Ionel Olteanu
Ionel Olteanu
Ședința Camerei Deputaților din 18 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.74/27-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 18-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 mai 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.39 Ionel Olteanu - declarație privind problema construirii de către Ucraina a Canalului Bâstroe;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ionel Olteanu:

Declarație privind problema construirii de către Ucraina a Canalului Bâstroe.

1. După cum cunoașteți, la data de 11 mai 2004, în prezența ministrului ucrainean al transporturilor, a guvernatorului Regiunii Odessa, a altor oficiali ucraineni și a unor reprezentanți ai mass-media ucraineană, au început în mod oficial lucrările de construire a canalului Dunăre-Marea Neagră pe brațul Bâstroe din zona ucraineană a Deltei Dunării.

Cu acest prilej, ministrul ucrainean al transporturilor a declarat că prima etapă a lucrărilor se va finaliza în luna august 2004, continuarea proiectului urmând să fie pusă în aplicare în toamna anului 2005.

Pentru această etapă a proiectului au fost alocate fonduri în valoare de 14,8 milioane de dolari SUA, lucrările fiind executate de firma germană "Josef Mobius Ban Aktiengesellschaft".

În prima etapă de construcție, canalul va avea o lățime de 85 metri și o adâncime de 7,65 metri, permițând accesul unor nave cu un pescaj de până la 5,85 metri, iar în a doua etapă canalul va avea o adâncime de 8,32 metri, o lățime de 100 metri și va permite accesul unor nave cu un pescaj de până la 7,2 metri.

Conform declarațiilor ministrului Kirpa, taxele de traversare a navelor prin canalul ucrainean vor fi de trei ori mai mici decât pe canalele navigabile ale României, fapt ce va permite recuperarea cheltuielilor ocazionate de construirea canalului în mai puțin de 9 ani. În opinia ministrului ucrainean al transporturilor, superioritatea concurențială de bază a noului canal se exprimă prin faptul că, spre deosebire de canalul românesc, circulația navelor se va face pe ambele sensuri și în regim de lucru neîntrerupt.

2. Aplicarea programului ucrainean de canalizare a brațului Bâstroe pe teritoriul Rezervației Biosfera Deltei Dunării fără informarea și consultarea României, stat potențial afectat de realizarea lucrărilor respective, contravine mai multor instrumente internaționale bi și multilaterale la care cele două state sunt părți (prezentate în anexă).

3. Mai mult, acțiunile ucrainene încalcă prevederile unor rezoluții adoptate de către organizații internaționale competente în domeniul protecției mediului înconjurător.

Astfel, una din cele mai importante rezoluții ale cărei prevederi sunt neglijate de Ucraina este documentul adoptat la data de 2 decembrie 2003 de către Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), organizație internațională care se ocupă cu protecția mediului în bazinul dunărean, instituită în baza prevederilor Convenției de la Sofia din 1994 privind cooperarea pentru protecția și dezvoltarea durabilă a fluviului Dunărea.

Potrivit acestei rezoluții, Ucraina ar fi trebuit ca, înainte de începerea construirii canalului Bâstroe, să transmită la ICPDR informații privind proiectul de construire a canalului, să evalueze în mod cuprinzător impactul pe care construirea canalului l-ar avea asupra mediului înconjurător din Rezervația Biosferei Delta Dunării.

4. Din momentul în care a luat cunoștință de punerea în aplicare a proiectului ucrainean de construcție a canalului Bâstroe, MAE a întreprins o activitate susținută și constantă pentru respectarea, de către Ucraina, a prevederilor instrumentelor juridice bi și multilaterale la care este parte.

a) În ziua începerii construcției canalului, MAE a transmis un comunicat de presă prin care a luat notă de începerea proiectului ucrainean, a evidențiat demersurile întreprinse de diplomația română în plan bilaterial, a reamintit reacțiile manifestate în ultima perioadă de importante foruri europene și internaționale și a unor organizații neguvernamentale care s-au pronunțat pentru stoparea proiectului și a asigurat opinia publică de faptul că va continua demersurile întreprinse până în prezent pentru conservarea ecosistemelor și protejarea calității apelor din Delta Dunării.

b) Printr-o notă verbală transmisă în aceeași zi Ambasadei Ucrainei la București, MAE a reiterat părții ucrainene solicitările transmise prin intermediul a nouă note verbale privind comunicarea de informații privind construirea canalului Bâstroe și organizarea de consultări bilaterale pe această temă și a reamintit autorităților ucrainene prevederile rezoluției Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) pentru problema Bâstroe.

Menționăm faptul că, deși MAE a solicitat părții ucrainene informații prin care să confirme în mod oficial începerea lucărilor, MAE al Ucrainei nu a avut, până în prezent, nici o reacție. Un demers similar al Împuternicitului Guvernului României pentru aplicarea acordului bilateral interguvernamental privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră adresat omologului său ucrainean la data de 12 mai 2004 a rămas, de asemenea, fără răspuns.

c) Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei l-a contactat pe secretarul Comitetului permanent al Convenției de la Berna, domnul Eladio-Fernandez Galiano, informându-l în legătură cu începerea lucrărilor de construire a canalului Bâstroe și solicitându-i să urgenteze includerea pe agenda acestui for european a problemei Bâstroe.

Notă. Comitetul a fost sesizat la data de 10 februarie 2004 de către organizația neguvernamentală "Forumul Dunărean pentru Mediu", la inițiativa MAE care i-a pus la dispoziție un proiect de scrisoare de sesizare. S-a procedat astfel din dorința de a nu se crea pe plan internațional impresia că problema Bâstroe este una bilaterială, respectiv o nouă divergență româno-ucraineană, ci o problemă care preocupă în egală măsură organzațiile internaționale și societatea civilă europeană.

d) În paralel, MAE a contactat toate organizațiile neguvernamentale românești care activează în domeniul protecției mediului înconjurător și principala organizație care militează pentru protecția mediului în bazinul dunărean, "Forumul Dunărean pentru Mediu", cărora le-a fost reiterată îngrijorarea și preocuparea autorităților române față de începerea construcției canalului Bâstroe și li s-a solicitat ca, prin posibilitățile de care dispun, să întreprindă demersuri pentru sensibilizarea forurilor internaționale competente și a opiniei publice românești și internaționale cu privire la consecințele deosebit de negative asupra echilibrului ecologic al Deltei Dunării produse de punerea în aplicare a proiectului ucrainean pe brațul Bâstroe al Dunării.

e) MAE a transmis instrucțiuni Ambasadei României la Berlin pentru efectuarea unor demersuri în vederea identificării și obținerii de date privind firma germană implicată în construirea canalului, contactarea MAE german în vederea prezentării situației grave create prin construirea canalului cu implicarea unei firme germane și, cu concursul autorităților germane, descurajarea antreprenorului german de a continua să se implice într-un proiect cu impact atât de negativ pe plan internațional care se realizează cu încălcarea de către Ucraina a normelor internaționale în domeniul protecției mediului înconjurător.

În acest sens, a fost contactată și Ambasada Germaniei la București căreia i s-a solicitat să intervină pe lângă autoritățile germane.

f) Problema canalului Bâstroe a fost ridicată de MAE și în cadrul unor recente întrevederi cu diplomați ucraineni, desfășurate atât la București, unde domnul ambasador Ion Diaconu, secretarul general al MAE l-a primit în audiență pe domnul Teofil Bauer, ambasadorul Ucrainei în România, cât și la Kiev, unde ambasadorul României în Ucraina a avut o întrevedere la conducerea MAE ucrainen pentru a solicita explicații oficiale în legătură cu proiectul ucrainean. Totodată, consulul general al României la Odesa, în cadrul unui interviu în ziua de 13 mai 2004, la principalul post local de televiziune (cel care a transmis știri de la începerea construirii canalului) a prezentat poziția părții române privind obligația Ucrainei de a informa și consulta România înainte de începerea proiectului.

5. În acest context, solicităm sprijinul Senatului României pentru susținerea demersurilor întreprinse de MAE și de alte instituții guvernamentale (Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor) în vederea aducerii problemei canalului Bâstroe în atenția forurilor parlamentare europene, în vederea stopării lucrărilor privind construirea canalului Bâstroe.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 21:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro