Ștefan Giuglea
Ștefan Giuglea
Ședința Camerei Deputaților din 18 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.74/27-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 18-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 mai 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.36 Ștefan Giuglea - declarație cu titlul "Reforma administrației publice, drum către Europa";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Giuglea:

Declarație politică: "Reforma administrației publice, drum către Europa".

Administrația publică din România s-a văzut confruntată în ultimii ani cu schimbări semnificative în ceea ce privește cadrul propriu de funcționare, așteptările din partea cetățenilor, atribuții și responsabilități.

Ideea de a reforma, atât de frecvent vehiculată în ultima perioadă, este mult prea des legată de formulări generale, iar procesele de conducere și organizare sunt prea puțin considerate în ecuația reformării sistemului administrativ.

Ignorarea necesității unei perspective strategice, lipsa unor preocupări consistente referitoare la pregătirea managerială a responsabililor administrativi și-a pus și tinde să își pună încă amprenta asupra unor instituții administrative prea puțin bazate pe inițiativă și flexibilitate.

Principalul obiectiv trebuie să îl constituie pentru toate organismele implementarea reformei administrației publice, cea mai importantă sarcină pe care trebuie să o realizeze România în următoarele luni în vederea aderării la Uniunea Europeană, aceasta constând în modernizarea principalelor domenii: funcțiile publice, descentralizarea administrativă și financiară, întărirea capacităților instituțiilor publice de a elabora și implementa proiecte de dezvoltare.

Reforma administrației publice nu constă doar în schimbarea legislației, în crearea unui departament nou sau suprimarea altuia.

Cea mai importantă parte din această reformă este schimbarea mentalităților, a viziunii funcționarilor publici în ceea ce privește rolul lor în societate.

Birocrația existentă în România încurajează mica corupție, care afectează direct cetățenii și oamenii de afaceri. Aceasta este în ochii cetățenilor cea mai dureroasă formă de corupție și, pentru că îi este foarte aproape, cetățeanul o simte imediat.

Ceea ce generează marile probleme, marile întârzieri, nemulțumiri și daune economiei este proliferarea unei birocrații opresive care, pentru fiecare cetățean, agent economic ia forma unor nesfârșite plimbări de la un ghișeu la altul.

România trebuie să rupă acest lanț birocratic, cu efectele sale negative atât asupra economiei, cât și asupra vieții sociale, prin măsuri administrative radicale care vor necesita depolitizarea aparatului administrativ și angajarea unor profesioniști care vor fi preocupați de calitatea muncii lor, al căror unic scop este servirea cetățeanului.

În viziunea mea, noul model de funcționar public trebuie să aibă patru calități principale: competența, pentru a utiliza diferite instrumente manageriale, profesionalismul, pentru a evalua situațiile și a răspunde nevoilor cetățeanului, responsabilitatea, pentru a aplica politicile publice, și eficiența, pentru a folosi în mod optim resursele alocate. În acest moment, în România, o calitate foarte importantă pe care trebuie să o dezvolte funcționarii publici este transparența, să dea încredere în acest nou tip de funcționari.

Toate acestea au pus bazele necesare creării unui cadru pentru funcționarul public și funcția publică prin adoptarea Legii cu privind la Statutul funcționarilor publici.

Adoptarea legii reprezintă un pas important în reforma administrației publice din România, dar și o cerință în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Pentru a repara imaginea mai veche știută la Bruxelles, un lucru pe care România trebuie să îl facă este de a pune în aplicare noua lege, deplin și corect, rapid și cu hotărâre, adică "să trecem la treabă", așa cum spunea în esență primul-ministru Adrian Năstase cu prilejul lansării "Strategiei în reforma administrației publice" (11 mai 2004.

Este nevoie de mai mult dinamism și transparență, astfel încât ceea ce a fost denumită "a cincea putere în stat", funcționarii pubici, care au "viteza lor de croazieră", să se suprapună cu obiectivele și ritmurile stabilite, lucru ce va fi monitorizat de întreaga Europă.

În democrațiile europene, recrutarea funcționarilor publici imparțiali și cu o înaltă calificare este unul din rolurile esențiale ale statului, recrutarea făcându-se pe baza a două principii: principiul egalității la acces și principiul concursului public.

Eliminarea tuturor formelor de discriminare în angajarea funcționarilor publici și lupta nesfârșită împotriva corupției funcționarilor sunt scopurile fundamentale ale programului privind armonizarea sistemului administrației publice din România cu standardele europene.

Programul este bun, dar execuția sa mai lasă de dorit.

Obiectivele explicite ale legii este de a reforma administrația publică din România prin:

  • promovarea unor standarde de conduită și integritate în rândul funcționarilor publici;
  • informarea cetățenilor asupra normelor de comportament la care trebuie să se aștepte din partea acestor funcționari;
  • schimbarea mentalităților;
  • alinierea la standardele europene;
  • adoptarea Codului de Conduită, cerință expresă a Uniunii Europene și NATO.

Din perspectiva funcționarilor publici, s-au stabilit normele esențiale de conduită obligatorie, un mod de comportament care nu a fost până în prezent instituționalizat sau respectat, cum ar fi evitarea conflictului de interese și a utilizării funcției pentru propriu interes.

Aparatul administrativ are la dispoziție o colecție clară de norme de conduită, prin care se cere funcționarilor publici să asigure un tratament egal al cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, profesionalism, imparțialitate și independență, cinste și corectitudine.

Până în prezent, aplicarea Legii funcționarului public este lentă. O parte a acestei probleme o constituie lipsa unor prevederi suficient de clare care să stabilească sancțiunile, iar, în lipsa unei astfel de clarități, motivația funcționarilor publici de a adopta și aplica profesionalismul, integritatea și imparțialitatea cerute de lege este deficientă.

Se impun de asemenea măsuri care vizează:

  • comportamentul funcționarilor publici ca mediatori între deciziile politice și aplicarea acestora în societate, ca mediatori între cetățeni și structurile politice ale țării;
  • atragerea tinerilor absolvenți pentru crearea unei noi generații de funcționari publici care vor fi nu numai eficienți, ci și conștienți de faptul că cetățeanul este clientul lor și de aceea trebuie să îl trateze cu toată considerația;
  • dat fiind faptul că în România nu există decât două categorii de funcționari publici - înalții funcționari și executanții, este necesară definirea unui nivel de mijloc de oameni care iau anumite decizii și au o anumită autoritate, ca în toate țările europene;
  • numărul de funcționari publici din România în raport cu populația țării este mare, motiv pentru care este necesară o restructurare a acestora, crescând în același timp eficiența și productivitatea celor rămași;
  • încurajarea persoanelor calificate și motivate să se angajeze ca funcționari publici prin creșterea nivelului prezent al salariilor, cunoscută fiind motivația cauzei majore a corupției din administrație;
  • obligativitatea tuturor funcționarilor publici de a deține permisul de utilizare a calculatorului obținut prin cursuri gratuite și obligatorii, astfel încât să nu se blocheze sistemul informațional creat.

Am convingerea că printr-un efort general de aplicare a legilor deja elaborate în acest sens, capitolul de negocieri privind reforma administrației publice se va încheia cu succes și vom putea evolua pe un drum sigur, ce are ca punct terminus anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, că avem capacitatea de aplicare a acquis-ului comunitar în România, atât pentru îndeplinirea criteriului politic, economic, precum și în ceea ce privește capacitatea de a face față cerințelor standardelor de funcționare ale Uniunii Europene.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 3:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro