Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/18-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 10-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2004

20. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

   

Domnul Constantin Niță:

    ................................................
 

Închidem ședința acum și trecem la ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Pentru domnul Adrian Moisoiu, dacă domnul secretar de stat Iulian Iancu a venit aici? Este cineva din partea Ministerului Industriei? Nu este.

Da, vă rog, domnule deputat, procedură la interpelări, nu am auzit până acum, dar ...

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să-mi exprim o nemulțumire. Am adresat o interpelare domnului prim-ministru, în urmă cu peste o lună de zile. A fost înregistrată cu nr.1421 B. din 6 aprilie 2004. Nemulțumirea mea are două aspecte. 1. Nici până acum nu am primit răspunsul. 2. Este posibil ca în perioada următoare să primesc doar un răspuns în scris, deși eu am cerut ca răspunsul să fie atât în scris cât și oral, astfel încât să pot da o replică.

Vă rog, domnule președinte, să interveniți pentru respectarea regulamentului. Eu zic că respectarea regulamentului e problemă de procedură. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da. Am luat act de...

Vă rog, domnule Moisoiu, dar nu are cine să vă răspundă, îmi pare rău. De aceea, regret, dar din păcate, mai așteptăm poate că vine domnul Iancu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Bine, aștept, domnule președinte, dar până atunci și eu vreau să exprim un protest în sensul că la data de 8 martie am făcut o interpelare către domnul ministru Popescu - ministrul economiei și comerțului, la data de 5 aprilie domnului ministru Athanasiu - ministrul educației și cercetării, solicitând răspunsuri de fiecare dată și în scris și oral. Dânșii s-au eschivat, mi-au dat numai răspunsuri în scris, nu sunt mulțumit de răspunsurile primite, doresc să poftească dânșii la microfon și să dea răspunsurile așa cum am solicitat.

Vă mulțumesc.

 
Ioan Miclea

Domnul Constantin Niță:

Rugăm pe cei care se ocupă de acest lucru să ia act de cererea dumneavoastră.

Pentru domnul Ioan Miclea, domnul Traian Panait, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Este aici, da?

Vă rog, domnule Panait.

 

Domnul Traian Panait (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea și înregistrată la Camera Deputaților, domnule deputat Ioan Miclea, vă comunicăm următoarele. În conformitate cu prevederile Legii nr.38 din 2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, taximetriștii independenți vor primi licența taxi eliberată de Autoritatea Rutieră Română în condițiile prezentării certificatului valabil de atestare a pregătirii profesionale, eliberat de agențiile autorității rutiere române, a actelor ce dovedesc proprietatea asupra autovehiculului utilizat, precum și a cazierului judiciar.

În sensul legii, prin taximetrist independent se înțelege "persoana fizică autorizată, conform legii, care desfășoară transportul de persoane sau bunuri în regim de taxi, cu un singur autovehicul, aflat în proprietatea sa".

Urmare a prevederilor art.14 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, "licența taxi se eliberează taximetriștilor independenți, persoane fizice autorizate să execute o activitate economică în conformitate cu prevederile Legii nr.507/ 2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice".

Față de cele prezentate anterior, considerăm că normele metodologice nu contravin Legii nr.38/2003. Pentru rezolvarea favorabilă a solicitării taximetriștilor, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, împreună cu Ministerul Administrației Publice vor studia în cel mai scurt timp posibilitățile de modificare a legislației în sensul de a permite unei asociații familiale să desfășoare activitatea de taximetrie cu un singur autovehicul, caz în care acesta va obține o singură licență taxi și o singură licență de execuție pentru vehicul, și la două persoane fizice autorizate, soț și soție, pot să desfășoare activitate de taximetrie cu un singur autovehicul, caz în care acestea vor obține două licențe taxi și două licențe de execuție pentru vehicul.

Menționăm că cel de-al doilea caz implică montarea pe vehicul a două aparate de taxat distincte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă aveți observație la cele spuse?

 
 

Domnul Ioan Miclea:

Țin să mulțumesc domnului ministru pentru că s-a aplecat la această problemă, trebuie studiată problema contorului, nu văd necesară montarea pe autoturism a două contoare, poate există o altă soluție tehnică, ca să se poată face contorizarea separată pe ture. Oricum, răspunsul Ministerul Transporturilor corespunde cu nevoile oamenilor care se încadrează în această situație.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
Costache Mircea

Pentru domnul deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al PRM, răspunde domnul Florin Sandu, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor.

Vă rog, domnule ministru.

 

Domnul Florin Sandu (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La interpelarea nr.1443 din 26 aprilie 2004 privind semnalarea familiei Voica Dumitru și Voica Steluța din Buzău, nemulțumită de modul de soluționare a unei petiții adresate Inspectoratului de Poliție a județului Buzău prin care au solicitat cercetarea lui Miron Fănel Costin, administratorul Societății Comerciale NIVA - COM. SRL pentru infracțiunea de înșelăciune în convenție, vă informăm următoarele.

La 17 februarie, s-a prezentat în audiență la conducerea Inspectoratului de Poliție a județului Buzău numita Voica Steluța din Buzău, cartier micro 14, bloc 4, apart.11 care a reclamat faptul că a fost înșelată de către administratorul S.C. Niva Com.SRL Buzău și a fost deposedată de apartamentul proprietate personală.

Urmare a verificării sesizării s-a stabilit că soții Voica, la 29 ianuarie 2000, prin contractul de amanet nr.336 au împrumutat de la S.C. Niva com.SRL Buzău suma de 30 de milioane de lei, urmând să restituie în termen de 30 de zile suma totală de 37 de milioane de lei. Cei doi au gajat împrumutul cu apartamentul proprietate personală.

La 25 aprilie 2000, Voica Steluța a legalizat la biroul notarial individual Vergu Ștefan din Buzău str. Sava Gotul nr.10 o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a apartamentului proprietate personală către Miron Fănel Constantin, din conținutul actului rezultând că a primit de la acesta suma integrală de 60 de milioane de lei, urmând ca la 25 iunie 2000 să încheie contract de vânzare-cumpărare. Încheiat în aceste condiții, contractul este unul de tip sinalagmatic perfect, exprimând voința liberă a părților, și are putere de lege, conform principiului pacta sunt servanta.

Întrucât la data scadentă nu a încheiat contract de vânzare- cumpărare, administratorul S.C. Niva com. SRL Buzău a acționat-o în instanță, iar prin sentința civilă 5769 din 14 iunie 2002, a Judecătoriei Buzău, s-a constatat că promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare dintre cei doi, intervenită la 25 aprilie 2000, are valoare de contract de vânzare-cumpărare și că Miron Fănel Costin este proprietarul apartamentului respectiv.

La cererea cumpărătorului, prin sentința civilă nr. 9251 din 7 octombrie 2002, judecătoria Buzău a dispus evacuarea numitei Voica Steluța din apartament, iar la 19 aprilie 2004, în prezența executorului judecătoresc Popescu Adrian Gabriel a fost adusă la îndeplinire respectiva hotârâre, în sensul că Miron Fănel Costin a fost pus în drept, întocmindu-se cu această ocazie procesul-verbal.

În timpul verificărilor reprezentantul S.C.Niva com.SRL Buzău a pus la dispoziția polițistului însărcinat cu verificarea reclamației contractul de amanet nr.5158 din 13 februarie 2001 din care rezultă că doamna Voica Steluța a mai contractat un alt împrumut, în valoare de 250 milioane de lei, urmând să restituie în termen de 30 de zile suma totală de 275 de milioane de lei, reprezentând suma împrumutată plus comisionul. Și de această dată, petenta a angajat împrumutul cu apartamentul deținut la adresa de domiciliu.

Întrucât Voica Steluța nu și-a achitat obligațiile contractuale asumate în mod liber, a fost din nou acționată în instanță, iar prin sentința civilă nr.202 din 24 ianuarie 2002 a Tribunalului Buzău a fost obligată să plătească la Societatea Comercială Niva com. SRL Buzău suma de 275 milioane de lei.

Familia Voica s-a adresat domnului deputat Mircea Costache, contestând legalitatea contractului de vânzare-cumpărare și a hotărârilor judecătorești. Verificarea legalității și temeiniciei acestor acte nu este de competența poliției și nici a Parlamentului României, iar conform art.162 din Regulamentul Camerei Deputaților nu poate face obiectul unei interpelări.

Precizăm că Ministerul Administrației și Internelor, în general, și Poliția Română în special nu are dreptul constituțional să verifice legalitatea hotărârilor judecătorești sau plângerile formulate de cetățeni împotriva acestor hotărâri, pentru că se încalcă principiul separației puterilor în stat. Petenta putea contesta legalitatea actelor cu ocazia proceselor în instanță la care a fost citată legal, dar nu a formulat întâmpinări și nici nu s-a prezentat, așa cum rezultă din conținutul sentințelor civile menționate mai sus.

Prin urmare, afirmații din interpelare, că poliția a verificat în mod parțial și superficial sesizări de acest fel și că punem oamenii pe drumuri, nu au nici un temei legal.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Costache, vă rog, dacă aveți un scurt comentariu?

 
 

Domnul Mircea Costache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Special nu am intervenit pentru a-mi prezenta obiectul interpelării, să las timp suficient domnului ministru secretar de stat pentru răspuns și, de asemenea, să-mi rezerv și eu timp pentru a-mi spune părerea despre răspunsul primit.

Chiar dacă la o primă vedere, verificarea documentelor arată că familia în cauză, Voica Dumitru și Voica Steluța au greșit semnând convenții înrobitoare care i-au adus în situația de a fi evacuați din apartament și de a fi trași la răspundere pentru a mai plăti încă o sumă de 275 de milioane de lei, chiar dacă aceste verificări ar arăta că totul s-a desfășurat legal, din punct de vedere pur și simplu uman și cetățenesc, ne dăm seama că ceva nu e în regulă, nu am nimic împotriva, știu eu, funcționării caselor de amanet sau a altor societăți comerciale de acest tip, dar a ajunge de la un împrumut de 5 milioane de lei, dator cu apartamentul plus 275 de milioane de lei, înseamnă că ceva, undeva nu este în regulă. Și, dacă toți ne delimităm că am separat puterile și putem să le separăm cât vrem noi, dacă se petrec asemenea anomalii, înseamnă că nu ne-am făcut pe deplin datoria nici unii, e vorba de oameni, e vorba de familii, e vorba de oameni care, ajunși la strâmtoare financiară, apelează la fel de fel de subterfugii, mai mult sau mai puțin avizați în legătură cu ceva urma.

Au ajuns oamenii să împrumute suma de 5 milioane, pentru care, realmente, au fost deposedați de apartament. Mi se pare că din punct de vedere legislativ cineva trebuie să facă ceva. Din punct de vedere al instituțiilor fundamentale ale statului, pentru că un cetățean care apelează la instanță și nu i se face dreptate, care apelează la organul de poliție și de la o primă răsfoire a documentelor se constată că au greșit semnând, nu ne putem considera absolviți întru totul de faptul că se întâmplă în societatea noastră asemenea anomalii. Repet, dintr-un împrumut de 5 milioane inițial, s-a ajuns la pierderea apartamentului și la o datorie de 275 de milioane de lei. Eu am încercat să readuc în atenția Ministerului de Interne și a Ministerului Justiției un astfel de caz care nu cred că este singular, pentru a ajunge cu toții la concluzia că trebuie să facem ceva și din punct de vedere legislativ și din punct de vedere executiv ca cetățenii acestei țări să fie totuși protejați; dintr-o simplă necunoaștere sau dintr-o simplă strâmtorare de moment să ajungă în situații cu totul și cu totul dramatice, cu copiii pe drumuri, fără apartament, fără locuință și datori cu bani pe care n-or să-i aibă niciodată.

ca reprezentant ales al cetățenilor din municipiul și județul Buzău nu mă puteam delimita și să mă mulțumesc cu răspunsul pe care mi-l dă în final domnul ministru care, până la un loc, a mers din punct de vedere tehnic și rezonabil în tonul condescendent pe care eu îl apreciez. Dar, ca să mi se spună că nu aveam calitatea să mă implic, să ascult și să fac demersurile care îmi stau în putință pentru asemenea cazuri, nu cred că este fair play. Și nici mulțumitor și, nici domnia sa nu cred că trebuie să doarmă liniștit din acest punct de vedere. Eu pentru partea serioasă a răspunsului îi mulțumesc, pentru cea care îmi taie așa elanul de a mai asculta păsurile cetățenilor, de această parte a răspunsului mă delimitez și mă consider obstrucționat în raporturile cu cetățenii.

Eu sper ca din acest semnal tras toate instituțiile statului, inclusiv Parlamentul, să găsească modalitatea de a proteja cetățenii, în măsura posibilităților, chiar când aceștia, în necunoștință de cauză sau forțați de împrejurări, greșesc semnând contracte, convenții care să-i aducă apoi în situații dramatice. Aștept un răspuns și de la Ministerul Justiției pe aceeași temă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule ministru, mai doriți să faceți vreo precizare la cele ce s-au spus? Nu.

Domnule deputat Costache, v-aș ruga dacă doriți să dezvoltați interpelarea privitoare la Ministerul Justiției, referitor la memoriul familiei Voica din Buzău.

 
 

Domnul Mircea Costache:

Domnule președinte, este vorba de același caz, care, așa cum afirma și domnul ministru secretar de stat de la Ministerul de Interne, a ajuns în această situație, a adus familia respectivă, respectiv Voica Dumitru și Voica Steluța, în această situația disperată și prin manevre ale instanței. Acolo sunt hotărâri judecătorești, unele după altele, care demonstrează că părțile n-au fost citate legal, că nu li s-a oferit dreptul la apărare și că în judecata în sine nu a luat în discuție și nu a reținut instanța, așa cum ar fi fost normal, folosindu-se de rolul activ al instanței, toate datele pentru a da o judecată mai dreaptă în acest caz. Aștept răspunsul doamnei ministru de la Justiție, după care o să-mi spun punctul de vedere în legătură cu răspunsul primit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.

 
 

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1444 din 2004, care vizează același subiect, vă comunicăm următoarele. Aspectele prezentate în interpelare se referă la o cauză care s-a aflat pe rolul instanțelor de judecată și care a fost soluționată definitiv și irevocabil.

Conform prevederilor art.123 din Constituția României, în calitatea sa de instituție a administrației publice centrale, Ministerul Justiției nu se poate pronunța asupra problemelor de drept sau cu privire la situația de fapt din cauzele deduse judecății. Activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanțelor, iar potrivit dispozițiilor din Legea nr.92/1992 pentru organizare judecătorească, în nici o împrejurare, verificările efectuate de ministrul justiției nu pot conduce la imixtiuni în desfășurarea proceselor în curs de judecată și nici nu pot repune în discuție ceea ce a fost deja judecat sau să dispună punerea în executare a hotărârilor definitive și irevocabile. Controlul egalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești se poate face doar prin intermediul căilor legale de atac, ordinare și extraordinare, exercitate în termenul și pentru motivele prevăzute de lege. Așa cum, de altfel, precizați și domnia-voastră în interpelare casele de amanet funcționează în baza unor prevederi legale privind activități comerciale către persoane fizice, iar condițiile impuse de acestea se prezumă că sunt cunoscute de către cei care apelează la astfel de servicii.

Din memoriul anexat, rezultă că și partea și-a asumat un risc la momentul scadenței împrumutului, neavând banii necesari pentru a-l achita. Ulterior, aceasta s-a prezentat la un notar, unde a încheiat un alt act, intitulat promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, de unde rezultă că a avut în vedere eventualele consecințe ce ar fi putut decurge din nerespectarea clauzelor contractuale.

Din considerentele sentinței civile nr.202 din 24 ianuarie 2003, pronunțată de Tribunalul Buzău - secția comercială în dosarul 206/2003, rezultă că debitoarea Voica Steluța a beneficiat de un împrumut de 250 de milioane lei, în baza contractului de amanet nr.51-58 din 13.02.2001, care urma să fie restituit în termen de 30 de zile, cu un comision de 10% pe zi, având de restituit în total suma de 275 de milioane de lei. Contractul a fost semnat de debitoare, care a luat cunoștință de prevederile lui și de termenul la care era obligată să-și achite datoria. Această materie a contractului de amanet este reglementată în codul civil și în codul comercial, precum și în dispozițiile legii nr.507 din 2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice.

Din analiza actelor anexate, rezultă că nu au fost încălcate prevederile legale în această materie. Diversele situații regretabile apărute în practică în legătură cu aplicarea cestor dispoziții sunt determinate în parte și de conduita părților și ne propunem să le avem în vedere pentru îmbunătățirea cadrului legislativ actual.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă sunt observații?

 
 

Domnul Mircea Costache:

Da. Așa cum spuneam, din verificare se constată că toate demersurile în justiție ar fi fost în regulă, dar familia în cauză contestă semnătura, considerând-o falsă, aplicată pe cel de-al doilea contract, în valoare de 250 de milioane, cu o returnare de 275 de milioane. Se pare că atât apărătorii titularului casei de amanet, cât și instanța, au favorizat una din părți în modul de a judeca. Eu știu că oamenii cu bani puțini, și strâmtorați și cu o poziție socială precară nu prea au întâietate și mă întreb dacă cumva se întâmplă ca o instanță să dea o judecată în astfel de situații foarte dramatice, o sentință eronată cine răspunde, pentru că la căile de atac la care ne îndrumă doamna ministru înseamnă să ne întoarcem tot la instanțe, să ne întoarcem tot acolo. pentru orice lucru din lumea asta, un muncitor, dacă rebutează o piesă, răspunde, pentru orice lucru, cineva trebuie să răspundă. pentru o judecată eronată, care aduce oamenii în stare disperată, cine răspunde? Care este cadrul legal în acest sens?, mă întreb eu.

Nu cred că este cazul să ne delimităm atât de ușor și să ne spălăm pe mâini, cum se spune românește, de astfel de situații, pentru că aceștia sunt cetățeni ai acestei țări care găsesc și ei o ușă deschisă la instanță, unde nu li se face dreptate sau unde se judecă parțial și uneori eronat, pentru că nu este singura situație, de departe, de astfel de sentințe acordate în cauze extrem de complicate. De asemenea, cetățenii, în momentul în care la poliție, justiție, la alte organisme, la alte instituții nu au găsit audiența necesară se adresează, bineînțeles, unui om pe care ei îl creditează cu o formulă de sprijin, care îi este la îndemână în cadrul legal, unui reprezentant ales din județul respectiv.

În măsura în care doamna ministru a prezentat un răspuns până la un loc oficial, rece și tehnic, în partea finală, totuși lasă să se întrevadă că este posibil să se strecoare erori și că într-adevăr avem cu toții o responsabilitate în a găsi căile ca pe viitor astfel de situații să nu se mai petreacă în societatea românească. Eu îi mulțumesc pentru răspuns.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu

Domnul Adrian Moisoiu, dacă pentru Ministerul Economiei și Comerțului doriți să vă dezvoltați interpelarea?

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Dacă a venit de la minister.

 
 

Domnul Constantin Niță:

V-aș ruga să respectați regulamentul. Aveți 3 minute pentru dezvoltarea interpelării.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Deci domnul Laszlo Mihai din Tg.Mureș mi s-a adresat mie în sensul că s-a plâns că hotărârea de guvern nr.1041 din 28 februarie prin care pensionarii foști salariați ai sectorului energiei electrice beneficiază de acordarea unei cote gratuite de 1200 de kw pe an nu este respectată. în consecință, având în vedere că această hotărâre nu este abrogată, am solicitat ca Ministerul Economiei și Comerțului să dea un răspuns. M-am încadrat în 3 minute?

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da. Domnul secretar de stat Iulian Iancu, vă rog să răspundeți la interpelarea domnului deputat.

 
 

Domnul Iulian Iancu (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, aș vrea mai întâi să vă mulțumesc pentru întrebare, pentru că aș profita de acest prilej să dăm o explicație completă pentru a lămuri cu acest prilej și pe acei pensionari care, probabil, nu au reușit să intre în posesia tuturor informațiilor, și aș vrea să împart răspunsul meu în două părți: respectiv, un scurt istoric al modului în care au fost dobândite aceste facilități și stadiul la zi al modului de aplicare a hotărârii de guvern la care făceați referire.

În consecință, începând cu anul 1990, la solicitarea sindicatelor din sectorul energetic s-a promovat baza legală pentru acordarea unei cote gratuite de energie electrică salariaților și pensionarilor din sectorul energetic. Astfel, a fost inițiată Hotărârea de Guvern nr.279 din 1990 care a acordat unele facilități la consumul casnic de energie electrică salariaților și pensionarilor proveniți din unități aparținând fostului minister al energiei electrice. Având în vedere că actul sus-menționat nu a fost publicat în Monitorul Oficial, fiind astfel lovit de nulitate, acordarea facilităților a fost prevăzute în contractele colective de muncă ale RENEL și ulterior CONEL. Prin Hotărârea de Guvern nr. 627 din 2000, CONEL s-a reorganizat în 4 unități independente, respectiv Termoelectrica, Hidroelectrica, Electrica, Transelectrica, cu bugete de venituri și cheltuieli proprii, care și-au desfășurat activitatea pe principii strict comerciale.

În data de 15.08.2001 a fost semnată de către Termoelectrica, Hidroelectrica, Electrica și Transelectrica o notă comună în vederea acordării acestui drept deja dobândit, respectiv a unei cote gratuite de energie electrică de până la 1600 kw/h, începând cu luna august 2001, pensionarilor proveniți din unitățile desprinse din fostul Minister al Energiei Electrice, inclusiv RENEL, CONEL și unitățile subordonate acestora. Pentru acordarea acestei facilități, pensionarii trebuiau să fi avut o vechime de minim 15 ani în acest sector.

De asemenea, de acest drept putea beneficia și soția sau soțul titularului de drept decedat, dacă acesta a lucrat minim 20 de ani într-una din aceste unități și nu s-a recăsătorit. Având în vedere cele de mai sus, Ministerul Economiei și Comerțului a venit în sprijinul pensionarilor elaborând și promovând Hotărârea de Guvern nr. 1041 din 2003 privind unele măsuri de reglementare a facilităților acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice. Totodată, pentru o mai ușoară aplicare a acestui act normativ și pentru a nu fi private de aceste facilități anumite categorii de persoane pensionate din unități ce au aparținut fostului minister al energiei electrice, s-a elaborat o nouă Hotărâre de Guvern, nr. 1461 din 2003, cea la care faceți referire.

Având în vedere că prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1041 se referă în mod expres la reglementări privind acordarea facilităților pensionarilor din sectorul energiei electrice, vă informăm că: prima etapă de verificare a dosarelor s-a finalizat în data de 1.IV.2004, ocazie cu care s-a convenit și repartizarea pe societăți a numărului beneficiarilor de această cotă gratuită de energie electrică. În urma analizei făcute, dosarele depuse până la 31.I.2004 au fost împărțite în trei categorii, după cum urmează: 1. lista beneficiarilor de cotă gratuită de energie electrică, listă ce cuprinde solicitările celor care îndeplinesc toate condițiile din Hotărârea de Guvern nr.1041 și care cuprind toate documentele care să ateste aceasta; 2. lista potențialilor beneficiari de cotă gratuită de energie electrică, listă ce cuprinde potențialii beneficiari în sensul că solicitanții pot beneficia de cotă dacă își completează dosarul cu anumite documente, exemplu, carte de muncă incompletă, etc.; 3. lista persoanelor care nu beneficiază de cotă gratuită de energie electrică întrucât nu îndeplinesc condițiile din Hotărârea de Guvern nr.1041 din 2003. Exemple: o vechime de minimum 15 ani, nu sunt pensionate dintr-o unitate a sistemului energetic, sunt pensionate după 30.IX.2000 etc.

Listele nominale au fost trimise în prima săptămână a lunii aprilie 2004 la filialele, respectiv sucursalele de distribuție aparținând "Electrica" în vederea: 1. identificării persoanelor de pe lista 1, respectiv persoanele care îndeplinesc toate condițiile și au avut actele care să dovedească aceasta și emiterea facturilor cu cotă de energie electrică inclusă. 2. identificării persoanelor de pe lista nr.2 și anunțarea acestora în vederea completării dosarului; și 3. anunțării persoanelor ce nu beneficiază de această cotă având în vedere că nu îndeplinesc condițiile din hotărârea de Guvern.

Precizăm că această facilitate se acordă începând cu 1.I.2004 pentru cei ce au depus dosarul complet, în termen, conform Notei nr.160.535 din 11.II.2004, aprobată de domnul ministru de stat, domnul Dan Ioan Popescu, ceilalți potențiali beneficiari, lista 2, urmând să beneficieze de cota gratuită de energie electrică începând cu luna următoare a completării dosarului. În cursul lunii mai urmează să se încheie contractele între societățile de distribuție și furnizare aparținând "Electrica" și societățile plătitoare prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.1041.

"Electrica" își va recupera contravaloarea energiei electrice consumate de beneficiar de la aceștia.

Acțiunea privind Hotărârea de Guvern nr.1041 din 2003 continuă deoarece la centrele de relații cu clienții ale "Electrica" au continuat să se depună dosare și după 31.I.2004. Aceste dosare se vor analiza în luna iunie conform notei sus-menționate privind aprobarea metodologiei de acordare a cotei gratuite de energie electrică pensionarilor proveniți din sectorul energiei electrice.

Sper că prezentând astfel răspunsul pe cele două părți, cu scurta introducere privind modalitatea în care a obținut acest drept și faptul că astăzi, în timp ce vorbim, se aplică, se acordă acest drept deja, să fie un răspuns complet care să vă mulțumească.

Mulțumesc și eu.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da. Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat, dacă aveți observații la răspunsul dat.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul dat. Numai o să-mi permiteți să citez din adresa "Electrica Transilvania Sud", Sucursala Târgu-Mureș, de la data de 24 septembrie 2003, domnule secretar de stat: "Domnului Laszlo Mihai, din evidențele noastre rezultă că în baza reglementărilor din perioadele anterioare, ați beneficiat de o cotă gratuită de energie electrică." Deci se încadrează în istoric, așa cum spuneați dumneavoastră. "Considerăm că puteți beneficia în continuare de această facilitate - deci, să beneficieze omul în continuare, respectiv de o cotă gratuită de energie electrică de 1200 kw/oră pe an. Pentru a beneficia de această cotă, vă rugăm să vă prezentați până la data de 15 octombrie 2003 la sediul nostru cu actele doveditoare pentru..." și așa mai departe.

Ce vreau eu să spun: operativitatea în cazul dumneavoastră lasă de dorit, pentru că dacă la 24 septembrie i s-a spus că va primi, omul a fost de n ori, altfel nu ajungea la un birou parlamentar ca să-și apere sau să-și ceară un drept, ca pe urmă să vin eu încoace și să vă solicit dumneavoastră acest lucru.

Sper să fie în prima tranșă și, așa cum spuneți dumneavoastră în clipa de față, de la 1 aprilie ar fi intrat în aceasta, dar dânsul a fost la mine undeva în jurul datei de 15 aprilie, ultima oară. Rămâne de văzut.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Tot pentru domnul Adrian Moisoiu, răspunde domnul Florin Sandu, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor.

Domnule deputat, dacă doriți să vă dezvoltați interpelarea. Pe scurt, trei minute.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de fapt avea două aspecte: un aspect în legătură cu doamna Munteanu Alexandrina din Sighișoara care a solicitat o extindere a locuinței sale, nu știu la aceasta a venit pregătit domnul secretar de stat sau la cea de-a doua. Și la cea de-a doua. Bun! Și care a considerat că este ilegală Hotărârea nr.8 din 2004 a Consiliului local Sighișoara privind vânzarea prin licitație directă a acestui spațiu pe care dânsa îl solicită, în condițiile în care însuși prefectul județului Mureș a dispus ca spațiul respectiv să se vândă și hotărârea respectivă să fie completată că se vinde prin licitație.

Problema pe care doamna Munteanu Alexandrina o prezintă este următoarea: adică o locuință unde dânsa cere extindere și care este solicitată în același timp și de Parohia reformată din Sighișoara, care este și rău platnic, pentru că timp de 11 luni nu și-a plătit spezele, deci întreținerea și celelalte cheltuieli pe care ar fi fost datoare să le plătească, primește această facilitate de a cumpăra direct, prin cumpărare directă acest spațiu, mai ales în condițiile în care, subliniez o idee, și nu știu dacă cu asta a fost informat domnul secretar de stat, și anume că parohia nu locuiește acolo și după 1990 au înstrăinat, au vândut spații în acest imobil. Și, bineînțeles, doamna spune că în acest caz apreciază că de fapt este un troc politic între P.S.D. și U.D.M.R. și ca atare, își dorește ca dacă nu i se face dreptate, să se adreseze la Strasbourg.

Eu sper că răspunsul de astăzi al domnului secretar de stat, nu-l cunosc, dar cred că este corespunzător.

Vă mulțumesc. Îl aștept.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Sandu, v-aș ruga să răspundeți la interpelare.

 
 

Domnul Florin Sandu (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Vă mulțumesc frumos.

Domnule deputat,

Cu privire la solicitarea doamnei Munteanu Alexandrina din Municipiul Sighișoara, prin Hotărârea nr.8 din 29 ianuarie 2004, Consiliul local Sighișoara a aprobat vânzarea imobilului din strada Andrei Șaguna nr.2 în baza prevederilor alin.3 al art.43 din Legea nr.10 din 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, întrucât spațiul deținut de către Parohia reformată Sighișoara, în baza contractului de închiriere nr.2 din 27.II.2002, la parterul imobilului, se încadrează în prevederile legii și poate fi vândut actualului chiriaș având destinația de locuință.

În ceea ce privește spațiul deținut de Parohia reformată Sighișoara în același imobil, în baza contractului de închiriere nr.12 din 27.II.2002, compus din demisol și pivniță având destinația de spațiu pentru activități social-culturale, menționăm că nu poate fi vândută actualului chiriaș în condițiile prevederilor alin.3 al art.43 din Legea nr.10 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, având altă destinație decât cea de locuință și, prin urmare, vânzarea se poate face numai prin licitație publică.

Întrucât doamna Munteanu Alexandrina a atacat în contencios-administrativ hotărârea Consiliului local nr.8 din 2004, procesul fiind pe rolul instanței de judecată, Prefectura județului Mureș i-a transmis petentei la data de 11 martie 2004 că are posibilitatea să solicite instanței suspendarea punerii în aplicare a acestei hotărâri până la soluționarea litigiului.

De asemenea, precizăm că obiectul interpelării de la pct.1 nu vizează competențele Ministerului Administrației și Internelor, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în art.120 alin.1, art.121 alin.2 din Constituția României și în conținutul art.2 alin.1 din Legea 215 privind administrația publică locală, întrucât între puterea executivă centrală, respectiv Guvernul, și autoritățile publice locale, respectiv primăria și consiliul local, nu există raporturi de subordonare, astfel încât ministrul administrației și internelor nu are competența să intervină în sensul celor semnalate, mai ales că litigiul a fost transpus instanțelor de judecată care urmează a se pronunța.

Prin urmare, întrebarea dacă în România se respectă legea nu poate avea decât un singur răspuns, cel afirmativ.

Vă mulțumesc.

Dau răspunsul și cu privire la a doua parte?

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Da.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Cu privire la motivele eliberării din funcția de șef al Poliției Municipiului Sighișoara a domnului comisar șef Corman Ioan, precizăm că urmare a sesizărilor înaintate conducerii Ministerului Administrației și Internelor de doi localnici în perioada 2-5 mai 2004, un colectiv de ofițeri din corpul de control al ministrului administrației și internelor a efectuat verificări punctuale și un control profesional asupra activității manageriale desfășurate de comisarul șef Corman Ioan.

Activitățile specifice derulate au evidențiat gestionarea ineficientă a stărilor conflictuale create pe raza Municipiului Sighișoara de grupări ale lumii interlope, fapt ce a permis escaladarea conflictelor și a manifestărilor violente.

Pe raza localității s-a desfășurat o activitate infracțională timp îndelungat, de către persoane cunoscute pentru comiterea infracțiunilor de trafic de autoturisme de lux furate, trafic și consum de droguri, schimburi ilegale de valută, ultraj la adresa polițiștilor sau ultraj contra bunelor moravuri.

S-a constatat că activitățile de cercetare în lucrările și cauzele penale cu autori neidentificați privind furturile din locuințe sunt ineficiente, fapt de natură a genera neîncrederea cetățenilor în instituția poliției.

Totodată, s-a reținut în sarcina șefului Poliției Municipiului Sighișoara că nu a respectat metodologia de lucru privind înregistrarea tuturor sesizărilor depuse de victimele unor infracțiuni, fiind identificate lucrări cu autori necunoscuți și au fost înregistrate cu mari întârzieri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Mai doriți să faceți un comentariu la răspunsul domnului ministru? Da. Două minute.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc.

În legătură cu doamna Munteanu Alexandrina, pentru că pct.2 este clar și mulțumesc domnului secretar de stat, aici problema este următoarea, să înțeleg din cele spuse de domnia sa: doamna Munteanu a atacat în instanță Hotărârea nr. 8 din 2004 a Consiliului local. E adevărat. Dar de ce a atacat-o? Pentru că e necorespunzătoare. Să înțelegem atunci, domnule secretar de stat, că dacă doamna își retrage plângerea de la tribunal, imediat locuința va fi pusă în vânzare prin licitație? Acesta este obiectul. Deci, asta este problema. Cunosc faptul că Primăria Sighișoara în clipa de față se opune vânzării prin licitație și dorește ca să atribuie această locuință prin vânzare directă către Parohia reformată. Ăsta este aspectul în sine. Asta trebuie să lămurim.

Cel mai simplu, că eu pot să-i comunic petentei și care poate că în clipa de față ascultă această discuție, "Domnule, retrag plângerea de la tribunal." Și cu asta mâine sau în câteva zile, consiliul local poate să-i vândă prin licitație locuința pe care o solicită.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule secretar de stat, trebuie să faceți o ultimă precizare.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Da. Conform legii, având destinația de alt spațiu decât de locuință, în speță activități social-culturale, conform legii, această vânzare se poate face numai prin licitație publică.

Referitor dacă doamna își retrage sau nu-și retrage acțiunea în instanță, asta este dreptul dânșii de a face sau nu acest lucru.

În condițiile în care se face altfel decât prin licitație, se încalcă legea.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Dânsa a ajuns la această soluție când nu s-a vrut să se vândă prin licitație.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mai discutați la bilaterale, ca să putem să trecem mai departe.

Mulțumesc.

 
Dan Brudașcu

Pentru domnul deputat Dan Brudașcu răspunde doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, Ministerul Justiției.

Domnule deputat, doriți să dezvoltați interpelarea? Nu doriți.

Doamna secretar de stat, vă rog să răspundeți la interpelare.

Pentru domnul Dan Brudașcu, nr.1459. Da.

 

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc.

Domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1459 din 2004, adresată ministrului justiției, referitoare la memoriul doamnei Safta Ana din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele.

Analizând memoriul, am constatat că, prin sentința civilă nr.9574 din 1998, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, irevocabilă, a fost admisă acțiunea reclamantei Safta Ana, astfel cum a fost formulată, deci iată, justiția a dat satisfacție, în contradictoriu cu pârâta, Societatea Comercială "Carpimes" SA Cluj-Napoca și a obligat-o pe aceasta din urmă să îndeplinească formele necesare încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu privire la locuința petiționarei.

Prin hotărârea judecătorească se instituie așadar o obligație de afaceri în sarcina pârâtei, Societatea Comercială "Carpimes" SA Cluj-Napoca. Din păcate, o astfel de obligație nu poate fi executată silit cu ajutorul executorului judecătoresc, ci doar prin aplicarea dispozițiilor art.5802 din Codul de procedură civilă.

Astfel, dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de afaceri, cum procedează abuziv, în opinia noastră, societatea comercială pârâtă în cauză, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unei amenzi civile. Instanța de judecată sesizată de creditor poate obliga debitorul să plătească în favoarea statului o amendă civilă de la 200.000 la 500.000 de lei pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.

De asemenea, pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligației de afaceri, creditoarea, deci, doamna Safta Ana, poate cere obligarea debitorului la daune interese.

Am reținut din memoriu că petiționara a urmat o cale procedurală pentru valorificarea dreptului său consfințit și printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, însă nu precizează ce obiect are această acțiune. Fiind vorba de o cauză în curs de judecată, verificările efectuate de ministrul justiției pe cale administrativă nu pot conduce la imixtiuni în desfășurarea acesteia, iar partea trebuie să depună toate diligențele și să prezinte probele în susținerea pretențiilor sale în fața instanței de judecată, singura care este abilitată legal să se pronunțe cu privire la cererea cu care a fost învestită.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, doriți să faceți vreo remarcă la răspuns? Nu. Mulțumesc și eu.

 
Paul Magheru

Pentru domnul deputat Paul Magheru, de asemenea răspunde doamna Rodica Constantinovici, Ministerul Justiției.

Domnule deputat, doriți să comentați, să adăugați în plus la interpelare? Nu.

Vă rog să răspundeți, doamna secretar de stat.

 

Doamna Rodica Constantinovici:

Domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată cu nr.1465 din 2004, referitoare la incompatibilitatea magistraților cu funcții de conducere în instituțiile de învățământ superior, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu dispozițiile art.111 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, astfel cum a fost modificată și completată, funcția de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Legea pentru organizarea judecătorească nu face nici un fel de distincție între funcțiile didactice din învățământul superior, fie că acestea sunt de execuție sau de conducere.

Din perspectiva dispozițiilor Legii nr.92/1992, funcția de magistrat nu este incompatibilă cu nici una dintre funcțiile de conducere din învățământul superior, rector, prorector, decan, prodecan, director de departament, director de colegiu sau șef de catedră.

Potrivit dispozițiilor art.72 alin.1 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, modificată și completată, structurile și funcțiile de conducere din instituțiile de învățământ superior sunt alese prin vot secret pe o perioadă de patru ani, conform Cartei universitare și în condițiile legii, iar cadrele didactice din aceste structuri și funcții trebuie să fie titulare în instituția de învățământ superior respectivă.

Din perspectiva Legii nr.128/1997, se constată imposibilitatea ocupării unei funcții de conducere de către o persoană care nu are funcția de bază, nu este titular la universitatea respectivă. Pe de altă parte, conform art.74 din același act normativ, funcțiile de conducere din instituția de învățământ superior, cu excepția rectorului, se confirmă de către senatul universitar.

Având în vedere dispozițiile legale invocate, competența verificării îndeplinirii condițiilor legale necesare numirii într-o funcție de conducere revine în exclusivitate senatului universitar, respectiv consiliului facultății.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că, potrivit art.89 din Legea nr.84/1995, cu modificările și completările ulterioare, autonomia universitară constă în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercita libertățile academice fără nici un fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații în concordanță cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior stabilite prin lege.

În condițiile în care un magistrat cu funcția de bază la instanță, ocupă și o funcție de conducere la o instituție de învățământ superior, ministrul justiției nu are abilitatea de a constata această stare și nici de a dispune luarea unor măsuri în acest sens, nefiind încălcate dispozițiile imperative ale Legii nr.92/1992, astfel cum a fost modificată și completată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți vreun comentariu la răspunsul primit? Vă rog, pentru două minute.

 
 

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Răspunsul dumneavoastră mă dezamăgește. Îl consider din păcate părtinitor pentru câteva funcții care sunt în subordinea ministerului pe care-l reprezentați.

Situația de incompatibilitate a magistraților cu funcțiile de conducere în învățământul superior este limpede ca apa de izvor. Pentru aceasta aveam doar nevoie de răspunsul dumneavoastră monosilabic, da au ba, este compatibil sau nu este compatibil și văd că, eventual, ne trimiteți în competența altor ministere sau altor instituții, cum sunt senatele universitare.

Noi ne-am adresat pentru aceasta, pentru că voiam să fim mai bine informați, Consiliului Legislativ, care, se știe foarte bine, are doar un rol consultativ, înainte de a face lucrul acesta. Având acest rol consultativ, ei ne-au comunicat exact ceea ce știam noi din coroborarea Legii de organizare judecătorească cu Legea învățământului. Pentru că trebuie făcută o coroborare. Altminteri, dumneavoastră o să ne trimiteți la Ministerul Educației și Cercetării, dumnealor o să ne trimită la dumnealor.

Am făcut această solicitare și ni s-a răspuns, din partea Consiliului Legislativ și aveam nevoie de la dumneavoastră numai de greutatea și autoritatea răspunsului Ministrului Justiției având în vedere că, așa cum vă spuneam Consiliul Legislativ este doar consultativ. Uitați ce ne răspund dumnealor: "În conformitate cu...

 
 

Domnul Constantin Niță:

Pe scurt, v-aș ruga, nu citiți toată...

 
 

Domnul Paul Magheru:

Nu, nu, numai atât! O singură frază.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă rog!

 
 

Domnul Paul Magheru:

"În conformitate cu dispozițiile de mai sus, art.85 din Carta universității din Oradea, anexată de dumneavoastră în extras, precizează că funcțiile de rector, de prorector, de decan, de prodecan și de șef de catedră pot fi ocupate numai de profesori universitari sau de conferențiari universitari titulari ai instituției, care desfășoară activitatea în universitate și care au funcția de bază în universitate."

Dumneavoastră știți foarte bine că acești magistrați la care mă refer eu, ați avut posibilitatea să verificați, nu au funcția de bază în universitate. Neavând funcția de bază la universitate, ei nu pot ocupa funcții de conducere în instituția de învățământ superior, ei nu pot fi magistrați, judecători, arbitrii și în același timp să fie și jucători, adică să aibă funcții de conducere în instituțiile de învățământ superior.

Ne-am adresat și Direcției legislative...tot așa, și oficial prin Comisia de învățământ, pentru că am vrut să facem ordine în legătură cu acest lucru. Ne-a răspuns exact la fel. Uitați-vă: "Având în vedere faptul că autonomia universitară pe care o invocați și dumneavoastră, și toată lumea ține cont de ea, este reflectată în Carta universității, stipularea în Cartă a obligației persoanelor alese în funcții de conducere de a avea funcția de bază și carte de muncă la acea universitate, este în concordanță cu dispozițiile art.72 din Legea nr.128.

Deci, dacă se coroborează cele două legi, categoric, funcțiile de conducere ale magistraților în instituții de stat, în instituții de învățământ superior sunt absolut incompatibile. Deci, aș fi avut nevoie din partea dumneavoastră de precizarea aceasta, pentru ca, mă rog...cu răspunsul autoritar în mână, să putem...cu atât mai mult cu cât aș vrea să vă precizez...

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, nu faceți dialog. Vă rog, v-ați exprimat punctul de vedere, lăsați-o pe doamna secretar de stat să răspundă.

 
 

Domnul Paul Magheru:

Nu, deocamdată n-am terminat, mai am o singură frază. N-am terminat că dumneaei a intervenit, și vroiam să termin. Cu atât mai mult cu cât pentru funcțiile de conducere în învățământul superior la această universitate, au pornit șase inși. Patru dintre ei au înțeles această incompatibilitate, s-au retras, iar ceilalți doi nu. Ei s-au încăpățânat să invoce Codul muncii care este lege generală și dumneavoastră știți foarte bine că legea de organizare judecătorească o derogă pe cea generală, specialis derogă generalis.

Și i-am rugat să înțeleagă lucrul acesta. Or, din păcate, răspunsul dumneavoastră, din păcate, va încuraja incompatibilități în învățământul superior, adică în conducere, în ceea ce privește chiar subalternii dumneavoastră.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da. Doamna secretar de stat, aveți posibilitatea să răspundeți, să precizați anumite elemente ridicate de domnul deputat.

 
 

Doamna Rodica Constantinovici:

Exact același lucru am susținut și noi, cadrele didactice din aceste structuri și funcții trebuie să fie titulare în instituția de învățământ superior respectivă. Potrivit Legii nr.92/1992, funcția de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Doamna secretar de stat, mai aveți alte comentarii? Nu mai aveți alte comentarii. Atunci închidem răspunsul. Dacă mai sunt observații, domnul deputat poate să discute cu dumneavoastră...

 
 

Doamna Rodica Constantinovici:

Nu. Din perspectiva Legii nr.92/1992, nu poate fi sancționat magistratul care are o funcție didactică în învățământul superior.

 
 

Domnul Constantin Niță:

V-aș ruga să închideți răspunsul dacă intrați în dialog cu sala. Mulțumesc.

 
 

Domnul Metin Cerchez lipsește, este absent, nu se pot da răspunsurile. Pentru domnul Marian Ionescu și domnul Ștefan Baban, domnul secretar de stat Predilă a predat răspunsurile în scris. Domnul deputat Eugen Nicolăescu lipsește.

Pentru domnul Dan Brudașcu va răspunde domnul secretar de stat Ion Giurescu de la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Domnule deputat, doriți să dezvoltați interpelarea. Nu doriți.

Domnule secretar de stat, văl rog să răspundeți la interpelare. Ați primit răspunsul în scris și sunteți satisfăcut, domnule Brudașcu? Da.

 
Ștefan Baban

Pentru domnul Ștefan Baban, de asemenea, ați primit în scris? Nu. Doriți să dezvoltați interpelarea? Nu doriți.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți domnului Ștefan Baban.

 

Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei) :

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Răspunsul este pe nouă pagini, am să încerc să-l sintetizez pentru că altfel va fi...

 
 

Domnul Constantin Niță:

Trei minute aveți pentru asta.

 
 

Domnul Ion Giurescu:

Da. Vă mulțumesc.

Combaterea fenomenului de muncă la negru se înscrie printre obiectivele prioritare ale strategiei inspecției muncii pe perioada 2001-2006, iar campania națională privind identificarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale constituie una dintre principalele acțiuni stabilite prin programul-cadru al inspecției muncii.

De asemenea, inspecția muncii participă la implementarea planului de acțiuni pentru ocuparea forței de muncă aprobat prin HG nr.759/2002, obiectiv prioritar al alinierii la strategia europeană în domeniul ocupării forței de muncă, în contextul pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Controalele pentru identificarea angajatorilor care au folosit personal fără forme legale de angajare s-au efectuat inopinat atât ziua cât și noaptea în zilele lucrătoare, dar și în zilele de repaus săptămânal și sărbătorile legale.

Au fost efectuate controale, deopotrivă în unitățile cu capital de stat, privat sau mixt, precum și la organizațiile cooperatiste sau asociațiile fără scop lucrativ, atât unitățile mici, cât și unitățile mari și mijlocii.

Din constatările noastre rezultă că incidența muncii la negru este mai mare în societățile comerciale mici și foarte mici. Profilul angajatorilor depistați că folosesc muncă la negru fără forme legale de angajare este diversificat: agricultură, pomicultură, viticultură, silvicultură etc.

Acest fenomen este prezent și în domeniul serviciilor pază și protecție, service auto, spălătorie auto, frizerie-coafură, în depozite angro, supermarketuri, precum și în industria confecțiilor textile, marochinărie, încălțăminte.

Datele sintetice ale activității desfășurate de inspecția muncii pentru depistarea și combaterea muncii fără forme legale în perioada 2001-2003 și trimestrul I 2004 relevă următoarele.

Există aici un tabel unde spune numărul de angajați, spre exemplu numărul de angajați controlați: în 2001 a fost de 69.000; în 2002 - 78.000; în 2003 - 80.000, iar pe trimestrul I 2004 - 16.744.

Valoarea sancțiunilor pornește de la 2001 - 60 de miliarde; în 2003 - 73 de miliarde; în trimestrul I 2004 - 18.000 aproape 19.000 de miliarde.

În anul 2002 s-au desfășurat trei campanii naționale direcționate exclusiv pe depistarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale la angajatori în domeniul confecțiilor textile, construcții, unități de alimentație publică și turism.

În 2003, la nivel național s-au desfășurat trei campanii direcționate exclusiv pe depistarea combaterii cazurilor de muncă la negru, de muncă fără forme legale, la angajatorii din domeniul construcțiilor, silvicultură, exploatare forestieră, prelucrarea lemnului și fabricarea mobilei, morărit și panificație.

În anul 2004, inspecția muncii a crescut frecvența campaniilor naționale sectoriale, astfel încât în trimestrul I. 2004, la nivel național, s-au desfășurat trei campanii direcționate exclusiv pe depistarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale la angajatori din domeniul confecțiilor textile, sanitar (clinici și policlinici private, cabinete de medicină), comerțul cu ridicata și cu amănuntul.

Eficiența activității de control desfășurate de inspectorii de muncă în vederea identificării angajatorilor care folosesc muncă fără forme legale, s-a concretizat la sfârșitul trimestrului I 2004, prin încheierea unui număr de 1.618 contracte individuale de muncă pentru persoanele depistate fără forme legale la angajare.

Menționăm că în anul 2004, un obiectiv prioritar al inspectorilor de muncă este acela de a urmări nominal încheierea contractului individual de muncă pentru persoanele depistate fără a avea forme întocmite de către angajator.

În unitățile în care s-au constatat încălcările prevederilor legale, pe lângă sancțiunile contravenționale, aplicate pentru munca la negru, inspectorii de muncă au dispus măsuri pentru încheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă.

După caz, se aplică amenzi contravenționale pentru neînregistrarea în termen a contractelor individuale de muncă, pentru nedepunerea în termenul prevăzut de lege a actelor privind plata salariilor.

Subliniem că în activitatea de control privind depistarea cazurilor de muncă fără forme legale, inspectorii de muncă se confruntă cu obstacole importante, și anume complicitatea, în anumite cazuri, între angajați și angajatori manifestată prin reticența sau refuzul angajaților de a recunoaște că muncesc la negru, din teama de a nu pierde această sursă de venituri.

Pe lângă amenzile contravenționale, aplicate conform prevederilor legale, inspectorii de muncă dispun măsuri obligatorii cu termene concrete de aducere la îndeplinire pentru încheierea contractelor, determinarea angajatorilor de a înscrie în contractele individuale de muncă datele reale ale începerii activității, efectuarea plăților ș.a.m.d.

Prezentarea, v-am spus, este făcută în continuare și cu reducerea fiscalității și cu modul în care se dau anumite facilități pentru angajarea șomerilor, și în general pentru a se crea muncă cu forme legale. De altfel, ați văzut că totuși, în ultima vreme și prin desființarea convențiilor de muncă, a crescut numărul celor care au contracte individuale de muncă. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți vreun comentariu? Vă rog, domnule deputat Baban, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dat. Totuși, aș ruga, nu știu ce conține, sper să-mi dea scris răspunsul, eu făcând precizarea în interpelare că doresc să fac o centralizare a controalelor efectuate în ultimele 12 luni la nivelul județelor, și să o comparăm cu o listă a firmelor care sunt înregistrate la fiecare județ, pentru a vedea ce surprize de proporții vom avea, și una dintre ele v-o pot spune chiar eu acum: unele firme sunt prea controlate, iar altele deloc. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Constat că toate răspunsurile au fost date.

Închidem ședința consacrată interpelărilor.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,05.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 3 decembrie 2021, 23:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro