Grigore Emil Rădulescu
Grigore Emil Rădulescu
Ședința Camerei Deputaților din 18 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.74/27-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 18-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 mai 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.24 Grigore Emil Rădulescu - despre importanța FMI și piețele financiare;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România este pe cale să perfecteze un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, fără prea multe comentarii din partea Guvernului și doar cu câteva reacții palide din partea patronatelor și sindicatelor.

Documentul reeditează într-o manieră mult mai dură vechile rețete soldate cu răsunătoare eșecuri în țări ca Argentina sau Rusia, dar pe care Fondul Monetar Internațional se încăpățânează să le considere sănătoase pentru economie. Angajamentele asumate de ministrul Mihai Tănăsescu la Washington nu diferă foarte mult de cele din anii 2003, 2002 sau 2001.

România este îndemnată "să mențină disciplina fiscală și salarială", să "accelereze privatizarea în energie și a întreprinderilor de stat în general" și să continue cu disponibilizare a zeci de mii de oameni.

Fiecare dintre aceste recomandări seci nu ajută "bolnavul" (economia), ci îl țintuiesc mai abitir la pat. Dacă vor fi aplicate ad-litteram, rețetele Fondului ar putea pune definitiv la pământ și ceea ce începuse să se miște în economie.

Astfel, dincolo de efectele speciale ale înghețării salariilor, la care se adaugă cei 20.000 de șomeri planificați pentru acest an și previzibilele scumpiri aduse de privatizarea societăților din energie, Fondul a impus Guvernului să limiteze deficitul bugetar la 2,1 la sută și să elaboreze un nou act normativ care să limiteze drastic piața creditelor de consum.

Să ne amintim că, în primul an de mandat, premierul Adrian Năstase își propune să convingă F.M.I.-ul să fie de acord cu un deficit bugetar de 4,5 la sută, condiție absolut necesară pentru relansarea investițiilor în infrastructură. Disputa în jurul acestui subiect a continuat de atunci un an, câștigător fiind - mereu - Fondul Monetar.

Subiectul fiscalității, cea care ține în loc economia, este tratat colateral în documentele ce urmează a fi semnate cu F.M.I. Cele două mici referiri la reducerea taxelor (pe salarii și profit) nu se vor aplica după estimări, acum, când e nevoie, ci în următorii doi ani.

De altfel, procentul reducerilor este derizoriu, nu mai mult de 5 - 6 la sută, iar ceea ce se va da cu o mână se va lua cu alte zece, Fondul prevăzând apariția sau majorarea altor impozite.

Cu alte cuvinte, economia va fi sufocată și pe viitor de chingile dobânzilor și taxelor mari, fiind lipsită exact de acele instrumente ce-i pot asigura o creștere sănătoasă.

Poate că unii funcționari din Washington n-au aflat că reducerea taxelor e utilizată cu succes și de noii membri ai Uniunii Europene, care vor astfel nu doar să-și mențină în viață propriile întreprinderi, ci să și atragă cât mai mulți investitori străini.

Această politică a taxelor mici nu numai că nu e criticată, ci e încurajată de Comisia Europeană, Bruxelles-ul considerând că aceste politici vor încuraja competitivitatea economiei Uniunii Europene.

F.M.I., alături de "sora" sa, Banca Mondială, a învățat, totuși, ceva din experiența anilor 1996 - 2000 (din România) sau a crizelor dure pe care le-au provocat în America Latină.

Din păcate, nu e vorba de o evoluție în sens pozitiv, ci de una oarecum perversă, instituțiile amintite în arta de a ascunde sub preș sărăcia și eventualele conflicte sociale încă înainte ca acestea să izbucnească. Este vorba de acceptarea unor măsuri ce nu aduc soluții pe termen lung și mediu, ci doar temperează sau amână deznodămintele: programele de acordare a unor plăți compensatorii pentru cei disponibilizați, ce au "topit" doar în România câteva sute de milioane de dolari, fără a avea efecte "sănătoase" asupra economiei. Sau de generozitatea manifestată de F.M.I. față de București, prin faptul că a aprobat pentru 2004, fără prea multe comentarii, alocarea celui mai mare "buget social" din ultimii ani - de aproape 9000 de miliarde de lei. Acești bani vor ajuta milioane de români să-și asigure hrana sau să treacă iarna cu bine, dar nici un leu nu va ajuta companiile să trăiască într-un mediu fiscal mai puțin împovărător și nu va contribui la vreo reducere a șomajului.

Deși știm foarte bine realitățile lumii în care trăim și că absența unui acord cu F.M.I. închide multe "porți" pe piețele financiare este de reproșat menținerea unor rețete neschimbate de ani de zile, ale căror rezultate întârzie să se vadă.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 0:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro