Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.69/24-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 11-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 mai 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,23.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Gheorghe Albu și Puiu Hașotti, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem prima parte a ședinței de astăzi cu secvența intervențiilor deputaților.

 
  Petre Posea - declarație politică intitulată Risipitorul de promisiuni!;

Pentru început dau cuvântul domnului Petre Posea.

Va urma domnul Iordache sau domnul Bentu. Care doriți, numai să nu alegeți!

   

Domnul Petre Posea:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi prezenți,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Risipitorul de promisiuni!".

Dacă ar fi să ne luăm după studiatele manifestări exterioare care îl prezintă pe președintele PD, fie sărutând icoane, făcând scurtă la mâini pentru repetatele semne ale crucii, ori legănând tradiționalul platou cu colivă, poate în memoria decedatei flote comerciale - a treia din lume până în 1989 -, lumea ar putea crede că fostul matroz este un habotnic cu vechi ștate de serviciu. Gurile rele spun chiar că, prin post și rugăciune, izbutește să mențină corabia partidului în derivă și să ducă pe culmi de glorie meseria cam șifonată de primar general.

Liderul democraților, prea îndrăgostit de Primăria Capitalei, urmează să mai încerce să ocupe din nou fotoliul de prim-edil al Capitalei. A "nins" și tot "ninge" cu declarații optimiste din partea democraților. Au fost puse la punct niște sondaje de opinie colorate în roz pentru a influența opinia alegătorilor nehotărâți încă.

Ne întrebăm: "Oare ce-l mai mână în luptă, de această dată, pe "stimabilul matroz" când prea bine știm cu toții că din "sforăiala" și "fanfaronoda", afișate în campania electorală din anul 2000, s-a ales praful și ... gropile?

Apropo's de gropi, a existat un timp când panourile montate din dispoziția ex-ministrului transporturilor, domnul Traian Băsescu, la capătul fiecărei bucățele de șosea proaspăt reabilitată suna cam așa: "Aici sunt banii dumneavoastră". Dar acestea nu au rezistat prea mult, căci după niște precipitații sau înghețuri mai serioase, gropile apăreau parcă mai îmbunătățite. Așa că, fie din inițiativa vreunui conducător auto, mai nevricos, fie cu acceptul "ex"-ului, panourile au dispărut.

Și, la scurtă vreme după aceea, năstrușnicul "transportator" s-a metamorfozat în Primar general al Capitalei. Numai pasiunea pentru drumuri, pare-se că a rămas aceeași, căci, după "războiul " fără succes împotriva maidanezilor, a început acela cu hârtoapele. S-au scormonit kilometri întregi de șosele și bulevarde, circulația a fost bulversată și, în condiții climaterice nu tocmai favorabile, s-a trecut la așternerea de noi covoare asfaltice, care în destule cazuri au confirmat, nu după multă vreme de la încheierea lucrărilor, bârfele specialiștilor în domeniu.

Vinovații, după părerea Primarului General, nimeni alții decât primarii de sectoare și regiile de resort, ce au conductele de-a lungul șoselor. Firesc era ca, din aceste eșecuri în lanț, să se tragă niscaiva învățăminte. Ți-ai găsit, spre începutul fiecărei toamne, acest calvar devine tot mai greu de suportat. Alți bani, altă distracție. De aici disputa dintre Primăria Generală și primăriile sectoarelor a fost reluată sistematic, în fiecare an, aruncându-se pisica în curtea primarilor de sector și invers.

Un singur lucru se uită: că după organizarea licitațiilor, firmele câștigătoare au fost prea puțin sau deloc controlate, principalul lor scop constând în a obține beneficii cât mai mari, cu cheltuieli minime. Dacă ne propunem să aflăm, așa cu aproximație... cosmică, cam cât s-a cheltuit în ultimii patru ani în acest fel, răspunsul este năucitor: "..sute de miliarde de lei.

Mă întreb, și nu aflu răspunsul, cum se va mai duce domnia sa "catindatul" Băsescu să promită că va face "piețe de cartier, piețe de stradă", ca să nu mai cheltuie cetățeanul cu RATB-ul, să meargă la nu-știu-care piață istorică, piețe deschise câteva ore pe zi, unde vor da năvală producătorii mulți și, deci, să fie mărfurile mai ieftine, atâta timp cât din acest slogan nu s-a realizat nimic? În acest caz, "Băsescu", se confirmă zicala: "Nebunu' făgăduiește și prostu trage nădejde".

Ce-i mai turuia gurița: că va face, că va drege, c-o să pună la cale... Da, n-a făcut nimic... Câinii vagabonzi, de care s-a făcut atâta tapaj, tot mai sălășuiesc în cohorte pe străzi! Copiii vagabonzi distrug blocurile, chiar și în plin centrul orașului... Sparg geamurile noaptea, sparg încuietorile de la uși, ba sparg și casele, ziua-n amiaza mare!

A făcut, și face totuși ceva: manifestări neghioabe de Crăciun, de Paști, de Ziua Schengen..., ba nu știu și cu ce alte prilejuri, în Piața Revoluției, șouri cu muzică violentă, care sparg geamurile la apartamente, te scoală nu doar din somn, dar te scoate din sărite, ți-aruncă pe blocuri artificii, reamintindu-ne pârjolul ce a fost pe noi în vremea Revoluției din 1989.

Timpul și spațiul adecvat fiind restrânse, nu-mi mai rezerv decât următoarele remarci personale, vis-a-vis de titlul acestei intervenții:

Partidul Democrat, membru deplin al Internaționalei Socialiste, s-a metamorfozat în partid neo-liberal, care în perspectivă va deveni partid retro-liberal, iar Traian Băsescu, principalul vinovat al dezagregării flotei românești, încă face valuri aiuristice pe scena politică a țării, fără să țină seamă că istoria nu iartă.

Pentru aceste simptome, dau următorul diagnostic: este timpul ca Traian Băsescu să urmeze grabnic un tratament ambulatoriu de dezintoxicare ideologică și verbală. Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Mircea Geoană;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu.

Va urma domnul deputat Ștefan Baban.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Mircea Geoană".

Este evident, candidatura domnului Mircea Geoană la Primăria Capitalei a upercutat zona Opoziției, care, revenindu-și cu greu, încearcă diferitie tipuri de reacție.

Incă o dată se confirmă proverbul: "Socoteala de acasă, din Modrogan, nu se potrivește cu cea din târg". Astfel, unii nu acceptă că un arbitru al eleganței atitudinale și de discurs poate face față confruntării cu un candidat ce dorește să-și reitereze prezența de edil-șef al Bucureștilor, aruncând în lupta electorală doar propria ambiție și expresiile originale, culese de prin varii porturi ale lumii, cu care ne-am obișnuit, dar pe care nu le-am acceptat niciodată.

Bucureștean get-beget, domnul Geoană are în panoplia de prezentare o diplomă de inginer energetician, convertită în experiență pe șantierele orașului, studii la celebra ENA (Ecole Nationale d'Administration Paris), precum și imaginea clară a ceea ce poate face pentru a conferi capitalei aură europeană.

Alții atacă legalitatea acestei candidaturi, considerând-o incompatibilă cu actualul său statut de ministru al afacerilor externe. Este incompatibilă, însă, doar cu modul în care a fost gestionat Bucureștiul de primari ce au cunoscut problemele sale din surse exclusiv bibliografice.

Se fac trimiteri dinspre manevre venite dinspre Cotroceni, se invocă amanetarea viitorului politic al domnului Geoană. Toate acestea, și multe altele care vor veni, sunt expresii ale derutei și ale fricii nedisimulate de apariția unui competitor redutabil.

Importante sunt opiniile bucureștenilor care, de la aflarea acestei nominalizări, gândesc în alți termeni - și tot mai mulți consideră oferta PSD inspirată și așteptată. Tranziția pentru București trebuia să se termine odată și odată și acest lucru îl vor consfinți locuitorii săi pe 6 iunie, prin votul acordat candidatului PSD - domnul Mircea Geoană.

Surprinși "cu ochii dilatați și mistuiți lăuntric", ceilalți competitori nu mai văd idei. Este și normal din moment ce nu mai pun "geană pe Geoană". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație intitulată Violența în familie în România;

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Baban.

Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Doamna deputat Olga Voinea a depus la secretariat declarația.

De asemenea, domnul deputat Dan Brudașcu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Violența în familie în România".

Dorim cu ardoare să intrăm în rândul țărilor civilizate. Ne chinuim cu tot felul de programe și de reforme, care de care mai drastice, dar uităm de lucrurile banale, comune, pe care le întâlnim la tot pasul.

Unul dintre acestea este și violența în familie, care, pe fondul sărăciei, a lipsei de cultură și civilizație, sau, din contra, din prea multă cultură și civilizație, se manifestă pregnant și în România, în această perioadă de tranziție.

Specialiștii au identificat peste 18 forme de violență în familie, aparținând celor cinci categorii de violență: psihologică, fizică, socială, economică și sexuală. Cele mai năpăstuite de soartă sunt femeile, care suportă cel mai des violența în familie, urmate apoi de copii, și în special minori, care fie asistă la scene de violență în familie, fie sunt supuși acestui fenomen.

Cel mai răspândit tip de violență în familie este reprezentat de violența psihologică, în timp ce violența sexuală este exclusiv destinată femeilor.

Cele mai frecvente tipuri de violență psihologică sunt înjurăturile, amenințările repetate cu despărțirea, bătaia și, în cel mai sumbru caz, moartea, de cele mai multe ori violentă, prin înjunghiere sau împușcare.

Dintre victimele violenței fizice, cele care au recunoscut de bună seamă, majoritatea au fost lovite sau pălmuite, iar în cel mai rău caz cu putință, lovite de pereți sau podea.

Violența sexuală s-a manifestat atât în rândul persoanelor feminine divorțate, cât și căsătorite, puține dintre ele recunoscând că au fost violate de partenerii lor, indiferent dacă exista sau nu un document care să ateste legătura legală.

Principalii factori care dau naștere acestor forme de violență în familie sunt alcoolismul, sărăcia, traiul într-un mediu preponderent marcat de violență din copilărie până la bătrânețe, precum și modul patriarhal de organizare a familiei.

Cert este că violența domestică, după cum o mai numesc specialiștii, se regăsește în toate formele familiei românești, începând cu cele analfabete sau aflate în cătune, și terminând cu cele din marile orașe, și cu pretenții, care din, punctul aceste de vedere, sunt neîntemeiate.

Victimele își găsesc refugiul momentan în rândul vecinilor și/sau prietenilor. Puține dintre ele cunosc legislația din domeniu și/sau instituțiile create să le apere drepturile și pe ele.

În afară de poliție, victimele mai merg la spital, doar pentru a primi îngrijiri medicale sau a obține un certificat care să ateste abuzurile la care au fost supuse, dar de cele mai multe ori aici se termină totul, nici una din părți nedorind să acutizeze problema.

Concluzia tragică este că populația din România este semnificativ mai îngăduitoare față de violența în familie. Toleranța ridicată față de această formă de manifestare animalică determină ca un comportament violent să fie considerat un comportament normal și demn de urmat de generația tânără din familie, astfel că acest fenomen se transmite ca și caracter ereditar, de la o generație la alta.

Surprinzător este și faptul că, deși există o legislație în domeniu care reglementează acest fenomen, armonizarea ei cu realitatea cotidiană lasă mult de dorit. Peste 80% din victimele violenței în familie nu au apelat la instituțiile statului, stabilite pentru a gestiona această criză în familie.

Puține victime apelează la instituțiile abilitate să le asigure și, mai ales, să urmărească respectarea drepturilor umane, marea majoritate a lor știind doar că există adăposturi care să le asigure o perioadă de trecere până la revenirea acasă sau în familie și până la reluarea programului de domesticire familială.

Și mai puține victime au avut curajul de a se rupe de trecut, și de a porni la drum către o nouă viață. Multe dintre ele au recunoscut că mai aproape le-au fost organizațiile non-guvernamentale, care au făcut tot posibilul să le acorde sprijinul material, financiar, și mai ales moral, în acțiunile de consiliere psihologică pe care le-au desfășurat pentru a încerca să le ușureze sufletul și mintea de atrocitățile la care au fost supuse.

Indiferent de dorințele noastre, ale țării și poporului român, de cerințele Uniunii Europene, nu ne putem considera o țară civilizată, indiferent dacă vom fi sau nu primiți în marea comunitatea europeană, până nu vom reuși să depășim racilele și metehnele învechite care încă mai guvernează celula de bază a societății - familia.

O fi bătaia ruptă din rai, dar nu este benefică nici pentru femei, copii, părinți, pentru că o vorbă bună aduce mai multă pace și liniște, dar arată și dorința de comuniune și respectul celui de alături. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - reluarea unui subiect de actualitate: mafia din domeniul forestier;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Va urma doamna deputat Olga Voinea.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Primul-ministru al României, președintele PSD-ului, domnul Adrian Năstase, cu ocazia lansării candidaților partidului de guvernământ a afirmat la Cluj că principalul dușman al țării este corupția.

Nu pot să neg faptul că nu s-au făcut pași importanți împotriva mafiei din domeniul forestier.

Domnul ministru Ionel Blănculescu, prin Autoritatea Națională de Control, a luat în serios bătălia împotriva corupției. Specialiști competenți din partea Gărzii de mediu și din partea Gărzii financiare, prin profesionalismul lor au dovedit fraudele aduse fondului forestier național.

Dar, încercarea de a scoate Garda financiară de sub autoritatea domnului Blănculescu, prin lozinca că acest lucru este cerut de Uniunea Europeană, ar putea bloca lupta împotriva corupției.

Primul-ministru al României ar trebui să convingă pe reprezentanții Uniunii Europene că bătălia împotriva mafiei este eficientă numai prin instituții viabile, cum este actuala structură a Autorității Naționale de Control.

În anul 2004, am simțit o schimbare radicală și din partea poliției române. Dacă timp de 3 ani, în județul Harghita polițiștii au susținut aproape oficial mafia lemnului, furturile și ilegalitățile, după schimbarea din funcție a domnului chestor Ion Negrușa, la Inspectoratul Județean de Poliție din Județul Harghita, noua conducere a poliției județene și-a luat în serios responsabilitățile.

Noul comandant al Inspectoratului Județean de Poliție, domnul inspector-șef Radu-Sandu Moldovan, avea curajul să suspende din funcție pe cei care au acoperit ilegalitățile, fraudele, infracțiunile domnului Ciby, și să aresteze pe mafiotul din Mircurea-Ciuc. Domnia sa a luat poziție și față de mafia lemnului. Timp de 6 luni, polițiștii din județul Harghita în loc să cerceteze corect infracțiunile dovedite de către Autoritatea Națională de Control, nu și-a făcut datoria. În loc să cerceteze corect fraudele, infracțiunile mafiei lemnului, ei nu au făcut altceva decât să caute căile prin care se putea mușamaliza corupția din domeniul forestier.

Era nevoie ca în fruntea Inspectoratului de Poliție să fie numit un comandant cu simțul răspunderii profesionale, ca cercetările finale să fie deblocate, ca cei care au păgubit fondul forestier național cu zeci de miliarde să nu mai fie protejați.

Din păcate, în prezent, mafioții sunt susținuți de către Procuratura locală și județeană, care refuză să dea soluții în termenele prevăzute de lege.

Domnule ministru Adrian Năstase, dacă doriți să susțineți în mod real lupta împotriva corupției, care este dușmanul numărul unu al României, trebuie să-i ajutați pe acești oameni, care, prin profesionalism și simț de răspundere, au curajul să-și ia în serios obligațiile lor profesionale, dar întâmpină greutăți din partea elitei politice a societății românești, atât la nivel central și județean, cât și la nivel local. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Olga Lucheria Voinea - referire la șomajul din județul Galați;

Domnul Corneliu Ciontu:

O invit la microfon pe doamna Olga Voinea.

Va urma domnul deputat Gheorghe Firczak.

   

Doamna Olga Lucheria Voinea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi voi vorbi despre șomajul din județul Galați - un grav pericol social, consecința unei ineficiente concepții manageriale și economice.

Faptul că o strategie economică coerentă lipsește în județul Galați își pune amprenta asupra dezvoltării și evoluției normale a mecanismelor economice ale orașului, cât și ale județului.

Simpla prezentare a unei statistici a municipiului dezvăluie urmările carențelor de management economic: peste 100 mii pensionari, 36 mii șomeri la 132 mii de salariați, astfel arată cifrele lunii iunie a anului trecut.

Procentul ridicat al șomajului în orașul Galați (11% în luna ianuarie a acestui an) conduce la implicații serioase în privința nivelului de trai al cetățenilor. Mai mult decât atât, șomajul în județ a devenit un fenomen din moment ce se menține la aceleași cote ridicate în ultimii ani.

Toate întreprinderile și instituțiile județului se află sub presiunea disponibilizărilor sau a autodisponibilizărilor. Anul acesta, încă 1.500 de salariați de la ISPAT - SIDEX sunt stimulați să accepte autodisponibilizarea în schimbul unei sume ce variază între 80 și 100 milioane lei, fie a 6 - 12 salarii compensatorii pentru cei care au vechime corespunzătoare în muncă.

Perspectivele următorilor ani, însă, sunt și mai sumbre. Până la 6.000 de salariați de la SIDEX vor fi disponibilizați până în 2010.

La DAMEN - Galați, începând cu 1 iulie vor fi disponibilizați încă 140 de salariați. Nu este scutit nici învățământul de acest flagel al șomajului, din motive de natură demografică, sau APATERM care va intra în curând sub incidența sistemului de management european.

Acest tablou trist are explicații obiective în majoritatea cazurilor. Economia de piață impune reguli clare și dure de reorganizare și eficientizare a procesului de producție.

Povara și consecințele serioase ale șomajului trebuie să și le asume guvernarea, care nu a avut capacitatea de a oferi o alternativă la situațiile nou create. Sume importante de bani s-au cheltuit pe plăți compensatorii. Numai la SIDEX, pentru fiecare salariat această sumă ajunge la aproape 5.000 dolari.

Puține sunt însă cazurile în care aceste sume au și o finalitate benefică. Guvernarea a neglijat aproape în totalitate programele de reconversie,

Climatul de afaceri, sufocat de taxe și impozite, nu poate absorbi un număr prea mare de șomeri, iar numărul de 1.258 de șomeri angajați în primele luni ale acestui an, nu constituie o rezolvare, întrucât foarte curând un număr și mai mare de salariați vine să îngroașe categoria șomerilor.

Lipsește, la nivelul județului, fără îndoială, o viziune economică clară și de perspectivă. Un cerc vicios face ca oamenii să fie amăgiți și abandonați fără speranță, transformându-i în umili beneficiari ai ajutorului de șomaj, rău-platnici ai chiriei și impozitelor.

Același cerc vicios face ca mari întreprinderi să nu-și plătească obligațiile față de stat: bugetul de stat, asigurările sociale și ajutorul de șomaj. Casa de pensii are de recuperat aproape 1 miliard și jumătate de la agenții economici. Datoriile față de bugetul asigurărilor sociale se ridică la 2,7 miliarde.

Lipsa de corelare a mecanismelor sociale și economice ne dau sentimentul că lucrurile curg fără un control clar al situației. În Galați există 71 mii pensionari cu o pensie sub 1,4 milioane lei, care au fost ajutați să-și plătească căldura. Doar în luna ianuarie, pentru aceste cazuri și altele asemănătoare, s-au alocat și plătit de la bugetul local 20 de miliarde lei.

Zilnic, pentru 46 mii de copii se plătesc 276 milioane lei pentru corn și lapte. Sume imense se derulează pe calea ajutorului minim garantat. Sunt gesturi care se vor a fi considerate acte de generozitate și protecție socială, care nu fac însă decât să ascundă neputința de a rezolva problemele.

Să faci un spectacol penibil din sărăcia oamenilor și demnitatea lor, nu este deloc demn pentru cei care conduc destinele acestei colectivități.

La fel de penibil este să constitui organisme fără viață și fără rezultate, cum ar fi o România curată, despre care prefectul de Galați recunoaște oficial că toți primarii manifestă dezinteres.

Singura soluție viabilă pentru rezolvarea problemei șomajului o constituie o gândire economică eficientă, în centrul căreia să se afle omul, cu interesele lui profesionale și personale și bunăstarea țării.

O nouă stare de spirit la care face referire doctrina Partidului Umanist are o componentă umană și una economică, care interferează. Astfel, omul care-și redobândește demnitatea sa va evolua în climatul economic pe baza unei noi relații de parteneriat.

Munca cinstită va trebui să fie corect plătită, iar relația între patron și salariat să fie una de conlucrare în interesul general al societății românești.

Promovarea unei strategii economice realiste, a unui mediu de afaceri corect, încurajarea capitalului autohton, respectarea legilor și a demnității umane se pot constitui în elemente de bază pentru eliminarea statului de șomer pentru cei care nu acceptă această situație și care doresc să-și depășească în societate statutul existent.

Foarte mulți bani se risipesc fără a produce noi valori materiale. În locul încercării înlăturării cauzelor șomajului, ei sunt dirijați în mod eronat spre diminuarea efectelor.

Se formează o nouă mentalitate distrugătoare pentru societatea nemuncii plătite, care îl transformă pe om într-un obiect inutil, atât pentru societate, cât și pentru el însuși. Starea de descurajare a individului se accentuează și mai mult din cauza polarizării societății: prăpastia dintre oamenii foarte bogați și cei foarte săraci.

Și aici umanismul politic dezvăluie o gândire realistă, de susținere concretă a oamenilor de afaceri, care prin activitatea lor conlucrează la dezvoltarea economică sănătoasă și, implicit, la ridicarea nivelului de bunăstare a individului și societății în ansamblul ei.

Legea neimpozitării profitului reinvestit este un succes al gândirii noastre politice, o dovadă că există soluții economice viabile pentru ameliorarea fenomenului șomajului, prin protejarea capitalului autohton, care va facilita relansarea activităților economice, creatoare de valoare și de noi locuri de muncă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Firczac - intervenție cu titlul Rutenii și huțulii;

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Firczac. Va urma domnul deputat Virgil Popescu.

Domnii deputați Cristian Nechifor și Adrian Ionel au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Gheorghe Firczac:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se intitulează: "Rutenii și huțulii".

La 6 mai a.c., la propunerea Uniunii Generale a Asociației Etniei Huțule din România, s-a realizat un protocol de colaborare între organizațiile de reprezentare ale celor două etnii (rutenii și huțulii).

Esența colaborării o constituie sprijinul reciproc al părților pentru afirmarea identității etnice, religioase, culturale și lingvistice ale celor două etnii, atât pe plan intern, cât și cu ocazia unor manifestări mondiale ale rutenilor.

Participarea huțulilor la alegerile locale și parlamentare din acest an pe listele Uniunii Culturale a Rutenilor din România, determină și reprezentarea lor, prin uniunea noastră, în Consiliul pentru minorități naționale, începând cu anul viitor, evident dacă rezultatele la alegeri vor susține acest deziderat.

Colaborarea noastră, concretizată printr-un protocol, ilustrează încă o dată atitudinea României față de minorități, drepturile de care acestea se bucură în țara noastră, pe baza cadrului legislativ creat și a măsurilor pragmatice concretizate de autoritățile statului român.

Sperăm ca această colaborare să contribuie la afirmarea continuă a principiilor democrației, să determine o ilustrare a viitorului țării noastre în structurile europene, evident, în proporțiile cu care noi putem contribui, astfel încât perspectiva europeană, spunem noi, presupune tocmai colaborarea pe multiple planuri. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Virgil Popescu - declarație politică ce are ca subiect ignorarea zilei de 9 Mai de către actuala opoziție politică;

Dau cuvântul domnului deputat Virgil Popescu.

Va urma domnul Ilie Merce.

Domnul deputat Florin Iordache a depus la secretariat declarația.

   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Subiectul declarației mele de astăzi îl constituie ignorarea zilei de 9 mai de către actuala opoziție politică.

Ziua de 9 mai are binecunoscutele semnificații în patrimoniul spiritual al țării noastre, atât cu vechi rezonanțe istorice, cât și cu importanța deosebită pentru viitorul României în comunitatea țărilor Europei.

Declararea și câștigarea independenței de stat, la 9 Mai 1877, de către Parlamentul țării, a însemnat marcarea definitivă a dorinței poporului nostru pentru libertate, pentru demnitate națională, pentru afirmarea ca națiune modernă în rândul națiunilor europene.

În același timp, Europa modernă sărbătorește la 9 Mai ziua în care s-a afirmat dorința politică a statelor europene de a construi o comunitate ale cărei obiective să transforme viitorul fiecărei țări într-un viitor liber consimțit, în spiritul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, într-o uniune modernă cu noi valențe politice, economice, sociale.

În întreaga țară au avut loc manifestări dedicate acestei multiple sărbători care au confirmat voința și hotărârea noastră de a cinsti istoria și de a privi cu încredere spre Uniunea Europeană, ai cărei membri vom fi din anul 2007.

Suntem nevoiți, însă, să consemnăm că la aceste manifestări nu am putut să ne bucurăm, ca români, împreună cu reprezentanți ai opoziției în majoritatea marilor orașe și municipii.

Fără a fi fost o manifestare cu caracter politic, parlamentarii Partidului Social Democrat au fost, în consecință, în marea majoritate a cazurilor, singurii reprezentanți ai cetățenilor care au participat alături de reprezentanții instituțiilor și autorităților locale la depunerea coroanelor de flori la monumentele eroilor și alte manifestări pe plan local.

Disocierea demonstrativă, izolarea fățișă, fronda absurdă, abordate de opoziție cu acest prilej, arată nu numai imaturitatea politică, degringolada principiilor care guvernează opoziția politică, dar, mai grav, afișează în mod voit o atitudine ostilă față de istoria țării și față de reperele semnificative ale Uniunii Europene.

Opoziția actuală a demonstrat nu numai poziția politică pe care o are față de semnificațiile acestei zile, dar și faptul că nu-și poate depăși limitele dictate de interese minore, politicianiste.

Cred că este cazul să ne exprimăm regretul pentru atitudinea adoptată de opoziția actuală cu acest prilej, să afirmăm că nu aceasta este poziția populației față de istoria țării noastre și față de viitorul pe care vrem să ni-l realizăm în interiorul Uniunii Europene.

Ca membru al PSD pot afirma cu claritate că partidul nostru dorește să continue si să dezvolte idealurile de la 1877 și să devină în același timp un partener activ și eficient în arhitectura Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Merce - intervenție în sensul cercetării abuzurilor din instituția Radiodifuziunii;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Ilie Merce.

Va urma doamna Iulia Patachi.

   

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

PSD, încă partid de guvernământ, a creat un homo politicus grotesc, sfidător și cinic, care a îngrețoșat, dar și contaminat întreaga societate cotropind-o.

Corupția și abuzul au fost legitimate instituțional, devenind mai mult decât îngrijorătoare prin amploarea, și mai ales prin indiferența în fapt, manifestată de factorii de decizie în legătură cu înlăturarea lor.

Oricâtă bunăvoință și trudă ai depune pentru a provoca la curățenie socială și instituțională, te izbești de zidul clientelar al PSD.

Într-o declarație anterioară am exemplificat acest lucru prin prezentarea cazului Dragoș Șeuleanu, președinte impus la Societatea Română de Radiodifuziune, care vrând "să facă și să desfacă" totul în Radio a reușit - cu brio - să-i știrbească prestigiul și să provoace o vertiginoasă scădere a audienței respectivei instituții și, mai mult, să provoace salariații la revoltă, amenințând că-i dă pe mâna satrapilor PSD din judecătorii, pentru Dragoș Șeuleanu, legea devenind ceva nesemnificativ, derizoriu, în nici un caz ceva care trebuie respectat, ci mai degrabă distorsionat, în folos propriu.

Drept urmare, la Comisia pentru cercetarea abuzurilor au sosit noi memorii și angajați care au cerut audiență (insistând a rămâne "anonimi" din motive lesne de înțeles) pentru a ne aduce la cunoștință alte ilegalități săvârșite de "intangibilul" Dragoș Șeuleanu.

Astfel aflăm că domnul Șeuleanu dispune de organizarea de concursuri pentru ocuparea a tot felul de posturi de conducere sau de execuție, care trebuie câștigate doar de cine "trebuie", după niște criterii absolut aberante și fără altă justificare, decât aceea că sunt "clienții" președintelui director general Dragoș Șeuleanu și acoliților lui. În acest sens, este notoriu "cazul Reșița". La postul local Reșița a fost instalat un întreg "clan Glăvan", o dată cu numirea ca director general adjunct cu derogare de studii a numitului Doru Dinu Glăvan, prin Ordinul 35. Respectivul director și-a angajat rudele și acoliții, organizând concursuri de dragul concursurilor, pentru că oricum se știa dinainte cine trebuie să obțină postul...

Cere Consiliului de administrație să fie de acord (și obține acordul?!...) ca pensionații directori generali adjuncți să fie încadrați pe posturi de consilieri, păstrându-și salariul de directori generali adjuncți, chiar dacă pe posturile eliberate au fost angajați alți directori generali adjuncți - protejați mai tineri ai săi sau ai partidului de guvernământ - cu aceeași leafă... Ca de exemplu, fostul director general Manole, este pensionat dar reangajat consilier personal al președintelui-director general, cu leafă de director general adjunct, iar postul lui este ocupat "prin concurs" de unul din "aghiotanții" lui Șeuleanu, care nu comentează, îndeplinind cu supunere orice cerere a șefului său... legală sau ilegală...

Gurile rele spun că Manole este "ținut aproape", pentru că știe prea multe despre ilegalitățile comise de președintele-director general al Radiodifuziunii și mai ales cunoaște prea bine povestea unor carduri în valută volatilizate prin bunăvoința "inatacabilului" domn Șeuleanu.

Aprobă concursuri de promovare profesională doar când îi convine, elimină profesioniștii care nu-i sunt pe plac, intervine aberant în politica editorială, cheltuie în continuare după bunul plac banii instituției (dispunând plecări în străinătate, fără efect, ale unor angajați sau "simpatizanți" ai Radioului public...).

Fără îndoială, este stupefiant cum nimeni nu ia nici o măsură pentru a stopa un ins atât de ahtiat după putere - un impostor politic și profesional - care jefuiește o instituție, după propriul plac.

Așteptăm încă un raport pertinent și la obiect al Comisiei pentru cultură, cu privire la situația unei instituții atât de importante ca Societatea Română de Radiodifuziune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Iulia Pataki - despre intoleranța față de comunitatea persoanelor de altă orientare sexuală din România; Invit la microfon pe doamna Iulia Pataki. Va urma tot o doamnă, Amalia Bălășoiu.
   

Doamna Iulia Pataki:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se referă la o problemă majoră din societatea noastră, și anume, intoleranța față de comunitatea persoanelor de altă orientare sexuală din România.

Conform ultimelor statistici, oferite de către Galup, în 2003, acest grup minoritar este confruntat cu cea mai mare ostilitate socială.

Astfel, 40% din respondenți consideră că nu sunt de acord ca în România să trăiască homosexuali sau lesbiene, în timp ce 19% afirmă același lucru despre musulmani, iar 13% despre rromi.

Săptămâna trecută am asistat la un eveniment deosebit pentru noi toți, "Festivalul diversității", organizat de către comunitatea persoanelor cu altă orientare sexuală decât cea a majorității, un eveniment cu valoare de precedent care, sperăm, constituie doar începutul cunoașterii reciproce, un act de curaj pentru o comunitate minoritară dezavantajată din toate punctele de vedere.

"Homosexualitatea este un viciu, un rău, ceva care trebuie extirpat", gândește majoritatea societății. "Homosexualitatea este un comportament sexual neacceptat de majoritate, care trebuie izolat, altfel ne va distruge în timp", susțin alții.

Nu avem informații despre homosexualitate, nu avem nici decența de a încerca să le obținem. Nu dorim să cunoaștem acest fel de a fi al unei persoane, iar cel mai simplu, dar și cel mai primitiv fel de a ne manifesta este ura și disprețul, excluzând ceea ce nu înțelegem și nu dorim să înțelegem. Și ne mirăm că democrațiile occidentale ne atrag atenția asupra criteriilor politice de integrare europeană, respectiv, respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților sexuale, care în România lasă de dorit.

Este vorba de dreptul unei persoane de a-și dezvolta liber individualitatea, de a nu fi supus discriminării. Este vorba de ființe umane care sunt diferite, au altă orientare sexuală.

Sunt într-o situație similară cu persoanele care vorbesc o altă limbă decât cea majoritară, cu cei care aparțin altei rase, au altă culoare a pielii, au altă religie decât cea majoritară. Nu există două ființe umane care să fie totalmente la fel. Fiecare dintre noi are o individualitate, personalitate aparte. Și toți avem dreptul, constituțional, dar și nevoia de a ne manifesta, de a ne dezvolta personalitatea, de a trăi liber și fără temeri în societate, de a alege apartenența noastră la o comunitate sau alta.

Din păcate, această libertate încă nu există pentru comunitatea homosexuală. Trăim într-o societate în care am fost îndoctrinați cu cele mai hidoase mituri, temeri și stereotipii legate de homosexualitate.

Majoritatea acestor persoane - pot fi rudele, colegii, prietenii noștri - duc o viață dublă, se ascund în noi, datorită fricii de a pierde locul de muncă, familia, prietenii, locul în societate sau, în anumite cazuri, de a nu fi agresați fizic.

Își neagă identitatea, pentru că societatea sancționează orice deviere de la normele acceptate de majoritate, încurajează politicile de contestare și limitare a drepturilor și libertăților celor care sunt diferiți, limitează posibilitatea de a revendica aceste drepturi.

Avem legi care interzic discriminarea, instituții pentru aplicarea legilor, dar care ignoră problemele grave cu care se confruntă această comunitate minoritară. Pentru instituțiile de stat această problematică nu constituie o prioritate.

Pe de o parte eliminăm prevederile legale, care incriminează orientarea sexuală, dar pe de altă parte introducem pe ușa din dos prevederi care limitează drepturile acestor persoane la anumite servicii, ca serviciile de sănătate, exemplu fiind Legea sănătății, în forma adoptată de Camera Deputaților.

Singura scuză a majorității este că societatea nu este pregătită pentru acceptarea diversității.

Cei 14 ani de libertate ne dovedesc, însă, contrariul. Am eliminat o serie de prejudecăți sau stereotipii, cum ar fi așa-zisul pericol maghiar. Am înțeles că a vorbi o limbă, o cultură sau tradiții diferite ne îmbogățește societatea, ori o altă stereotipie, că o femeie nu poate avea altă poziție în societate decât cea de mamă.

Suntem o societate în schimbare, o schimbare în bine, tindem spre o societate europeană, al cărui nucleu de conviețuire socială îl constituie descoperirea diversității, respectul și toleranța față de individ, față de dreptul fiecărui individ de a-și alege și dezvolta identitatea, de a fi el însuși.

Adevărata egalitate de drepturi există între indivizi liberi, conștienți de valorile lor, deschiși și toleranți față de semenii lor.

Instituțiile statului sunt datoare a iniția politici publice pentru promovarea toleranței, diversității, pentru prezența culturală a comunităților minoritare și altele decât cele naționale. Au menirea de a asigura spațiul necesar dezvoltării individualității complexe a persoanelor cu altă orientare sexuală, pentru ca în viitor să nu mai folosim termenul de "curaj" pentru cei care sunt homosexuali. Ei sunt și trebuie tratați ca cetățeni cu drepturi depline, ca orice cetățean al României.

Declarația mea s-a bazat pe broșura "Despre noi", concepută și editată de Asociația Accept.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Amalia Bălășoiu - declarație politică cu titlul Ziua Europei, 9 Mai, este și ziua noastră;

Dau cuvântul doamnei deputat Amalia Bălășoiu. Va urma domnul Ștefan Lăpădat. Deputații Liana Naum, Ioan Timiș, Minodora Cliveti, Cristian Sandache, Marian Motoc, Eugen Arnăutu, Mihai Tudose, Tiberiu Sbârcea și Emil Rus au depus declarațiile la secretariat.

   

Doamna Amalia Bălășoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Ziua Europei, 9 Mai, este și ziua noastră".

Aniversările și comemorările sunt făcute de oameni și pentru oameni, iar dacă ecoul lor este slab, dacă mesajele nu sunt în sensul real al evenimentelor, avem toate temeiurile să considerăm că încă nu s-a găsit măsura corectă, penetrantă pentru cunoașterea și aprecierea trecutului de către cât mai mulți dintre cetățenii de astăzi ai României.

Se spune că oamenii care nu cunosc trecutul, nu-și merită prezentul.

Aș reformula ideea sub un aspect mai pragmatic: "să ne cunoaștem trecutul, măcar pentru a nu repeta erorile care l-au marcat".

Sărbătorirea "Zilei Europei", în acest an, reprezintă un eveniment cu o încărcătură politică, dar și emoțională deosebită.

Se împlinesc 54 de ani de la discursul istoric, rostit de Robert Schuman, la Paris, prin care propunea crearea unei instituții europene supranaționale, însărcinată cu administrarea industriei de cărbune și oțel, care reprezenta la acea dată, baza puterii militare.

Considerată la momentul respectiv o inițiativă de prevenire a unor conflicte între diverse națiuni, marcate încă de experiența devastatoare a războiului, a reprezentat, de fapt, piatra de temelie a construcției europene de astăzi.

Europa, ca atare, a existat de secole. Elementele care au unit-o, în absența unor reguli și instituții comune au fost, în trecut, insuficiente pentru a preveni tragedia celor două războaie mondiale.

Comunitățile inițiale s-au dezvoltat treptat, evoluând de la o entitate interguvernamentală, spre una federală, cu un grad de convergență internă, socială și culturală, unică în istoria Europei.

Dacă la început, obiectivul esențial, imediat, era acela al cooperării pașnice între statele europene, astăzi ambiția este diferită: construcția unei Europe care respectă libertatea și identitatea tuturor popoarelor ce o compun.

Numai prin unirea popoarelor sale, Europa își va putea controla destinul și dezvolta un rol pozitiv în lume.

Uniunea Europeană este în slujba cetățenilor săi. Păstrându-și propriile valori, tradiții și propria limbă, cetățenii europeni ar trebui să se simtă în largul lor, în ceea ce numim "casa europeană".

Cooperarea economică s-a accentuat, iar acesteia i s-a adăugat cooperarea din domeniul justiției și afacerilor interne, a politicii externe și de apărare.

Ca urmare, statele care și-au manifestat dorința de a se alătura acestui proiect, au devenit tot mai multe, comunitatea mărindu-și numărul de la 6 membri fondatori, la 15, iar de câteva zile la 25.

Mai mult, în 2007 vom fi martorii unei uniuni de 27 de membri, care va include România și Bulgaria.

Lumea de astăzi, într-o continuă și rapidă evoluție, are nevoie de Europa.

Uniunea Europeană este dovada vie a ceea ce pacea, stabilitatea și prosperitatea pot aduce unui continent altă dată măcinat de războaie. Modelul european arată lumii că o uniune mereu mai strânsă a popoarelor este posibilă, în măsura în care se bazează pe valori și obiective comune.

Și nu în ultimul rând trebuie, de asemenea, să ne amintim de ideea care a însoțit permanent demersul lui Monnet, realizatorul din umbră al proiectului lui Schuman: "Noi nu coalizăm state, ci unim oameni".

Simbolistica zilei de 9 mai, adoptată ca sărbătoare a Europei de către summitul de la Milano, din 1985, se îmbogățește, astfel, cu fiecare pas făcut către extindere, de fapt unificarea continentului și cu fiecare pas făcut către integrare.

Aderarea la Uniunea Europeană trebuie privită nu ca un scop în sine, ci ca mijlocul cel mai adecvat de a răspunde provocărilor secolului XXI, în special procesului de globalizare și nevoii de dezvoltare durabilă.

În această nouă Europă, România are un rol bine determinat, confirmat și reconfirmat de către vechile și noile state membre, de către guvernele naționale și instituțiile Uniunii Europene.

Voința românilor pentru confirmarea locului pe care-l merită în marea familie europeană este o certitudine și demonstrează că integrarea României în Uniunea Europeană reprezintă doar o chestiune de timp. De aceea, cât și datorită faptului că suntem de facto europeni, Ziua Europei, 9 Mai, este și ziua noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Lăpădat - intervenție cu titlul Ce vină au bolnavii?;

Dau cuvântul domnului Ștefan Lăpădat. Va urma domnul Ioan Oltean. Domnii deputați Pavel Târpescu și Aurel Daraban au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Ștefan Lăpădat:

Declarația mea se intitulează "Ce vină au bolnavii?"

Doamnelor și domnilor colegi,

Cadrele medicale din întreaga rețea de spitale a țării se străduiesc să compenseze lipsa medicamentelor și a hranei, prin comportamentul profesionalist și încurajator față de bolnavi. Cu toate că Ministerul Sănătății și Familiei a acordat câteva miliarde de lei pentru acoperirea datoriilor farmaciilor către furnizorii de medicamente, spitalele nu dispun de cantitatea necesară tratării bolnavilor.

Dacă se adaugă hrana inconsistentă, lenjeria veche de aproape 15 ani, aparatura medicală uzată, ce speranță de viață mai au cei condamnați de soartă să zacă prin spitale?

Circulația întreținătorilor de bolnavi s-a intensificat în spitale, sfidând regulamentul de ordine interioară, sub privirea îngăduitoare a personalului medical de serviciu. Managerii justifică situația nedorită prin lipsa de bani. Întrebarea este: unde se duc banii salariaților contribuabili la fondul asigurărilor de sănătate? Ce găuri negre ale economiei mai sunt de acoperit?

Este adevărat că mai sunt și cetățeni de bună credință care, în schimbul unui serviciu medical de calitate, mai sponsorizează pe ici, pe acolo, amenajarea de birouri pentru cadrele medicale de conducere, dar saloanele de bolnavi internați n-au mai cunoscut zugrăveli de la revoluția din decembrie 1989.

Medicamentele compensate sunt vândute în timp record de 5-6 ore în prima zi a luni, după care bolnavul mai așteaptă prima zi a lunii următoare, angajându-se la rând de la orele 4 sau 5 dimineața. Pentru medicamentele gratuite se menține sistemul birocratic de avizare a rețetelor de către Casa de Asigurări de Sănătate. Unii medici de familie nu mai dau nici acele rețete gratuite mamelor care au în întreținere copii.

Controalele efectuate de Ministerul Sănătății și Familiei și Guvernul au constatat că există o proastă gestionare a banilor alocați sănătății, că sunt organizate licitații de medicamente în mod preferențial, internări prelungite în mod nejustificat, comisioane pentru fel și fel de achiziții, de alimente și alte medicamente.

Cu toate acestea, situația rea din sănătate se perpetuează, nimeni nu vede, nimeni nu aude, ursul merge, câinii latră.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Oltean - comentariu legat de soluții radicale și riscante pentru alegerile locale;

Dau cuvântul domnului Ioan Oltean. Va urma domnul Victor Bercăroiu.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică, pe care o fac și în calitatea mea de președinte al Comisiei de administrație publică, vizează o măsură pe care partidul de guvernământ a luat-o în ultimul moment, cea referitoare la aruncarea în bătălia electorală pentru alegerile locale a doi miniștri extrem de importanți din Guvernul Năstase.

Și, în special, cel care mă interesează pe mine este ministrul administrației și internelor, domnul Ioan Rus.

Disperarea partidului de guvernământ că ar putea obține rezultate modeste la alegerile locale sau chiar pierderea celor mai mari orașe ale țării a determinat liderii acestei formațiuni politice să adopte pentru alegerile de luna viitoare, din 6 iunie, soluții de-a dreptul radicale, dar și foarte riscante, dacă privim acest lucru prin prisma negocierilor cu Uniunea Europeană.

Astfel, aruncarea în cursa competiției locale a domnului ministru Ioan Rus, ministrul administrației și internelor, dar și coordonator al capitolului justiție și interne și cel al administrației publice, pune sub semnul întrebării nu numai posibilitatea închiderii capitolului justiție și interne în luna iunie și chiar până la sfârșitul anului, cât și corectitudinea desfășurării alegerilor locale.

De asemenea, prin această decizie a P.S.D.-ului, reforma în domeniul administrației publice este compromisă total, ea fiind, de altfel, neglijată chiar de la desființarea Ministerului Administrației Publice și includerea acesteia în interiorul Ministerului Internelor.

Chiar dacă domnul ministru Rus nu mai este coordonator al Comisiei tehnice centrale pentru organizarea alegerilor, în locul domniei sale fiind numit domnul Gabriel Oprea, ministrul delegat pentru administrația publică, semnele de întrebare persistă, pentru motivul că domnul Oprea nu este altul decât adjunctul domnului ministru Rus, iar simpla schimbare temporară, de altfel, nefiind de natură să preîntâmpine eventuale fraude electorale, domnul Rus rămânând în continuare ministru și, deci, șef al domnului Oprea.

Candidatura domnului Ioan Rus pentru fotoliul de primar al Municipiului Cluj Napoca, demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, lipsa de scrupule a partidului de guvernământ, pentru care interesele de partid sunt mai presus decât interesele naționale, mai presus de interesele României de rând, compromițând în felul acesta aderarea în anul 2007 a României la Uniunea Europeană, prin întârzieri în negocierea capitolelor și în restanțe, în adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar.

Afirmația reprezentanților partidului de guvernământ că participarea ministrului administrației și internelor în cursa electorală este un semn clar a voinței de eficientizare a administrației locale, ce va susține aderarea la Uniunea Europeană a României, este de-a dreptul hilară, din moment ce domnul Rus, care răspunde de acest capitol și are atribuții precise pe această linie, face cu totul altceva, decât să urmărească procesul de aderare în structurile Uniunii Europene.

Oricum ar fi, sper ca liderii P.S.D.-ului să nu invoce drept scuză a întârzierilor participarea unui coordonator important de capitol la alegerile pentru câștigarea unui fotoliu de primar, fie și el al Clujului, deoarece, în realitate, Guvernul încă o dată probează o crasă iresponsabilitate și în același timp, repet, dovedește că interesul de partid este deasupra intereselor prioritare ale țării.

Pentru a nu întârzia și a nu compromite în mod irevocabil acest proces, solicit domnului ministru Rus să-și dea demisia din funcția de ministru sau demiterea acestuia, oricare din aceste variante fiind posibilă și necesară, asigurându-se în acest fel continuitate în actul de negociere cu Uniunea Europeană și garantarea, cel puțin în aparență, a unor alegeri libere și corecte, nu doar în județul Cluj, ci în toată țara.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Victor Bercăroiu - despre definirea identității noastre europene de-a lungul istoriei recente;

Dau cuvântul domnului Victor Bercăroiu.

Va urma domnul Iulian Mincu. Domnii deputați Eugen Nicolăescu și Constantin Niculescu au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am să evoc astăzi un eveniment deosebit la care am participat în Municipiul Câmpina, județul Prahova, în data de 9 mai, și anume, o sărbătoare cu triplu eveniment, Ziua Independenței de Stat a României, ziua victoriei împotriva fascismului și, nu în ultimul rând, Ziua Europei.

România a aniversat, într-o fericită coincidență evenimente cu o profundă semnificație istorică, determinată de procesul de modernizare și de dezvoltare a națiunii române în context european.

Prin actul de demnitate națională cerut de cetățenii români și susținut apoi, inclusiv prin jertfa de sânge a armatei române, pe câmpurile de luptă ale Bulgariei, proclamarea la 9 mai 1877 a independenței absolute față de Imperiul Otoman, se deschideau țării noi orizonturi și îi confereau acesteia un nou statut.

Țara noastră urma direcția începută de revoluția modernizatoare de la 1848, drum care ne conducea spre o viguroasă și fermă aliniere la valorile occidentului european. Aceasta a implicat, pe de o parte, necesitatea consolidării și dezvoltării structurilor și instituțiilor naționale, din nevoia alinierii lor cu cele din vestul Europei.

Pe de altă parte, s-a impus și edificarea unei politici externe, în concordanță cu noile interese și responsabilități ale statului român.

La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, într-un discurs memorabil a declarat, în mod hotărât, că țara rupea orice legătură cu Poarta și printr-o moțiune votată de Parlament se proclama independența.

Proclamarea independenței de stat a fost apogeul unei politici bine pregătite, în toate detaliile sale, care a trebuit consfințită apoi pe câmpul de luptă și impusă spre recunoașterea Europei.

Acest document de demnitate națională ar fi rămas o simplă moțiune parlamentară, dacă soldații libertății, numiți atunci dorobanți și călărași, nu s-ar fi luptat cu vitejie la sud de Dunăre, pentru a îndeplini năzuința seculară a tuturor românilor.

În urmărirea idealului unificator al națiunii române, edificarea primului stat independent și suveran român a pregătit actul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, prin redefinirea și dinamizarea idealului unității naționale.

Pentru mulți, independența României a fost incomodă și de aceea ea a trebuit apărată în primul și în al doilea război mondial.

9 Mai 1945 este ziua în care regimul totalitar al lui Adolf Hitler, cel care cufundase Germania și marea parte a Europei și a lumii în tenebrele sângeroase și pline de atrocități ale celui de-al doilea război mondial, își recunoștea înfrângerea în fața puterilor antifasciste, aliate sub același stindard, cel al luptei pentru libertate și pentru democrație.

La 9 Mai 1945, când Germania nazistă a semnat actul capitulării necondiționate, victoria comunității internaționale asupra ciumei brune se datora și soldaților care au luptat sub tricolor pentru libertate.

Din nou armata țării a asigurat perpetuarea națiunii și a statului român.

Iată de ce, ziua de 9 Mai este și ziua în care planeta sărbătorește victoria Coaliției Națiunilor Unite împotriva agresiunii fasciste.

Ziua de 9 Mai este, în același timp, și Ziua Europei, marcând începuturile unui proces care, după prăbușirea Zidului Berlinului și a Cortinei de Fier va permite reunificarea pașnică a continentului nostru.

9 Mai 1950 constituie punctul de pornire al construcției europene. În acea zi, ministrul de externe al Franței, Robert Schuman a propus un plan de pace, al cărei scop era controlul internațional asupra industriilor de război ale Franței și Germaniei, astfel încât nici unul din aceste state să nu se mai poată pregăti în secret de război.

La acel plan au aderat și Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg, formând astfel prima dintre comunitățile europene, cunoscute din 1953 sub numele de Uniunea Europeană.

În anul 1973, celor șase membri fondatori li s-au alăturat Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, iar în 1981 Grecia, iar Spania și Portugalia în 1986.

În 1995, numărul membrilor a ajuns la 15, prin includerea Austriei, Finlandei și Suediei.

Odată cu admiterea altor țări, la începutul acestei luni, a devenit evident că și România să depună ultimele eforturi necesare pentru a fi în măsură să respecte criteriile de aderare.

În acest scop, România va trebui să ducă la bun sfârșit dificilele reforme începute în domeniile administrației, justiției, economiei și luptei împotriva corupției. Toate acestea presupun curaj și hotărâre, iar România nu duce lipsă de așa ceva, dovedind-o de-a lungul întregii sale istorii.

Independența câștigată va reprezenta o valoare înalt simbolică, atâta vreme cât actorii integrării rămân statele naționale. Noua entitate politică, economică, socială și unitară care se naște în urma extinderii spre est a Uniunii Europene va fi, fără îndoială, una independentă și suverană, aflată în raporturile de cooperare și parteneriat cu toate națiunile și structurile multinaționale care împărtășesc valorile lumii libere și democratice.

Țara noastră s-a lansat după 1989 într-un lung și dificil proces de recuperare a tradiției sale, de națiune și de stat european, de reintegrare într-un spațiu căruia îi aparține într-un mod firesc, organic, edificându-și în acești ani o identitate de țară democratică, refomele generând o economie de piață care va putea fi considerată drept una funcțională în cel mai scurt timp.

Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca noi toți, autorități, instituții publice și private, cetățenii acestei țări, să contribuim activ la modernizarea României.

Integrarea europeană și euroatlantică reprezintă obiectivele strategice ale acestui proiect de modernizare și de occidentalizare.

Nu putem să nu fim conștienți de slăbiciunile noastre, de progresele pe care trebuie să le facem în introducerea acquis-ului comunitar și în compatibilizarea instituțiilor Statului român cu cele comunitare.

În acest context, costurile economice și sociale care ne revin în acest proces, trebuie asumate în totalitate. Știm, însă, că beneficiile aderării ne vor permite depășirea mai rapidă a rămânerilor în urmă, dezvoltarea societății și economiei românești și creșterea nivelului de trai.

Manifestările legate de Ziua Europei, organizate la nivelul țării noastre, sunt menite să permită cetățenilor o mai bună cunoaștere a valorilor europene, integrarea lor firească în sistemul valorilor naționale.

Avem cu toții datoria să participăm activ și creator la definirea identității noastre europene, apărând și promovând în același timp identitatea noastră națională și culturală.

Fiecare dintre noi trebuie să recunoască și să apere valorile pozitive ale Europei, democrație, demnitate, libertate, solidaritate și justiție socială, umanism și toleranță, dialog și cooperare între indivizi, comunități și națiuni.

Realizările memorabile ale trecutului și succesele prezentului trebuie să constituie temeiul mândriei de a fi român, iar seriozitatea și simțul de răspundere cu care ne vom îndeplini obligațiile care ne revin în procesul de integrare în Uniunea Europeană, contribuția la definirea viitorului Europei, vor constitui temeiul mândriei de a fi european.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Iulian Mincu -intervenție legată de situația dezastruoasă din spitalele psihiatrice; Dau cuvântul domnului Iulian Mincu. Va urma domnul deputat Nicu Spiridon.
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Declarația mea politică de astăzi se referă la situația bolnavilor de maladii psihice care este dezastruoasă în România și din păcate foarte bine cunoscută peste hotare.

În luna noiembrie 2003 și în luna februarie 2004, o delegație Amnesty International a vizitat mai multe spitale de psihiatrie din România, printre care menționez: București, Poposchia, Macrea, Gătaia, Ștei, Nucet și altele.

Situația întâlnită aici nu era cu mult diferențiată de cea semnalată la începutul anului 2004, când 18 bolnavi psihici au murit de foame și de frig, la spitalul de la Poiana Mare, iar 82 au avut aceeași soartă cu un an înainte, în anul 2003.

Mulți dintre pacienții internați în spitale nu suferă de probleme mintale acute și nu au nevoie de tratamente psihiatrice, internarea lor în aceste spitale nu este justificată de prevederile Legii sănătății mintale și trebuie considerată drept persoane private de libertate, fără motiv, conform art. 7 al Pactului internațional cu privire la drepturile politice și civile.

În schimb, neacordarea îngrijirilor medicale adecvate acelor persoane cu tulburări psihice sau cu dezabilități intelectuale reprezintă o violare a art. 12 al aceleiași legi. O parte dintre cei internați nemotivat sunt cazuri sociale, de tineri externați din instituțiile pentru copii cu dezabilități mintale. Aceștia au primit medicamente psihotropice în mod greșit. Exemple: Spitalul "Alexandru Obreja" din București, Poroschia, Mocrea, Gătaia, Nucet.

La Târnăveni, clădirile sunt deteriorate, saltelele și cearșafurile rupte și murdare, este o lipsă totală de igienă. Femeile din secția de femei sunt situate în două saloane mari și încuiate, ținute fără acces la apă și toaletă, putând să se spele o dată pe săptămână. Iar alimentația, foarte săracă de altfel, este dată printr-o deschizătură în ușă, ca să nu se deschidă ușa.

La Gătaia, bolnavii stau în pijamale, fără așternuturi, hrana este total insuficientă, sunt nesupravegheați suficient și sunt, din aceste cauze, mari scandaluri și bătăi.

La Socola, bolnavii nu au ce mânca, sunt într-o stare de înfometare cronică.

La Turceni, mizeria este deosebită, bolnavii sunt plini de păduchi, medicamentele și hrana sunt insuficiente.

La Bacău, bolnavii din secțiile de psihiatrie ale spitalului județean stau câte doi în pat.

La Poroschia, fapt întâlnit, de fapt, și la Spitalele "Alexandru Obreja" și Socola, lipsa unei terapii adecvate, suficiente și necesare, este, adesea, dezastruoasă.

Bolnavii internați, conform Codului Penal, o altă problemă, nu sunt separați de ceilalți, ceea ce duce, uneori, la situații dezastruoase, care merg până la crimă: Gănești, Brăila, Arad, Beclean.

În toate spitalele, dar absolut în toate spitalele, cadrele medicale sunt uneori insuficiente și adesea necalificate.

Sunt și situații frecvente când medicii și asistentele îi tratează pe bolnavi fără respectul cuvenit. În martie 2002, la Poroschia, spre exemplu, 5 bolnavi au fost închiși într-o cameră cu patru paturi, iar unul legat cu lanțul de patul în care stătea, la mâna dreaptă, și ținut așa săptămâni întregi.

Deși Ministerul Sănătății a încercat să nege unele fapte, el a trebuit să recunoască realitățile. Această poziție a avut-o și Guvernul, considerând că unele afirmații sunt nemotivate sau exagerate. Care? Pentru că nu le justifică.

Fuga de realitate a autorităților este o practică obișnuită în ultimii ani, pe care, sunt sigur, Uniunea Europeană o va taxa ca atare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Maria Lazăr - declarație politică cu titlul PSD militează pentru o campanie electorală civilizată;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicu Spiridon, va urma domnul Daniel Ionescu. Nu este domnul Nicu Spiridon? Nu.

Mai este cineva de la PSD, care are pregătită intervenție? Doamna Maria Lazăr. domnul Daniel Ionescu urmează, ultimul vorbitor.

   

Doamna Maria Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează "PSD militează pentru o campanie electorală civilizată".

Perioada preelectorală din acest an a scos în evidență anumite tendințe negative ale actualei campanii, în special din partea partidelor de Opoziție, care și-au ales o conduită în care promovează dezinformarea, demagogia și populismul. Principalele ține de atac au devenit corupția, migrația politică, sărăcia, bineînțeles, toate puse în sarcina actualului Guvern.

Precizez că PSD nu este deranjat de faptul că trebuie să răspundă asupra modului cum a fost condusă țara în acești 4 ani, din contră, există suficiente argumente, bazate pe realizările obținute în activitatea economică și socială, în refacerea imaginii României în lume și, mai ales, apropierea cu pași repezi de integrarea în structurile economico-sociale europene.

Însă, se constată, că, după 14 ani de tranziție, în care cetățenii au participat la nu mai puțin de patru campanii electorale, PNL și PD au rămas tributare aceluiași mod primitiv în care atacul la persoană, acuzațiile dure, neargumentate, iau locul confruntărilor de idei, de programe și de soluții. Este un mod tipic negativist, dăunător și periculos de propagandă electorală, care induce în rândul cetățenilor starea de lehamite, de apatie, descurajându-i și îndepărtându-i de urnele de vot.

PSD și-a propus să desfășoare o campanie electorală pozitivă și civilizată, menită să informeze corect cetățenii asupra modului în care s-au înfăptuit promisiunile făcute în anul 2000 și ce nu s-a putut realiza, hotărând împreună cu ei cele mai bune căi pentru rezolvarea problemelor ce preocupă comunitățile locale. Candidații noștri, la Capitală, la Cluj și în aproape majoritatea localităților vor oferi un nou mod de a face campanie electorală, descurajând agresivitatea, concentrându-se pe un program credibil și atractiv, de natură să motiveze electoratul, pentru a se prezenta la urne și a vota cu încredere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Daniel Ionescu - acuzații la adresa PSD Vrancea care promovează în alegerile locale practici neloiale interesului național;

Îi dau cuvântul domnului Daniel Ionescu.

   

Domnul Daniel Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Starea existențială a Partidului România Mare este controlată de interesul național real. Ființarea sa, închinată cu obstinație susținerii și dezvoltării drepturilor și libertăților câștigate constituțional de cetățenii României, nu permite ca drepturile și libertățile acestora să facă obiectul negocierii, ciuntirii sau, și mai grav, anulării pe criterii politicianiste.

Evoluțiile efectiv amenințătoare la adresa pluralismului, în fapt, a democrației, pe care le-am constatat cu ocazia depunerii dosarelor de candidați pentru alegerile locale de la 6 iunie, arată că Puterea instrumentează o fraudă fără precedent, incomparabilă cu cea înregistrată la referendum, arată că: "Năravul din fire nu are lecuire".

Dând dovadă de infantilism politic, de o lipsă crasă de interes pentru ceea ce înseamnă drepturi și libertăți democratice, mâna lungă a puterii în Vrancea, prefectura, consiliul județean, instituțiile fundamentale deconcentrate sau descentralizate în profil teritorial, au instruit în spiritul subsidiarității abjecte personalul din subordine. Și exemplul îl dă, "peștele de la cap se-mpute", nu? președintele consiliului județean, mult contestatul Marian Oprișan, care, la fel ca la referendum, obstrucționează flagrant, prin presiunile exercitate asupra cetățenilor, procesul electoral de abia început.

Că PSD este un partid "corupt", care corupe", că frauda și arivismul, inclusiv politic, au devenit însemnele cu ghimpi de necontestat ale trandafirilor, că PSD a frânt aripile viitorului tineretului României, că PSD este răspunzător de prăbușirea nivelului de trai al populației și că PSD a devenit un factor de frânare a integrării României în Uniunea Europeană este clar. Că nu știe că democrația înseamnă drepturi și libertăți cetățenești, o demonstrează maniera penală în care înțelege "acquis-ul comunitar", sintagmă din care percepe vulgar doar "acquis"-ul, adică, "acumularea", în numele căreia a stabilit și un slogan electoral, deja aplicat în Vrancea: "Cine votează cu noi, este cu noi; cine nu votează cu noi, va suporta toate mojiciile de care suntem în stare și tot cu noi va vota!"

Și mojiciile au început înainte de campanie. Mai întâi, de la centru, odată cu modificarea Legii alegerilor locale, a formularisticii, a conținutului acesteia, precum și prin adăugarea unei declarații total antidemocratice cu privire la avere. Apoi, la nivel local, prin imixtiunea oneroasă a factorilor puterii, de la prefect la președintele consiliului județean, la primari, viceprimari, consilieri locali și reprezentanți ai poliției, toți obedienții Puterii, până la SRI. Presiunea exercitată de acești "borfași politici", pentru care țara înseamnă interesele strict economice ale PSD, se manifestă ca și cum țara ar fi un sat fără câini!

La depunerea dosarelor cuprinzând oferta de candidați ai Partidului România Mare, "excepția a devenit regulă" și aproape 50% din dosarele depuse au fost refuzate, pe motive de-a dreptul hilare, invocându-se ba lipsa siglei partidului, după denumirea partidului, în declarația de acceptare a candidaturii, ba omisiunea profesiei sau a ocupației sau lipsa datei și localității înaintea semnăturii. Concomitent, presiunile mai marilor comunei, fie ei, reiterez, primari, viceprimari sau agenți ai organelor de ordine, au agresat conștiința cetățenilor aflați pe listele de candidați, pentru a se retrage de pe aceste liste.

În comuna Cotești, a doua zi după depunerea listelor de candidați, primarul comunei, un acolit al Puterii și un parvenit al democrației sociale dâmbovițene, pe nume Iacob, a trimis poliția la poarta candidatului nostru la funcția de primar, domnul Dorin Oleacu, pentru a-l intimida și a se retrage de pe listă. Poliția, după cum știu eu, are ca sarcină expresă apărarea și nu agresarea cetățeanului, aceasta este diferența între fosta miliție și poliție și, evident, motivul demilitarizării acestei instituții. Cum temeiurile constituționale convin că organele de poliție nu sunt organe represive, de coerciție, ci organe dedicate apărării ordinii publice, plătite din bani publici, și că, în exercitarea funcției, trebuie să respecte drepturile civile ale populației, precum și procedurile legale specifice, cercetarea cazului și anchetarea cetățeanului nu pot fi efectuate decât pe baza unui ordin al procurorului sau al judecătorului de instrucție. În calitate de deputat de Vrancea și de cetățean, solicit Inspectoratului județean al poliției Vrancea o poziție oficială față de incidentul de la Cotești.

În comuna Bârsești, primarul comunei, un alt "neica nimeni", ajuns în 2000 câștigător cu ajutorul PSD-ului, un anume Hârșu, a amenințat că dacă candidații PRM de pe listele electorale nu se retrag comunei îi vor fi sistate ajutoarele sociale. Aceștia sunt reprezentanții PSD în Vrancea! Oameni care, ajunși la "pâine și cuțit", amenință fără rușine cetățenii comunei aflați în nevoie cu înfometarea! Comanda politică de la centru prevalează asupra democrației și asupra intereselor cetățenilor comunei!

În comuna Urechești, doamna Goleșteanu Maria, candidatul Partidului România Mare la funcția de primar al comunei, a fost subiectul unui incident care va face obiectul unei sesizări la Comisia Europeană pentru Drepturile Omului. În speță, doamna Goleșteanu a fost contactată de domnul colonel Petrică Tâlvăr, cadru S.R.I., care, uitând de funcțiile și atribuțiile Serviciului Român de Informații (fiul său este candidat pe listele PSD), s-a transformat în factor de presiune politică, obedient al PSD-ului, și a amenințat-o că, dacă nu renunță la candidatură și nu va trece pe listele PSD, va avea de-a face cu Puterea, cu poliția și cu S.R.I.-ul! Cum, deja, suntem în zona penalului, solicit oficial directorului S.R.I., domnul Radu Timofte, o poziție oficială, mai ales că unul din ex-membrii SRI este deputat PSD de Vrancea.

După depunerea dosarelor de candidați, inclusiv legalizarea candidaturilor la judecătorie, presiunea reprezentanților Puterii a căpătat noi forme, toate de natura "penalului". În comuna Reghiu, primarul comunei, Hagiu Sterea, a cerut candidaților noștri, nici mai mult, nici mai puțin (atenție, la o zi după ce Organizația PRM Reghiu a depus dosarele la primărie și le-a legalizat la Judecătoria Focșani!), să facă o cerere către primăria comunei prin care să solicite ieșirea de pe liste, în caz contrar, urmând să-și piardă serviciul. În acest caz, dată fiind dovada irefutabilă pe care o constituie existența declarațiilor de acceptare, sub semnătură olografă, depuse la judecătorie, Filiala județeană Vrancea a Partidului România Mare va înainta o plângere penală împotriva primarului. Același tertip s-a folosit și în comuna Vidra, numai că, aici, cei trei candidați au fost mai tari de țâțână și vor depune declarații în conformitate cu pățaniile la care au fost parte.

Față de cele menționate, acuz PSD Vrancea că promovează în alegerile locale practici neloiale interesului național, practici frauduloase, ce contravin și atentează flagrant la libertățile și drepturile constituționale ale cetățeanului, la democrație și la pluralismul politic.

Consider că reprezentanții PSD Vrancea se fac vinovați de terorism politic fățiș nedisimulat și solicit oficial președintelui Biroului electoral județean Vrancea și președintelui Biroului Executoral Central să se autosesizeze și să-și respecte mandatele cu care au fost învestiți, pentru a impune starea de drept în derularea campaniei electorale și în desfășurarea în condiții de libertate politică neîngrădită a votului de la 6 iunie curent.

Concomitent, ca cetățean, deputat de Vrancea și membru al Delegației parlamentare a României la Consiliul Europei, înțeleg să sesizez Comisia Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, Parlamentul European de la Bruxelles și Amnesty International, în legătură cu comportamentul veros, decadent, imoral, antidemocratic și profund contrar spiritului european pe care îl promovează Puterea în alegerile locale din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Domnii parlamentari: Ion Bozgă, Mircea Costache, Emil Rădulescu și doamna Smaranda Ionescu au depus la secretariat declarațiile.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință)

 
    Adrian Motoc - exprimarea câtorva idei pe marginea campaniei electorale;

Domnul Adrian Motoc:

Campania electorală se construiește pe originalitate, obiectivitate și pe creativitate. Fiecare candidat se impune prin afișe cât mai mari și mai colorate, își alege strategi electorali cât mai cunoscuți și mai importanți, se machiază înainte de a ieși în public și ține discursuri cât mai pompoase și mai lungi despre cum trebuie să fie în țară ca să fie bine.

Care este însă diferența între campaniile diferitor partide din România? Unde se plasează acea distanță care separă voturile, sau poate și numai opiniile electoratului? Nu intenționez să dau răspunsuri definite prin tratate sau cărți, ci vreau doar să evidențiez o realizate care este prea mult vizibilă.

Mulțimea de partide care și-a propus candidații pentru alegerile locale își întemeiază discursul pe polemici, pe critici la adresa partidului de guvernământ și pe multe și goale vorbe despre cum vor face ei să se schimbe situația spre bine.

Partidul Social Democrat, însă, și-a întemeiat sloganul în aceste alegeri pe faptele pe care le-a realizat în anii de când este la guvernare și cred că acesta este cel mai grăitor lucru. România nu a mai cunoscut o asemenea dezvoltare și o îndreptare pe calea europeană niciodată în cei peste zece ani de democrație.

Partidul Social Democrat a reușit să demonstreze că România poate continua calea aleasă și că va reuși să conducă țara spre Europa Unită.

Sinceritatea este diferența care se face tot mai mult simțită în campania electorală. Din păcate, ea lipsește la cele mai multe dintre partidele din România existente la ora actuală. La celălalt capăt, din fericire, aș spune, există un partid - PSD - care spune lucrurilor pe nume și este sincer. Este sincer pentru că a reușit că realizeze aproape toate promisiunile electorale precedente, pentru că a menținut stabilitatea în țară și pentru că a luat cele mai bune decizii la momentul potrivit.

Diferențe electorale vor mai exista, de asemenea cum vor exista și asemănări. Cu siguranță, însă, nu se va realiza niciodată acea îmbinare între promisiune și minciună, nu se va crea liantul între propunere și victorie, decât dacă se va veni cu aceleași situații realizate, concret și cert, de către partidul de guvernământ în cei 4 ani.

Sinceritatea, deși nu face totdeauna parte din strategiile electorale, este un fapt pe care nu prea reușești să îl eviți, cel puțin în confruntările directe cu electoratul, atunci când trebuie să dai socoteală despre tot ce ai realizat și ce intenționezi să realizezi în continuare. Sinceritatea este depistată ușor, fapt care face să fiu încrezut că partidele care nu o utilizează vor fi depistate mai înainte de a-și crea impresia că sunt învingătoare.

    Aurel Daraban - despre reforma în agricultură;

Domnul Aurel Daraban:

Domnilor deputați,

Domnilor colegi,

Extinderea Uniunii Europene, de la 15 state la 25 de state, reprezintă, așa cum s-a afirmat, un moment istoric. În felul acesta, Europa unită devine o a treia mare organizație statală și piață de desfacere din lume, după China și India. Din această perspectivă, economia românească, și cu deosebire agricultura, are de făcut față unei mari provocări.

Avem obligația de a promova cu maximă responsabilitate acele politici care să conducă indubitabil la o creștere economică durabilă, în măsură să asigure nu numai reducerea decalajelor economice care ne despart de țările mai dezvoltate din U.E., dar și crearea sporită de noi locuri de muncă, precum și ameliorarea calității vieții pentru cetățenii României.

Realizarea obiectivelor prevăzute pentru integrarea noastră în U.E. trebuie privită cu optimism. Progresele realizate în cei aproape patru ani de către Guvernul Adrian Năstase, pe baza programului P.S.D., creșterea economică de 5 la sută în medie pe an a produsului intern brut, stabilitatea macroeconomică, evoluția pozitivă obținută în direcția reducerii inflației, sporirea investițiilor de capital intern și străin pentru dezvoltarea producției și a infrastructurii, precum și ameliorarea puterii de cumpărare a veniturilor populației, conferă o bază reală acestui optimism.

Și totuși, dacă privim și analizăm sectorul agricol, constatăm că aici avem încă foarte mult de făcut. România este încă un importator net de produse agricole și alimentare. Asistăm, din nefericire, la o inversare a tradiției, întrucât se știe cu claritate că exportul de produse agricole românești depășea, de regulă, importurile. Regresul acesta, pe care nu mă sfiesc să-l caracterizeze ca fiind enorm, se datorează în cea mai mare parte gestionării catastrofale a "reformei" în agricultură, în perioada guvernării CDR-PD.

Rezultatele de atunci s-au văzut: efectivele de animale au scăzut drastic - 18 la sută la bovine, 42 la sută la porcine, 21 la sută la ovine, iar cantitățile de îngrășăminte chimice (substanță activă) s-au redus cu 22 la sută.

Iată de ce Guvernul Adrian Năstase a trebuit să facă față unei situații fără precedent și să aplice măsuri ferme și urgente pentru redresarea și eficientizarea acestui sector vital al economiei românești. În ciuda unor condiții climaterice nefavorabile, producția agricolă totală a crescut în 2003 cu 20 la sută față de anul 2000.

S-a acționat pentru relansarea sistemelor de irigații și pentru redresarea sectorului zootehnic. Pentru acest an, bugetul prevede 37 de mii de miliarde de lei pentru agricultori, de 6 ori mai mult decât în anul 2000 și aproape de 3 ori mai mult decât anul trecut. Este un efort financiar considerabil. Nu putem să trecem cu vederea și faptul că sprijinul statului pentru gospodăriile țărănești a crescut substanțial, el fiind în prezent de 2,25 milioane de lei la ha, față de 1 milion de lei în 2001.

Dublarea, de la 1 ianuarie 2004, a pensiilor pentru agricultori, scăderea ponderii forței de muncă ocupate în agricultură, de la 40 la sută în 2000, la 33,5 la sută în 2003, privatizarea agriculturii (88 la sută din totalul terenurilor aflate în proprietatea statului), creșterea producției pentru piață, reprezintă tot atâtea argumente că ne aflăm pe un drum bun.

Practic, creșterea producției destinate vânzării integrează economia rurală în piața națională. Cum este și firesc, reforma în agricultură continuă, iar principalele proiecte, așa cum evidenția zilele trecute premierul Adrian Năstase, trebuie să aibă în vedere reorganizarea forței de muncă și crearea de alternative de activități economice la nivelul comunităților rurale. Și în continuare, trebuie depuse eforturi sporite pentru absorbția fondurilor U.E. și combaterea cazurilor de corupție de la nivel local, legate de alocarea fondurilor SAPARD, pentru combaterea comerțului cu terenuri agricole în mediul rural, pentru informarea rapidă și reală a populației ocupate în această ramură în legătură cu marile facilități pe care le asigură Guvernul României pentru sectorul agricol.

Să conștientizăm că dezvoltarea agriculturii reprezintă o cauză națională.

    Codrin Ștefănescu - declarație ce se constituie într-un veritabil apel către decență și corectitudine în ceea ce privește conduita pe timpul campaniei electorale;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Parcă devenite reguli ale campaniei electorale, loviturile sub centură și atacurile din ce în ce mai înverșunate ale unor lideri ai opoziției sunt pe cât de inoportune și dezavuate de către electorat, pe atât de dezonorante și lipsite de eficiență.

De aceea, declarația de astăzi se constituie într-un veritabil apel către decență și corectitudine în ceea ce privește conduita pe timpul campaniei, bazată pe dialog și declarații argumentate. Este momentul să dovedim că în România se poate face politică și altfel, corect și cu maturitate, modern și transparent, fără a apela la iureșul declarațiilor calomnioase.

Prezența unor contracandidați de genul celor ca Mircea Geoană sau Ioan Rus, personalități de calibru ale politicii românești, este de natură să schimbe pentru totdeauna regulile campaniei electorale. Este păcat ca noua viziune europeană cu care candidații P.S.D. se prezintă în aceste alegeri, să aibă de suferit de pe urma unor lideri ca Traian Băsescu și a altora asemenea lui, care preferă denigrarea și demolarea, în locul concilierii și atitudinii constructive.

În acest sens, atrag atenția președinților de filială ai P.N.L. și P.D., precum și acelora care încă nu știu cum se desfășoară o campanie curată, să lase deoparte uneltirile cu care au fost obișnuiți; nu de alta, dar oricum acestea nu vor aduce decât mari deservicii, lor și politicii românești, în general.

Vrem o campanie electorală curată!

    Daniela Bartoș - intervenție cu tema Familia românească - factor de bază pentru integrarea euro-atlantică;

Doamna Daniela Bartoș:

"Familia românească - factor de bază pentru integrarea euro-atlantica"

"Ocrotirea si sprijinirea familiei, dezvoltarea si consolidarea solidaritatii familiale, bazata pe prietenie, afectiune si intrajutorare morala si materiala a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes national". Am reprodus acest aliniat din Legea pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, din doua motive.

In primul rând, pentru ca mi se pare ca aceasta fraza exprima cel mai concret politica pe care o adoptam ca prtid de guvernamant, in scopul sustinerii si incurajarii familiei romanesti. In acest sens s-a infiintat si Agentia Nationala pentru Protectia Familiei care are ca obiectiv pomovarea valorilor familiale, a intelegerii si intrajutorarii in familie, prevenirea si combaterea violentei in relatiile dintre membri. Ne propunem sa sprijinim in continuare familia romaneasca deoarece constientizam ca familia reprezinta unul dintre factrii esentiali care contribuie la integrarea noastra in spatiul de civilizatie al lumii euro-atlantice.

O societate sanatoasa are la baza o familie sanatoasa si implinita; numai o societate sanatoasa , construita pe o baza puternica poate face fata tuturor cerintelor in vederea aderarii la UE.

In al doilea rind, am folosit pasajul din Legea pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pentru a scoate in evidenta faptul ca familia si pachetul de politici sociale care i se adreseaza si aplicarea ei trebuie sa devina un subiect de reflectie pentru intreaga societate romaneasca - pentru partide, institutii politice si institutii ale societatii civile deopotriva.

O familie sanatoasa este mediul propice in care apar si se dezvolta mugrii viitoarei societati, copiii. Tinerele vlastare, care pentru noi toti sunt si vor fi preocupare constanta nu pot fi educati in spiritul de corectitudine si respect pentru valorile socio-culturale ale societatii noastre, decit daca se dezvolta intr-o familie echilibrata.

In mijlocul familiei se formeaza matricea personalitatii individului si inceputul tuturor deprinderilor, iar o societate formata din familii sanatoase este o societate sanatoasa, cu un enorm potential de munca si inovatie sociala.

Problemele societatii noastre afecteaza, in mod direct, atit conceptiile despre casatorie si familie, cit si conditiile materiale necesare realizarii acestora. Una dintre preocuparile esentiale ale actualei guvarnari trebuie sa se constituie in continuare actualelor programe si lansarea unora noi, rezultate din dezbaterile publice pe tema familiei si dezvoltarii potentialului de inteligenta social la care aceasta unitate fundamentala a societatii romanesti poate contribui. Trebuie sa fim constienti de faptul ca potentialul de cunoastere si instruire, constituirea matricei nationale de dezvoltare a inteligentei sociale si a creativitatii incepe aici, la baza, in familia romaneasca.

Acesta este motivul pentru care cred ca avem datoria sa legam programele pentu familia romaneasca si dezvoltarea acesteia de potentialul de creatie si inovatie al natiunii romane.

Ceea ce vreau sa afirm in mod raspicat este ca politica Guvernului Nastase trebuie sa continue politica de protectie si dezvoltare a familiei romanesti si sa o trateze in aceeasi termeni de pana acum : "obiectiv de interes national".

Va multumesc.

    Emil Rus - declarație politică pe tema campaniei electorale;

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Obiectul declarației mele politice îl constituie o scrisoare pe care am primit-o săptămâna trecută de la un cetățean confruntat cu începutul actualei campanii electorale, și eu nu fac altceva decât să redau o parte a acestui mesaj deosebit de interesant, după părerea mea :" Campania electorală, din tot spectrul politic, de la stânga la dreapta, și de la dreapta la stânga, a devenit un spectacol din import în care cei prinși în cursa electorală au apelat la experți care au venit cu rețete care mai de care mai sofisticate, verificate - spun ei - în Mexic, sau în insule pierdute în Atlantic, spun eu.

Se face o campanie electorală cu spatele la realitățile din România, pentru că nu pot să cred că acești " iluștri experți " știu prin ce a trecut România în ultimii 60 de ani, cu ce probleme s-a confruntat țara noastră după 1990, ce "transformări" și "experimente", unele dictate de foruri internaționale în diversele conjuncturi de globalizare mondială, a trebuit să suporte economia românească, cât de mare este declinul nivelului de trai al românilor.

Ce știu aceștia despre tragedia poporului român, despre fatalismul românilor care în decursul istoriei au fost supuși la situații determinate de această poziție a țării noastre la răscruce de vânturi ?

Știu ei cât de greu a fost pentru cei statorniciți pe aceste meleaguri blagoslovite de Dumnezeu, mereu invidiați și mereu loviți de orgoliile venite atât din Occident cât și din Orient ? Răspunsul este nu !

De aceea noi am dori o campanie electorală cu fața la cei mulți, cu aplecare și atenție la nevoile oamenilor, la tristețile și neîmplinirile lor, la durerile care în cei 14 ani, după marea schimbare, au lăsat urme adânci în sufletul și viața lor și a copiilor lor.

Este încă timp, arată autorul scrisorii, deoarece suntem la început de electorale pentru a vă verifica ținuta, conștiința și pentru a vă exprima adevărata credință în slujba celor care vă ascultă și pe care, sub nici o formă, nu mai trebuie să-i duceți cu vorba ".

Am încheiat acest pasaj, care nu mai are nevoie de nici un comentariu. El spune adevărul așa cum îl simte cetățeanul român.

Reflectând la rândurile acestei scrisori am deschis televizorul și am butonat în toate direcțiile. Pe fiecare post din țară erau : intervenții, declarații, concursuri, crosuri pe aceeași temă " Ziua Europei ", uitându-se cu desăvârșire de Ziua Independenței României. În logica scrisorii de care a fost vorba, mi-am zis : da, e nevoie să intrăm în marea familie a țărilor continentului nostru, dar de ce e necesară această propagandă deșanțată, care ne compromite, care nu ne face absolut nici un serviciu, ci mai degrabă ne umilește ? Totul parcă e făcut anume împotriva noastră, împotriva firii.

    Eugen Arnăutu - declarație politică: Asfaltările lui Băsescu;

Domnul Eugen Arnăutu:

Declarație politică: "Asfaltările lui Băsescu"

Nu trebuie să facem un efort de imaginație pentru a realiza că asfaltările inițiate de Băsescu se vor materializa în rateuri ce nu vor face decât să lovească în buzunarele contribuabililor.

După ce în anul 2002, programul de asfaltare a cuprins străzi și bulevarde aflate în condiții destul de bune pentru a mai fi practicabile încă doi-trei ani de atunci, asfaltarea s-a făcut în forță, din simpla ambiție a unui primar care a dispus continuarea asfaltărilor în octombrie 2002, deși condițiile nu erau respectate: turnarea asfaltului s-a făcut pe ploaie și fără a se ține cont de temperaturile stabilite prin lege. Ba, mai mult, nu s-a respectat nici promisiunea conform căreia nu se va permite nici o intervenție la infrastructura subterană din acele zone.

Anul 2004 a adus cu sine rememorarea aceluiași scenariu păgubos. Acolo unde era nevoie doar de reparații minore, primarul a considerat necesară inițierea unui program de la A la Z, blocând în mod inutil circulația, stricând și ceea ce era bun, în loc să redirecționeze lucrările spre zonele care într-adevăr necesitau reparații.

Deja gropile au apărut pe Calea Victoriei, în zona teatrului Odeon, iar fisurile ce sunt de-a lungul arterelor Magheru, Elisabeta ori Kogălniceanu vor deveni cu siguranță adevărate gropi.

Mă întreb ce-și vor dori alegătorii. Același calvar al bulevardelor impracticabile? Aceeași situație a străzilor lăturalnice ce vor deveni adevărate șanțuri dacă lucrările de întreținere nu se vor direcționa și către acestea ? Un București veșnic sub asediul prafului și zgomotului de la lucrările de asfaltare din timpul verii ?

    Iosif Armaș - referire la principalele măsuri întreprinse de Guvernul României pentru implementarea acquisului comunitar în domeniul agriculturii și protecției mediului;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Document obiectiv care surprinde în mod realist progresele înregistrate de societatea românească, Raportul pe anul 2003 al Comisiei Europene evidențiază, pe de o parte, evoluțiile principalelor domenii de activitate, iar pe de altă parte arată punctele sensibile în care este necesară o concretizare a eforturilor Guvernului în perioada următoare.

În raportul anual al Comisiei Europene se subliniază că România a continuat să avanseze rapid, coerent și eficient, atât la nivelul strategiei de ansamblu, cât și în domeniile politic, economic și al îndeplinirii obligațiilor de membru.

În acest context, mă voi referi la principalele măsuri întreprinse de Guvernul României pentru întărirea capacității administrative de implementare a acquis-ului comunitar în domeniul agriculturii și protecției mediului.

Considerând agricultura ca ramură prioritară a economiei naționale, programul de acțiuni pentru aderarea la Uniunea Europeană are în vedere obiective importante pentru perioada imediat următoare vizând alinierea politicii agricole românești la politica agricolă comunitară.

Astfel, în anul 2004 va fi imprimat un ritm mai rapid procesului de adaptare în ceea ce privește organizarea instituțională, consolidându-se, în special, acele structuri organizatorice care vor aplica în mod efectiv prevederile actelor normative de transpunere a acquis-ului comunitar pe diverse domenii de activitate.

De asemenea, se va finaliza procesul de privatizare și crearea unei piețe funcționale a terenurilor, acțiune ce facilitează concentrarea proprietății agricole și, pe această bază, duce la constituirea unor exploatații agricole viabile și eficiente.

În același timp, se va crea cadrul instituțional al sistemului integrat de Administrare și Control, absolut necesar în elaborare unei strategii în domeniul cadastrului. Toate acestea vor duce în final la îmbunătățirea activităților desfășurate pe piața financiară.

Guvernul României și-a propus obiective îndrăznețe - cea mai mare parte dintre ele au fost realizate iar restul sunt în curs de finalizare. Aceste obiective sunt clare atât în România, cât și în Uniunea Europeană. Ele au fost confirmate de Consiliul European din decembrie 2003. Ne-am asumat misiunea clară și responsabilă pentru atingerea țintelor pe care ni le-am propus. Este un efort național de cea mai mare anvergură și am convingerea că vom reuși ca aderarea să fie îndeplinită la timp și în folosul cetățenilor noștri.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Elena Liana Naum - declarație politică cu titlul Ziua Europei este și Ziua României;

Doamna Elena Liana Naum:

"Ziua Europei este și Ziua României"

Ziua de 9 mai a devenit o zi deja celebră, atribuindu-i-se semnificații și importanță diferite. Pentru noi, românii, ea tinde să devină o zi națională, la fel cum este în momentul actual pentru mai multe țări europene. Ziua Europei, cum mândri am sărbătorit-o cu toții, este o zi a toleranței, o zi a înțelegerii, care consacră unitatea de gândire și ideile comune ale popoarelor europene.

Pe tot parcursul guvernării, Partidul Social Democrat a reușit să consolideze o apropiere vie și directă cu structurile europene, cu țările membre ale acestora, dar și cu cele care aderă sau vor adera în continuare. Merite incontestabile se pot asocia cu partidul condus de premierul Adrian Năstase: România a reușit să se afirme pe plan european ca o țară puternică și dornică de a depune toate eforturile pentru a ajunge la standardele impuse pentru aderare; a reușit să se dezvolte și să genereze noi planuri pentru stabilitatea țării; a reușit să combată corupția și sărăcia. România a devenit, de 4 ani încoace, o țară sigură, stabilă și de viitor.

Pentru toate aceste motive, anul acesta am putut să sărbătorim ziua de 9 mai cu toată convingerea că suntem și noi europeni, că suntem acceptați, în mare parte, în familia europeană, că peste puțin timp vom păși cu drepturi depline în Europa. Am meritat această onoare numai pentru că Partidul Social Democrat a dat dovadă de competență și seriozitate în tot ceea ce a întreprins.

Ziua de 9 mai este sărbătorită diferit și chiar are o semnificație deosebită pentru alte popoare. Faptul că în ziua de 9 mai s-au organizat spectacole la Paris, Berlin sau București a devenit un semn de solidaritate, un semnal că suntem aceeași, că ne-am apropiat în aceleași granițe, nu numai economice, ci și spirituale, mai repede decât ne așteptam. Acum suntem europeni, nu numai din punct de vedere geografic, ci și în ceea ce privește aspirațiile și ideile de viitor.

Astăzi, apropierea de Europa a devenit mai reală decât se putea spera. PSD a intersectat drumurile europene și cu România, le-a adus mai aproape, fapt care sugerează că, dacă nu ar fi existat perioada guvernării 1997-2000, cu siguranță România era și de drept alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Românii au ales să fie europeni și au obținut acest lucru, meritându-l deplin. Dovadă a fost și faptul că în ziua de 9 mai zeci de mii de români au ieșit în stradă să salute... Europa! Să salute viitorul european al acestei țări! Să salute pe cei care au contribuit cu toată străduința pentru apropierea iminentă de țările europene, pe cei care au muncit și au condus țara în direcția corectă.

Cu siguranță se vor sărbători și alte evenimente cu o semnificație similară și sperăm că vor fi cât mai multe astfel de evenimente. Totuși, cel de anul acesta a fost unul cu totul deosebit, a fost ca o mulțumire pentru tot ce s-a făcut pentru apropierea de Europa, din partea populației, destinată acelora care au depus eforturi cu adevărat semnificative în acest sens.

    Mihai Tudose - declarație politică: Falsele teatre de dispută;

Domnul Mihai Tudose:

Declarație politică: "Falsele teatre de dispută"

România a devenit teatrul înfruntărilor dintre Washington și Bruxelles datorită proiectului noii legi a adopțiilor. Statele Unite sunt inițiatorii unei acțiuni de lobby în favoarea reglementării unui regim mai permisiv privind adopțiile internaționale, în timp ce Comisia Europeană contrareacționează.

România se află la mijloc, pe de o parte este amenințată de încălcarea Convenției de la Haga privind regimul adopțiilor - care propune adopția națională și internațională înaintea altor forme de protecție a copilului în dificultate, iar pe de altă parte, România respectă Convenția ONU, adică acquis-ul comunitar.

Este evidentă diferența de interpretare dintre Convenția ONU și cea de la Haga. Această diferență necesită o armonizarea a poziției față de interesul superior al copilului la nivelul UE și SUA. SUA nu a ratificat Convenția ONU, iar unele state europene nu au ratificat Convenția de la Haga.

Ne aflăm în fața unor dispute al căror teren a devenit în mod nedreptățit România. Și resimt ca necesar existența unor explicații care să faciliteze demersul unui Guvern ce urmărește cu adevărat modernizarea sistemului de protecție și consolidarea capacității administrative din domeniu.

    Smaranda Ionescu - reliefarea unor aspecte legate de modul in care se face campanie electorală;

Doamna Smaranda Ionescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Primăvara anului acesta a fost foarte veselă. Numai sărbători. Cu mini și maxi vacanțe, cu zile libere suplimentare și bineînțeles cu nelipsitele și uluitoarele focuri de artificii. Serbăm, serbăm mereu, aproape continuu diverse evenimente: intrarea în NATO, 1 Mai, intrarea în Europa, 9 Mai - Ziua Europei etc, etc, etc.

Suntem într-un perpetuu carnaval balcanic. Numai succese pe toate meridianele și paralelele pe care calcă primul nostru ministru, numai felicitări și contrafelicitări, numai muzică, dans și voie bună.

Acum peste toată această abundență de sărbători și sărbătoriri a început și campania electorală.

Alt bun prilej de noi satisfacții pentru unii și amăgiri pentru alții. Căci în sfârșit după așteptări de luni de zile asistăm la asfaltarea tuturor străzilor deodată și în toate orașele! Se face curățenie, se mătură arterele principale, se strâng gunoaiele, de obicei, de ochii soacrei. Dar mai sunt și excepții la ocazii deosebite când pentru a curăța și netezi calea viitorilor aleși se mobilizează pentru un spectacol de câteva ore toate societățile de curățenie din București care își trimit în coloană toate mașinile din dotare pentru a stropi și aduna gunoaiele pentru a cosmetiza repede și eficient, evident, cu ajutorul unui supra numerar de polițiști imaginea cam obosită a unei viitoare capitale a Europei unite (este vorba de spectacolul oferit afară și în incinta Sălii Polivalente în ziua lansării candidaților pentru alegerile locale din București, când numărul baloanelor ce trebuiau lansate în sala a fost depășit de numărul polițiștilor și al mașinilor ICAB de afară).

De mii de ani, mulțimile se încăpățânează să ceară mereu aceleași lucruri, pâine și circ, pane et circenses, guvernanții știu și au înțeles foarte bine acest lucru: câte puțină pâine cu mititei, cârnați sau sarmale după puterile și darea de mână a fiecărui primar în diverse ocazii și mult, deosebit de mult spectacol - bâlci înainte, dar mai ales în timpul diverselor campanii.

Important este însă să realizeze echilibru și să dozezi astfel pâinea și circul în așa fel încât să dai întotdeauna de mâncare ca să poată veni mulțimea îndestulată la spectacol. Altfel, circarii nu mai au căutare și sunt părăsiți și apoi uitați în favoarea brutarilor.

La noi, un popor elevat și european, se găsesc bani din belșug pentru spectacolul circ de orice nivel, oriunde și oricând, și mai puțini, poate, din ce în ce mai puțini pentru pâine, Parlamentul prin zdrobitoarea sa majoritate PSD-DMR respingând pe bandă rulantă propunerile legislative care ar fi asigurat o sporire a veniturilor provenite din salarii sau pensii.

Este adevărat, se poate trăi și din vise și poate că este și mai frumos și mai ușor. Și, atunci, de ce să nu le oferim alegătorilor cele mai frumoase și îndrăznețe vise bazate pe cele mai frumoase și ferme promisiuni?

Fiecare o face cum vrea, dar mai ales cum poate. S-a făcut apel la corectitudine și civilizație, că de, vrem să arătăm Europei întregi că facem parte din ea! De aceea, legislația electorală s-a îmbunătățit prin contribuția tuturor partidelor politice, s-au luat măsurile necesare care să asigure desfășurarea liniștită și normală a campaniei pentru alegerile locale, s-au creat organismele și organele necesare care să asigure acest lucru. Autorități, comisii, secții de votare și afișaj, etc. etc.

Teoretic am putea fi citați ca model, practic însă iată un exemplu de acțiune din prima zi de campanie când noii "reprezentanți ai poliției comunitare" au executat întocmai ordinul ministrului de interne și al administrației și viitor primar: sâmbătă 8 mai în Brăila, în prima zi de campanie, doi adolescenți dintre care unul minor care lipeau afișe și împărțeau fluturași pentru candidații PRM la primărie la Consiliul Județean și la Consiliile locale, au fost luați de poliție, duși la secție, reținuți, bătuți cu bestialitate în beciurile acesteia și obligați să dea declarații false, amenințați fiind cu tratamente și mai rele în caz de nesupunere sau refuz. Toate ziarele din Brăila au publicat pe prima pagină imaginile celor 2 tineri desfigurați, la cap, corp și mâini, fiind bătuți cu pumnii, picioarele și bastoanele polițiștilor și necesitând ulterior îngrijiri medicale.

Oare acesta este profilul noului polițist comunitar de "proximitate" de tip european, domnule ministru de interne și viitor primar?

Oare așa înțelege partidul de guvernământ să-și instruiască reprezentanții autorităților publice, oare acestea să fie alegerile libere și democratice promise pentru 2004?!

Oare tot așa s-ar fi comportat polițiștii dacă afișele și fluturașii ar fi fost pentru candidații PSD?

Nu credeți, domnule ministru primar sau primar ex-ministru, că dumneavoastră și instituțiile dumneavoastră, în continuare balcanico-orientale, nu au ce căuta în adevăratul peisaj european?

Dați-vă demisia din ambele funcții, domnule ministru primar, restructurați din temelie de jure și de facto aceste instituții în continuare aservite și cu mentalități învechite dacă nu vreți să vă asumați eșecul pentru neintegrarea în Uniunea Europeană a unei administrații și politici necorespunzătoare acestui secol, ce cu onoare conduceți și patronați.

    Ștefan Valeriu Zgonea - intervenție pe tema Egalitatea șanselor - o problemă de stringentă actualitate;

Domnul Ștefan Valeriu Zgonea:

"Egalitatea șanselor - o problemă de stringentă actualitate"

Societatea politică românească se află în fața unei mari provocări, cu care se confruntă de fapt de 14 ani, și a cărei rezolvare se impune azi poate mai mult ca oricând: lipsa egalității de șanse între bărbați și femei în promovarea pe eșichierul politic.

Puținele reprezentante ale sexului frumos care au reușit să acceadă pe scena politică românească au demonstrat că femeile sunt pe deplin capabile și mai ales dornice să ajute la formarea unei veritabile societăți democratice.

Așa cum femeia dragă fiecăruia dintre noi (mamă, fiică, soție) aduce în viața noastră căldură, lumină, farmec și puritate, eleganță și un sentiment nobil de siguranță, tot așa femeile implicate în viața politică pot, și cu siguranță o vor face, să aplaneze conflicte, să găsească soluții problemelor stringente ale societății și, mai presus de toate, să inducă în rândul politicienilor o stare de echilibru, calm, eleganță și mai mult respect pentru adversarul politic.

Dincolo de dimensiunea obiectivă a aspectelor în discuție - a căror rezolvare oferă frumusețe și echilibru unei societăți - trebuie evitată transformarea temei egalității șanselor într-un instrument politic. Este necesară abordarea constructivă, identificarea a ceea ce este componentă a egalității șanselor în contextul problematicii drepturilor omului. Ceea ce este bun pentru Europa este bun și pentru România. Nu avem a ne teme de standardele europene. Din contră, se impune să acționăm pentru aplicarea lor perfectă, integrală, în România.

O problemă deosebită, cu mare încărcătură emoțională, rămâne situația contrastantă între nivelul declarativ și cel al realității de fond în privința promovării femeii. Există o paradigmă des utilizată care procedează la identificarea în trecut a cauzelor unor fenomene prezente. Personal, consider că, deși un asemenea demers poate fi eficient din punct de vedere cognitiv, este insuficient din punctul de vedere al abordărilor sociale, publice. Soluția problemelor cu care ne confruntăm în privința egalității șanselor - implicit cea a promovării femeii în viața publică, socială - nu poate fi una care să privească spre trecut. Nu putem modifica astfel premisele istorice ale prezentului și nici nu cred că, astfel, am realiza progrese. Statutul nostru de parlamentari ne impune să căutăm soluțiile problemelor prezentului în viitor. Aceasta presupune un act de voință și acțiune menite să instituie realități noi, în conformitate cu valorile și cu opțiunile unei societăți democratice.

Societatea românească se va putea dezvolta echilibrat doar în măsura în care va reuși să preia de la toți membrii săi și să armonizeze tot ceea ce este constructiv, tot ceea ce este pozitiv. Implicarea în viața publică, socială - politicul trebuind să fie circumscris socialului - în alegerile locale, a peste 10000 de femei, este simptomul însănătoșirii societății românești.

Adevărul trebuie rostit fără rezerve: în lupta pentru promovarea principiilor egalității șanselor - implicit a promovării și susținerii implicării femeii în viața publică - rolul cel mai activ a fost asumat de Partidul Social Democrat. Suntem mândri de a fi fost deschizători de drum. Ne bucurăm că ni s-au alăturat atitudinal și celelalte partide.

    Victor Bercăroiu - evocarea unui eveniment cu triplă semnificație: 9 Mai;

Domnul Victor Bercăroiu:

Am sa evoc astăzi un eveniment deosebit la care am participat in municipiul Câmpina, județul Prahova, in data de 9 Mai, si anume o sărbătoare cu triplu eveniment: Ziua Independentei de Stat a României, Ziua Victoriei Împotriva Fascismului si, nu in ultimul rând, Ziua Europei.

România a aniversat printr-o fericita coincidenta evenimente cu o profunda semnificate istorica, determinante pentru procesul de modernizare si de dezvoltare a națiunii romane, in context european.

Prin actul de demnitate naționala, cerut de cetatenii romani si susținut apoi inclusiv prin jertfa de sânge a Armatei Romane pe câmpurile de lupta ale Bulgariei, proclamarea la 9 mai 1877 a "independentei absolute" fata de Imperiul Otoman, se deschideau tarii noi orizonturi si ii confereau acesteia un nou statut.

Tara noastră urma direcția începuta de revoluția modernizatoare de la 1848, drum care ne conducea spre o viguroasa si ferma aliniere la valorile Occidentului european. Aceasta a implicat, pe de o parte, necesitatea consolidării si dezvoltării structurilor si instituțiilor naționale, din nevoia alinierii lor cu cele din vestul Europei. Pe de alta parte, s-a impus si edificarea unei politici externe in concordanta cu noile interese si responsabilitati ale statului roman.

La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, intr-un discurs memorabil, a declarat, in mod hotărât, ca tara rupea orice legătura cu Poarta si printr-o moțiune votata de Parlament se proclama independenta. Proclamarea Independentei de stat a fost apogeul unei politici bine pregătite in toate detaliile sale, care ar trebui consfintita apoi pe câmpul de lupta si impusa spre recunoașterea Europei. Acest document de demnitate naționala ar fi rămas o simpla moțiune parlamentara daca "soldații libertatii" - numiți atunci dorobanți si calarasi - nu s-ar fi luptat cu vitejie la sud de Dunăre, pentru a îndeplini nazuinta seculara a tuturor romanilor.

In urmărirea idealului unificator al națiunii romane, edificarea primului stat independent si suveran roman a pregătit actul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 prin redefinirea si dinamizarea idealului unitatii naționale.

Pentru mulți, Independenta româniei a fost incomoda si de aceea ea a trebuit apărata in primul si in al doilea război mondial.

9 mai 1945 este ziua in care regimul totalitar al lui Adolf Hitler, cel care cufundase Germania si mare parte a Europei si a lumii in tenebrele sângeroase si pline de atrocitati ale celui de-al doilea război mondial isi recunoștea ifrangerea in fata puterilor antifasciste, aliate sub același stindard, cel al luptei pentru libertate si pentru democrație.

România, obligata de o conjunctura internaționala ostila, si parasita de către aliații săi, a trebuit sa se alăture Germanei intr-un război din care a ieși prin actul de curaj si demnitate de la 23 august 1944, pentru a se alătura națiunilor unite.

La 9 mai 1945, când Germania nazista a semnat actul capitularii necondiționate, victoria comunitatii internaționale asupra "ciumei brune" se datora si soldaților care au luptat sub tricolor pentru libertate. Din nou, armata tarii a asigurat perpetuarea națiunii si a statului roman. Iată de ce ziua de 9 mai este si ziua in care Planeta sarbatoreste victoria coaliției Națiunilor Unite împotriva agresiunii fasciste.

Aducem omagiul nostru celor care, cu jertfa suprema au inteles sa apere interesul național si sa aleagă soluția cea mai potrivita pentru România. Gândurile noastre se îndreaptă spre toți acei eroi, cunoscuți si necunoscuți, care si-au dat viata pe câmpurile de lupta ale celui de-al doilea Război Mondial, atât in campaniile din est cat si cele din vest. Ei si-au făcut datoria fata de tara, si tara le este datoare cu recunostinta ei.

Cinstindu-ne eroii si inaintasii, așa cum o facem intr-o astfel de zi comemorativa si aniversara, facem un gest firesc de civilitate si de apreciere a trecutului, gest propriu oricărei națiuni civilizate, care isi asuma istoria, cu toate faptele bune sau mai puțin bune. Asumarea trecutului este o dovada de tărie si de maturitate a societatii romanești.

Ziua de 9 Mai este in același timp si "Ziua Europei ", marcând începuturile unui proces care, după prabusirea "Zidului Berlinului" si a "Cortinei de Fier " , va permite reunificarea pașnica a continentului nostru "

9 Mai 1950 constituie punctul de pornire a construcției europene. In acea zi, ministrul de externe al Frantei, Robert Schuman, a propus un plan de pace al carui scop era controlul international asupra industriilor de război ale Frantei si Germanei , astfel incat nici unul din aceste state sa nu se mai poata pregati in secret de război " La acest plan au aderat si Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg, formand astfel prima dintre comunitatile europene cunoscute din 1953 sub numele de Uniunea Europeana. In anul 1973, celor 6 membri fondatori li s-au alaturat Marea Britanie, Irlanda si Danemarca, in 1981 Grecia, iar Spania si Potugalia in 1986. In 1995, numarul membrilor a ajuns la 15 prin includerea Austriei, Filandei si Suediei.

Odata cu admiterea altor 10 tari, la inceputul acestei luni, a devenit evident ca si România sa depuna ultimele eforturi necesare pentru a fi in masura sa respecte criteriile de aderare. In acest scop, România va trebui sa duca la bun sfarsit dificilele reforme incepute in domeniile administratiei, justitiei, economiei si luptei împotriva coruptiei. Toate acestea presupun curaj si hotarare, iar România nu duce lipsa de așa ceva, dovedind-o de-a lungul intregii sale istorii.

Independenta castigata va reprezenta o valoare inalt-simbolica atata vreme cat actorii integrarii raman statele naționale. Noua entitate politica, economica , sociala si militara care se naste ca urmare a extinderii spre Est a Uniunii Europene va fi, fara indoiala, una independenta si suverana , aflata in raporturile de cooperare si parteneriat cu toate natiunile si structurile multinationale care impartasesc valorile lumii libere si democratice "

Tara noastră s-a lansat dupa 1989 intr-un lung si dificil proces de recuperare a traditiei sale de natiune si de stat european , de reintegrare intr-un spatiu caruia ii apartine intr-un mod firesc , Organic, edificandu-si in acesti ani o identitate de tara democratica, reformele generand o economie de piata care va putea fi considerata drept una functionala in cel maiscurt timp. Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca noi toți, autoritati, institutii publice si private, cetateni ai acestei tari sa contribuim activ la modernizarea României.

Integrarea europeana si euro-atlantica reprezinta obiectivele strategice ale acestui proiect de modernizare si de occidentalizare.

Nu putem sa nu fim constienti de slabiciunile noastre, de progresele pe care trebuie sa le facem in introducerea aquis-ului comunitar si in compatibilizarea instituțiilor statului roman cu cele comunitare. In acest context, costurile economice si sociale care ne revin in acest proces trebuie asumate in totalitate. Stim insa ca beneficiile aderarii ne vor permite depasirea mai rapida a ramanerilor in urma, dezvoltarea societatii si economiei romanesti si cresterea nivelului de trai.

Manifestarile legate de "Ziua Europei" organizate la nivelulul tarii noastre, sunt menite sa permita cetatenilor o mai buna cunoastere a valorilor europene, integrarea lor fireasca in sistemul valorilor naționale. Avem cu totii datoria sa participam activ si creator la definirea identitatii noastre europene, aparand si promovind in același timp identitatea noastră naționala si culturala.

Fiecare dintre noi trebuie sa recunoasca si sa apere valorile pozitive ale Europei: democratie, demnitate, libertate, solidaritate si justitie sociala, umanism si toleranta, dialog si cooperare intre indivizi, comunitati si națiuni.

Realizările memorabile ale trecutului si succesele prezentului trebuie sa constituie temeiul mândriei de a fi roman; iar seriozitatea si simțul de răspundere cu care ne vom îndeplini obligațiile care ne revin in procesul de integrare in uniunea Europeana, contribuția la definirea viitorului Europei.

    Eugen Gheorghe Nicolăescu - atenționare în privința agresiunilor la care este supusă democrația din țara noastră;

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

În repetate rânduri am atenționat asupra agresiunilor la care este supusă democrația din țara noastră din perioadele în care la putere au fost descendenții PCR regăsiți astăzi în PDSR, rebotezat PSD.

Din 1990 și până astăzi s-au făcut pași importanți ca urmare a voinței societății civile și a cetățenilor, a unei părți a clasei politice, dar rezultatele sunt cu mult sub eforturile tuturor celor care cred cu adevărat în valorile democratice.

Un capitol distinct îl reprezintă separația puterilor în stat, prin care puterile legislativă, judecătorească și cea executivă sunt respectate de toți cei care au răspunderi și responsabilități.

În acești ani s-a observat că justiția a trecut deseori din stadiul unei adevărate puteri într-o servilă slujitoare a unor interese politice, a comenzilor din partea potentaților zilei.

Criticile pe această temă au fost atât din interiorul țării, cât și din afară, întârzierea integrării europene fiind determinată chiar de politizarea justiției.

În acest context, recenta declarație a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, privind neprezentarea unui raport al activității acestei instituții în fața Parlamentului, reprezintă una din cele mai nepotrivite poziții referitoare la democrație și la statul de drept.

Dacă slujitorul uneia din cele mai importante instituții de luptă împotriva corupției are asemenea atitudini dubioase, dar și nepermise, înseamnă că situația din România este bântuită de anarhie, de nesupunere față de lege a primului om pentru care legea ar trebui să fie sfântă.

Dacă nu era de acord cu legea după care funcționează instituția pe care o conduce, de ce a acceptat această înaltă responsabilitate, de ce nu a refuzat invocând argumentele pe care le prezintă astăzi.

Este clar că domnul Ion Amărie face jocuri politice, aruncă idei pe piața politică, urmărește să ascundă adevărul despre cazurile de corupție pe care le instrumentează, dar pe care le știe împreună cu domnul Ioan Talpeș, se face că este imparțial, dar promovează procurori compromiși, cu activitate contradictorie.

Probabil cu cât ești mai puțin pregătit profesional, cu cât moralitatea este mai îndoielnică, cu cât răspunzi prompt la comenzi politice cu atât ești mai bun în acest parchet autointitulat anticorupție.

Forțele oculte ale societății sunt dispuse să facă pact cu diavolul pentru a ascunde de ochii lumii matrapazlîcurile corupților din PSD și acoliților acestora, a celor care pot fi șantajați, mituiți, manipulați.

Toate afirmațiile domnului Ioan Amărie sunt de natură să provoace confuzie, să incite la nerespectarea legii, ceea ce este de neacceptat, iar un asemenea personaj trebuie demis imediat, pentru că nu va avea curajul să-și prezinte demisia.

Oare ce va face ministrul justiției și cum va acționa președintele României la comentariile acestui personaj care nu răspunde decât puterii?

    Florin Iordache - declarație cu titlul: 9 Mai - ziua viitorului pentru România;

Domnul Florin Iordache:

"9 Mai - Ziua viitorului pentru România".

Data de 9 mai are o triplă semnificație pentru români. Este vorba de Ziua Independenței, de Ziua eliberării de pericolul fascist și de Ziua Europei. O Europă din care România face parte din punct de vedere geografic, dar și o Europă din care țara noastră va face parte efectiv politic și economic începând cu 1 ianuarie 2007.

Prin eforturile pe care le-a depus Guvernul României, condus de domnul Adrian Năstase, începând cu anul 2001, România a îndeplinit foarte multe din condițiile care o recomandă să facă parte efectiv din Uniunea Europeană.

Mai sunt 8 capitole de negociere de finalizat, 4-5 din ele vor fi gata în scurt timp, astfel încât până la sfîrșitul acestui an să fie finalizate toate.

Avem toate șansele ca începând cu 1 ianuarie 2007, Ziua de 9 mai care este Ziua Europei să fie ziua viitorului pentru România, alături de celelalte state membre ale U.E., pentru că prin tot ceea ce s-a realizat din 2001 ne recomandă să fim alături, cu drepturi depline, în marea familie a U.E.

    Constantin Niculescu - despre vizita oficială în Republica Tunisia a delegației parlamentare române;

Domnul Constantin Niculescu:

Vizita oficială în Republica Tunisia a delegației parlamentare conduse de domnul Valer Dorneanu - președintele Camerei Deputaților".

În perioada 26-30 aprilie 2004 am participat la vizita oficială efectuată în Republica Tunisia de o delegație parlamentară condusă de către domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților.

În calitate de președinte al Grupului parlamentar de prietenie România - Tunisia, doresc să afirm că această vizită oficială a contribuit la amplificarea relațiilor tradiționale de cooperare între cele două țări.

România a fost vizitată oficial în ultimii ani de către președintele Camerei Deputaților din Republica Tunisiană, președintele Comisiei de politică externă a Parlamentului și de secretarul general adjunct al Adunării Constituționale Democratice (partidul de guvernământ). Se impunea ca o delegație a Camerei Deputaților să viziteze Republica Tunisiană.

Întâlnirile și convorbirile avute de delegația condusă de domnul Valer Dorneanu au fost la cel mai înalt nivel al autorităților parlamentare și executive ale Republicii Tunisia.

Pe întreg parcursul scurtei vizite oficiale s-a manifestat interesul Republicii Tunisia de a dezvolta legături bilaterale pe multiple planuri cu țara noastră.

Punctul culminant al vizitei l-a constituit primirea domnului Valer Dorneanu de către președintele Republicii Tunisia.

Delegația parlamentară română a avut o întâlnire cu membrii Comisiei pentru probleme politice și relații externe și cu membrii Grupului parlamentar de prietenie Tunisia-România. Convorbirile au evidențiat dorința de promovare a unei politici de sprijin și înțelegere reciprocă asupra intereselor comune ale celor două țări.

S-a apreciat că, în ultimii ani, relațiile parlamentare dintre cele două camere legislative au avut un curs ascendent și s-a convenit ca în a doua parte a acestui an, Grupul parlamentar de prietenie România-Tunisia să efectueze o vizită în Tunisia la invitația grupului omolog. S-a propus ca la vizită să participe și un grup de oameni de afaceri români, care să impulsioneze relațiile bilaterale în plan economic.

Ca președinte al Grupului parlamentar de prietenie România-Tunisia, pot să afirm că recenta vizită a delegației conduse de domnul Valer Dorneanu a reprezentat un important moment al relațiilor bilaterale, a demonstrat că diplomația parlamentară poate juca un rol de primă mărime în relațiile bilaterale și a creat un cadru deosebit de lucru pentru ca în continuare să întreprindem demersuri în scopul amplificării relațiilor româno-tunisiene pe întreaga gamă a dimensiunilor politice, economice și sociale.

    Grigore Emil Rădulescu - comentarea datelor furnizate de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) susține că "datele economice din România nu desemnează un tablou îmbucurător", în perspectiva integrării în circuitul economic mondial și în Uniunea Europeană.

Iată ce a declarat, în 28 aprilie, Constantin Boștină, președintele ASPES: "Dacă nu vom face o mișcare serioasă, de a folosi potențialul real pe care îl are România, viitorul nu este foarte fericit. În plan intern, anunțăm creșteri, dar raportul publicat de World Economic Forum la 20.03.2004 arată că România ocupă locul 75 în clasamentul țărilor cu cele mai competitive economii din lume, pierzând opt poziții. Datoria externă continuă să fie mare, de peste 15 miliarde de euro, din care 10 miliarde sunt garantate de stat. Deficitul de cont curent a fost în februarie de două ori mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2003. Deficitul balanței comerciale a crescut cu 50% în februarie 2004, față de februarie 2003".

Această situație din România a fost cauzată, potrivit reprezentanților ASPES, de faptul că a existat un "deficit de capacitate de planificare".

"Ne-a lipsit claritatea, viziunea asupra unei economii pe care trebuie să o construim în România. S-a vorbit mult despre reformă, restructurare, dar nu s-a prea făcut. Am trecut la privatizare. Dar nu la o privatizare generatoare de rezultate economice pozitive. De cele mai multe ori, am făcut-o doar s-o raportăm. În 1990, ponderea industriei în p.i.b. era de 40%. Acum este de 30%. Datoria externă nu s-a făcut în special pentru investiții, iar importurile nu au vizat o creștere a producției. Problema este că anii trec și s-ar putea să întâmpinăm probleme la rambursarea acestor bani", a spus președintele ASPES.

"România dispune de potențial de resurse materiale, de forță de muncă, de capacitate reală de se a adapta din mers la cerințele unei competiții economice mondiale. Este necesară însă o politică pe termen lung și mediu care să pună în valoare acest potențial. Dacă nu, există riscul să ne transformăm într-o economie de consum, consum ce nu va fi alimentat din intern, și să devenim furnizor de forță de muncă pentru servicii periferice.

În afara agriculturii, turismului și serviciilor, trebuie să avem în vedere potențialul industriei chimice, farmaceutice, electronice, IT. Este nevoie de o reindustrializare a României. Nu trebuie să ne gândim la industria care a fost înainte de 1989", a afirmat Constantin Boștină. Este nevoie de o politică fiscală care să încurajeze investițiile, de o reducere a impozitului pe profit și de o scutire de impozit a profitului reinvestit.

Semnalul de alarmă pe care îl trag în fața dumneavoastră este că România riscă să se transforme într-o economie de consum.

    Tiberiu Sergius Sbârcea - declarație legată de ziua de 9 mai, zi cu semnificații istorice deosebite;

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Declarație politică: "9 mai, o zi cu semnificații istorice deosebite".

Pentru istoria țării noastre și a poporului român, ziua de 9 mai este și a rămas foarte importantă datorită faptului că în această zi a fost proclamată Ziua Independenței de stat a României. Acest lucru a însemnat un moment înscris într-o logică a derulării fenomenului istoric românesc.

După o istorie frământată din punctul de vedere al dreptului internațional, statul român împlinea astfel unul din dezideratele sale fundamentele încă din timpul Revoluției de la 1848 alături de unire - câștigarea independenței.

Lupta diplomatică dusă de generații de oameni politici români a dus în mod oficial la apariția în Europa a unui stat independent consemnat de Congresul de Pace de la Berlin (1 iunie 1878 - 1 iulie 1878).

Proclamată diplomatic și consfințită prin jertfa de sânge a ostașilor români, independența a subliniat ulterior adevărata vocație politică externă a României, aceea de a milita pentru o politică de echilibru, fără a se uita de importanța realizării statului național.

Cele mai importante inițiative de politică externă ale României au scos în evidență dorința de stabilitate și dorința de a completa integrarea europeană prin stabilirea celui mai bun acord între unitatea națională și politica externă.

Nicolae Titulescu, marele diplomat român, într-un discurs rostit în Adunarea Deputaților, la 4 aprilie 1934, afirma: "...izvorâtă din pornirile noastre naționale, politica noastră externă are ca scop principal păstrarea ei, iar ca metodă constantă de lucru coordonarea progresivă a acțiunii noastre cu cea a statelor cu interes comun, până la integrarea ei în grupări internaționale din ce în ce mai mari. De la național prin regional la universal, iată lozinca României peste graniță."

Iată deci cum Titulescu a știut să prevadă foarte clar modul în care Europa se va transforma la nivelul relațiilor internaționale și nu numai.

Data de 9 mai are rezonanțe extraordinar de puternice și acum, așa cum le-a avut și atunci, când, în 1945, o puternică coaliție antihitleristă a pus capăt celui mai cumplit coșmar prin care a trecut civilizația umană.

În zilele noastre, situația statelor care doresc să devină membre ale Uniunii Europene, cum este și cazul României, va trebui să țină cont și de ceea ce respectivele state au adus pe plan european ca fiind valoros.

Se poate face referire la elemente de civilizație, de apreciere a unei istorii.

În mod simbolic, data de 9 mai a fost aleasă și ca zi a Europei, ca o dovadă de încredere că ceea ce se configura la nivel ideatic se poate transpune în practică pentru a elimina spectrul unui război.

Europa dorește să-și mențină individualitatea, unicitatea printr-o desăvârșire care pleacă de la elementul geopolitc și ajunge la specificul național și cultural.

    Pavel Târpescu - referire la modul de lansare a candidaturilor pentru alegerile locale;

Domnul Pavel Târpescu:

Partidul Social Democrat și-a făcut obișnuința de a lansa candidaturile de primari din municipii și a consilierilor județeni și municipali organizând aceste manifestări pe zone geografice. O astfel de acțiune a avut loc pe data de 4 mai 2004 la Galați, unde au fost prezenți toți candidații Partidului Social Democrat din Moldova și Dobrogea pentru alegerile locale. Această lansare a candidaților Partidului Social Democrat a fost făcută în prezența domnului Adrian Năstase, președintele partidului.

Cu alte cuvinte, domnul Adrian Năstase a accentuat necesitatea de a propune și promova în funcții de primari, consilieri județeni și municipali tineri bine pregătiți și dornici de afirmare, pe care să-i ajutăm pentru a prelua din mers conducerea și gospodărirea localităților. De asemenea, în discursul său, președintele Partidului Social Democrat a insistat asupra necesității promovării unui număr mai mare de femei în aceste funcții de conducere.

Întreaga manifestare s-a desfășurat într-o atmosferă sărbătorească, participanții manifestându-și dorința de a participa activ la construirea destinului european al României.

    Minodora Cliveti - despre Primul euro-parlamentar român;

Doamna Minodora Cliveti:

Declarație politică: "Primul euro-parlamentar român".

În ziua de 21 aprilie a.c., am participat la o audiere organizată de euro-parlamentara C. Hermange (Franța) la sediul Parlamentului European din Strasbourg, pe tema adopțiilor internaționale încuviințate de instanțele românești. Audierea avea în vedere concluziile raportului doamnei Emma Nicholson și pachetul de proiecte de legi depus de Guvernul României spre dezbatere în Parlamentul național.

Cu prilejul acestei acțiuni la care au participat, pe lângă un număr important de euro-parlamentari, și reprezentanți ai unor ONG interesate de situația copiilor din România, am fost contactată de "L'etoile de l'espoir", o organizație non-guvernamentală din Strasbourg.

Doamna Martine Lago, șefa acesteia, mi-a vorbit despre "Parlamentul copiilor", o manifestare ajunsă la a doua ediție, care urma să se desfășoare la 6 mai a.c., și la care urmau să participe 250 de copii din țările membre ale Uniunii Europene.

Am propus participarea unei delegații de copii din România, propunere primită cu entuziasm de către organizatori (printre care se numără și UNICEF), aceștia rugându-mă să mă ocup de organizarea călătoriei copiilor la Strasbourg.

În aceste condiții, în câteva zile, cu sprijinul Ministerului Învățământului, doi copii români au plecat spre capitala Europei; unul din cei doi este băcăuanca Florina Năstase, de 12 ani, elevă în clasa a VI-a a școlii Spiru Haret.

Copil dotat și bine instruit de școala românească, Florina a transmis în plenul sălii Parlamentului European salutul copiilor din Bacău și a fost desemnată ambasadorul Forumului European al copiilor pentru România.

Așadar, începând din 6 mai 2004, Parlamentul European, cel al copiilor, e drept, cuprinde și un euro-parlamentar român. Dar copiii sunt viitorii cetățeni ai Europei unite și mari, care va include și România.

Acum putem fi și mai siguri de asta ...

    Tiberiu Sergius Sbârcea - informare legată de congresul național de chirurgie;

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Declarație politică: "Congresul național de chirurgie".

Îmi revine o deosebit de plăcută sarcină de a vă spune că în perioada 5-8 mai 2004, a avut loc una dintre cele mai prestigioase manifestări științifice românești - cel de al XXII-lea Congres Național de Chirurgie, cu participare internațională, congres care s-a desfășurat în premieră la Târgu Mureș - Sovata, organizat de Societatea Română de Chirurgie, The Royal College of Surgeons of England - Raven Department of Education și Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș.

La această extraordinară manifestare prin care se recunoaște incontestabila valoare medicală și științifică mureșeană, la care au fost prezenți peste 1.200 de participanți, un aport hotărâtor l-a avut Comitetul de organizare avându-l ca președinte pe distinsul domn, profesorul universitar doctor Constantin Copotariu.

La întrebarea ziaristului: Cum motivați alegerea județului Mureș ca loc de desfășurare a Congresului de Chirurgie? Domnul prof. univ. dr. Constantin Copotariu a răspuns citez: "Nu întâmplător Congresul Național de Chirurgie se ține la Sovata. El vine ca o recunoaștere a aportului adus de specialiștii mureșeni la dezvoltarea chirurgiei românești. În acest sens, ne-am integrat în activitatea științifică, împreună cu alte centre universitare, numărându-se printre primele din țară, ținând cont de complexitatea intervențiilor chirurgicale făcute, în jur de 40% dintre pacienți fiind din alte județe.

Patologia pe care o tratăm este diversă, complexă, și cu gravitate crescută, necesitând eforturi nu numai fizico-intelectuale, ci și financiare deosebite".

Consider că răspunsul dat reprezintă aprecierea condensată a activității profesionale de care se bucură colectivul medical și științific al cadrelor mureșene.

Există preocupări majore privind tratamentul cancerului - fiind cel mai grav flagel al acestor timpuri, în care sens au fost prezentate lucrări despre cancerul esofagian, gastric, hepatic, colo-rectal și pancreatic.

De asemenea, s-au prezentat lucrări foarte interesante referitoare la patologia tiroidiană, chirurgia vascular - periferică.

Efortul cadrelor medicale este total, pentru a reda sănătatea pacienților, însă din păcate nu întotdeauna se pot realiza minuni.

La acest congres a fost o participare masivă a invitaților de peste hotare. În acest sens, trebuie să subliniem participarea chirurgilor din Asia, Africa, Moldova și un grup de chirurgi ai Colegiului Regal din Anglia. Au fost prezentate peste 600 de lucrări.

Ca o concluzie generală, putem afirma fără să greșim că în România chirurgia începe să devină din ce în ce mai europeană, și că în viitor este necesar să ne apreciem corect și să ne punem în valoare realizările și cunoștințele. Dumnezeu să ne ajute.

    Adrian Ionel - sfaturi la început de campanie;

Domnul Adrian Ionel:

În ultimul timp, mai ales o dată cu începerea campaniei electorale pentru ocuparea funcțiilor de primari și consilieri județeni și locali se tot aduce vorba despre guvernările trecute. Se tot vorbește despre guvernarea PNȚCD-ului, despre perioada 1996-2000, însă se pare că populația și chiar unii dintre domniile voastre au uitat că acea perioadă a fost un amalgam de culori politice.

Cum oare s-a putut uita faptul că Partidul Democrat și Partidul Național Liberal au fost, alături de PNȚCD, două piese de rezistență ale guvernării din perioada menționată? De ce oare se confundă guvernarea precedentă doar cu defunctul PNȚCD? Vă pot răspunde eu! Pentru că se dorește ca cele două partide care acum au forțat o alianță contra naturii să fie absolvite de vina eșecului guvernului din anii 1996-2000.

Oare cele două partide, liderii lor nu sunt, de fapt, vinovați în aceeași măsură sau poate chiar mai mult pentru eșecul înregistrat? Eu sunt convins că așa stă situația. Eu sunt convins că cele două partide au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a ascunde că sunt părtașe la dezastrul pe care l-au creat.

Acum încearcă să revină pe poziții pe care le-au avut dar din care au privit cu dezinteres națiunea. Încearcă să pună mâna pe cârma unei țări, care, cu eforturile Guvernului Năstase, a reușit să iasă la liman. Să ne ferească Dumnezeu să ajungem pe mâna acestor oameni, acestor măscărici politici, actori de doi bani care nu speră mai mult decât îngroșarea buzunarelor lor proprii și ale apropiaților. Eu cred că ar fi bine ca noi, românii, să ne gândim bine înainte de a alege. Pentru că cea ce semănăm, vom culege. Semănând vânt nu putem culege decât furtună... Ar fi păcat să revenim acolo de unde am plecat, să ni se închidă orizonturile doar pentru că știm să uităm. Putem ierta, însă nu trebuie să uităm.

    Ioan Timiș - despre comportamente preelectorale;

Domnul Ioan Timiș:

Anul 2004 va fi ultimul din perioada postdecembristă când se vor desfășura alegeri pentru organele locale, Parlament și Președinție, deoarece în viitor, în conformitate cu modificările aduse Constituției, mandatul președintelui României va fi de 5 ani. Ca urmare, în anul 2008, electoratul român va fi chemat la urne numai pentru alegerile locale și parlamentare, iar în anul 2009 pentru cele prezidențiale.

Partidului Social Democrat îi revine misiunea să încheie un ciclu important al politicii românești și să pregătească premisele dezvoltării unui nou sistem electoral. Vreau să subliniez de la început importanța pe care P.S.D. o acordă procesului electoral în acest an deosebit de important, marcat de finalizarea negocierilor cu organismele Uniunii Europene. Insinuările iresponsabile ale opoziției cu privire la o eventuală fraudare a alegerilor pot aduce grave deservicii României în procesul de finalizare a negocierilor cu Uniunea Europeană.

Prin acest tip de comportament nedemocratic, prin calomnii la adresa oficialităților locale și a organizațiilor locale ale Partidului Social Democrat, opoziția urmărește probabil integrarea în Africa sau în Orientul Mijlociu în care ne-au afundat în perioada 1996-2000.

Din informațiile pe care le dețin încă din săptămâna trecută, la nivel guvernamental, s-a luat decizia de a solicita sprijinul Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg, care să ajute la monitorizarea modului în care se vor desfășura alegerilor în România. Prin acest gen de măsuri, Guvernul demonstrează încă o dată profesionalism, corectitudine și responsabilitate față de procesul electoral și față de alegători. Guvernarea ne onorează dar în același timp ne și obligă la seriozitate și, după cum evoluează scena politică din România, ne "condamnă" la câștig pe toate fronturile.

Toate încercările opoziției de a destabiliza situația politică din România vor fi sortite eșecului din mai multe motive. În primul rând, electoratul român s-a maturizat, înțelege foarte bine diferența dintre actul responsabil al guvernării și simpla "gargară ieftină" de la colțul străzii. În al doilea rând, relațiile bune de colaborare cu instituțiile europene, construite cu seriozitate de-a lungul a patru ani de guvernare responsabilă, nu pot fi zdruncinate de niște declarații ale unor iresponsabili care, în toată carierea lor politică, nu s-au făcut remarcați decât prin scandaluri de corupție, incompetență și deturnare a fondurilor europene.

Sunt absolut convins că adevărul va triumfa și îi va condamna pe mincinoși la cel puțin un sfert de secol de tăcere parlamentară.

    Cristian Sandache - cu mândrie, despre O Românie puternică într-o Europă unită;

Domnul Cristian Sandache:

"O Românie puternică într-o Europă unită"

Există încă voci ostile conceptului de integrare europeană, considerându-se că s-ar "eroda" temelia individualității noastre naționale, că ne-am transforma în slugi ale occidentalilor, ne-am depersonaliza etc. Din fericire, marea majoritate a opiniei publice din România, precum și partidele politice reprezentate în Parlamentul de la București au dat dovadă de suficientă înțelepciune, în sensul unei conexări a interesului național românesc cu exigențele Uniunii Europene.

Drumul nu va fi ușor, dar este unica noastră cale de a ne redobândi respectabilitatea la care avem demult dreptul - grație unei tradiții cultural-istorice de excepție. Vom fi mai puternici alături de cei puternici și, în consecință, va trebui să fim tot mai motivați, mai performanți și mai imaginativi. România nu a depus armele, destinul ei având șansa unei revigorări așteptate de atâta vreme. Avem un guvern alcătuit din oameni competenți și patrioți care știu să gestioneze foarte bine departamentele de care răspund. Avem o națiune remarcabilă în fața căreia trebuie să ne înclinăm cu respect și venerație în fiecare zi, pentru că ne oferă șansa de a fi și noi parte componentă a sa.

    Romeo Raicu - declarație privind poluarea din București și normele de mediu;

Domnul Romeo Raicu:

"Poluarea din București care bate recordurile europene"

Studiile de specialitate realizate în 26 de orașe europene plasează capitala României pe primul loc în topul celor mai poluate localități de pe bătrânul continent în ceea ce privește calitatea aerului.

Poluare, morbiditate, mortalitate, copii născuți cu malformații sau intoxicați cu plumb, tendința de creștere a temperaturii mai mare decât creșterea medie pe țară - acestea sunt efectele poluării. Bucureștiul a ajuns cea mai poluată, aglomerată și cea mai periculoasă capitală din această parte a lumii. Clima Bucureștiului se înrăutățește continuu, principala cauză fiind nerespectarea normelor de mediu.

În contextul deschiderii negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, Ministerul Apelor și Protecției Mediului a supus spre aprobare Guvernului documentul de poziție privind Capitolul 22 - "Protecția mediului înconjurător". Acest document prezenta angajamentele pe care România și le asuma pentru preluarea și aplicarea acquis-ului comunitar în domeniul mediului. Având în vedere exigențele procesului de aderare, a fost elaborată și Strategia protecției mediului în România pe termen scurt și mediu (2000 - 2004), care prezenta prioritățile și sarcinile ce reveneau instituțiilor și structurilor cu responsabilități în protecția mediului. Cu toate că acestea au fost adoptate la nivel guvernamental și de intenție, suntem încă departe de a asigura un mediu sănătos de viață, mai ales în marile așezări urbane.

Cu toate responsabilitățile și angajamentele asumate în fața Uniunii Europene, Bucureștiul este cea mai nocivă capitală europeană, cel mai aglomerat oraș din Europa Centrală și de est, bucureștenii înghit anual zeci de tone de praf, poluarea scurtează viața bucureștenilor cu patru ani, traficul rutier bucureștean este inamicul public numărul unu, centrul Bucureștiul este paradisul monoxidului de carbon și riscurile pe care le putem enumera sunt mult mai multe.

Toate aceste constatări, cât și înmulțirea "accidentelor" ce pun în pericol atât sănătatea mediului înconjurător, cât și a oamenilor au devenit deja îngrijorătoare. Anunțatele și așteptatele măsuri care să contribuie la o schimbare efectivă de atitudine - mai ales a autorităților cu atribuțiuni în domeniu - întârzie nepermis și nejustificat, și consider că este cazul, acum când nu este prea târziu, să se facă ceva!

Altfel, vorbele vor rămâne frumoase, pe hârtie, iar orășenii vor fi tot mai sufocați de flagelul poluării!

    Cristian Nechifor - despre ultimele decizii PSD în pregătirea alegerilor locale;

Domnul Cristian Nechifor:

În ultimele zece zile s-au petrecut evenimente importante în ceea ce privește structura Partidului Social Democrat și asta dacă privim prin prisma alegerilor pentru funcțiile importante la nivelul administrației publice locale. S-a remarcat foarte clar grija partidului de guvernământ și a liderilor acestuia pentru administrația locală, pentru candidații care au fost trimiși să lupte pentru a obține un câștig de cauză. De ce s-au întâmplat toate acestea? Pentru a face tot posibilul pentru a realiza ce a promis. Partidul Social Democrat nu a ținut cont de eforturile uneori supraomenești de care a fost nevoie pentru îndeplinirea obiectivelor care au dus țara noastră la un nivel de civilizație pe care îl doreau toți neglijat. Pentru că funcțiile din administrația publică locală sunt extrem de importante pentru partidul de guvernământ. Și toate aceste argumente au contat mult în alegerea candidaților pentru primăriile orașelor țării sau comunelor.

Ați văzut că ministrul de interne, Ioan Rus, va candida pentru ocuparea funcției de primar al Clujului, iar ministrul de externe, Mircea Geoană, accede la Primăria Capitalei. Sunt doi dintre cei mai importanți miniștri ai Cabinetului Năstase. Sunt două piese extrem de greu de înlocuit în aparatul ministerial și guvernamental, însă premierul Năstase a ales greul pentru binele funcționării aparatului administrativ de la nivel local. Este evident deci că Guvernul Năstase pune binele populației înaintea greului pe care trebuie să-l ducă cei din subordinea sa directă. Aceasta este încă o dovadă de coerență politică, aceasta este încă o dovadă de gândire lucidă, de maleabilitate, de întâmpinare a nevoilor națiunii cu toată deschiderea și interesul.

Cred că aceste decizii vor duce la dezvoltare și progres administrativ, la o întâmpinare activă și eficientă a problemelor administrației locale. Astfel, PSD este primul partid de guvernământ care pune interesul națiunii înaintea interesului politic de partid. Sunt convins că aceasta este o dovadă clară și indubitabilă de dăruire politică reală, fățișă, fără ascunzișuri.

    Ion Bozgă - marcarea extinderii europene ca eveniment istoric;

Domnul Ion Bozgă:

"Extinderea Uniunii Europene - eveniment istoric"

Uniunea Europeană are, începând de la l mai 2004, 25 de membri după extinderea istorică, în urma căreia au aderat la Uniunea Europeană: Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Malta și Cipru.

Aderarea a zece țări la Uniunea Europeană reprezintă un moment de speranță și oportunități, care nu le amenință acestora identitatea.

Dintre cele zece țări din Europa de Est și de Sud care au devenit membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene conform calendarului stabilit, opt dintre acestea sunt țări foste comuniste, pentru care aderarea la Uniunea Europeană marchează definitiv încetarea războiului rece în Europa.

Uniunea Europeană extinsă cu zece noi membri va avea un rol internațional important și, dacă va dispune de o Constituție, va deveni o mare putere mondială.

Extinderea Uniunii Europene reprezintă o capodoperă politică.

Chiar dacă este vorba de aderarea simultană a celui mai mare grup de state din istorie, aceasta nu este decât o etapă a procesului de extindere, care va continua și cu alte state. Romano Prodi a apreciat că "extinderea va permite noilor state membre să atingă o rată de creștere economică suplimentară de circa 2% pe an".

Guvernul României, condus de domnul Adrian Năstase, face eforturi să încheie toate capitolele până la finele anului 2004, urmând ca, din 2007, România să facă parte ca membru cu drepturi depline.

Felicit Guvernul României pentru efortul făcut în vederea atingerii celui mai important țel - integrarea în Uniunea Europeană.

    Dan Brudașcu - apel cu titlul: Stopați hidra satanisto-pesedistă!.

Domnul Dan Brudașcu:

"Stopați hidra satanisto-pesedistă!"

După cum cunoașteți, la 14 iulie 1789 a avut loc Revoluția Franceză, care a schimbat din temelii nu numai țara în care s-a desfășurat, ci întreaga Europă, iar ulterior întreaga lume. Valorile pe care le-au afirmat revoluținarii francezi: "Legalite, Fraternite, Egalite" vor rămâne reperele fundamentale ale oricărei democrații. Din păcate, ca urmare a contextului intern și internațional nefavorabil, programul revoluției de la 1789 nu a putut fi materializat, situația din Franța post-revoluționară agravându-se de la an la an, de la o lună la alta. După 15 ani, ca urmare a slăbiciunii forțelor politice revoluționare, în Franța s-a instaurat primul imperiu. În opinia unor specialiști, acesta a însemnat, în fapt, curmarea aspirațiilor revoluționare cu care s-a pornit la căderea Bastiliei. Deși, aparent, imperiul napoleonian a adus măreție și glorie poporului francez, făcând din Franța una din cele mai mari puteri militare ale epocii, pe plan internațional el a însemnat insecuritatea statelor, agresiune, război, moarte, suferințe și distrugeri fără de număr.

200 de ani mai târziu, în 22 decembrie 1989, are loc și în România un eveniment pe care unii îl consideră revoluție, iar alții lovitură de stat. Evenimentul de acum 15 ani punea capăt unui întreg șir de dictaturi de care, începând din 10 februarie 1938, poporul român nu a mai putut scăpa. Aproape la fel ca în Franța, în perioada care s-a scurs s-au adâncit confruntările politice, iar țara întreagă, din punct de vedere economic și social, se prăbușește cu fiecare zi. Nivelul de trai al populației este la cote care evidențiază caracterul dramatic cu care se confruntă populația țării.

Spre deosebire, însă, de forțele politice franceze, în România și-a afirmat caracterul malefic și distrugător, în principal, o forță politică, care, în mod cameleonic, și-a schimbat fără încetare numele, crezând că astfel populația va fi indusă în eroare cu privire la responsabilitatea ce îi revine. În prezent, aceasta se numește PSD și este principalul beneficiar al distrugerii, sub toate aspectele, a României post-revoluționare.

În momentul de față, la fel ca Franța începutului de veac XIX, România se află la răscruce, existând riscul real al restaurației unei forțe de tip dictatorial, care să arunce țara într-o situație fără întoarcere. Pentru a pune capăt regimului imperial al lui Napoleon Bonaparte, a fost nevoie de coalizarea tuturor statelor europene. Se cunosc și nu comentez acum și aici rezultatele, inclusiv pentru poporul francez.

În cazul în care poporul român nu va da dovadă de maturitate, înțelepciune și clarviziune, el riscă să repete greașeala făcută de poporul francez, lăsându-se atras într-o aventură periculoasă de cei care au furat revoluția română. Riscul unei asemenea întâmplări nedorite nu se repercutează doar asupra populației, ci și asupra echilibrului european, pentru că aceasta ar însemna, în fapt, reîntoarcerea la regimul de tip dictatorial pentru înlăturarea căruia și-au dat viața sute de tineri în decembrie 1989. Un alt efect la fel de grav este îndepărtarea României de obiectivele integrării în structurile Uniunii Europene, Uniune care nu admite state cu regimuri dictatoriale, respinge limbajul dublu și duplicitar, ideea restaurației partidului unic și totalitar, încălcarea principiilor statului de drept, încurajarea corupției și a clanurilor mafiote.

Iată de ce alegerile din 6 iunie 2004 sunt la fel de importante ca și ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 15 ani. În cazul în care populația României ar opta pentru regimul compromis al clanului Iliescu-Năstase, țara s-ar condamna la subdezvoltare, la izolare, la domnia unei forțe politice obișnuită să guverneze după metode și principii de tip mafiot. Avem sub ochii noștri, astăzi, o Românie adusă la sapă de lemn, o Românie sărăcită, umilită, batjocorită în demnitatea ei națională, cu milioane de șomeri și cu peste 15 milioane de cetățeni săraci și foarte săraci.

Cealaltă variantă, de fapt, singura adecvată acestei situații dramatice, este schimbarea, dar adevărata schimbare, iar soluția nu este decât una singură: sprijinul categoric acordat de populația țării singurei forțe politice responsabile, ferm angajată în lupta pentruapărarea interesului național - Partidul România Mare. 6 iunie 2004 ar putea deveni, așadar, "Thermidor-ul" poporului român, data când Hyidrei dictaturii patronate de foști agenți KGB și de gineri de înalți demnitari comuniști i se poate tăia definitv capul. Rezultatul votului în favoarea PRM și a candidaților săi, inclusiv la Cluj-Napoca și în județul Cluj este, așadar, mai mult decât hotărâtor.

Iată de ce vă cer tuturor să votați candidații PRM, pentru a nu da satisfacție Satanei, de ziua sa, votând pe reprezentantul său pe pământ românesc, respectiv PSD.

     

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc tuturor pentru participare.

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.1 din Legea nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (amânarea votului final).  

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Puiu Hașotti, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să declar deschisă partea a doua a ședinței de astăzi, destinată dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Din cei 345 de deputați, și-au înregistrat prezența 288. 57 sunt absenți, 20 participă la alte acțiuni parlamentare.

Aseară, stimați colegi, am parcurs împreună proiectele de pe ordinea de zi până la pct.23.

Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii obținute de instituțiile și unitățile de învățământ care organizează pe lângă acestea activități finanțate integral din veniturile proprii.

Suntem în procedură de urgență.

Din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială, este cineva? Nu.

Vă rog să anunțați.

Astfel, trecem la următorul punct.

Proiectul de Lege pentru completarea art.1 din Legea nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Domnule ministru Alexandru Mircea, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii se propune completarea art.1 din Legea nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Această completare a textului Legii nr.60/1991, așa cum a fost ea modificată și completată prin Legea nr.31/2004, este necesară pentru respectarea angajamentului asumat în acest sens de către România în "Programul de măsuri pentru intensificarea și accelerarea pregătirilor în vederea aderării la Uniunea Europeană" la pct.10 al Capitolului 24 - "Justiție și afaceri interne".

Completarea art.1 din legea în discuție cu un nou alineat vizează reglementarea declarării prealabile a tuturor competițiilor sportive internaționale și a manifestărilor sportive internaționale din România, indiferent de locația în care se desfășoară acestea.

Precizez că actualul text al art.1 are în vedere declararea în prealabil doar a competițiilor sportive care urmează să se desfășoare în piețe, pe căi publice ori în alte locuri în aer liber.

Având în vedere raportul favorabil, fără amendamente, întocmit de Comisia de specialitate a Camerei Deputaților, precum și faptul că a fost adoptat de către Senat în forma prezentată de Guvern, vă adresez rugămintea să aprobați această lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, poftiți, domnule coleg.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum deja a rezultat din spusele inițiatorului, Comisia a adoptat cu unanimitate de voturi acest proiect de lege, având în vedere avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituție și a art.86 din Regulamentul Camerei Deputaților, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Având în vedere importanța acestui proiect de lege, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților aprobarea acestuia în forma adoptată de Senat în ședința din 15 aprilie 2004.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, în forma adoptată de Senat, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final în ședința de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției internaționale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptată la New York la 15 decembrie 1997 (amânarea votului final).  

Revenim la ordinea de zi inițială, la proiectele care au fost fixate pentru ziua de astăzi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției internaționale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptată la New York la 15 decembrie 1997.

Suntem în procedură de urgență.

Vă rog, domnule secretar al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, să prezentați timpii de dezbatere.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Comisia juridică, de disciplină și imunități propune timp total de dezbatere 5 minute, câte un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnul secretar general al Ministerului de Externe vă prezintă proiectul.

 
   

Domnul Ion Diaconu (secretar general, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este vorba de o convenție care se înscrie în linia convențiilor de drept penal internațional. Ea stabilește infracțiunile și obligă fiecare stat care devine parte să le incrimineze în legea sa, să le urmărească și să le pedepsească.

Proiectul de convenție și proiectul de lege au fost văzute de Comisia juridică, de disciplină și imunități, au fost avizate în unanimitate, și se propune adoptarea.

România formulează, de asemenea, o declarație prin care se declară competentă să judece chiar și infracțiuni care, chiar dacă nu sunt comise pe teritoriul său, sunt comise împotriva unui cetățean, împotriva unui bun public, de un apatrid care își are reședința pe teritoriul său sau cu scopul de a constrânge statul să îndeplinească acte sau să se abțină de la îndeplinirea unor acte.

Este o convenție la care avem nevoie să fim parte, mai ales în acest an, în care avem calitatea de membru nepermanent al Consiliului de Securitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități, ținând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, ținând cont de avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, de asemenea, și de avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, a dezbătut în plenul său în data de 5 mai 2004 și a aprobat în unanimitate ca plenul Camerei Deputaților să dezbată Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției internaționale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptată la New York la 15 decembrie 1997.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului. Potrivit timpilor de dezbatere aprobați de către dumneavoastră.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției privind poluanții organici persistenți adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001.

Vă rog, domnule Jelev, să prezentați proiectul, din partea inițiatorilor.

   

Domnul Ioan Jelev (secretar de stat, Ministerul mediului și Gospodăririi Apelor):

Domnule președinte,

Onorați parlamentari,

Convenția privind poluanții organici persistenți a fost semnată la Stockholm în mai 2001. Ea prevede controlul și, de asemenea, restricționarea folosirii a 12 substanțe chimice, marea majoritate practic insecticide (dintre cele mai cunoscute, una este DTT-ul).

De asemenea, în această convenție sunt prevăzute o serie de obligații privind cercetarea și inventarea acestor substanțe. Acești poluanți organici persistenți au caracterul de a fi foarte mobili și de a ajunge la mari distanțe și, de aceea, s-a considerat necesară această restricționare.

De altfel, țara noastră a beneficiat și de niște programe finanțate de Banca Mondială, de Fondul Global de Mediu pentru identificarea și punerea în evidență a acestor substanțe și a măsurilor de eliminare.

Noi propunem ratificarea de către Parlament a acestei convenții.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, poftiți, domnule coleg.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege a fost aprobat de comisie cu unanimitate de voturi.

Fac mențiunea că, prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbatere și respectiv adoptare, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru industrii și servicii; de asemenea, și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Vă rugăm, domnule președinte, să supuneți spre dezbatere și adoptare acest proiect de lege, în forma și fondul prezentat.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină.

Stimați colegi,

La titlul legii dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de ratificare a convenției, convenție pe care o aveți anexată. Dacă aveți observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor.

Poftiți, doamna ministru, din partea inițiatorului, mai exact din partea Ministerului Justiției.

   

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor își propune să vină în întâmpinarea nevoilor de protecție a victimelor infracțiunilor din România, în concordanță cu principii și standarde europene în această materie, din care amintim Convenția europeană privind compensarea victimelor infracțiunilor, adoptată de Consiliul Europei la 24 noiembrie 1983, Recomandarea nr.85/11 privind poziția victimei în cadrul dreptului penal și procedurii penale, Comunicarea Comisiei Europene din 14 iulie 1999 intitulată "Victimele infracțiunilor în Uniunea Europeană. Reflecții privind standarde și acțiune", Cartea verde a Comisiei Europene din 28 septembrie 2001 - "Compensarea victimelor infracțiunilor".

Proiectul instituie patru categorii de măsuri destinate nevoilor victimelor infracțiunilor, începând cu informarea completă și corectă a acestora privind drepturile lor, consilierea psihologică reclamată de trauma emoțională pe care o infracțiune comisă cu violență sau care aduce atingere libertății sexuale o produce victimei, într-o asociere inevitabilă cu trauma fizică, asistența juridică gratuită și compensarea financiară de către stat a victimelor infracțiunilor săvârșite cu violență, compensare fundamentată pe principiile echității, solidarității sociale și reparației integrale a prejudiciului produs victimei.

Acestor măsuri, care vizează acțiuni directe de protecție a victimelor, li se adaugă obligația generală a Ministerul Justiției și Ministerului Administrației și Internelor de a asigura specializarea personalului care, în exercitarea atribuțiilor stabilite de lege, intră în contact direct cu victimele infracțiunilor, evaluează nevoile acestora și le satisfac adecvat fiecărei particularități.

Având în vedere eforturile organizatorice și financiare pe care le implică punerea în practică a dispozițiilor cuprinse în acest proiect de lege, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare, intrarea în vigoare este prevăzută la data de 1 ianuarie 2005.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, poftiți, și prezentați raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități, ținând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, ținând cont de asemenea că Senatul, în ședința din 19 aprilie 2004, a adoptat inițiativa legislativă menționată mai sus, în urma dezbaterilor a hotărât cu majoritate de voturi ca Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu amendamentele prevăzute în anexa la prezentul raport.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină în dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

Vă rog să urmăriți în paralel raportul comisiei și proiectul de lege.

La titlul acestuia, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.I. Votat în unanimitate.

La art.1, urmăriți amendamentul de la pct.3. Dacă aveți obiecțiuni. Votat amendamentul și se modifică articolul.

La art.2, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate în forma inițiatorului.

Art.3. Votat în unanimitate în forma inițiatorului.

Titlul Cap.II. Votat în unanimitate.

La art.4, urmăriți amendamentul de la pct.7. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.7. Admis amendamentul și se modifică art.4.

La art.5, vă rog să urmăriți textul. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți observații. Votat în unanimitate în formula inițiatorului.

La art.6 dacă aveți observații. Votat în unanimitate în formula inițială.

Titlul Cap. III. Votat în unanimitate.

La art.7, urmăriți amendamentul de la pct.11. Admis amendamentul și se modifică art.7.

La art.8, urmăriți amendamentul de la pct.12. Admis amendamentul și se modifică art.8.

La art.9, urmăriți amendamentul de la pct.13. Admis amendamentul și se modifică acest text.

La art.10, urmăriți amendamentul de la pct.14. Admis amendamentul și se modifică textul.

La art.11, urmăriți amendamentul de la pct.15. Admis amendamentul și se modifică articolul.

Art.12 și 13. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți observații. Votate în unanimitate în formula inițiatorului.

Titlul Cap.IV. Votat în unanimitate în formula inițiatorului.

Art.14. Urmăriți amendamentul de la pct.19. Admis amendamentul de la pct.19 și se modifică art.14.

Art.15. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți observații redacționale. Nu sunt. Votat în unanimitate textul inițial.

Art.16. Urmăriți amendamentul de la pct.21. Admis amendamentul și se modifică art.16.

Art.17. Urmăriți amendamentul de la pct.22. Admis amendamentul și se modifică art.17.

Art.18. Nu sunt amendamente. Dacă aveți observații. Votat în unanimitate în formula inițiatorului.

Art.19. Nu sunt amendamente. Dacă aveți observații. Votat în unanimitate în formula inițiatorului.

Art.20. Nu sunt amendamente. Dacă aveți observații. Votat în unanimitate în formula inițiatorului.

Titlul Cap. V. Urmăriți amendamentul de la pct.26. Admis amendamentul și se modifică titlul Cap. V.

Art.21. Urmăriți amendamentul de la pct.27. Admis amendamentul și se modifică art.21.

Art.22. Urmăriți amendamentul de la pct.28, pag.26-27. Admis amendamentul și se modifică textul art.22.

Art.23. Urmăriți amendamentul de la pct.29. Admis amendamentul și se modifică art.23.

Art.24. Urmăriți amendamentul de la pct.30. Admis amendamentul și se modifică art.24.

Art.25. Urmăriți amendamentul de la pct.31. Admis amendamentul și se modifică art.25.

Art.26. Urmăriți amendamentul de la pct.32. Admis amendamentul și se modifică art.26.

Art.27. Urmăriți amendamentul de la pct.33. Admis amendamentul și se modifică acest text.

Art.28. Urmăriți amendamentul de la pct.34. Admis amendamentul și se modifică textul.

Art.29. Urmăriți amendamentul de la pct.35. Admis amendamentul și se modifică textul.

Art.30. Urmăriți amendamentul de la pct.36. Admis amendamentul și se modifică art.30.

Art.31. Urmăriți amendamentul de la pct.37, pag.40 și 41. Admis amendamentul și se modifică textul.

Art.32. Urmăriți amendamentul de la pct.38. Admis amendamentul și se modifică textul.

Art.33. Urmăriți de la pct.39, pag.43-44. Admis amendamentul și se modifică art.33.

Art.34. Urmăriți amendamentul de la pct.40. Admis amendamentul și se modifică textul.

Titlul Cap. VI. Dacă aveți observații. Votat textul inițial în unanimitate.

Art.35. Urmăriți amendamentul de la pct.42. Admis amendamentul și se modifică art.35.

Art.36. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate textul inițial.

Stimați colegi,

Am parcurs textele acestui proiect de lege, pe care îl vom supune astăzi votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 cu modificările și completările ulterioare - Legea nr.400/2002 (amânarea votului final).  

Pct.5. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000, cu modificările și completările ulterioare - Legea nr.400/2002.

   

Domnul Culiță Tărâță:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare reformularea art.36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar, nr.18 din 1991, și ale Legii nr.169 din 1997.

Prin adoptarea Legii nr.1/2000 s-a urmărit ocrotirea acelor persoane cărora li s-a aplicat Legea nr.187 din 1945, dar cărora fie nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul, fie atribuirea le-a fost anulată.

Textul art.36 a fost interpretat și aplicat în mod diferit în practică în unele județe. Prin urmare, pentru interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art.36 din Legea nr.1/2000, s-a impus reformularea textului acestuia, așa cum a fost însușit de Guvern și de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, ținând seama de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Guvernului și de amendamentul comisiei de specialitate.

Vă rog să susțineți adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Nicolescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 cu modificările și completările ulterioare - Legea nr.400/2002, a analizat și a întocmit raportul.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar, nr.18 din 1991, și ale Legii nr.169 din 1997.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.1/2000 cu modificările și completările ulterioare face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederii art.73 lit. m) din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 32 de voturi pentru și o abținere în ședința din 4 mai 2004.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă opriți puțin.

Stimate reporter, colegii dumneavoastră obțin aceleași efecte pe care le urmăresc respectând Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.1 și 3 din Constituția României, republicată, și a art.86 alin.3 pct.2 lit.m) din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

S-a încheiat raport favorabil, pe care îl supunem aprobării plenului Camerei Deputaților.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Stanciu, vă rog să chemați înapoi reporterul pentru că a filmat scaunul dumneavoastră gol.

Vă rog să mă iertați pentru această pauză.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbaterile generale. Nu. Vă mulțumesc.

La titlul proiectului de lege, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.1. Admis amendamentul de la pct.1 și se modifică titlul proiectului de lege.

La cuprinsul art. I, urmăriți amendamentul de la pct.2. Comisia renumerotează acest text, fiind vorba de articolul unic, dar modifică și cuprinsul articolului. Dacă aveți obiecțiuni. Votat amendamentul de la pct.2 și se modifică textul.

Fiind vorba de un singur articol, vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii obținute de instituțiile și unitățile de învățământ care organizează pe lângă acestea activități finanțate integral din venituri proprii (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Reluăm ordinea de zi de la pct.24, pe care îl amânasem.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii obținute de instituțiile și unitățile de învățământ care organizează pe lângă acestea activități finanțate integral din veniturile proprii.

Suntem în procedură de urgență.

Doamna președintă a Comisiei pentru muncă și protecție socială, vă rog să prezentați timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propunem un timp de discuție de 10 minute, cu luări de cuvânt de un minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere propuși de doamna Smaranda Dobrescu. Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului, nefiind intervenții prealabile.

La titlul proiectului de lege în forma adoptată de Senat dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a ordonanței. Dorește cineva să intervină? Dacă sunt observații la articolul unic al proiectului de lege. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3, 4.

Poftiți, domnule coleg.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

La art.1 lit.b), propun să se înlocuiască sintagma "cadre didactice necalificate", care nici nu există, cu "cadre didactice suplinitoare". Dacă ar fi necalificate, nu ar putea să fie cadre didactice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă supărați, dar eu nu văd nicăieri "cadre didactice".

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Este "personal didactic necalificat".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles acum, dar dumneavoastră ați spus "cadre didactice", și textul nu este așa.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Da, așa este. Astfel, propun să fie: "personal didactic suplinitor".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este o problemă redacțională.

Supun votului dumneavoastră lit.b), în reformularea propusă de domnul deputat Antonescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat lit.b), în formularea propusă.

Art.2, 3, 4. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.5, care este și ultimul. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (amânarea votului final).  

Pct.26. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a propus respingerea.

Vă rog, domnule Florin Iordache, să motivați această propunere de respingere.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În data de 4 mai 2004, Comisia juridică, de disciplină și imunități a analizat Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

La dezbateri nu a participat inițiatorul, deși a fost anunțat despre ordinea de zi.

Cu prilejul examinării, membrii Comisiei au constatat că propunerea legislativă are în vedere modificarea alin.2 al art.98 din Secțiunea V "Incompatibilități privind funcționarii publici". Această interdicție nu poate viza funcționarii publici care nu sunt membri de partid și care participă la adunarea generală sau la activitatea organelor colegiale de conducere, dar cu condiția de a nu avea funcții de conducere în organele executive ale unui partid politic. Prin urmare, incompatibilitatea funcționarilor publici apare în momentul deținerii unei funcții din structurile de conducere executive ale unui partid politic, de natura funcțiilor de președinte, președinte executiv, secretar general sau ale altor funcții similare acestora.

În urma examinării, membrii Comisiei au hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină. Nu dorește nimeni.

Vom supune astăzi votului final propunerea de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991 (amânarea votului final).  

Pct.27. Propunerea legislativă privind completarea Legii cetățeniei române.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a propus respingerea.

Aveți cuvântul, domnule Florin Iordache.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil prezenta propunere legislativă.

Senatul, în ședința sa din 1 aprilie 2004, a respins inițiativa legislativă menționată mai sus.

Guvernul, în punctul său de vedere, a precizat că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor în comisie, s-a hotărât cu majoritate de voturi respingerea Propunerii legislative privind completarea Legii cetățeniei române.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri cu privire la această propunere. Nu.

Vom supune astăzi votului final propunerea comisiei.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001, pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale nr. 347/2002 (amânarea votului final).  

Pct.28. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale.

Comisia a propus respingerea acestei inițiative.

Îl rog pe domnul Florin Iordache, secretarul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, să motiveze această propunere.

   

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cu Avizul nr.491, Consiliul Legislativ a avizat negativ această inițiativă legislativă.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ propunerea legislativă, iar Guvernul, prin punctul de vedere trimis Senatului, menționează că nu susține promovarea acesteia.

Senatul, în ședința sa din 26 aprilie 2004, a respins propunerea legislativă.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în plenul său, au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/ 2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină, eventual inițiatorul, cu privire la această propunere. Nu.

Vom supune propunerea comisiei de respingere a inițiativei votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105 din 24 octombrie 2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală (amânarea votului final).  

Pct.29. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală.

Doamna președinte Smaranda Dobrescu, aveți cuvântul pentru a vă susține propunerea de respingere a inițiativei.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asemenea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, asemenea punctului de vedere al Guvernului și votului dat în Senat, membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială, prin vot, au hotărât de asemenea respingerea acestei inițiative legislative, întrucât art.12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.105/2003 prevede corectarea anuală a cuantumurilor alocației familiale complementare și a alocației de susținere pentru familia monoparentală în funcție de evoluția prețurilor de consum, această corecție fiind aprobată prin hotărârea Guvernului.

De asemenea, principala critică exprimată în expunerea de motive cu privire la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească solicitanții alocațiilor este nejustificată și nu se regăsește în textul propunerii de modificare, care vizează doar cuantumul celor două alocații.

În consecință, membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială vă propun respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină, inițiatorul sau alt coleg. Nu.

Vom supune propunerea de respingere a inițiativei votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern (amânarea votului final).  

Pct.30. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.147/2000 privind reducerea acordată pensionarilor pentru transportul intern.

Rog Comisia pentru muncă și protecție socială să își susțină propunerea de respingere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La Comisia pentru muncă și protecție socială s-a primit avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, punctul de vedere negativ al Guvernului, și am luat act de respingerea făcută de Senat.

Membrii Comisiei au hotărât să propună plenului de asemenea respingerea acestei inițiative întrucât o asemenea prevedere contravine scopului Legii nr.142/1992 privind tichetele de masă, care reglementează acordarea tichetelor de masă pentru salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, deci în general personal contractual, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, suportându-se tichetele de masă pe costuri de către angajator.

Cu alte cuvinte, în afara unei relații de muncă, ele nu pot fi acordate. Acesta este motivul pentru care membrii comisiei vă propun respingerea inițiativei legislative.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește inițiatorul sau cineva dintre dumneavoastră să intervină cu privire la această propunere? Nu.

O vom supune votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 345 din 1 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 371 din 1 iunie 2002 privind Taxa pe valoarea adăugată (amânarea votului final).  

La punctul 31: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.345/2002 privind Taxa pe valoarea adăugată.

Domnule vicepreședinte Grigoraș, aveți cuvântul să motivați propunerea de respingere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă în dezbatere are ca obiect de reglementare abrogarea alin.2 al art.27 din Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată. Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată a fost abrogată prin Codul fiscal care este în vigoare de la 1 ianuarie a.c. În aceste condiții, constatăm că inițiativa legislativă nu mai are obiect de reglementare și vă propunem astfel respingerea acesteia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină, inițiatorul sau alt coleg? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu. Comisia pentru administrație publică.

E cineva din Comisia pentru administrație publică? Nu este nici un coleg din Comisia pentru administrație publică? Domnul Florescu. Deci propunerea cu Fondul de mediu.

   

Domnul Ion Florescu:

Rog să fiu scuzat de întârziere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia propune respingerea proiectului de lege, pentru că reglementarea de la lit. g), alin.1 al art.8 din Legea nr.73 privind Fondul pentru mediu se regăsește și în Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu, motiv pentru care prezentul proiect de lege nu-și are obiect de reglementare. Așadar, raportul comisiei este pentru respingere și a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Guvernului este de acord cu propunerea comisiei.

Dacă dumneavoastră, dintre cei prezenți, doriți să interveniți cu privire la propunerea comisiei de respingere a proiectului? Nu.

Vom supune propunerea votului final la sfârșitul programului anunțat.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alineatului 1 al articolului 101 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.75 din 5 februarie 2003 (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea alin.1 al art.101 din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii.

Comisia pentru muncă propune respingerea acestei inițiative.

Aveți cuvântul, doamnă președinte.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă a analizat această propunere legislativă împreună cu avizul negativ de la Comisia juridică și de la Guvern și a ținut cont și de respingerea de către Senat a acestei propuneri.

Vă propunem, și noi, respingerea inițiativei, din următoarele motive. În primul rând, reglementările privind convențiile civile din Legea nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, la care fac trimitere inițiatorii au fost abrogate expres de art.IV al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.19 privind sistemul public de pensii și pentru modificarea art.II și III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9/2000. În al doilea rând, problema ce se dorește a fi rezolvată prin această inițiativă legislativă a fost deja reglementată prin art.5 din Normele metodologice privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.400/2003 care prevede posibilitatea angajării administratorului pe bază de convenție civilă de prestări servicii. Convențiile civile de prestări servicii sunt supuse dispozițiilor Codului civil, iar nu celor din Codul muncii.

Având în vedere toate aceste date, vă propunem respingerea inițiativei legislative.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește inițiatorul sau altcineva dintre dumneavoastră să comenteze propunerea comisiei? Nu. O vom supune votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor obligate de regimul comunist să-și efectueze stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în unitățile militare cu profil de construcții în fostele G.A.S. (I.A.S.-uri) și alte formațiuni de muncă în perioada 1950-1961 (amânarea votului final).  

Punctul 34. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor obligate de regimul comunist să-și efectueze stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Comisia pentru muncă ne propune respingerea acestei inițiative.

Aveți cuvântul, doamnă președinte.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

De asemenea, ne-am confruntat cu avizul negativ al Comisiei pentru buget, al Comisiei pentru apărare, cu punctul de vedere negativ al Guvernului și cu respingerea Senatului.

Membrii Comisiei de muncă vă propun, de asemenea, respingerea acestei inițiative legislative, din următoarele considerente. În primul rând, nu se poate face o asimilare între beneficiarii prevederilor Legii nr.309/2002 care au fost considerați tineri prisos de contingent și au efectuat stagiul militar doar prin muncă prestată în detașamentele serviciului muncii subordonat Ministerului Construcțiilor, pe criterii de selectare și în condiții discriminatorii și înjositoare și persoanele care și-au efectuat stagiul militar în unități subordonate Ministerului Forțelor Armate, îndeplinindu-și o îndatorire conform Constituției, fapt care nu presupune, în nici un caz, o reparație. În al doilea rând, includerea în rândul beneficiarilor dispoziției Legii nr.309 și a persoanelor care și-au satisfăcut stagiul militar în alte formațiuni de muncă, în perioada 1950 - 1961, ar conduce la un tratament discriminatoriu față de cei care au executat lucrări în economia națională pe timpul efectuării stagiului militar până în 1990.

Având în vedere aceste argumente, membrii Comisiei de muncă au respins propunerea legislativă și vă propun, și dumneavoastră, să faceți același lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă inițiatorul sau altcineva dorește să intervină la această propunere? Nu. O vom supune votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind constituirea Centrului cultural creștin-ortodox al Mănăstirii Cernica (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind constituirea Centrului cultural creștin-ortodox al Mănăstirii Cernica.

Comisia pentru cultură, dacă e cineva?

Domnule președinte Mihai Mălaimare, aveți cuvântul să vă susțineți propunerea de respingere a inițiativei.

   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cu părere de rău, pentru că e vorba de un coleg de al nostru la care noi ținem, Comisia pentru cultură propune respingerea acestui proiect de lege. El, de altminteri, are și aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și din partea Guvernului. Votul comisiilor, pentru că a fost vorba de un raport comun, în Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale 12 deputați, din totalul de 15 membri ai comisiei, iar în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă 18 deputați, din cei 19 ai comisiei, au fost prezenți la lucrările noastre, s-a votat împotrivă, cu 11 voturi pentru și 1 contra, în momentul votării. În adoptarea acestei decizii, comisiile au pornit de la constatarea faptului că propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea Centrului cultural creștin-ortodox al Mănăstirii Cernica și restituirea proprietăților mobile și imobile preluate abuziv din patrimoniul acesteia după anul 1945, dar că textul propunerii este confuz, conducând la un paralelism în cadrul legal deja existent pentru retrocedarea terenurilor și bunurilor.

Înființarea unui centru cultural, ca persoană juridică, se poate realiza în temeiul Ordonanței Guvernului nr.26/2000 privind asociațiile și fundațiile, și nu printr-o lege specială, mai ales că în inițiativa legislativă de față se vorbește de constituirea Centrului cultural creștin-ortodox al Mănăstirii Cernica, fără a se preciza scopul și obiectivele pentru care se înființează.

Sub aspect tehnic, propunerea legislativă este, deci, necorespunzătoare, așa cum rezultă și din avizul Consiliului Legislativ.

Guvernul, prin punctul de vedere, nu susține promovarea propunerii legislative, considerând că dispozițiile sale sunt neclare, nefiind prevăzută forma juridică de organizare a Centrului cultural, relația acestuia cu Mănăstirea Cernica, în vreme ce reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri în suprafețe mai mari decât cele prevăzute în legislația din domeniul Fondului funciar ar crea o situație privilegiată pentru Mănăstirea Cernica, în raport cu celelalte mănăstiri, fiind nejustificată, în același timp.

În ceea ce privește bunurile mobile, modalitatea restituirii către mănăstire este neclară și incompletă, având în vedere că acestea se află în proprietatea privată a unor persoane care nu pot fi expropiate fără a aduce atingere principiului constituțional privind ocrotirea proprietății de către stat. Pe de altă parte, pentru bunurile mobile clasate în patrimoniul cultural-național, există o procedură legală de restituire prevăzută în Legea nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

Noi propunem respingerea proiectului de lege și vă rugăm să adoptați raportul, așa cum l-am redactat.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Inițiatorul sau alți deputați? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că se poate spune orice despre o inițiativă legislativă. Puteau fi formulate și eu însumi am procedat la îmbunătățirea propunerii legislative, lucrul era firesc și necesar, dar se constată că între două compartimente ale Ministerul Culturii, și anume Compartimentul de culte și Compartimentul de monumente istorice, nu se comunică în mod normal, precum nu s-a comunicat în mod normal, nici între cele două comisii ale Camerei Deputaților care au fost chemate să discute în fond propunerea legislativă. De ce, pentru că pe malul stâng al lacului Cernica se află mănăstirea Cernica, iar pe malul drept, în apropiere, se află un sit arheologic format din patru straturi, două creștin-ortodoxe și două antice, care coboară până la adâncimea de 6.000 de ani și atestă o civilizație extraordinară în zonă. Necomunicarea între compartimente a dus la neînțelegerea faptului că fără cheltuieli, ci, dimpotrivă, cu venituri foarte bune se putea realiza un pelerinaj și un turism adecvat între cele două părți ale lacului, cu rezonanță internațională.

Dacă lucrul nu a fost înțeles ca atare și atribuirea Mănăstirii Cernica, nu e vorba de o lege, ci de o atribuire, adică de o ridicare în rang pe care Parlamentul o putea face în limitele tradiției noastre străvechi în această privință, eu cred că, dacă ne ajută bunul Dumnezeu, vom relua propunerea administrativă și, cu siguranță, ne vom bate pentru ea, pentru că Mănăstirea Cernica merită altă situație între mănăstiri, ea fiind unicat, prin poziție și prin ceea ce atestă cultura românească străveche din jurul ei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Vom supune propunerea votului final astăzi.

 
Dezbaterea cererii privind constituirea unei comisii de anchetă.  

Stimați colegi,

Ne apropiem de ora 11,30, ora votului final și, până atunci, vă propun să dezbatem și cererea unui grup de parlamentari privind constituirea unei Comisii de anchetă cu privire la situația din sănătate.

Cine dintre inițiatori dorește să intervină? Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Ion Luchian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Este arhicunoscut că sistemul sanitar din țara noastră o duce rău, de o bună bucată de vreme și o duce din ce în ce mai rău, prin scăderea an de an a finanțării sau alocarea sumelor colectate la sistemul asigurărilor de sănătate disproporționat. Întreaga comunitate medicală a semnalat direct și prin intermediul presei că alocația bugetară este insuficient fundamentată și că, în urma aprobării bugetului de către Parlament, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a calculat valori ale punctului care nu acoperă cheltuielile a până la 35% din cabinetele medicale.

Parlamentarii nu ar fi dat aprobarea pentru bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate dacă aceste calcule ar fi fost aduse la cunoștința Parlamentului, concomitent cu introducerea proiectului de buget. Aprobarea bugetului despre care Guvernul știa că este insuficient ar fi trebuit să se facă cu indicarea modificărilor structurale ale sistemului sanitar, pentru a se putea face o încadrare în prevederile bugetare. Guvernul și-a luat obligația de a achita datoriile pentru anul 2002 din bugetul aprobat de Parlament pentru anul 2003, fără ca această cheltuială să fie prevăzută în bugetul aprobat de Parlament.

Constituția interzice aprobarea unor cheltuieli fără a fi indicată sursa, iar sursa indicată de Guvern prin ordonanța de urgență avea altă destinație. Prin două ordonanțe de urgență aprobate la începutul anului, plățile aferente datoriilor sistemului sanitar au început a se efectua chiar din bugetul anului în curs. Aceasta explică de ce, la această dată, sunt datorii încă neplătite de la sfârșitul anului 2002 și nu mai vorbesc în 2003. Datorită acestor perturbări, au apărut semnale privind insuficienta finanțare a sistemului sanitar. Cel mai grav afectați de această subfinanțare sunt medicii de familie, mai ales cei care au un număr până la 1.000 - 1.200 de asigurați înscriși, nu reușesc să obțină venituri mai mari decât cheltuielile. Uneori, și am semnale, pentru că s-au prezentat la cabinetul parlamentar și mi-au spus că duc bani de acasă să plătească personalul și nu au această obligație.

Totodată, spitalele au dovedit cu acte că bugetele pe anul în curs nu le ajung decât până în 2004. Situația asta există și în Prahova. Semne de întrebare privind modul de fundamentare a bugetului consolidat al sistemului sanitar au fost ridicate și de numărul impresionant de muncitori care pleacă în străinătate, astfel încât contribuția a aproape 2 milioane de oameni nu se regăsește în Fondul asigurărilor de sănătate.

Pentru a agrava și mai mult situația sistemului sanitar Guvernul României a propus, prin hotărâri de guvern, scutiri de plată de ordinul sutelor de miliarde, scutiri care ar fi trebuit să se regăsească în Fondul asigurărilor de sănătate și să nu fie plătite de contribuabili, prin alte mijloace. Pot să vă spun că, în foarte multe spitale din România, chiar dacă, prin sondajele pe care le-au făcut Ministerul Sănătății și organele de control conduse de domnul ministru Blănculescu, a scăzut consumul de medicamente, pentru că cheltuielile se fac mai judicios. Vreau să vă spun că mai mult de 30% din cheltuielile spitalelor sunt acoperite de pacienți. Vreau să vă spun că, chiar în București, legat de o intervenție chirurgicală, eu trebuie să plătesc 4 milioane să acopăr kit-urile care se folosesc la o operație, ceea ce nu este corect. Cu toate acestea, Guvernul afirmă că situația sistemului sanitar este sub control.

În prezent, există un număr inacceptabil de persoane care au beneficiat de amânări la plata contribuției la Fondul asigurărilor de sănătate...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu vreau să vă...

 
   

Domnul Ion Luchian:

Imediat termin.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Luchian:

Și Guvernul nu a o ferit posibilitatea recuperării acestor creanțe. Un singur exemplu al rezultatelor acestei politici guvernamentale: coșmarul prin care trec pacienții, pe care-i știți și dumneavoastră, din maternități și din spitalele de psihiatrie și nu numai. Soluția Guvernului: spitalele au trecut în subordinea administrațiilor locale, fără ca, în bugetele acestora, să se regăsească și sume pentru a susține aceste instituții. În acest mod, odată cu descentralizarea, a dispărut și finanțarea acestora, cu excepția sumelor ce provin exclusiv din prestații medicale. Guvernul a luat, în anul 2003, decizia de a transforma aproximativ 25% din spitale în unități medico-sociale. Pentru acestea nu se regăsesc nicăieri bani. De altfel, știți și dumneavoastră, că veniți din toate colțurile țării, cam ce eficiență au avut aceste unități medico-sociale, deși ele sunt absolut necesare.

Deoarece situația gravă a finanțării sistemului sanitar are repercusiuni asupra întregii populații, considerăm că parlamentarii, deputații, reprezentanți aleși ai poporului român, au dreptul și chiar datoria de a fi corect informați asupra cauzelor acestor disfuncționalități. Deoarece majoritatea deciziilor au fost luate, în privința finanțării sistemului sanitar, adoptate doar prin ordonanță de urgență, constatăm că Guvernul trebuie să prezinte Parlamentului, fiind responsabil de dezastrul din sistem, o informare corectă. De aceea noi solicităm formarea unei comisii parlamentare care să analizeze, să intre în posesia cuantumului fondurilor pentru sănătate, să vedem modul cum au fost repartizate, când și cum se vor plăti datoriile din spitalele din România și dacă spitalele, sistemul sanitar au acoperit financiar, până la sfârșitul anului, cheltuielile.

Eu cred, pentru că lucrez în sistem, că o afirmație că bugetul pe anul 2004 ar ajunge până la sfârșitul anului este doar o vorbă pe hârtie. Cred că dumneavoastră o să fiți de acord că o comisie a Parlamentului trebuie să analizeze modul în care se utilizează fondurile din sistemul sanitar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, din partea Grupului PD.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Începând cu anul 2001, sistemul sanitar a intrat într-o criză cronică de profunzime nemaiîntâlnită până acum. Afirmațiile specialiștilor în această privință au fost reluate și de către fostul ministru al sănătății, domnul Mircea Beuran, obligat să recunoască că sistemul sanitar românesc traversează cea mai gravă criză din ultimii 60 de ani. Această afirmație sintetizează, în câteva cuvinte, starea deplorabilă a sistemului sanitar românesc, iar cifrele nu fac altceva decât să o confirme. Alocarea bugetară pentru sănătate, în jur de 4% din p.i.b., ne situează pe unul dintre ultimele locuri din Europa, în timp ce media țărilor europene este de circa 6%. Cheltuielile totale pentru sănătate ale fiecărui locuitor reprezentau, în 2001, în România, 90 de dolari pe an, în timp ce, până și în Bulgaria, suma era de 150 de dolari. Ani la rând, Fondul național de asigurări de sănătate a fost intenționat planificat cu un excedent care nu s-a mai regăsit niciodată în cheltuielile pentru sănătate, ci a fost folosit pentru astuparea găurilor negre ale economiei românești sau pentru a echilibra deficitele altor fonduri sociale. Situația aceasta este agravată de proasta colectare a contribuțiilor pentru sănătate: circa 82% în 2001, conform Curții de Conturi, care a făcut ca în septembrie 2002 sumele neîncasate să ajungă la un nivel de circa 27.000 de miliarde.

În timp ce statul este incapabil să-și îndeplinească una din funcțiile sale de bază, aceea de a colecta banii, el găsește de cuviință să stimuleze în continuare disciplina financiară, recurgând la reeșalonarea datoriilor și anularea penalităților pentru sute de societăți comerciale. Înțelegerea de care dă dovadă Guvernul se manifestă mai ales în cazul clienților și prietenilor politici, cărora li se iartă sau li se convertesc în acțiuni datorii de mii sau zeci de mii de miliarde. În acest timp, sumele pe care medicii au dreptul să le folosească pentru fiecare pacient sunt de domeniul ridicolului - circa 2.200 de lei pentru medicamente și 750.000 de lei pe lună pentru analize pentru fiecare cetățean în anul 2002.

Salariile personalului medical continuă să fie printre cele mai scăzute comparativ cu cele ale colegilor din țările europene, dar și cu celelalte ramuri de activitate din România, deasupra acestora doar lucrătorii din industria textilă, conform statisticilor, se află sub nivelul sănătății. Toate acestea se referă în imposibilitatea României de a-și depăși condiția de codaș al Europei în ceea ce privește mortalitatea infantilă, decesele materne, speranța medie de viață, cazurile de SIDA infantilă, hepatita gen TBC, mortalitatea prin boli cardiovasculare. Acești indicatori folosiți în toate statisticile serioase pentru a cuantifica nivelul calității vieții unei populații arată, fără drept de tăgadă, mediocritatea care caracterizează, în acest moment, situația sănătății din țara noastră. De aceea Grupul parlamentar al Partidului Democrat susține ca extrem de necesară constituirea unei Comisii parlamentare de anchetă a situației din sănătate, convins că cetățenii au dreptul să știe ce se întâmplă cu banii lor și mai ales cine își bate joc de sănătatea lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Din partea UDMR-ului, dorește cineva să intervină? A PRM-ului?

Domnul Alexandru Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că discuția despre ceea ce se întâmplă în sănătate este o discuție care ne privește pe toți și multe lucruri sunt încă de făcut în domeniul sănătății și asta este un lucru evident. Este dincolo de tăgadă faptul că există probleme mari în acest domeniu și ele așteaptă să fie rezolvate. Trebuie spus că, din păcate, aceste lucruri fiind de foarte mulți ani și încă, până acum, multe dintre ele nu s-au rezolvat, deși există câțiva pași care s-au făcut în domeniul acesta, unii din acești pași fiind foarte importanți.

Aș vrea să le reamintesc colegilor mei că atunci când am votat bugetul, una din discuțiile care au avut loc aici în plenul Parlamentului a fost legată de acest excedent de care se vorbea și că prin demonstrația făcută de către ministrul finanțelor la data respectivă și acceptată de plenul Parlamentului s-a ajuns la concluzia că anul acesta în buget nu mai este vorba de nici un excedent la bugetul sănătății, la bugetul fondului național de sănătate. Pe de altă parte, trebuie spus că este adevărat, probabil că se colectează cam 90 de dolari de la fiecare cetățean, numai că în urmă cu câțiva ani, prin anul 1998, 1999, 2000 era sub 70.

Aș vrea însă să vin puțin la cererea pe care colegii noștri au depus-o și trebuie spus că din punct de vedere tehnic, această cerere nu poate fi baza unei comisii de anchetă. În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, art.71, care stă la baza constituirii unei comisii, noi aveam nevoie de un proiect de hotărâre, și nu de o expunere de motive și o simplă cerere. De altminteri, totdeauna așa au fost făcute toate cererile de comisie de anchetă.

Pe de altă parte, ceea ce s-a spus aici nu este și ceea ce scrie în expunerea de motive și în cererea pe care grupurile parlamentare respective o fac, pentru că de fapt în expunerea de motive se vorbește despre Legea bugetului, care a fost votată de Parlament, se vorbește despre intenții legislative care încă nu au fost votate de Parlament sau alte chestiuni de genul acesta, iar lucrurile spuse aici nu sunt deloc amintite, deși, repet, unele dintre ele, fără a fi adevărate, constituie încă probleme care sunt în atenția actualului Guvern.

Aș mai vrea doar să spun că aceste ipoteze sau suspiciuni pe care le au colegii mei, nu pot sta la baza unei hotărâri de a înființa o comisie de anchetă, ele trebuiesc întâi rezolvate prin căile parlamentare care le stau la dispoziție, cerere de informații, întrebări, interpelări, pentru a avea o bază documentară, eventual pentru o comisie de anchetă.

Trebuie să spun în încheiere că, din punctul nostru de vedere, această comisie de anchetă nu este justificată de nici un fel, nici prin ceea ce ne-au prezentat colegii noștri, nici prin ceea ce au susținut astăzi și în expunerea de motive pe care ne-au prezentat-o. De aceea, Grupul parlamentar al PSD va respinge această cerere de comisie de anchetă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă mai dorește cineva să intervină? Da, poftiți. Domnul Márton Árpád.

Stimați colegi,

V-aș ruga să vă adunați în sală pentru că o să începem în curând procedura votului final, inclusiv asupra propunerii de judecător la Curtea Constituțională. Vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă spun sincer, pe mine ieri m-a surprins acest document pe care l-am primit din partea unor grupuri parlamentare care au într-adevăr juriști de marcă, deci, ar fi trebuit să observe acele elemente esențiale de fond și de formă pe care antevorbitorul le-a exprimat aici. Eu, când am citit această coală de nici jumătate de pagină scrisă, am crezut că stau în fața unei noi moțiuni voalate. Termenul de 45 de zile de la data când am accepta, mă ducea iarăși la o idee de nu știu de ce. Adică, inițiatorii, în această perioadă, nu au ce face, deci, nefiind ocupați vor să investigheze câteva lucruri, poate pentru că doresc din când în când să mai apară pe sticlă cu declarații în domeniul sănătății. Este posibil, pentru că, într-adevăr, deși foarte interesant, conform sondajelor de opinie, populația, din păcate nu este atât de interesată de acest domeniu pe cât de gravă este situația sănătății în România. Cu toate acestea, pur și simplu nu le-am înțeles activitatea, decât că vor o dezbatere mai îndelungată asupra unei moțiuni voalate.

Mai departe, dacă pornim de la ideea reală, de la faptul în sine că sunt mari probleme în sănătate, incontestabil, acestea, într-adevăr, au cel puțin trei cauze; una - lipsa banilor, a doua - administrarea defectuoasă și a treia - este incoerența legislativă, coerență care ar fi trebuit să fie impusă de Comisia pentru sănătate și familie, condusă de o persoană dintr-un partid semnatar. Eu cred că, în primul rând, ar fi trebuit să se realizeze această coerență, aceasta intră în exigența legislativă încât să nu permită, de exemplu, administrarea defectuoasă a banilor puțini. Ca atare, nici noi nu putem susține acest ceva despre care nici nu știm ce este. Vă mulțumesc.

 
Numirea unui judecător la Curtea Constituțională (neîntrunirea numărului necesar de voturi pentru numire).  

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ne vom exprima votul final asupra acestei cereri de constituire a unei comisii, și, la aceste ore de vot final, v-aș propune în continuare să audiem raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu privire la numirea unui judecător la Curtea Constituțională, între timp sper să vină și colegii noștri, și numirea judecătorului să o facem la sfârșitul ordinii de zi, cu vot final, pentru că va fi vot nominal și există riscul ca după ce și-l exprimă fiecare să plece din sală.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, domnul profesor Neagu, să prezinte raportul comisiei. În sală se află doi dintre cei propuși de către comisie: doamna Aspasia Cojocaru și domnul Flavius Baias. Exista și o propunere din partea PRM-ului, doamna Jipa. Doamna deputat Jipa nu este în sală? Să poftească în sală, să fie prezentă la audieri. Aveți cuvântul, domnule profesor.

   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată de către Biroul permanent al Camerei Deputaților cu audierea candidaților propuși de către grupurile parlamentare în vederea numirii unui judecător la Curtea Constituțională pentru un mandat de 9 ani.

În conformitate cu prevederile art.7 alin.5 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, la Comisia juridică au fost depuse următoarele candidaturi: doctor în drept Flavius Baias - din partea Grupului parlamentar al PNL; doctor Aspasia Cojocaru - din partea Grupului parlamentar al PSD și doctor Florina Ruxandra Jipa - din partea Grupului parlamentar al PRM.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, întruniți în ședința din 6 mai 2004, au procedat la verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute în art.143 din Constituția României, republicată, precum și condițiilor prevăzute în art.37 alin.1 și art.38 din Legea nr.47/1992, republicată, condiții pe care trebuie să le îndeplinească candidații propuși pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Cu această ocazie s-a constatat că dosarele depuse de candidații Flavius Baias, Aspasia Cojocaru și Florina Ruxandra Jipa sunt complete și conțin întreaga documentație prevăzută de dispozițiile legale menționate mai sus. Astfel, candidații îndeplinesc condițiile privind pregătirea juridică superioară, înaltă competență profesională și vechimea de peste 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.

Fiecare candidat și-a dat acordul scris, precum și angajamentul de a demisiona, în cazul numirii sale în funcția de judecător la Curtea Constituțională, din funcție și din partidul al cărui membru este. Fiecare candidat a depus declarație pe proprie răspundere că nu a fost agent sau colaborator al organelor de Securitate și nu a făcut poliție politică.

Potrivit prevederilor art.7 alin.5 din Legea nr.47/1992, republicată, Comisia juridică, de disciplină și imunități a audiat pe fiecare candidat în parte. Candidatul respectiv și-a prezentat curriculum vitae și a răspuns întrebărilor formulate de către deputați. De asemenea, membrii comisiei au făcut aprecieri asupra activității profesionale și științifice desfășurate de către candidatul audiat.

După audierea fiecărui candidat s-a trecut la procedura de vot, rezultatul exprimării acestuia fiind următorul: Florina Ruxandra Jipa - unanimitate de voturi; Aspasia Cojocaru - unanimitate de voturi; Flavius Baias - 4 voturi pentru și 7 voturi împotrivă.

Față de aceste considerente, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 din Constituția României și ale art.37 alin.1 și art.38 din Legea nr.47/1992, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în conformitate cu prevederile art.7 alin.4 din legea sus-menționată, recomandă plenului Camerei Deputaților audierea celor 3 candidați, în vederea numirii unui judecător la Curtea Constituțională. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, ați ascultat raportul comisiei, dacă cineva dintre dumneavoastră dorește să facă vreun comentariu? Nu.

Domnul ministru Gaspar dorește să facă o apreciere cu privire la raportul comisiei. Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea asupra raportului comisiei este în calitate de deputat, și nu de membru al Guvernului.

Vreau să fac o precizare care cred că se impune pentru că din modul în care a fost redactat un pasaj din raportul comisiei, ar rezulta că cei care urmează să fie aleși să-și dea demisia din funcție sau din partidul al cărui membru sunt, deci, este un angajament prealabil care se face, iar în ceea ce privește starea de incompatibilitate, deci, mă refer la funcție, este vorba de o funcție publică sau privată, pentru că toți 3 candidații, vreau să vă spun că au titlul de profesori universitari și sunt în activitate. Așa cum este precizat, că urmează să-și dea demisia din funcție, eu înțeleg că, fără precizarea pe care am făcut-o, referindu-mă la starea de incompatibilitate între calitatea de judecător al Curții și cea a unei funcții publice sau private, ar rezulta că și din funcția de cadru didactic. Această precizare am vrut să o fac, pentru că apreciez că este importantă, pentru a nu se lăsa posibilitatea de a se înțelege că ar urma, în situația cel care va fi ales de către plenul Camerei, să-și dea demisia și din activitatea didactică, ceea ce nu este corect.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dorește să intervină și domnul deputat Avramescu. Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor și domnilor,

Am citit cu atenție curriculum vitae al celor trei candidați și am constatat că partidele au propus oameni de o înaltă valoare profesională și care se demonstrează prin faptul că toți trei au doctoratul, toți trei sunt cadre universitare, toți trei au numeroase cursuri, monografii, articole și studii publicate. În plus, doamna Cojocaru Aspasia are și un premiu al Academiei Române. Domnul Baias vine în plus cu cursuri de specialitate la Strasbourg, Florența și Cracovia, a fost conferențiar invitat la Sorbona și are un stagiu în cabinet de avocați la Paris.

Nedumerirea mea a fost când la voturile care s-au dat, cele două doamne au luat în unanimitate - și eu zic că acel vot a fost justificat, pe când domnul Baias a avut 4 voturi pentru și 7 împotrivă. Asta mă duce la concluzia că de această dată, jocurile politice - care nu are rost să ne ascundem - se practică de fiecare dată, acum au depășit limita. Aceasta mă întristează și mă îngrijorează asupra soartei înaltelor instituții ale statului.

Am făcut acest comentariu, rugându-vă pe dumneavoastră, din considerație și din grija pentru această instituție care este Curtea Constituțională, să votați conform conștiinței dumneavoastră, cu convingerea că veți face un lucru bun. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, votul asupra candidatului la funcția de judecător al Curții Constituționale se va da pe buletine, dar va fi plasat la sfârșitul listei de vot final.

 
Supunerea la votul final:  

Începem, în aceste condiții, votul asupra proiectelor de acte normative înscrise pe ordinea de zi pentru a fi votate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică - lege organică.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 36 abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative - lege ordinară.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (adoptată propunerea de respingere);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea nr.24/2000. S-a propus respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 192 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată propunerea de respingere.

  Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Presei Române (adoptată propunerea de respingere);

Proiect de Lege pentru instituirea Zilei presei române. Se propune respingerea.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere. Foarte multe voturi neexprimate.

Vreți să explicați votul? Poftiți, domnule profesor.

   

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva acestui proiect de lege, deci, așa cum am votat în majoritate pentru respingere, dar din alte motive decât cele invocate în plenul Camerei Deputaților de către președintele comisiei. Legea, din păcate, de instituire a Zilei presei române, după cum s-a dovedit, este inutilă. Nu a fost cerută de nimeni, decât eventual pentru a capta bunăvoința presei.

De altfel, nu suntem pentru prima dată când se obișnuiește ca prin proiecte sau facilități pentru magistrați, de exemplu, cum a fost uneori, de a capta bunăvoința puterii judecătorești. De data aceasta s-a încercat captarea bunăvoinței celei de a patra puteri. Ne bucurăm că nu s-a reușit, inclusiv obștea gazetărească, prin grupul român de presă, a fost împotriva acestui proiect de lege. Nu avem nevoie de festivisme, nu avem nevoie de captare de bunăvoință, pentru că, până la urmă, în definitiv, tot corupție se numește. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Poftiți, domnule coleg.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Partidul Național Liberal a votat pentru respingerea acestui proiect de lege din motivele pe care le-am susținut pe parcursul discutării în plenul Camerei, dar ceea ce vreau să atrag atenția este că înainte de a discuta de o lege a presei, partidul de guvernământ ar trebui să-și pună problema de ce instituțiile statului nu iau în serios toate agresiunile la adresa libertății de exprimare și la adresa libertății presei în România. Și vreau să atrag atenția aici că mare parte din anchetele derulate de către poliție, vizavi de agresiunile asupra unor jurnaliști, sunt oprite chiar de la conducerea Ministerului de Interne.

Declar public aici că ministrul Ioan Rus a oprit ancheta în cazul agresării jurnalistului Ino Ardelean de la ziarul Evenimentul Zilei, ediția de Vest din Timișoara. Și cer, dacă tot sunteți interesați de libertatea presei, să instituim o comisie de anchetă la nivel parlamentar pentru a vedea de ce Ministerul de Interne a oprit...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, dumneavoastră vă referiți la Legea zilei presei. Dacă vreți o comisie de anchetă, strângeți atâtea semnături cât prevede Regulamentul, dacă vreți să faceți comentarii politice, există o oră, respectiv a fost astăzi, când puteați face așa ceva.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Dar era ultima mea frază și dacă aveați bunăvoința să o ascultați, atunci nu s-ar fi consemnat acest moment neplăcut, să mă întrerupeți.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Deci, ultima mea frază era în acest sens: dacă doriți și vă interesează libertatea presei în România, haideți, împreună cu toți parlamentarii din Parlamentul României, să instituim această comisie de anchetă. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul Alexandru Sassu dorește și dumnealui să explice votul Partidului Social Democrat.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Aș vrea să fac câteva precizări. În primul rând, că nu este vorba de o lege a presei, ci este vorba de un proiect lege care instituia Ziua presei, nu are nici o legătură cu o lege a presei, pe care deocamdată nu a propus-o nici un partid sau grup parlamentar din Parlament.

Pe de altă parte, nu este inițiativa Partidului Social Democrat sau a Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și este inițiativa unor membri ai Parlamentului, iar Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat, așa cum știți foarte bine, împotrivă, iar raportul Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a fost și el negativ.

Cred că inițiativa a fost greșită, fie și numai pentru că de două zile, la tribună, foarte multă lume se pronunță și spune tot felul de lucruri care nu au legătură cu nimic legat de subiectul acesta. Cred că inițiativa, fie și din acest punct de vedere, a fost o greșeală. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere);

La pct.6 - propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii. S-a propus respingerea acestei inițiative.

Cine este pentru? 191 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 18 abțineri.

Propunerea a fost respinsă.

Am rugămintea să fiți atenți, stimați colegi, ca să nu interveniți după ce trecem la alt punct.

  Propunerea legislativă pentru abrogarea și modificarea unor dispoziții din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă pentru abrogarea și modificarea unor dispoziții din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Cine este pentru respingere? 193 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind completarea art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind completarea art.15 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, a doua propunere legată de Codul fiscal. și pentru aceasta comisia a propus respingerea.

Cine este pentru respingere? 193 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

  Propunerea legislativă privind completarea articolului 15 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind completarea art.15 din Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 37 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

  Propunerea legislativă privind modificarea art. 15, alin. (2) din Legea 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind modificarea art.15 alin.2 din Legea nr.87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale. Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru această propunere? 178 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost respinsă propunerea.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea actului adițional la contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni nr.1.479/1997 și pentru soluționarea amiabilă a litigiului arbitral inițiat de Pol Am Pack - S.A. Polonia în fața Curții Permanente de Arbitraj de la Haga (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea actului adițional la contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.1.479/1997 și pentru soluționarea amiabilă a litigiului inițiat de Pol am Pack - S.A. Polonia și în fața Curții permanente de Arbitraj de la Haga. Este lege ordinară.

Cine este pentru? 178 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 38 abțineri.

Adoptat proiectul.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2004 pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru aprobarea plății cotizației României ca membru fondator la Rețeaua Internațională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (I.N.S.M.E.) (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2004 pentru completarea anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte - lege ordinară.

Cine este pentru? 191 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2004 privind autorizarea unor împrumuturi (adoptat);

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2004 privind autorizarea unor împrumuturi.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării - lege ordinară.

Cine este pentru? 179 voturi pentru.

Împotrivă? 38 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat proiectul.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2003 privind privatizarea Societății Comerciale Siderurgica  - S.A. Hunedoara (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2003 privind privatizarea Societății comerciale Siderurgica - S.A. Hunedoara - lege ordinară.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru.

Împotrivă? 38 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Domnul deputat Barbu dorește să explice votul Partidului Democrat.

   

Domnul Gheorghe Barbu:

Partidul Democrat a votat pentru aprobarea acestei ordonanțe prin lege, cu toate că avem serioase îndoieli în legătură cu valoarea la care a fost privatizată și modul în care s-a făcut privatizarea, prin corecturile aduse în Camera Deputaților în legătură cu scutirile privind datoriile și penalitățile către administrația publică locală din municipiul Hunedoara care au fost corectate, Partidul Democrat a susținut acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O singură problemă a votului nostru negativ: este un vot negativ care este dat întregului sistem și tuturor principiilor găunoase care călăuzesc privatizarea. Cârpeala făcută prin această ordonanță n-a reușit să rezolve viciile fundamentale și noi, când avem îndoieli serioase, ni le exprimăm prin votul negativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Iar ați venit supărat de la instanță. Mă refeream la cuvintele dumneavoastră, la metafore.

Domnul deputat Dan Rușanu.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Partidul Național Liberal își exprimă acordul cu votarea în forma ultimă aprobată de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare cu amendamentele respective, prin faptul că a fost înlocuit articolul care prevedea scutirea totală atât a majorărilor și penalizărilor de întârziere, cât și a debitelor principale față de autoritățile locale, față de consiliul local, și s-a trecut acel amendament care spune că acele facilități, acele majorări de întârziere, penalizări și datoriile pe care le are Siderurgica Hunedoara față de consiliul local să fie negociate între cel care a făcut privatizarea, respectiv cumpărător, și consiliul local. Așa ar fi normal și așa ar trebui și în viitor ca toate aceste diferende să rămână la o negociere dintre consiliul local, care este beneficiar al acestor surse de finanțare, și cel care a făcut privatizarea efectivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Gheorghe Marin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

 
   

Domnul Gheorghe Marin:

Stimați colegi,

Din partea Grupului parlamentar al PSD, prin această lege, Autoritatea pentru Privatizare și Administrația Participațiunilor Statului a considerat că poate să acorde acestei societăți șansa relansării economice și restructurării prin privatizare.

Societatea se afla într-o situație economico-financiară dificilă, având datorii de circa 10 ori mai mari decât capitalul social. Piața de desfacere a societății se găsea în restrângere, iar o mare parte din activele operaționale fiind închise, datorită tehnologiilor învechite. Toate aceste fenomene prezentate au condus la o situație socială gravă, astfel încât numai în anul 2003 au fost disponibilizați peste 40% din numărul total de salariați.

Considerăm oportună această privatizare și prezentul act normativ pe care l-am votat prevede acordarea unor înlesniri la plată cu privire la obligațiile bugetare restante ale societății.

Deci, noi susținem această lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/2004 pentru declararea zilei de 2 aprilie 2004 ca zi liberă (adoptat);

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/2004 pentru declararea zilei de 2 aprilie 2004 ca zi liberă - lege ordinară.

Cine este pentru? 187 de voturi pentru.

Dacă este cineva împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? 20 de abțineri.

Adoptat proiectul.

  Proiectul de Lege pentru completarea art.1 din Legea nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (adoptat);

17. Proiectul de Lege pentru completarea art.1 din Legea nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice - lege ordinară.

Cine este pentru? 179 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 39 de abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției internaționale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptată la New York la 15 decembrie 1997 (adoptat);

18. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției internaționale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptată la New York la 15 decembrie 1997 - caracter organic - lege organică.

Cine este pentru? 191 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției privind poluanții organici persistenți adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 (adoptat);

19. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției privind poluanții organici persistenți adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - lege ordinară.

Cine este pentru? 191 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor (adoptat);

20. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor - lege ordinară.

Cine este pentru? 191 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 cu modificările și completările ulterioare - Legea nr.400/2002 (adoptat);

21. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 cu modificările și completările ulterioare - Legea nr.400/2002 - lege organică.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 8 abțineri.

Foarte multe voturi neexprimate în stânga.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 181 de voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii obținute de instituțiile și unitățile de învățământ care organizează pe lângă acestea activități finanțate integral din venituri proprii (adoptat);

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii obținute de instituțiile și unitățile de învățământ care organizează pe lângă acestea activități finanțate integral din venituri proprii - lege ordinară.

Cine este pentru? 193 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (adoptată propunerea de respingere);

23. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției - caracter organic.

S-a propus respingerea acestei inițiative.

Cine este pentru? 185 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată propunerea de respingere.

  Propunerea legislativă privind completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991 (adoptată propunerea de respingere);

24. Propunerea legislativă privind completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991 - caracter organic.

Și comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Împotriva respingerii? Nu sunt.

Abțineri? 35 de abțineri.

Adoptat propunerea de respingere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001, pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale nr. 347/2002 (adoptată propunerea de respingere);

25. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001, pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale nr. 347/2002.

S-a propus respingerea inițiativei.

Cine este pentru această soluție? 179 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 38 de voturi împotriva respingerii.

Abțineri? Nu sunt.

Domnul deputat Bolcaș dorește să explice votul PRM-ului.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema este simplă. Ceea ce a declanșat această ordonanță de urgență a Guvernului a fost un imens scandal referitor la memorandumurile de aprobare a unor excepții de către Guvern.

Ideea era nu curmarea pentru viitor, în primul rând, ci curmarea desfășurării procedurilor începute de aceste memorandumuri. Acesta a fost scopul modificării ordonanței noastre și nu există argumente juridice valabile pentru respingerea sa, așa cum nu există nici argumente morale. Dar, răspunderea pentru continuarea a ceea ce organismele internaționale spun că reprezintă o afacere, vă revine dumneavoastră, care ați votat pentru respingerea ei.

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105 din 24 octombrie 2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală (adoptată propunerea de respingere);

Domnul Valer Dorneanu:

26. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105 din 24 octombrie 2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală.

S-a propus respingerea inițiativei.

Cine este pentru această soluție? 175 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 49 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

A fost respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern (adoptată propunerea de respingere);

27. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluție? Vă rog să participați la vot. 175 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 345 din 1 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 371 din 1 iunie 2002 privind Taxa pe valoarea adăugată (adoptată propunerea de respingere);

28. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 345 din 1 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 371 din 1 iunie 2002 privind Taxa pe valoarea adăugată.

S-a propus, de către comisie, respingerea inițiativei.

Cine este pentru această soluție? 184 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 39 de voturi împotriva respingerii.

Abțineri? Nu sunt.

A fost respinsă propunerea legislativă.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu (adoptată propunerea de respingere);

29. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 174 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 44 de abțineri.

S-a respins propunerea legislativă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului 1 al articolului 101 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.75 din 5 februarie 2003 (adoptată propunerea de respingere);

30. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.1 al art.101 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.75 din 5 februarie 2003 - caracter organic.

S-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 181 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 35 de abțineri.

S-a respins propunerea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor obligate de regimul comunist să-și efectueze stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în unitățile militare cu profil de construcții în fostele G.A.S. (I.A.S.-uri) și alte formațiuni de muncă în perioada 1950-1961 (adoptată propunerea de respingere);

31. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor obligate de regimul comunist să-și efectueze stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în unitățile militare cu profil de construcții în fostele G.A.S. (I.A.S.-uri) și alte formațiuni de muncă în perioada 1950-1961.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 174 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 42 de abțineri.

S-a respins propunerea.

Domnul deputat Bolcaș, în numele Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt nevoit să intervin în fața domniilor voastre pentru a vă explica poziția grupului nostru parlamentar, care și la acest proiect de lege, dar și la multe altele, s-a abținut.

Punctul nostru de vedere pentru toate acestea, inclusiv pentru cel în discuție, este că anumite modificări sunt necesare - uneori imperios necesare -, dar nu întotdeauna în sensul în care au fost ele propuse. Este explicația abținerii noastre succesive la mai multe proiecte de legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind constituirea Centrului cultural creștin-ortodox al Mănăstirii Cernica (adoptată propunerea de respingere).

Ultimul proiect de lege înscris pe ordinea de zi de astăzi este, de fapt, o propunere legislativă.

32. Propunerea legislativă privind constituirea Centrului cultural creștin-ortodox al Mănăstirii Cernica.

Comisia a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru această soluție? 175 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 39 de voturi împotriva respingerii.

Abțineri? O abținere.

A fost respinsă această propunere legislativă.

Domnul deputat Bolcaș, președintele Grupului parlamentar al PRM, dorește să explice votul.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îmi permit să-mi exprim surprinderea, pentru a folosi un eufemism, că se poate vota în Parlamentul României împotriva unei instituții care trebuie să fie în primul rând creștin-ortodoxă.

Vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră ateu.

 
Numirea unui judecător la Curtea Constituțională (neîntrunirea numărului necesar de voturi pentru numire).  

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Trecem la exprimarea votului cu privire la numirea judecătorului Curții Constituționale.

Vă amintesc că, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, numirile se votează pe buletine de vot. Buletinele pe care le veți primi atunci când vă veți auzi numele la apelul nominal cuprind cele trei nominalizări ale comisiei. Votul asupra unuia dintre cei trei se exprimă prin lăsarea numelui acestuia neatins și prin tăierea celor pe care dumneavoastră nu doriți să-i votați. V-aș ruga să fiți atenți la această procedură, pentru a nu fi puși în situația să anulăm votul. Și așa prezența este la limită pentru a exprima un vot valabil, ceea ce înseamnă jumătate plus unu din numărul deputaților.

Începem apelul nominal.

Dezbaterea cererii privind constituirea unei comisii de anchetă.  

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal îmi semnalează că trebuia întâi să votăm constituirea comisiei de anchetă.

Este vorba de cererea mai multor parlamentari din Partidul Democrat, Partidul Național Liberal și Partidul România Mare de a se constitui o comisie de anchetă în domeniul sănătății.

Cine este pentru constituirea acestei comisii? 59 de voturi pentru.

Împotrivă?

     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ce aveți împotriva anchetelor, parlamentarilor PSD?!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

188 de voturi împotriva constituirii comisiei.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

A fost respinsă cererea de constituire a acestei comisii de anchetă.

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Știți că nu vă rețin cu multe cuvinte. De data aceasta, o întrebare care se dorește retorică, deși dumneavoastră i-ați răspuns: "De ce vă e frică?" N-o să scăpați.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PRM)

 
Numirea unui judecător la Curtea Constituțională (neîntrunirea numărului necesar de voturi pentru numire).  

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați ascultat explicațiile cu privire la vot.

Domnule secretar Albu, v-aș ruga să începeți apelul, iar pe domnii chestori îi rog să distribuie buletinele de vot.

   

Domnul Gheorghe Albu:

- Abiței Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga să-i permiteți domnului secretar Albu să ia și colegii care trebuie să plece imediat într-o acțiune. Citiți cu voce tare numele celor care vin.

 
   

Domnul Gheorghe Albu:

Domnul Ion Bozgă - prezent; domnul Florin Georgescu - prezent; domnul Florin Iordache - prezent.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am rugămintea să nu abuzați de această procedură.

Numai puțin, domnule secretar.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îmi dați voie să protestez în fața acestei bulibășeli, care nu este demnă de Camera Deputaților. Vă solicit să se respecte procedura și să se strige catalogul nostru așa cum se cuvine. În caz contrar, suntem nevoiți să părăsim lucrările.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

deci, domnule Albu, nu mai facem nici un fel de excepție.

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Albu:

Continuăm.

- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avramescu Constantin Gheorghe - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - absent
- Bara Radu Liviu - absent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoș Daniela - prezentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Mitică - absent
- Bălășoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - absent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - absent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudașcu Dan - absent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chiriță Dumitru - absent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - absent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - absent
- Dan Matei-Agathon - prezent
- Daraban Aurel - prezent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Prezent
- Dragoș Liviu Iuliu - Absent
- Dragu George - Prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - Prezent
- Drețcanu Doina Micșunica - Prezent
- Dumitrescu Cristian Sorin - Absent
- Dumitriu Carmen - Absent
- Duțu Constantin - Absent
- Duțu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Prezent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâcă Mihail - Prezent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Ana - Prezent
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Frunzăverde Sorin - Absent
- Gaspar Acsinte - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Georgescu Florin - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Prezent
- Gheorghiu Adrian - Prezent
- Gheorghiu Viorel - Prezent
- Gingaraș Georgiu - Prezent
- Giuglea Ștefan - Prezent
- Godja Petre - Absent
- Grădinaru Nicolae - Prezent
- Grigoraș Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Hașotti Puiu - Prezent
- Hogea Vlad Gabriel - Absent
- Holtea Iancu - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - Prezent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Absent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Costel Marian - Absent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Prezent
- Ionescu Mihaela - Prezentă
- Ionescu Răzvan - Prezent
- Ionescu Smaranda - Prezentă
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Absentă
- Jipa Florina Ruxandra - Prezentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - Absent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Karoly - Prezent
- Konya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovacs Csaba-Tiberiu - Prezent
- Kovacs Zoltan - Absent
- Lari Iorga Leonida - Prezentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ștefan - Prezent
- Lăpușan Alexandru - Prezent
- Leonăchescu Nicolae - Absent
- Lepădatu Lucia Cornelia - Prezentă
- Lepșa Victor Sorin - Absent
- Longher Ghervazen - Prezent
- Loghin Irina - Prezentă
- Luchian Ion - Prezent
- Magheru Paul - Prezent
- Maior Dorin Lazăr - Prezent
- Makkai Grigore - Prezent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Mardari Ludovic - Prezent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Marton Arpad Francisc - Prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - Absent
- Mărăcineanu Adrian - Prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă
- Mândroviceanu Vasile - Prezent
- Mera Alexandru Liviu - Absent
- Merce Ilie - Prezent
- Meșca Sever - Absent
- Miclea Ioan - Prezent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalachi Vasile - Prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - Prezent
- Mincu Iulian - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezent
- Mitrea Miron Tudor - Absent
- Mitu Dumitru Octavian - Prezent
- Mițaru Anton - Prezent
- Mânzînă Ion - Absent
- Mocanu Alexandru - Prezent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Absent
- Mogoș Ion - Absent
- Mohora Tudor - Absent
- Moisescu George Dumitru - Absent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moiș Văsălie - Absent
- Moldovan Carmen Ileana - Prezentă
- Moldovan Petre - Absent
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Motoc Marian Adrian - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - Prezent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Prezent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana Elena - Prezentă
- Nădejde Vlad-George - Prezent
- Năstase Adrian - Absent
- Năstase Ioan Mihai - Prezent
- Neacșu Ilie - Absent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Prezent
- Neamțu Horia Ion - Prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - Absent
- Nica Dan - Absent
- Nicolae Ion - Prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Prezent
- Niculescu-Duvăz - Bogdan Nicolae - Prezent
- Nistor Vasile - Absent
- Niță Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Ionel - Prezent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Absent
- Palade Doru Dumitru - Prezent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Pașcu Ioan Mircea - Absent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Păun Nicolae - Absent
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Pășcuț Ștefan - Prezent
- Pecsi Francisc - Absent
- Pereș Alexandru - Absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Absent
- Petruș Octavian Constantin - Prezent
- Pleșa Eugen Lucian - Prezent
- Podgoreanu Radu - Prezent
- Pop Napoleon - Absent
- Popa Constanța - Prezentă
- Popa Cornel - Absent
- Popa Virgil - Prezent
- Popescu Dorin Grigore - Prezent
- Popescu Costel Eugen - Prezent
- Popescu Gheorghe - Prezent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu Virgil - Prezent
- Popescu Bejat Ștefan Marian - Absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Prezent
- Posea Petre - Prezent
- Predica Vasile - Prezent
- Pribeanu Gheorghe - Prezent
- Priboi Ristea - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Prezent
- Pușcaș Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Absentă
- Puzdrea Dumitru - Prezent
- Radan Mihai - Prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - Prezent
- Raicu Romeo Marius - Absent
- Rasovan Dan Grigore - Prezent
- Rădoi Ion - Absent
- Rădulescu Grigore Emil - Absent
- Roșca Radu Vasile - Prezent
- Roșculeț Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Prezent
- Rus Ioan - Prezent
- Rușanu Dan Radu - Absent
- Sadici Octavian - Prezent
- Sali Negiat - Absent
- Sandache Cristian - Prezent
- Sandu Alecu - Prezent
- Sandu Ion Florentin - Prezent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Saulea Dănuț - Prezent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârbu Marian - Absent
- Sbârcea Tiberiu Sergiu - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Sencu Adrian Emanuel - Absent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Absent
- Simedru Dan Coriolan - Absent
- Sirețeanu Mihail - Prezent
- Sonea Ioan - Absent
- Spiridon Nicu - Absent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stana-Ionescu Ileana - Absentă
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stanciu Zisu - Prezent
- Stănescu Alexandru-Octav - Prezent
- Stănișoara Mihai - Absent
- Stoian Mircea - Prezent
- Stroe Radu - Absent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Absent
- Suditu Gheorghe - Prezent
- Székely Ervin-Zoltan - Prezent
- Szilagyi Zsolt - Prezent
- Șnaider Paul - Absent
- Ștefan Ion - Prezent
- Ștefănescu Codrin - Absent
- Ștefănoiu Luca - Prezent
- Știrbeț Cornel - Absent
- Tamas Sandor - Absent
- Tărâță Culiță - Prezent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ștefan - Absent
- Timiș Ioan - Absent
- Toader Mircea Nicu - Prezent
- Todoran Pavel - Prezent
- Tokay Gheorghe - Prezent
- Toro Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Prezent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tunaru Raj - Absent
- Țibulcă Alexandru - Prezent
- Țocu Iulian Costel - Prezent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Absentă
- Vasilescu Lia Olguța - Prezentă
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Valentin - Absent
- Vekov Károly János - Prezent
- Verbina Dan - Prezent
- Vida Iuliu - Prezent
- Vișinescu Marinache - Prezent
- Voicu Mădălin - Absent
- Voinea Olga Lucheria - Absentă
- Voinea Florea - Absent
- Winkler Iuliu - Absent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zăvoianu Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - Prezent

 
     

(Deputații care au intrat în sală ulterior și-au înregistrat prezența la secretarul de ședință.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi din Biroul permanent, vă rog să poftiți în sala de ședințe pentru a număra voturile.

 
     

- Pauză -

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să fiți atenți pentru a vă prezenta procesul verbal cu privire la numărătoarea voturilor.

 
   

Domnul Gheorghe Albu:

Proces verbal privind rezultatul votului exprimat de către deputați cu privire la numirea unui judecător la Curtea Constituțională.

În urma verificării și numărării voturilor exprimate de către deputați prin vot secret cu buletine de vot, potrivit art.118 din Regulament, asupra candidaților propuși în vederea numirii unui judecător la Curtea Constituțională, în conformitate cu prevederile art.142 și 143 din Constituția României și ale art.7 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au constatat următoarele:

  • numărul total al deputaților - 345;
  • numărul deputaților prezenți - 243;
  • numărul total de voturi exprimate - 243;
  • numărul de voturi anulate - 9;
  • numărul total de voturi valabil exprimate - 234.

Din verificarea și numărarea voturilor rezultă următoarele:

  • Cojocaru Aspazia - voturi pentru - 153, voturi contra - 81.
  • Jipa Florina Ruxandra - voturi pentru - 46, voturi contra - 188.
  • Baias Flavius Antoniu - voturi pentru - 35, voturi contra - 199.

Potrivit art.7 alin.4 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale: "Fiecare Cameră a Parlamentului numește, cu votul majorității membrilor săi, la propunerea Biroului permanent și în baza recomandării Comisiei juridice, de disciplină și imunități persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi". Din numărarea voturilor rezultă că nici unul dintre candidați nu a întrunit numărul necesar de voturi. Au semnat "...

Încheiat azi, 11 mai 2004. Au semnat membrii Biroului permanent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulțumesc.

Urmează, stimați colegi, să se desfășoară încă un tur de scrutin. Vom stabili, împreună în Biroul permanent și cu Comitetul ordinii de zi, data următorului tur de scrutin.

Vă mulțumesc.

Cu acestea, vă rog să constatați că am încheiat ordinea de zi de azi și declar ședința plenului Camerei Deputaților închisă.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,05.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 9:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro