Plen
Ședința Camerei Deputaților din 24 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.77/31-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 24-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 mai 2004

19. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

   

Domnul Constantin Niță:

    ................................................
 

Trecem la partea a doua a ședinței, consacrată răspunsurilor la interpelări.

Pentru domnul Nicolae Enescu.

Este aici domnul Nicolae Enescu?

Nu este; absent.

 
Adrian Moisoiu

Pentru domnul Adrian Moisoiu.

Domnule Adrian Moisoiu, doriți să dezvoltați interpelarea dumneavoastră?

   

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Aștept răspunsul.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Așteptați răspunsul.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, din partea Ministerului Administrației și Internelor.

Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Am onoarea să prezint răspunsul la interpelarea formulată de domnul deputat Adrian Moisoiu, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1486/B, referitoare la "interpretarea antisocială a aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/2003, în cazul doamnei Popa Floarea".

În referire la interpelarea sus-menționată, precizăm următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.162 din Regulamentul Camerei, interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne, sau externe.

Cu toate că demersul nu vizează problematica amintită, comunicăm că, în conformitate cu art.3 al Hotărârii Guvernului nr.1206 din 14 octombrie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr.81/2003, familiile și persoanele singure, cu venituri reduse, care utilizează, pentru încălzirea locuinței, energie termică furnizată în sistem centralizat, sau gaze naturale, beneficiază, în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.5/2003, de ajutor lunar pentru încălzirea locuinței, diferențiat în raport cu venitul net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, precum și de sistemul de încălzire utilizat, iar, în cadrul energiei termice, și de modul de facturare pentru care acestea au optat.

Având în vedere că doamna Popa Floarea, domiciliată în Sighișoara, Str.Mihai Viteazu nr.77, s-a debranșat de la sistemul centralizat de încălzire a locuinței cu energie termică și nu beneficiază de altă sursă de încălzire pentru care să fi încheiat un contract individual cu furnizorul, nu poate beneficia, conform prevederilor art.5 al ordonanței de urgență, de plata ajutorului pentru încălzirea locuinței familiale pe perioada sezonului rece.

Menționăm că toate cererile persoanelor sau ale familiilor aflate în situația doamnei Popa Floarea au fost respinse de la acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței, în baza actului normativ de subvenționare și ar fi incorect și neconform legii să se facă o excepție în cazul domniei sale.

Din evidențele Primăriei municipiului Sighișoara rezultă, însă, că doamna Popa Floarea beneficiază de prevederile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, încasând, lunar, cu titlu de ajutor social, suma de 825.000 de lei, fără să presteze orele de muncă prevăzute de lege.

De asemenea, a beneficiat, o perioadă de timp, de masă gratuită la cantina de ajutor social, iar, în cursul anului 2003, a beneficiat de un ajutor de urgență pentru plata energiei termice, acordat restanțierilor, într-un cuantum de 4.553.000 lei, conform art.19 alin.1 și alin.2 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5 din 20 februarie 2003.

Conducerea Primăriei Sighișoara invocă comportamentul recalcitrant al doamnei Popa Floarea, pe care aceasta îl manifestă față de autoritatea publică locală ori de câte ori nu i se soluționează în mod favorabil solicitările care se situează în afara cadrului legal."

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă aveți observații la răspunsul dat, domnule deputat?

Vă rog.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să dezbatem un pic acest aspect al problemei doamnei Floarea Popa, pentru că este o idee foarte interesantă.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Nu putem să dezbatem... Dumneavoastră vă referiți la observația domnului secretar de stat.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnul secretar de stat, în primul rând, a accentuat acea problemă antisocială. În același timp, a accentuat asupra modului recalcitrant de comportare a doamnei Popa.

Perfect, dar întrebarea este: un om care este la limita subzistenței și care se adresează pentru ca să fie ajutat, acest om poate, tot timpul, să sufere și să tacă și să plece capul? Nu cred.

Deci, de la acest aspect trebuie să plecăm și aici trebuie să vedem socialul și modul în care un guvern social-democrat înțelege necazurile celor mulți.

De asemenea, în legătură cu faptul că s-a debranșat de la energia termică. O clipă! Acolo, asociația de locatari este debranșată pentru motivul că a trebuit să se facă niște lucrări de reparație și, în consecință, doamna respectivă s-a încălzit în timpul iernii cu gazul metan de la soba din bucătărie. Cred că nicăieri, într-o lege, nu este prevăzut că gazul metan de la bucătărie poate fi folosit numai pentru prepararea alimentelor. Iată un caz disperat, în care gazul metan de la bucătărie este folosit pentru încălzire.

Doamna care răspunde la Primăria Sighișoara și care probabil că a dat și informații domnului secretar de stat, nu o poate suferi pe această doamnă Popa. Acesta nu este un motiv, este problema dânsei în particular. Dar o problemă socială, ca să ajute și să fie ajutat un om necăjit, care vrea să plătească și să aibă anumite drepturi, eu cred că stă în fața noastră, a tuturor.

Deci, dacă a folosit gazul metan în bucătărie și dacă de acolo a deschis ușa ca să intre încălzire și în cameră, nu trebuie ca o funcționară de la Primăria din Sighișoara să declare că soba de bucătărie nu poate fi folosită pentru încălzire. Uite că se poate, că n-are ce să facă și din ce să trăiască.

Eu îl rog pe domnul secretar de stat să nu se lase convins de argumentele birocratice pe care Primăria din Sighișoara le aduce cu această ocazie și, așa cum este cazul, să ajutăm un om necăjit și eu cred că aceeași situație ar putea fi și în alte părți ale țării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Mai doriți să faceți un scurt comentariu. Vă rog; un minut.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

O singură precizare în 30 de secunde.

Am precizat că doamna nu se încadrează în prevederile art.5 din ordonanță.

Am spus, anterior, că, totuși, a primit ajutor social sub alte forme, găsindu-se încadrarea juridică adecvată, tocmai pentru a i se rezolva situația. Astfel, doamna Popa Floarea beneficiază, în temeiul Legii nr.416/2001, de un ajutor social în sumă de 825.000 lei lunar.

De asemenea, a beneficiat de un ajutor de urgență la plata energiei termice, acordat restanțierilor, în cuantum de 4.553.000 lei, în temeiul art.19 alin.1 și alin.2 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5 din 20 februarie 2003, privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței acelor persoane care nu sunt branșate la sistemul centralizat.

În condițiile date, cred că răspunsul este acoperitor și pentru intervenția ulterioară a domnului deputat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
Dan Brudașcu

Domnul deputat Dan Brudașcu, pentru memoriul doamnei Deac Silvia, din comuna Palatca, județul Cluj.

Dacă doriți să dezvoltați interpelarea, domnule deputat Dan Brudașcu? Nu doriți.

Domnule ministru secretar de stat Mircea Alexandru, vă rog să răspundeți la interpelarea domnului Brudașcu.

 

Domnul Mircea Alexandru:

În cuprinsul interpelării, domnul deputat sesizează starea conflictuală dintre două familii din comuna Palatca, județul Cluj, și invocă arestarea abuzivă a domnului Deac Alexandru, de către un lucrător al postului de poliție din localitate, pe fondul litigiilor care există între familiile respective.

Totodată, se invocă pasivitatea Poliției în luarea de măsuri împotriva domnului Solomon Silviu, atitudine ce ar fi determinată de relația de rudenie existentă între acesta și un ofițer superior din cadrul Inspectoratului de Poliție Cluj.

Din verificările efectuate, rezultă că între familiile Deac și Solomon există o stare conflictuală de peste 50 de ani, care a fost întreținută din generație în generație.

În ultimii 10 ani, conflictele dintre Solomon Silviu și Deac Alexandru s-au accentuat, acestea acuzându-se reciproc de lovire și alte violențe, fapte prevăzute și pedepsite de art.180 Cod penal, aspecte ce s-au aflat pe rolul instanțelor de judecată.

În prezent, conflictul dintre cei doi vecini este generat de un teren agricol situat în fața locuinței familiei Deac și peste drumul comunal, pe care domnul Solomon Silviu l-a împrejmuit. Familia Deac susține că terenul respectiv, în suprafață de 0,6 hectare, îi aparține de drept, iar, prin împrejmuire, Solomon Silviu și-ar fi însușit proprietatea acestuia în mod ilegal.

În vederea redobândirii acestei suprafețe de teren, domnul Deac Alexandru și Deac Silvia au solicitat deplasarea la fața locului a Comisiei agricole din cadrul comunei Palatca.

Întrucât domnul Deac Alexandru are o afecțiune medicală încă din 1972 și uneori se manifestă printr-un comportament agresiv, membrii Comisiei agricole au solicitat prezența la fața locului a agentului de poliție Varga Leonard. Afecțiunile domnului Deac Alexandru sunt consemnate într-o adeverință medicală eliberată de către medicul de familie.

În data de 28 aprilie 2004, membrii Comisiei agricole, însoțiți de agentul de poliție, au trecut la măsurătoarea terenului folosit de familia Deac, situat lângă casă și au constatat că, în timp ce pe titlul de proprietate figurează 0,43 hectare, domnul Deac lucrează o suprafață de 0,52 hectare, aspect consemnat într-un proces-verbal.

În momentul în care comisia i-a comunicat domnului Deac rezultatul măsurătorilor, acesta le-a adresat injurii și cuvinte jignitoare. Agentul de poliție prezent la fața locului l-a invitat verbal pe domnul Deac să se prezinte la postul de poliție, pentru a lua măsuri cu privire la comportamentul său, însă acesta a refuzat.

Pe data de 3 mai a.c., domnul Solomon Silviu a depus la Postul de Poliție Palatca o plângere împotriva vecinului său, Deac Alexandru, pe care l-a acuzat de amenințări repetate la adresa lui și a altor vecini, iar în data de 4 mai 2004 a depus o altă plângere având ca obiect distrugerea gardului de împrejmuire.

În dimineața de 5 mai 2004, polițistul Varga Leonard s-a deplasat la domiciliul domnului Deac Alexandru, pentru a-l invita să se prezinte la post în vederea audierii cu privire la aspectele reclamate de Solomon Silviu, însă acesta a refuzat în mod violent, manifestat fizic și verbal asupra polițistului, având un comportament de natură a-i pune în pericol integritatea corporală. În această situație, agentul de poliție Varga a trecut la imobilizarea lui Deac Alexandru, folosind cătușele din dotare, conform prevederilor art.34 din Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Totodată, polițistul a solicitat deplasarea, la fața locului, a personalului medical de la serviciul de ambulanță. Domnul Deac Alexandru a fost descătușat în ambulanță, întrucât gradul de agresivitate s-a diminuat. A fost internat la Clinica de psihiatrie a municipiului Cluj-Napoca de către medicii de pe salvare, de unde a fost externat pe data de 6 mai 2004, la solicitarea și pe răspunderea fiului său.

Precizăm că împotriva domnului Deac Alexandru nu a fost luată măsura arestării de către polițist, așa cum se precizează în interpelare; această măsură se dispune doar de către instanța de judecată.

Cu ocazia audierii, li s-a comunicat numiților Deac Alexandru și Deac Silvia că, pentru soluționarea litigiului cu privire la terenul pe care-l revendică, se impune să se adreseze instanței de judecată civile care este competentă a se pronunța, atrăgându-se atenția tuturor persoanelor implicate în conflict să se abțină de la comportamente agresive, care intră sub incidența legii penale.

Din verificări, a rezultat că domnul Solomon Silviu este nepot de soră al unui fost polițist, acum pensionar, care și-a desfășurat activitatea, până la 30 iunie 2003, în cadrul Inspectoratului de Poliție Transporturi Cluj.

Din verificările efectuate, nu s-a constatat implicarea acestuia în starea conflictuală existentă între familiile nominalizate.

Mai precizăm că, în conformitate cu prevederile art.162 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne, sau externe, și nicidecum referitoare la neînțelegerile dintre vecini.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Dacă aveți un comentariu la răspunsul primit? Pe scurt.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte de ședință,

Constat că, în loc să se răspundă în general la problemele pe care le ridicăm și pe care le pun oamenii, reprezentanții unor ministere încep să ne dea lecții: ce înseamnă interpelare, ce înseamnă întrebare, când se poate pune, dacă se poate pune, sau dacă nu se poate pune.

Aș vrea să-l informez pe domnul secretar de stat, cu tot respectul pentru funcția pe care o are, că eu nu cer aprobarea ministerului să reprezint interesele oamenilor care mi se adresează în probleme care-i privesc. Dacă aceste probleme n-ar exista, iar membrii Guvernului, reprezentanții acestuia în teritoriu, și-ar face datoria, n-ar fi nevoie de asemenea intervenții.

Pe cale de consecință, am rugămintea, domnule secretar de stat, ca toate aceste indicații și recomandări pe care ni le faceți să le mențineți eventual pentru conducerea ministerului și să nu le proferați în plenul Camerei Deputaților, care nu este subordonată nicidecum ministerului dumneavoastră și nu primește lecții de la dumneavoastră.

Pe de altă parte, aș vrea să vă spun că această informare este inexactă. Polițistul dumneavoastră l-a agresat pe acest cetățean, care este bolnav de epilepsie, și l-a internat în mod abuziv la clinica de psihiatrie. Un bolnav de epilepsie nu se internează într-o clinică de psihiatrie. Iată, și prin această modalitate, dumneavoastră dovediți că metodele poliției politice de altădată sunt în continuare în vigoare. Ieri am discutat cu acest domn Silviu Solomon în localitatea Palatca, în jurul orei 16,15. Vă poate confirma acest lucru inclusiv soția lui. A încercat să-mi arate că a fost lovit. Și l-am rugat: "da, domnule, arată-mi și mie unde ai fost lovit". Nu avea nici un fel de urme cu privire la agresiunile care se invocă. Este o familie de unguri din Palatca, - o să vă surprindă că Partidul România Mare intervine în cazul ungurilor -, care este terorizată de acest cetățean. Ei mi-au prezentat, cu prilejul audienței, toate documentele pentru schimbul de teren în cauză, au extras de carte funciară, și nicidecum cifrele și suprafețele pe care dumneavoastră le-ați recitat din acel text pe care, probabil, l-ați primit de undeva.

Cam acestea sunt lucrurile în ceea ce privește răspunsurile pe care le primesc.

Și aș vrea să-i aduceți aminte și șefului ministerului dumneavoastră că eu am un nume. Declarațiile pe care domnia sa le face cum că n-ar cunoaște mă face să cred că are niște amnezii care-l recomandă pentru tratamente la anumite instituții. Dacă de 4 ani de zile semnează 200 de răspunsuri la interpelările mele și nu știe cum mă cheamă, este regretabil că este ministru de interne.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mai doriți? Pe scurt, un minut.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Foarte pe scurt. Suntem în clădirea Palatului Parlamentului și se știe foarte bine, conform Constituției, că există un principiu al separației puterilor în stat. Litigiile dintre vecini, inclusiv cele de natură patrimonială, cele funciare și așa mai departe, se judecă și sunt de competența instanțelor de judecată, și nu este dreptul și nu este atributul ministrului, sau Ministerului Administrației și Internelor să se implice în aceste litigii.

Cetățeanul, despre care s-a spus aici că este bolnav de epilepsie, după cum am precizat în interpelare, a fost dus și a fost internat de Serviciul de ambulanță, și nicidecum de către polițist. Polițistul nu are dreptul să facă internări, sau să interneze el în spital. Această decizie de internare într-un spital este dreptul și este obligația Serviciului de ambulanță, așa cum s-a întâmplat și în cazul care a făcut obiectul acestei dezbateri, până la urmă.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Tot pentru domnul deputat Dan Brudașcu, din partea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, răspunde domnul Ion Giurescu, referitor la locuitorii din mediul rural din județul Cluj, care, în ciuda muncii prestate ca membri ai fostului C.A.P., nu beneficiază de pensii.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La interpelarea adresată Ministerului Muncii de către domnul deputat Dan Brudașcu, referitoare la stabilirea pensiilor în cazul persoanelor care au desfășurat activitatea în fostele c.a.p.-uri, Ministerul Muncii răspunde următoarele:

Începând cu data de 1 aprilie 2001, pensiile din sistemul public, inclusiv pentru persoanele care au desfășurat activitate în fostele unități agricole cooperatiste, se stabilesc, conform prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Conform prevederilor art.162 din Legea nr.19/2000, punctajul anual pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste, precum și pentru fiecare an de contribuție realizat de țăranii cu gospodării individuale din zona necooperativizată, până la data intrării în vigoare a Legii nr.80/1992 republicată, reprezintă 0,25 puncte.

Referitor la majorarea cu sută la sută a pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale ale agricultorilor, precizăm că, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.67/2003 aprobată prin Legea nr.383/2003, această măsură s-a aplicat persoanelor ale căror drepturi de pensii au fost stabilite conform legislației aplicabile în sistemul de asigurări sociale ale agricultorilor până la data de 1 aprilie 2001 și care nu beneficiază de alte categorii de pensii stabilite în sistemul asigurărilor sociale de stat.

Cazul celor două persoane din județul Cluj date spre exemplificare a fost transmis Casei Județene de Pensii Cluj, în vederea verificării.

Totodată, pentru corecta analiză a aspectelor semnalate, s-a cerut Casei Județene de Pensii Cluj o informare completă, urmând ca rezultatul să fie comunicat ulterior.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comentarii, domnule deputat?

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul formulat.

Aș vrea să fac precizarea că, în cazurile pe care le-am indicat ca ilustrare a problemei pe care v-am adus-o la cunoștință, persoanele în cauză s-au adresat deja organelor județene care, însă, le-au menționat faptul că domniile lor nu sunt pensionare C.A.P., deși au vârsta și au îndeplinit criteriile pe care le presupunea calitatea de fost membru al C.A.P.

Li s-a spus că lor nu li s-au majorat pensiile, sau nu li s-au dublat pensiile, ca lucrători în agricultură, așa cum s-a întâmplat cu majoritatea cetățenilor aflați în situații similare, pe motivul că în cazul lor este vorba de ajutoare sociale.

Deci, rugămintea pe care am avut-o este să se clarifice dacă sunt pensionari și, dacă este așa, să beneficieze de prevederile legii în materie de pensionare ca membri ai C.A.P., iar, dacă nu sunt pensionari, să li se explice de ce au fost decăzuți din acest drept în urma anilor de muncă pe care i-au prestat în fostele c.a.p.-uri de pe raza comunei Vad, județul Cluj.

Este o chestiune de principiu, pentru care solicit verificarea și soluționarea până la capăt, pentru că aceste persoane reclamă, în repetate rânduri, și au reclamat la diverse instanțe - începând de la primărie, direcția județeană de pensii și așa mai departe -, iar răspunsurile pe care le-au primit nu le-au satisfăcut. Pe cale de consecință, ele mi-au cerut să intervin, pentru clarificarea la nivelul ministerului competent.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
 

Tot pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei, pentru domnul Nicolae Enescu, care este absent, trebuia să răspundă domnul Giurescu.

Din păcate, nefiind în sală, nu puteți răspunde.

Pentru domnul Metin Cerchez, de asemenea, Ministerul Justiției, prin doamna Rodica Constantinovici, trebuia să-i răspundă domnului deputat. Din păcate, nu este în sală.

 
Adrian Moisoiu

Pentru domnul Adrian Moisoiu, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat, referitor la Societatea Comercială "Balneoclimaterica" Sovata.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

 

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1485 adresată ministrului justiției, referitoare la soluționarea denunțurilor depuse de domnia voastră la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (fosta Curte Supremă de Justiție) și Parchetul Național Anticorupție, referitoare la vânzarea ilegală a unui pachet de acțiuni al Societății Comerciale "Balneoclimaterica" Sovata, vă comunicăm că, din verificările efectuate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu a putut fi identificată nici o lucrare care să fie înregistrată sub nr.218/15 din 2 octombrie 2002.

După cum precizați în conținutul interpelării, vi s-a comunicat de către Parchet, anterior, că lucrarea este în studiu.

Vă rugăm să aveți amabilitatea să ne precizați sub ce număr și la ce dată vi s-au comunicat aceste răspunsuri, sau alte date pentru identificarea denunțului.

Având în vedere termenul scurt între data formulării interpelării și prezentul răspuns, am cerut Parchetului Național Anticorupție și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să facă verificări amănunțite și, în măsură în care se vor identifica denunțurile, vă vom comunica răspunsul solicitat - informații complete.

Vă putem informa, însă, că, referitor la privatizarea Societății Comerciale "Balneoclimaterica" S.A. Sovata, a existat pe rolul instanțelor de judecată o acțiune, prin care s-a solicitat de către Societatea Comercială "Aluniș S.R.L." anularea formelor și a actelor întreprinse în vederea vânzării pachetului de acțiuni avute de A.P.A.P.S. la Balneoclimaterica S.A. Sovata.

Prin decizia nr.2153 din 2003, pronunțată în dosarul nr.5832/2001, Curtea Supremă de Justiție a respins recursurile formulate în cauză, menținând, astfel, dispozițiile sentinței nr.117 din 23 mai 2001 a Curții de Apel Târgu-Mureș, prin care s-a dispus anularea formelor și a actelor de privatizare întocmite în vederea vânzării prin negociere directă a pachetului de acțiuni menționat.

Punerea în aplicare a acestei hotărâri judecătorești privind anularea formelor și a actelor de privatizare a unei societăți comerciale nu poate fi făcută, însă, pe calea executării silite prevăzute de Codul de procedură civilă, ci se realizează numai la cererea părților interesate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule deputat, dacă aveți comentarii? Vă rog, pe scurt.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, referitor la înregistrare, îi voi prezenta doamnei secretar de stat, după acest comentariu, numărul care este cel corect, pe care vi l-am spus - nr.218/15 din 2 octombrie 2002 -, și care a ajuns la P.N.A.; mi s-a comunicat nr.670 din 8 octombrie 2002; a fost în discuție și am discutat personal, dacă numele domnului procuror-șef Suhart vă spune ceva. Cu dânsul personal am discutat, la dânsul a fost acest dosar pentru lămurire. Eu cred că vă spune.

În legătură cu Sovata, în fine, într-adevăr, s-a dat câștig de cauză în două situații, nu într-una: și la Aluniș și la Vila Ștefan. Deci, beneficiar este domnul Piroșca, respectiv domnul Márton, atunci, demult, deci la datele pe care dumneavoastră le-ați spus. numai că, și aici apare, nu știu, urâtul acestei probleme, numai că la privatizarea stațiunii Sovata, în momentul respectiv, valoarea hotelului Aluniș a fost apreciată la 4 sau 5 miliarde de lei, aproximativ, 5 miliarde de lei. Salina Invest - beneficiara pachetului de acțiuni, cea care a preluat stațiunea Sovata, după sentința la care doamna secretar de stat a făcut referire, i-a pretins domnului Piroșca suma de 31 de miliarde de lei. Iată, de fapt, ce înseamnă diferența între prețul cu care s-a vândut stațiunea sau un mijloc fix din stațiune, deci hotelul Aluniș, și cât s-a valorificat în decurs de câteva luni de către același ".. de cel care a beneficiat de această privatizare.

Vă rog să rețineți, doamnă secretar de stat, că întreaga stațiune Sovata, și aici fac referire și la celelalte hoteluri care mai sunt acolo, Brădet, Sovata, Făget, așa, cât și vilele care au fost acolo, un număr de zeci de vile, toată această stațiune s-a vândut către Salina Invest, la momentul respectiv, la suma de 40 de miliarde de lei, ceea ce este o sumă cu totul și cu totul derizorie în clipa de față.

Subiectul și obiectul care a fost în discuție este faptul că nu a fost respectată legea de către APAPS. Acesta este adevărul, și aceasta m-a determinat să depun denunțul penal la care am făcut referire, de fapt, la care nu am primit răspunsul nici în clipa de față. Pentru că, oricum, la un denunț penal trebuie răspuns, ca să răspundă cineva. Că și-a schimbat numele sau nu asta este altă poveste. Și acest denunț penal se referă foarte clar la ilegalitatea comisă, pentru că nu s-a respectat legea, s-a vândut stațiunea prin vânzare directă în momentul în care o lege era în vigoare și iată că cel care beneficiază în momentul respectiv și avea contractul pentru hotelul respectiv avea dreptul să o cumpere în leasing. Sunt multe ilegalități care s-au comis, nu vă cer să studiați tot dosarul, dar vă solicit, doamnă secretar de stat, să primesc răspunsul, deci din octombrie 2002 și până în mai 2004, la un denunț penal care, de fapt, a fost lămurit nu o dată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

 
Ștefan Baban

Pentru domnul deputat Ștefan Baban, care a interpelat Ministerul Agriculturii cu tema explozia importurilor de produse agro-alimentare în România, răspunde domnul Gheorghe Predilă, secretar de stat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului):

La interpelarea formulată de domnul deputat Ștefan Baban, conducerea Ministerului Agriculturii prezintă următorul răspuns.

Noi suntem de acord că în ultimii ani România a apelat la importuri de produse alimentare, dar există și o explicație plauzibilă, în sensul că în ultimii 3 ani România s-a confruntat cu cea mai mare secetă pe care a avut-o din 1947 încoace. Sigur că mai sunt și alte cauze care își vor găsi rezolvarea într-o anume perioadă de timp și se fac eforturi ca acest import de produse alimentare să fie diminuat, și sunt două căi pe care Ministerul Agriculturii le-a propus Guvernului pentru diminuarea deficitului balanței comerciale.

Prima măsură ar fi pentru creșterea exportului de produse agro-alimentare. Recolta anului 2004, așa cum este estimată acum, pentru culturile care s-au înființat în toamnă, este destul de bună, și dacă nu se întâmplă alte fenomene, ne va permite să exportăm cantități însemnate de cereale, de vinuri, de produse de panificație, ulei de floarea-soarelui, animale vii, pentru că vom dispune și de o bază furajeră mult mai consistentă decât până acum, și deci vor fi cantități importante care vor putea fi disponibilizate. În același timp, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii, a aprobat un sistem de prime de export pentru stimularea livrărilor unor produse alimentare, și acestea se referă la vinuri, la legume, la fructe și la animalele vii.

vom utiliza în continuare instrumentele de susținere și promovare a exportului în cadrul programelor pe care le avem întocmite pentru creșterea competitivității produselor noastre pe piața internațională și, în același timp, vom participa la toate manifestările expoziționale de unde avem de învățat și în același timp ne vom face cunoscuți cu produsele noastre. Vom utiliza mai complet cotele preferențiale de acces pe piețele țărilor membre ale Uniunii Europene, având o bază mai bună de lansare a acestor exporturi.

A doua categorie de măsuri o reprezintă diminuarea importurilor, renunțarea la multe importuri de cereale și furaje, având în vedere producția bună care se estimează. anul acesta, sigur, am fost nevoiți să cumpărăm importante cantități de cereale atât pentru hrana populației, dar și pentru hrana animalelor și, așa cum am spus, previziunile noastre sunt încurajatoare. Acoperirea într-un grad mai mare a ofertei pentru consumul intern din producția națională. Eu am să încerc numai o producție să vă spun, la legume. În 2001 am realizat 2784 de mii de tone de legume, în 2003 am realizat 3167 de mii de tone, este cea mai mare producție înregistrată în ultimii 14 ani. Anul acesta estimăm o producție și mai bună și vreau să vă informez că anul trecut nu am importat decât 166 de mii de tone de legume în stare proaspătă, ceea ce este puțin, în comparație cu producția care s-a realizat, de 3167 de mii de tone. La fel, se prevede o producție bună până acum și la fructe și, ca atare, și aici cantitatea de fructe care va fi importată va fi diminuată. Producția medie practic a crescut de la 3910 kg în 2001 la peste 6500 în 2003. Deci creșterea este de 64% față de 2001.

În același timp, pentru stimularea producției de legume venim cu susținere, deci cu subvenție de 3000 de lei pe kg de legume produse în sere încălzite, pentru a acoperi o parte din cheltuielile cu energia termică. Oricum, valoarea totală a subvențiilor este de 240 de miliarde de lei. Stimulente acordăm și la producția autohtonă de carne de porc, pentru că și aici am fost nevoiți să importăm și uneori nu am putut să facem mai mult datorită conjuncturii externe, am acordat 776 de miliarde de lei, din care 634 de miliarde au fost numai pentru producția de carne de porc livrată la abatoarele autorizate. Sunt și alte măsuri în programul nostru care vor crea condiții bune pentru diminuarea pierderilor și mai ales a cantităților de import de produse agro-alimentare.

Răspunsul este mai amplu și cu permisiunea dumneavoastră vi-l înmânez ca să... nu putem să ținem ședința...

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Aveți comentarii, domnule deputat, da?

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Observ pentru a nu știu câta oară că discutăm de programe. Noi nu mâncăm programe, din păcate.

Din păcate, aducem totul din afară. Societatea noastră a ajuns una de consum asistat, deci ne împrumutăm mereu de bani și am ajuns să avem, după știința mea, circa 18 miliarde de dolari datorie externă și mai avem și încă vreo 9 miliarde echivalentul datoriei interne. Agricultura..., eu unul umblu prin țara asta românească și văd ce se întâmplă în agricultură și nu sunt deloc optimist. Poate că, cu prima ocazie, și am să demonstrez Ministerului Agriculturii că nu e suficient să ai programe, trebuie să și le îndeplinești, să le înfăptuiești, poate va veni și domnul ministru și alți miniștri, fiindcă noi interpelăm aici și nu există nici un ".. fără,... am tot respectul pentru domnul secretar de stat Predilă. Dar era bine, poate o dată și o dată să vină și câte un ministru din acesta plin, să-l mai vedem la față, că au venit foarte emoționați și încântați când i-am uns, ca să formăm Guvernul. Poate vin să ne răspundă la niște întrebări din astea foarte clare, ce se întâmplă cu grâul, ce se întâmplă cu legumele, de ce mâncăm usturoi din import, conserve de fasole verde din Franța etc. oricum, eu îi mulțumesc domnului că mi-a dat răspunsul acesta, este un răspuns formal, și eu am să revin asupra subiectului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Tot pentru domnul Ștefan Baban ar fi trebuit să răspundă Ministerul Sănătății, vom reprograma acest răspuns.

 
 

Pentru domnii deputați Mircea Costache și Adrian Moisoiu, Ministerul Educației și Cercetării a răspuns în scris, petenții declarând că sunt mulțumiți cu răspunsurile primite.

Cu aceasta, închidem ședința noastră consacrată interpelărilor de astăzi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,45

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 11:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro