Victor Bercăroiu
Victor Bercăroiu
Ședința Camerei Deputaților din 11 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.69/24-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 11-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 mai 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.28 Victor Bercăroiu - evocarea unui eveniment cu triplă semnificație: 9 Mai;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Victor Bercăroiu:

Am sa evoc astăzi un eveniment deosebit la care am participat in municipiul Câmpina, județul Prahova, in data de 9 Mai, si anume o sărbătoare cu triplu eveniment: Ziua Independentei de Stat a României, Ziua Victoriei Împotriva Fascismului si, nu in ultimul rând, Ziua Europei.

România a aniversat printr-o fericita coincidenta evenimente cu o profunda semnificate istorica, determinante pentru procesul de modernizare si de dezvoltare a națiunii romane, in context european.

Prin actul de demnitate naționala, cerut de cetatenii romani si susținut apoi inclusiv prin jertfa de sânge a Armatei Romane pe câmpurile de lupta ale Bulgariei, proclamarea la 9 mai 1877 a "independentei absolute" fata de Imperiul Otoman, se deschideau tarii noi orizonturi si ii confereau acesteia un nou statut.

Tara noastră urma direcția începuta de revoluția modernizatoare de la 1848, drum care ne conducea spre o viguroasa si ferma aliniere la valorile Occidentului european. Aceasta a implicat, pe de o parte, necesitatea consolidării si dezvoltării structurilor si instituțiilor naționale, din nevoia alinierii lor cu cele din vestul Europei. Pe de alta parte, s-a impus si edificarea unei politici externe in concordanta cu noile interese si responsabilitati ale statului roman.

La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, intr-un discurs memorabil, a declarat, in mod hotărât, ca tara rupea orice legătura cu Poarta si printr-o moțiune votata de Parlament se proclama independenta. Proclamarea Independentei de stat a fost apogeul unei politici bine pregătite in toate detaliile sale, care ar trebui consfintita apoi pe câmpul de lupta si impusa spre recunoașterea Europei. Acest document de demnitate naționala ar fi rămas o simpla moțiune parlamentara daca "soldații libertatii" - numiți atunci dorobanți si calarasi - nu s-ar fi luptat cu vitejie la sud de Dunăre, pentru a îndeplini nazuinta seculara a tuturor romanilor.

In urmărirea idealului unificator al națiunii romane, edificarea primului stat independent si suveran roman a pregătit actul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 prin redefinirea si dinamizarea idealului unitatii naționale.

Pentru mulți, Independenta româniei a fost incomoda si de aceea ea a trebuit apărata in primul si in al doilea război mondial.

9 mai 1945 este ziua in care regimul totalitar al lui Adolf Hitler, cel care cufundase Germania si mare parte a Europei si a lumii in tenebrele sângeroase si pline de atrocitati ale celui de-al doilea război mondial isi recunoștea ifrangerea in fata puterilor antifasciste, aliate sub același stindard, cel al luptei pentru libertate si pentru democrație.

România, obligata de o conjunctura internaționala ostila, si parasita de către aliații săi, a trebuit sa se alăture Germanei intr-un război din care a ieși prin actul de curaj si demnitate de la 23 august 1944, pentru a se alătura națiunilor unite.

La 9 mai 1945, când Germania nazista a semnat actul capitularii necondiționate, victoria comunitatii internaționale asupra "ciumei brune" se datora si soldaților care au luptat sub tricolor pentru libertate. Din nou, armata tarii a asigurat perpetuarea națiunii si a statului roman. Iată de ce ziua de 9 mai este si ziua in care Planeta sarbatoreste victoria coaliției Națiunilor Unite împotriva agresiunii fasciste.

Aducem omagiul nostru celor care, cu jertfa suprema au inteles sa apere interesul național si sa aleagă soluția cea mai potrivita pentru România. Gândurile noastre se îndreaptă spre toți acei eroi, cunoscuți si necunoscuți, care si-au dat viata pe câmpurile de lupta ale celui de-al doilea Război Mondial, atât in campaniile din est cat si cele din vest. Ei si-au făcut datoria fata de tara, si tara le este datoare cu recunostinta ei.

Cinstindu-ne eroii si inaintasii, așa cum o facem intr-o astfel de zi comemorativa si aniversara, facem un gest firesc de civilitate si de apreciere a trecutului, gest propriu oricărei națiuni civilizate, care isi asuma istoria, cu toate faptele bune sau mai puțin bune. Asumarea trecutului este o dovada de tărie si de maturitate a societatii romanești.

Ziua de 9 Mai este in același timp si "Ziua Europei ", marcând începuturile unui proces care, după prabusirea "Zidului Berlinului" si a "Cortinei de Fier " , va permite reunificarea pașnica a continentului nostru "

9 Mai 1950 constituie punctul de pornire a construcției europene. In acea zi, ministrul de externe al Frantei, Robert Schuman, a propus un plan de pace al carui scop era controlul international asupra industriilor de război ale Frantei si Germanei , astfel incat nici unul din aceste state sa nu se mai poata pregati in secret de război " La acest plan au aderat si Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg, formand astfel prima dintre comunitatile europene cunoscute din 1953 sub numele de Uniunea Europeana. In anul 1973, celor 6 membri fondatori li s-au alaturat Marea Britanie, Irlanda si Danemarca, in 1981 Grecia, iar Spania si Potugalia in 1986. In 1995, numarul membrilor a ajuns la 15 prin includerea Austriei, Filandei si Suediei.

Odata cu admiterea altor 10 tari, la inceputul acestei luni, a devenit evident ca si România sa depuna ultimele eforturi necesare pentru a fi in masura sa respecte criteriile de aderare. In acest scop, România va trebui sa duca la bun sfarsit dificilele reforme incepute in domeniile administratiei, justitiei, economiei si luptei împotriva coruptiei. Toate acestea presupun curaj si hotarare, iar România nu duce lipsa de așa ceva, dovedind-o de-a lungul intregii sale istorii.

Independenta castigata va reprezenta o valoare inalt-simbolica atata vreme cat actorii integrarii raman statele naționale. Noua entitate politica, economica , sociala si militara care se naste ca urmare a extinderii spre Est a Uniunii Europene va fi, fara indoiala, una independenta si suverana , aflata in raporturile de cooperare si parteneriat cu toate natiunile si structurile multinationale care impartasesc valorile lumii libere si democratice "

Tara noastră s-a lansat dupa 1989 intr-un lung si dificil proces de recuperare a traditiei sale de natiune si de stat european , de reintegrare intr-un spatiu caruia ii apartine intr-un mod firesc , Organic, edificandu-si in acesti ani o identitate de tara democratica, reformele generand o economie de piata care va putea fi considerata drept una functionala in cel maiscurt timp. Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca noi toți, autoritati, institutii publice si private, cetateni ai acestei tari sa contribuim activ la modernizarea României.

Integrarea europeana si euro-atlantica reprezinta obiectivele strategice ale acestui proiect de modernizare si de occidentalizare.

Nu putem sa nu fim constienti de slabiciunile noastre, de progresele pe care trebuie sa le facem in introducerea aquis-ului comunitar si in compatibilizarea instituțiilor statului roman cu cele comunitare. In acest context, costurile economice si sociale care ne revin in acest proces trebuie asumate in totalitate. Stim insa ca beneficiile aderarii ne vor permite depasirea mai rapida a ramanerilor in urma, dezvoltarea societatii si economiei romanesti si cresterea nivelului de trai.

Manifestarile legate de "Ziua Europei" organizate la nivelulul tarii noastre, sunt menite sa permita cetatenilor o mai buna cunoastere a valorilor europene, integrarea lor fireasca in sistemul valorilor naționale. Avem cu totii datoria sa participam activ si creator la definirea identitatii noastre europene, aparand si promovind in același timp identitatea noastră naționala si culturala.

Fiecare dintre noi trebuie sa recunoasca si sa apere valorile pozitive ale Europei: democratie, demnitate, libertate, solidaritate si justitie sociala, umanism si toleranta, dialog si cooperare intre indivizi, comunitati si națiuni.

Realizările memorabile ale trecutului si succesele prezentului trebuie sa constituie temeiul mândriei de a fi roman; iar seriozitatea si simțul de răspundere cu care ne vom îndeplini obligațiile care ne revin in procesul de integrare in uniunea Europeana, contribuția la definirea viitorului Europei.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 15:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro