduce la imixtiuni în desfășurarea acesteia, iar partea trebuie să depună toate diligențele și să prezinte probele în susținerea pretențiilor sale în fața instanței de judecată, singura care este abilitată legal să se pronunțe cu privire la cererea cu care a fost învestită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, doriți să faceți vreo remarcă la răspuns? Nu. Mulțumesc și eu.

 
  Paul Magheru

Pentru domnul deputat Paul Magheru, de asemenea răspunde doamna Rodica Constantinovici, Ministerul Justiției.

Domnule deputat, doriți să comentați, să adăugați în plus la interpelare? Nu.

Vă rog să răspundeți, doamna secretar de stat.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată cu nr.1465 din 2004, referitoare la incompatibilitatea magistraților cu funcții de conducere în instituțiile de învățământ superior, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu dispozițiile art.111 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, astfel cum a fost modificată și completată, funcția de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Legea pentru organizarea judecătorească nu face nici un fel de distincție între funcțiile didactice din învățământul superior, fie că acestea sunt de execuție sau de conducere.

Din perspectiva dispozițiilor Legii nr.92/1992, funcția de magistrat nu este incompatibilă cu nici una dintre funcțiile de conducere din învățământul superior, rector, prorector, decan, prodecan, director de departament, director de colegiu sau șef de catedră.

Potrivit dispozițiilor art.72 alin.1 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, modificată și completată, structurile și funcțiile de conducere din instituțiile de învățământ superior sunt alese prin vot secret pe o perioadă de patru ani, conform Cartei universitare și în condițiile legii, iar cadrele didactice din aceste structuri și funcții trebuie să fie titulare în instituția de învățământ superior respectivă.

Din perspectiva Legii nr.128/1997, se constată imposibilitatea ocupării unei funcții de conducere de către o persoană care nu are funcția de bază, nu este titular la universitatea respectivă. Pe de altă parte, conform art.74 din același act normativ, funcțiile de conducere din instituția de învățământ superior, cu excepția rectorului, se confirmă de către senatul universitar.

Având în vedere dispozițiile legale invocate, competența verificării îndeplinirii condițiilor legale necesare numirii într-o funcție de conducere revine în exclusivitate senatului universitar, respectiv consiliului facultății.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că, potrivit art.89 din Legea nr.84/1995, cu modificările și completările ulterioare, autonomia universitară constă în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercita libertățile academice fără nici un fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații în concordanță cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior stabilite prin lege.

În condițiile în care un magistrat cu funcția de bază la instanță, ocupă și o funcție de conducere la o instituție de învățământ superior, ministrul justiției nu are abilitatea de a constata această stare și nici de a dispune luarea unor măsuri în acest sens, nefiind încălcate dispozițiile imperative ale Legii nr.92/1992, astfel cum a fost modificată și completată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți vreun comentariu la răspunsul primit? Vă rog, pentru două minute.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Răspunsul dumneavoastră mă dezamăgește. Îl consider din păcate părtinitor pentru câteva funcții care sunt în subordinea ministerului pe care-l reprezentați.

Situația de incompatibilitate a magistraților cu funcțiile de conducere în învățământul superior este limpede ca apa de izvor. Pentru aceasta aveam doar nevoie de răspunsul dumneavoastră monosilabic, da au ba, este compatibil sau nu este compatibil și văd că, eventual, ne trimiteți în competența altor ministere sau altor instituții, cum sunt senatele universitare.

Noi ne-am adresat pentru aceasta, pentru că voiam să fim mai bine informați, Consiliului Legislativ, care, se știe foarte bine, are doar un rol consultativ, înainte de a face lucrul acesta. Având acest rol consultativ, ei ne-au comunicat exact ceea ce știam noi din coroborarea Legii de organizare judecătorească cu Legea învățământului. Pentru că trebuie făcută o coroborare. Altminteri, dumneavoastră o să ne trimiteți la Ministerul Educației și Cercetării, dumnealor o să ne trimită la dumnealor.

Am făcut această solicitare și ni s-a răspuns, din partea Consiliului Legislativ și aveam nevoie de la dumneavoastră numai de greutatea și autoritatea răspunsului Ministrului Justiției având în vedere că, așa cum vă spuneam Consiliul Legislativ este doar consultativ. Uitați ce ne răspund dumnealor: "În conformitate cu...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Pe scurt, v-aș ruga, nu citiți toată...

 
   

Domnul Paul Magheru:

Nu, nu, numai atât! O singură frază.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog!

 
   

Domnul Paul Magheru:

"În conformitate cu dispozițiile de mai sus, art.85 din Carta universității din Oradea, anexată de dumneavoastră în extras, precizează că funcțiile de rector, de prorector, de decan, de prodecan și de șef de catedră pot fi ocupate numai de profesori universitari sau de conferențiari universitari titulari ai instituției, care desfășoară activitatea în universitate și care au funcția de bază în universitate."

Dumneavoastră știți foarte bine că acești magistrați la care mă refer eu, ați avut posibilitatea să verificați, nu au funcția de bază în universitate. Neavând funcția de bază la universitate, ei nu pot ocupa funcții de conducere în instituția de învățământ superior, ei nu pot fi magistrați, judecători, arbitrii și în același timp să fie și jucători, adică să aibă funcții de conducere în instituțiile de învățământ superior.

Ne-am adresat și Direcției legislative...tot așa, și oficial prin Comisia de învățământ, pentru că am vrut să facem ordine în legătură cu acest lucru. Ne-a răspuns exact la fel. Uitați-vă: "Având în vedere faptul că autonomia universitară pe care o invocați și dumneavoastră, și toată lumea ține cont de ea, este reflectată în Carta universității, stipularea în Cartă a obligației persoanelor alese în funcții de conducere de a avea funcția de bază și carte de muncă la acea universitate, este în concordanță cu dispozițiile art.72 din Legea nr.128.

Deci, dacă se coroborează cele două legi, categoric, funcțiile de conducere ale magistraților în instituții de stat, în instituții de învățământ superior sunt absolut incompatibile. Deci, aș fi avut nevoie din partea dumneavoastră de precizarea aceasta, pentru ca, mă rog...cu răspunsul autoritar în mână, să putem...cu atât mai mult cu cât aș vrea să vă precizez...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, nu faceți dialog. Vă rog, v-ați exprimat punctul de vedere, lăsați-o pe doamna secretar de stat să răspundă.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Nu, deocamdată n-am terminat, mai am o singură frază. N-am terminat că dumneaei a intervenit, și vroiam să termin. Cu atât mai mult cu cât pentru funcțiile de conducere în învățământul superior la această universitate, au pornit șase inși. Patru dintre ei au înțeles această incompatibilitate, s-au retras, iar ceilalți doi nu. Ei s-au încăpățânat să invoce Codul muncii care este lege generală și dumneavoastră știți foarte bine că legea de organizare judecătorească o derogă pe cea generală, specialis derogă generalis.

Și i-am rugat să înțeleagă lucrul acesta. Or, din păcate, răspunsul dumneavoastră, din păcate, va încuraja incompatibilități în învățământul superior, adică în conducere, în ceea ce privește chiar subalternii dumneavoastră.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Doamna secretar de stat, aveți posibilitatea să răspundeți, să precizați anumite elemente ridicate de domnul deputat.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Exact același lucru am susținut și noi, cadrele didactice din aceste structuri și funcții trebuie să fie titulare în instituția de învățământ superior respectivă. Potrivit Legii nr.92/1992, funcția de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Doamna secretar de stat, mai aveți alte comentarii? Nu mai aveți alte comentarii. Atunci închidem răspunsul. Dacă mai sunt observații, domnul deputat poate să discute cu dumneavoastră...

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Nu. Din perspectiva Legii nr.92/1992, nu poate fi sancționat magistratul care are o funcție didactică în învățământul superior.

 
   

Domnul Constantin Niță:

V-aș ruga să închideți răspunsul dacă intrați în dialog cu sala. Mulțumesc.

 
   

Domnul Metin Cerchez lipsește, este absent, nu se pot da răspunsurile. Pentru domnul Marian Ionescu și domnul Ștefan Baban, domnul secretar de stat Predilă a predat răspunsurile în scris. Domnul deputat Eugen Nicolăescu lipsește.

Pentru domnul Dan Brudașcu va răspunde domnul secretar de stat Ion Giurescu de la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Domnule deputat, doriți să dezvoltați interpelarea. Nu doriți.

Domnule secretar de stat, văl rog să răspundeți la interpelare. Ați primit răspunsul în scris și sunteți satisfăcut, domnule Brudașcu? Da.

 
  Ștefan Baban

Pentru domnul Ștefan Baban, de asemenea, ați primit în scris? Nu. Doriți să dezvoltați interpelarea? Nu doriți.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți domnului Ștefan Baban.

   

Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei) :

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Răspunsul este pe nouă pagini, am să încerc să-l sintetizez pentru că altfel va fi...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Trei minute aveți pentru asta.

 
   

Domnul Ion Giurescu:

Da. Vă mulțumesc.

Combaterea fenomenului de muncă la negru se înscrie printre obiectivele prioritare ale strategiei inspecției muncii pe perioada 2001-2006, iar campania națională privind identificarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale constituie una dintre principalele acțiuni stabilite prin programul-cadru al inspecției muncii.

De asemenea, inspecția muncii participă la implementarea planului de acțiuni pentru ocuparea forței de muncă aprobat prin HG nr.759/2002, obiectiv prioritar al alinierii la strategia europeană în domeniul ocupării forței de muncă, în contextul pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Controalele pentru identificarea angajatorilor care au folosit personal fără forme legale de angajare s-au efectuat inopinat atât ziua cât și noaptea în zilele lucrătoare, dar și în zilele de repaus săptămânal și sărbătorile legale.

Au fost efectuate controale, deopotrivă în unitățile cu capital de stat, privat sau mixt, precum și la organizațiile cooperatiste sau asociațiile fără scop lucrativ, atât unitățile mici, cât și unitățile mari și mijlocii.

Din constatările noastre rezultă că incidența muncii la negru este mai mare în societățile comerciale mici și foarte mici. Profilul angajatorilor depistați că folosesc muncă la negru fără forme legale de angajare este diversificat: agricultură, pomicultură, viticultură, silvicultură etc.

Acest fenomen este prezent și în domeniul serviciilor pază și protecție, service auto, spălătorie auto, frizerie-coafură, în depozite angro, supermarketuri, precum și în industria confecțiilor textile, marochinărie, încălțăminte.

Datele sintetice ale activității desfășurate de inspecția muncii pentru depistarea și combaterea muncii fără forme legale în perioada 2001-2003 și trimestrul I 2004 relevă următoarele.

Există aici un tabel unde spune numărul de angajați, spre exemplu numărul de angajați controlați: în 2001 a fost de 69.000; în 2002 - 78.000; în 2003 - 80.000, iar pe trimestrul I 2004 - 16.744.

Valoarea sancțiunilor pornește de la 2001 - 60 de miliarde; în 2003 - 73 de miliarde; în trimestrul I 2004 - 18.000 aproape 19.000 de miliarde.

În anul 2002 s-au desfășurat trei campanii naționale direcționate exclusiv pe depistarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale la angajatori în domeniul confecțiilor textile, construcții, unități de alimentație publică și turism.

În 2003, la nivel național s-au desfășurat trei campanii direcționate exclusiv pe depistarea combaterii cazurilor de muncă la negru, de muncă fără forme legale, la angajatorii din domeniul construcțiilor, silvicultură, exploatare forestieră, prelucrarea lemnului și fabricarea mobilei, morărit și panificație.

În anul 2004, inspecția muncii a crescut frecvența campaniilor naționale sectoriale, astfel încât în trimestrul I. 2004, la nivel național, s-au desfășurat trei campanii direcționate exclusiv pe depistarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale la angajatori din domeniul confecțiilor textile, sanitar (clinici și policlinici private, cabinete de medicină), comerțul cu ridicata și cu amănuntul.

Eficiența activității de control desfășurate de inspectorii de muncă în vederea identificării angajatorilor care folosesc muncă fără forme legale, s-a concretizat la sfârșitul trimestrului I 2004, prin încheierea unui număr de 1.618 contracte individuale de muncă pentru persoanele depistate fără forme legale la angajare.

Menționăm că în anul 2004, un obiectiv prioritar al inspectorilor de muncă este acela de a urmări nominal încheierea contractului individual de muncă pentru persoanele depistate fără a avea forme întocmite de către angajator.

În unitățile în care s-au constatat încălcările prevederilor legale, pe lângă sancțiunile contravenționale, aplicate pentru munca la negru, inspectorii de muncă au dispus măsuri pentru încheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă.

După caz, se aplică amenzi contravenționale pentru neînregistrarea în termen a contractelor individuale de muncă, pentru nedepunerea în termenul prevăzut de lege a actelor privind plata salariilor.

Subliniem că în activitatea de control privind depistarea cazurilor de muncă fără forme legale, inspectorii de muncă se confruntă cu obstacole importante, și anume complicitatea, în anumite cazuri, între angajați și angajatori manifestată prin reticența sau refuzul angajaților de a recunoaște că muncesc la negru, din teama de a nu pierde această sursă de venituri.

Pe lângă amenzile contravenționale, aplicate conform prevederilor legale, inspectorii de muncă dispun măsuri obligatorii cu termene concrete de aducere la îndeplinire pentru încheierea contractelor, determinarea angajatorilor de a înscrie în contractele individuale de muncă datele reale ale începerii activității, efectuarea plăților ș.a.m.d.

Prezentarea, v-am spus, este făcută în continuare și cu reducerea fiscalității și cu modul în care se dau anumite facilități pentru angajarea șomerilor, și în general pentru a se crea muncă cu forme legale. De altfel, ați văzut că totuși, în ultima vreme și prin desființarea convențiilor de muncă, a crescut numărul celor care au contracte individuale de muncă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți vreun comentariu? Vă rog, domnule deputat Baban, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dat. Totuși, aș ruga, nu știu ce conține, sper să-mi dea scris răspunsul, eu făcând precizarea în interpelare că doresc să fac o centralizare a controalelor efectuate în ultimele 12 luni la nivelul județelor, și să o comparăm cu o listă a firmelor care sunt înregistrate la fiecare județ, pentru a vedea ce surprize de proporții vom avea, și una dintre ele v-o pot spune chiar eu acum: unele firme sunt prea controlate, iar altele deloc. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Constat că toate răspunsurile au fost date.

Închidem ședința consacrată interpelărilor.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 19,05.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 17 ianuarie 2022, 21:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro