Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.79/01-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 25-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 mai 2004

2. Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.
 
consultă fișa PL nr. 285/2004

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Puiu Hașotti și Gheorghe Albu, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, stimați colegi, să vă așezați pentru a începe a doua parte a ședinței de astăzi.

Înainte de a declara deschisă ședința, v-aș propune să păstrăm un moment de reculegere pentru victimele gravului accident care a avut loc zilele trecute în comuna Mihăilești, județul Buzău.

Vă mulțumesc.

Deci începem a doua parte a ședinței de astăzi, dedicată dezbaterii proiectelor de lege, cu proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Vă anunț că și-au înregistrat prezența 284 de colegi, din cei 345; sunt absenți 61.

Domnul Nicolăescu are o problemă de procedură.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Ați spus că vom începe cu Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Vreau să atrag atenția, că în conformitate cu Regulamentul Camerei, art.67, care spune: "Raportul ...", este vorba de raportul comisiei ". " " va fi imprimat și difuzat deputaților cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative în plenul Camerei, în cazul proiectelor de lege și propunerilor legislative în care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată", ceea ce este cazul nostru.

Raportul a fost pus la casete ieri, la ora 12,00. Ca atare, nu suntem în termenul de cel puțin 3 zile. cred că Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi au greșit când au introdus pe ordinea de zi acest raport.

Ca atare, vă rog să dispuneți scoaterea lui de pe ordinea de zi.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu cred că nici Biroul permanent și nici Comitetul ordinii de zi, care au stabilit acest lucru, n-au greșit, ci au interpretat constructiv Regulamentul și au analizat interesele țării, și din punct de vedere politic au stabilit, în legătură cu acest act normativ, care face parte din pachetul prioritar, din pachetul care a făcut de multe ori obiect de analiză în Comisia Europeană, și condiționează încheierea negocierilor la Cap.24, cele două organisme au stabilit că este în interesul țării ca lucrurile să se desfășoare în acest fel.

Partidele care au votat pentru acest lucru sunt dintre cele care, nu numai declară că sprijină procesul de integrare, dar chiar și demonstrează acest lucru și acționează în acest sens. Dumneavoastră, chiar dacă vă înscrieți printre cei care teoretic vă pronunțați, dar practic, împiedicați, este problema dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Îmi pare rău că dumneavoastră politizați Regulamentul - în primul rând!

În al doilea rând, sunt surprins cu adevărat că dumneavoastră, un eminent jurist, spuneți că interpretați constructiv Regulamentul, când Regulamentul spune clar: "cel puțin trei zile". Este aritmetică simplă, elementară, de clasa I.

Eu cred că nimeni nu-și poate permite această exagerare a termenului prevăzut de Regulament.

Iar în ceea ce privește comentariul politic, eu mă abțin să fac asemenea comentarii. Dumneavoastră probabil aveți motive pentru care să o faceți. Eu spun un singur lucru: dacă Guvernul vroia ca acest pachet de legi necesare integrării europene să treacă corect prin Parlament, trebuia să se grăbească să-l facă, nu să forțeze mâna Parlamentului, nu să aducă din nou Parlamentul în situația de o anexă amărâtă a Executivului. Eu cred că dumneavoastră, ca președinte al Camerei Deputaților, trebuie să apărați în primul rând interesele legislativului, ale democrației și nu ale Guvernului, chiar dacă sunteți vicepreședinte P.S.D.!

În acest sens, vă rog să interpretați Regulamentul și să-l aplicați corect!

Domnul Valer Dorneanu:

A solicitat cuvântul domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Colegul nostru am impresia că stăpânește doar o parte din Regulament, prima parte a Regulamentului, dar vreau să spun că proiectul de lege pe care-l supunem dezbaterii astăzi face parte din categoria acelora care se dezbat în procedură de urgență, potrivit art. 107 alin. 3: "Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislației României cu cea a Uniunii Europene și a Consiliului Europei și cele privind aprobarea sau respingerea ordonanțelor de urgență se supun dezbaterii și adoptării Camerei Deputaților în procedură de urgență".

Mai departe, articolul 109: "Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinei de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă".

Cred că sunt textele lămuritoare și asta vă pune pe dumneavoastră într-o oarecare dificultate, din punctul acesta de vedere.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș, liderul parlamentar al P.R.M.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pornesc de la un adevăr incontestabil: ieri a fost un consens al Biroului permanent, în a se pune pe rolul Camerei Deputaților dezbaterea acestui proiect de lege, chiar în condițiile în care raportul a fost difuzat când a fost difuzat.

De asemenea, a fost un consens al Comitetului ordinii de zi, nimeni nu a făcut nici un fel de obiecție cu privire la această împrejurare.

Problema ridicată, în ceea ce privește interpretarea Regulamentului, mi se pare formală și nelucrativă.

Sigur, este de discutat dacă ne aflăm într-adevăr într-o procedură de urgență, așa cum ne impune Regulamentul, sau am ieșit din cadrele procedurii de urgență, cum probabil se va spune în replică, pentru că termenele pentru depunerea amendamentelor și întocmirea rapoartelor au fost altele. Dar, ne implicăm într-o discuție formală și nelucrativă. Este formală și nelucrativă, dacă ne aruncăm ochii pe raportul comisiei, care conține un sfert de pagină și pe textul amendamentelor discutate care, surprinzător pentru mine, dar poate bine făcut, reia toate articolele acestui proiect de lege, majoritatea cu mențiunea: "text nemodificat".

În ceea ce privește amendamentele care au aparținut numai comisiei, sunt amendamente pe care le datorăm și îi mulțumim domnului deputat Ștefan Cazimir, care are amendamente privind corecta și gramaticala formulare a dispozițiilor legislative. Există un singur amendament discutat, în care introduce un text nou și atâta tot.

Problemă: este necesar să amânăm dezbaterea acestui proiect de lege în condițiile în care un singur amendament este valabil de a fi discutat în acest plen sau nu?! Din păcate, la ora actuală nu mai putem îndrepta nimic, alte amendamente nu există și legea este așa cum este. Este adevărat că poziția noastră pe care o vom expune în cadrul dezbaterilor generale ne și permite această lejeritate de opțiune, dar eu cred că este o opțiune corectă.

Între literele Regulamentului interpretabile, prevalează hotărârea Biroului permanent și a Comitetului ordinii de zi care a fost, repet, fără nici un fel de dubiu și prevalează și hotărârea dumneavoastră.

Dacă mai există vreun echivoc, pentru a nu crea probleme procedurale, artificiale, v-aș ruga, domnule președinte, să supuneți la vot acest incident disputat, să vedem dacă plenul este de acord cu ceea ce a hotărât Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Următoarele lucruri trebuie subliniate. În primul rând poziția domnului ministru Gaspar, care vorbește de procedură de urgență și noi avem ordinea de zi, aprobată pe 24 mai, în care Camera Deputaților, prima cameră sesizată, dă ca termen maxim pentru dezbatere și vot final, 19 iunie. A se sublinia! Aceasta este urgența!

În al doilea rând, la un asemenea proiect de lege, atât de important pentru integrarea europeană, nu este prezent în sală ministrul justiției.

Și, în al treilea rând, eu cred că dacă noi, legislativul, ne permitem să încălcăm legea, atunci ce să mai așteptăm de la ceilalți? Noi astăzi încălcăm propriul nostru Regulament.

Din acest motiv, Grupul parlamentar P.N.L. se retrage din sală, de la această dezbatere.

Voci din sală:

Sunteți doi!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ordinea de zi și programul de lucru sunt stabilite, potrivit Regulamentului de către Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi. În consecință, trecem la dezbaterea acestui proiect.

V-aș propune să nu limităm nici intervențiile prealabile, nici la dezbateri, dar totuși să fim rezonabili, pentru a realiza o dezbatere fluidă.

Din partea inițiatorului, vă rog doamna ministru, să prezentați acest proiect, cu aceeași rugăminte și pentru dumneavoastră, de sinteză și concizie.

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Constituția României, republicată, consacră în dispozițiile art. 133 rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției. Totodată, legea fundamentală stabilește o nouă componență și structură a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și noi atribuții.

În conformitate cu prevederile constituționale, Proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii urmărește, în principal, stabilirea rolului acestui organism, ca unic for cu atribuții în evoluția carierei magistraților, consolidarea autonomiei Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unui aparat administrativ și a unui buget propriu, asigurarea reprezentării în Consiliul Superior al Magistraturii a judecătorilor și a procurorilor de la instanțele și parchetele de toate gradele, participarea reprezentanților societății civile la lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii, asigurarea eficienței activității Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o reglementare completă a modului de organizare și funcționare, a atribuțiilor plenului și a secțiilor, precum și a statutului membrilor săi.

Potrivit proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii asigură funcționarea eficientă a sistemului judiciar și respectarea legii în desfășurarea carierei profesionale a magistraților.

Structura consiliului și modul de alegere a membrilor sunt reglementate, luându-se în considerare dispozițiile constituționale.

Modul de desfășurare a alegerilor ține seama de necesitatea asigurării unei reprezentări cât mai largi a membrilor corpului magistraților, astfel încât, în procesul de alegere să participe judecătorii și procurorii de la toate instanțele și parchetele.

Această participare se realizează în cadrul adunărilor generale ale magistraților, prin vot direct, secret și personal.

Sistemul de alegere a magistraților în Consiliul Superior al Magistraturii are la bază depunerea de candidaturi, fiind asigurată transparența procedurilor de alegere.

În concepția proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ca organ cu activitate permanentă, hotărârile luându-se în plen sau în secții.

În vederea asigurării transparenței activității Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul stabilește, ca principiu, publicitatea ședințelor plenului și ale secțiilor, cu excepția situațiilor în care se hotărăște, cu votul majorității, ca acestea să nu fie publice.

În consacrarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, proiectul stabilește atribuțiile plenului și ale secțiilor cu privire la cariera magistraților, recrutarea, evaluarea, formarea și examenele acestora.

În domeniul răspunderii disciplinare a magistraților, proiectul instituie competența exclusivă a secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii de a aplica magistraților sancțiuni disciplinare, fiind totodată asigurată calea de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva hotărârilor pronunțate în această materie.

Sunt reglementate garanții importante, indispensabile unui proces echitabil, constând în obligativitatea cercetării prealabile și asigurarea dreptului la apărare.

Ținând seama de rolul pe care-l are de îndeplinit Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul reglementează statutul membrilor acestuia.

În vederea asigurării reprezentativității magistraților aleși în Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul prevede că aceștia nu pot fi promovați pe durata mandatului, iar transferul sau detașarea în funcții din afara instanțelor sau a parchetelor, conduce la pierderea calității de membru al consiliului.

Pentru asigurarea unei independențe reale în exercitarea funcției, proiectul reglementează incompatibilitatea între calitatea de reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii și calitatea de parlamentar, ales local, funcționar public, magistrat în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exercițiu.

De asemenea, din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în același timp, în timpul aceluiași mandat, soți sau rude ori afini până la gradul IV, inclusiv.

Având în vedere noile atribuții ale Consiliului Superior al Magistraturii și nevoia de a asigura o reală autonomie a acestuia, proiectul reglementează organizarea și funcționarea aparatului propriu, care urmează să fie condus de un secretar general, numit de plen, pentru un mandat de 4 ani, dintre magistrații cu o vechime de cel puțin 10 ani în funcția de judecător sau procuror.

Autonomia Consiliului Superior al Magistraturii se reflectă și în faptul că va beneficia de buget propriu.

Acesta este proiectul de lege pe care îl supunem atenției domniilor voastre spre dezbatere și adoptare.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule profesor Neagu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Consiliul legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, iar potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția republicată a României, Camera Deputaților este prima cameră sesizată, competența decizională pentru acest proiect revenind Senatului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare Consiliul Superior al Magistraturii, autoritatea puterii judecătorești, independentă, cu personalitate juridică, a cărei activitate este subordonată legii.

Este reglementată organizarea C.S.M.-ului, Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv structura acestuia, alegerea membrilor săi, funcționarea ca organ cu activitate permanentă, atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, ale plenului și secțiilor acestora, statutul membrilor, durata mandatului, precum și aparatul propriu al consiliului.

Totodată, potrivit proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și rolul de instanță de judecată prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil proiectul de lege menționat mai sus.

De asemenea, Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil proiectul de lege pe care-l înfățișăm domniilor voastre.

În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în ședințele din 11, 12, 13, 18 și 19 mai 2004.

În timpul dezbaterilor au fost formulate amendamente, unele fiind admise, altele respinse, conform anexelor.

La dezbateri au participat, în calitate de invitați, din partea Ministerului Justiției, domnul Cristian Diaconescu, ministrul justiției, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat și doamna Maria Marițescu, director în Ministerul Justiției.

Din partea Consiliului Superior al Magistraturii a participat domnul judecător Dan Lupașcu, secretar general și Alexandru Țuculeanu, secretar general adjunct.

De asemenea, au mai participat, din partea Asociației Magistraților din România domnul Victor Ignat, președinte și doamna Viorica Costiniu, precum și doamna Georgiana Iorgulescu, din partea Centrului de resurse juridice.

La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterii în comisie s-a hotărât, cu majoritate de voturi, ca Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu amendamentele admise prezentate în anexa 1, iar amendamentele respinse, în anexa 2 la prezentul raport.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule profesor.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Lucian Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc că nu ne limitați timpul dezbaterilor generale, pentru că acestea sunt esențiale în cadrul acestui proiect de lege.

Fără nici o discuție că se confruntă două probleme formidabil de importante. Prima este aceea că elaborarea unei atari legi este imperios necesară, în primul rând că o solicită sistemul nostru constituțional. În al doilea rând, pentru că ea trebuie să fie un sistem de garantare, în sfârșit, a independenței justiției.

În același timp, însă, legea a fost făcută de niște oameni complexați de această fantomă a politizării justiției, care a acționat extraordinar de real până acum și care a dus la rezultatele catastrofale care s-au înregistrat, nu cu privire la imaginea justiției, pentru că justiția nu are nevoie de imagine. Ea are o zeiță, are o statuie, ci cu privire la activitatea ce s-a desfășurat în concret aici.

Legea trebuia elaborată, pe de altă parte, pentru că ea ar fi trebuit și nu are la bază un principiu, și anume, independența justiției și demnitatea ei trebuie să fie garantată de cei care compun această structură a justiției. În primul rând, să fie garantată de demnitatea acestora. Acesta trebuia să fie principiul care stă la baza unui proiect de lege, în acest sens.

Dar, și este un "dar" foarte mare, sub semnul complexului și a fugii de politizare s-a realizat o activitate politică pe care eu sunt nevoit să o denunț public de la această tribună a Parlamentului României.

Politizarea justiției a început în 1997, prin Legea nr. 142, elaborată de fostul ministru Valeriu Stoica, care în cuprinsul acestei legi de organizare judecătorească a introdus o inflație de atribuții care reveneau ministrului justiției care, practic, a devenit conducătorul și inspiratorul tuturor deciziilor judecătorești care s-au dat de atunci.

În anul 2000 am sperat că aceste atribute care au fost conferite ministrului justiției să fie folosite pentru a se repune lucrurile pe picioarele lor reale și democratice. Și în acest sens, am acceptat ca aceste atribute să mai fie exercitate. Numai că s-a întâmplat și mai rău: exercitarea lor a însemnat continuarea politicii duse de domnul Valeriu Stoica, de înfeudare politică a actului de justiție.

La această oră, când Ministerul Justiției răspunde pentru tot ce se întâmplă în perimetrul acestei justiții, se urmărește transferarea tuturor atributelor decizionale, fără nici un fel de discernământ, din perimetrul Ministerului Justiției, în perimetrul Consiliului Suprem al Magistraturii, sub paravanul asigurării independenței justiției. De fapt, este o acțiune politică.

Dacă echipa domnului Valeriu Stoica, în 1997, a înțeles să ia conducerea politică a justiției, prin atributele date unui organ administrativ, la ora actuală aceeași echipă care alcătuiește structurile de bază ale instanțelor judecătorești vrea să preia puterea decizională și să continue aceeași politică care, repet, este și a fost falimentară. Așa ceva nu se poate!

Ne-am obișnuit să spunem că atribuțiile Ministerului Justiției, ca organ central al administrației de stat, sunt pur administrative.

În tribunale există o glumă: "Ministerul Justiției să numere măturile". Dar, așa cum este structurat acest Proiect de Lege privind Consiliul Suprem al Magistraturii, ministrul justiției nu va mai număra nici măturile, pentru că acest atribut i-a fost acordat consiliului. Președintele consiliului este ordonator principal de credite. Președintele consiliului, care stabilește toate circumscripțiile teritoriale și localitățile care intră în circumscripțiile teritoriale, președintele acestui Consiliu Suprem al Justiției, care se ocupă de toată problema cadrelor din Ministerul Justiției.

Și, în aceste condiții, răspunderea revine ministrului și decizia Consiliului Suprem.

Am înțeles avertismentul dumneavoastră, domnule președinte, discret și elegant...

Domnul Valer Dorneanu:

Era o rugăminte...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dar, vă promit că n-o să mai iau cuvântul pentru că nu mai am la ce să iau cuvântul. Și aici dați-mi voie să deschid o paranteză: regret incidentul provocat de colegii de la Partidul Liberal și de la Partidul Democrat. S-a profitat de un incident formal, pentru a se face un joc de imagine. Vă rog să urmăriți toate amendamentele: Partidul Național Liberal și Partidul Democrat nu au nici un amendament și nu aveau ce să discute la aceste discuții pe care le doreau amânate! Au încercat să-și acopere propria lor poziție politică făcând un joc de imagine, au încercat în același timp să nu-și asume responsabilitatea pentru actul grav care se produce. Pentru că actul grav care se produce debutează de la art. 1, care este neconstituțional el însuși și definește toată structura neconstituțională a acestui proiect de lege.

Constituția României, invocată și de doamna ministru, stabilește clar: "Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției". Aceasta este și aceasta trebuie să fie și prin această lege!

Numai că, în proiectul de lege, art. 1 spune: "Consiliul Suprem al Magistraturii este garantul independenței justiției, reprezentant al autorității judecătorești", ceea ce este absolut inadmisibil, întrucât actul nostru constituțional nu îi dă această calitate. Nu putem, printr-o lege specială, să atribuim o calitate atât de gravă Consiliului Superior al Magistraturii, cu niște consecințe uluitoare; ca să vă spun una dintre ele, care este cea mai hazlie și cea mai mică din cele care se întâmplă la ora actuală în țară, instanțe judecătorești, judecătorii de Părtăuți sau de Mărunțeii din Deal și-au pus antetul "Autoritatea judecătorească, Judecătoria Părtăuții din Vale", ceea ce nu se poate și nu este constituțional.

Dar, aceasta este structura pe care se realizează acest proiect de lege și noi nu putem să primim o asemenea absurditate neconstituțională.

În ceea ce privește atribuțiile, este bine, este normal ca toate atribuțiile privind soarta judecătorilor să fie stabilite de acest Consiliu. Aceasta este, într-adevăr, independența sa, dar vă rog să urmăriți Capitolul "Sesizarea pentru acțiunea disciplinară" și să vedeți că ministrul justiției nu mai are nici măcar dreptul să sesizeze, pentru o acțiune disciplinară, Consiliul Suprem al Magistraturii, care urmează să hotărască. Este inadmisibil!

Vă rog să vedeți care sunt problemele răspunderii disciplinare, dar răspunderea pentru calitatea actului de justiție cui revine? Și aceasta este o problemă, pentru că, dacă, pentru abateri disciplinare, judecătorii pot să fie destituiți de către acest Consiliu, este foarte bine, pentru incompetență nu pot să fie destituiți de ministrul justiției, nu se poate porni o acțiune disciplinară împotriva lor, iar Consiliul Suprem nu are la dispoziție vreo prevedere care să permită să destituie pe cei incompetenți. Vom trăi într-o lume a incompetenților! Și aceasta nu este bine și nu este ceea ce s-a urmărit prin actul constituțional care a definit Consiliul Suprem al Magistraturii.

Având respect pentru actul de justiție, cerând imperios independența sa, noi solicităm ca această independență să fie realizată echilibrat, în condițiile în care se pot elucida toate problemele, dintre care pe unele vi le-am expus acum, pentru că existența unei justiții demne este condiționată și de modul în care își desfășoară ea activitatea.

Pentru toate aceste considerente, noi vom vota împotriva acestui proiect de lege. Este necesar, dar nu acest proiect de lege este necesar!

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Sunt nevoit să fac o mică corectură, nu v-am întrerupt, că nu era bine. În ceea ce privește aserțiunile dumneavoastră cu privire la intervenția Partidului Democrat, vă rog să constatați că n-au făcut nici o intervenție, nici acum, în plen, sunt prezenți aici cel puțin doi reprezentanți.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă cer scuze, domnule președinte, că revin, pentru că este obligația mea ca, pentru această neatenție, să-mi cer scuze colegilor de la Partidul Democrat și să-i asigur de întreaga mea simpatie. A fost o simplă scăpare. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc pentru eleganță.

Domnul Cornel Bădoiu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Cornel Bădoiu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimate domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru cuvântul acordat. Am să încerc să fiu ceva mai succint decât domnul coleg Bolcaș și am să debutez prin a vă spune, dacă nu știți, că provin din rândurile magistraturii. Deci, până în decembrie 2000, am fost magistrat timp de 36 de ani, neîntrerupt!

Drept urmare, fără exagerare, cunosc istoria magistraturii din România, începând cu anul 1967.

Colegul Bolcaș a atins un punct dureros pentru mine, și nu numai pentru mine, pentru întreaga magistratură din România, întrucât, într-adevăr, începând cu primăvara anului 1997, de când la cârma Ministerului Justiției s-a instalat un ministru liberal, Valeriu Stoica, prin Legea de modificare a organizării judiciare, magistratura a fost subordonată politicului în proporție de sută la sută! Acesta este adevărul! Și atunci când eu și alți colegi, la data aceea membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ne-am opus acestei modificări, măsura pe care a luat-o domnia sa, în deplin acord cu majoritatea parlamentară de la acea dată, a fost să epureze de la Curtea Supremă de Justiție 24 de magistrați! Ne-a dat afară! Iată cât de tare și-a putut permite un om politic să se amestece în treburile magistraturii!

Din 1997 și, din păcate, până la această dată, imaginea magistraturii din România s-a deteriorat continuu.

Îmi pare rău că, deși ne angajasem noi, majoritatea parlamentară a PSD, să schimbăm grupul de legi, care, practic, îngenuncheau și anulau independența justiției, nu am făcut-o mai devreme. Dar iată că, în sfârșit, acest proiect de lege care se referă la Consiliul Superior al Magistraturii și alte două proiecte importante de lege, mă refer la Legea de organizare judiciară și Legea privind Statutul magistratului, vor asigura independența justiției din România, cu alte cuvinte, se va oferi cetățeanului din România și a celor care vor mai veni pe aici o justiție echidistantă.

Așa, prin adoptarea acestui proiect, se traduce în viață principiul constituțional - și am să-i dau citire, art. 1 alin. 4: "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească".

Vreau să spun că, spre deosebire de domnul Bolcaș, în opinia mea, acest proiect de lege asigură un echilibru între magistratură și executiv. De ce? Pentru că acestui Consiliu Superior al Magistraturii i s-au conferit atribuțiuni și obligațiuni de natură să asigure echilibrul raportului dintre acest organism și ministrul justiției.

De ce? pentru că acest Consiliu are în alcătuirea lui reprezentanții tuturor categoriilor de magistrați din România. Acest Consiliu are atribuții de selecție, propunere de numire, promovare și sancționare. Are atribuțiuni în domeniul întocmirii propriului buget.

Poate da un aviz conform - adică, obligatoriu - pentru proiectul de buget al instanțelor și parchetelor. Și, aici, intervine chestiunea de echilibru: gestiunea bugetului pentru instanțe și parchete revine în responsabilitatea ministrului de justiție.

Vreau să vă spun că se păstrează echilibrul, pentru că, din acest Consiliu, printre alții, face parte, de drept, și ministrul de justiție. Iată că el nu este omis și, pe bună dreptate, a trebuit să facă parte din acest Consiliu, pentru că, la urma urmei, administrează justiția. Și, de ce să nu o recunoaștem, se respectă principiul controlului reciproc al puterilor într-o democrație constituțională. Altcumva, dacă l-am fi eliminat, practic, executivul nu ar mai fi avut nici o responsabilitate, drept urmare, nu mai putea fi tras la răspundere.

De aceea, eu spun că, cu mici excepții, acest proiect de lege este bun. De aceea, vă propun să fiți de acord cu el.

Mai departe, vizavi de o observație făcută de domnul Bolcaș, referitoare la art. 1 alin. 1 din proiectul de lege, vreau să vă spun că sintagma "reprezentant al autorității judecătorești" nu încalcă Constituția. De ce? Pentru că veți observa că acest Consiliu, potrivit Constituției, este garantul independenței justiției. Acest Consiliu, după cum vă spuneam, este alcătuit din 17 magistrați. Drept urmare, el provine din sânul acestei magistraturi și, în consecință, cu atât mai abitir trebuie să fie reprezentant al autorității judecătorești.

Este adevărat că proiectul îl definea ca "unic reprezentat al autorității judecătorești". Au existat discuții destul de numeroase și de durată pe această temă și am ajuns la concluzia că nu poate fi singurul reprezentant al autorității judecătorești. De aceea, după "asigură independența justiției", am pus virgulă.

Și, cu aceasta, închei, pentru că vor avea loc dezbateri pe textele respective, cu două alte precizări.

Domnule Bolcaș, veți observa, dacă veți lectura mai atent, că în afară de amendamentele privind virgula mai sunt și ale amendamente, de substanță, admise. Este adevărat că mai sunt și altele respinse și acelea, toate, îmi aparțin mie, chiar dacă o parte mi-au fost admise.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Acelea sunt de substanță, nu?

Domnul Cornel Bădoiu:

În al doilea rând, o a doua precizare, cu tot regretul, apropo de incidentul care s-a creat la debutul acestei ședințe, reprezentanții Partidului Național Liberal au participat sporadic la lucrările Comisiei juridice, iar atunci când au participat nu au avut obiecțiuni. Drept urmare, observația liderului grupului acestui partid parlamentar mi se pare că este total neavenită. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Puiu Hașotti, în numele Partidului Național Liberal... În nume propriu, am înțeles.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Nici nu putea altfel decât în nume propriu!

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte, am să fiu foarte scurt.

Dacă stau bine să îmi amintesc, domnul Valeriu Stoica nu a vândut un imobil Societății Naționale Petrom cu de zece ori prețul...

Dacă stau bine să mă gândesc, ceea ce ați invocat aici, abuzurile care s-au făcut, sunt condamnate de judecători, care, decenii de-a rândul, au judecat într-o perioadă în care în România a fost dictatura comunistă și au răspuns ordinelor de partid și ordinelor securității. Aceștia au fost înlocuiți și aceștia sunt cei care, din păcate, încă mai judecă și dați-mi voie să fiu convins, nu să cred, că mentalitatea lor și judecata lor este contaminată de regimul comunist.

Cât privește aserțiunea domnului Bolcaș, pe care îl respect, într-adevăr, este foarte evident că în România justiția nu este nici democratică, nu e nici independentă și nu-și face treaba așa cum se cuvine. Este o suită de oameni politici față de care justiția nu a făcut dreptate, i-a protejat. Este chiar o mare personalitate politică, pentru care justiția, de prea multe ori, s-a arătat îngăduitoare (și nu vreau să o amintesc acum, aici). Există cazuri în care, într-adevăr, justiția nu este independentă, nu este democratică și nu ia nici un fel de atitudine, nu se autosesizează parchetul, pentru chestii care se fac publice, în diferite publicații sau cu diferite ocazii.

Dați-mi voie să cred că acest proiect de lege pe care îl vom adopta și asupra căruia nu mă pronunț, pentru că eu nu sunt jurist, cât este de bun și cât este de criticabil, este făcut la presiunea organismelor europene, a Uniunii Europene.

Cât privește o aserțiune, cum că un anume partid este aplecat mai mult decât celelalte partide pentru integrarea României în Uniunea Europeană, dați-mi voie ca, în mod simplu, să spun: "Nu sunt de acord!" Și să amintesc fie și numai un singur moment: momentul Kosovo, criza iugoslavă!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Nu țin minte ca altcineva să fi făcut vreo comparație cu privire la..., probabil vă referiți la ce-am zic eu și, de aceea, mă simt obligat să vă spun că m-am referit, când m-am referit, la acest moment. eu n-am negat niciodată contribuția celorlalte partide la procesul de integrare. Dar am zis să fim consecvenți întotdeauna, și când e vorba de o lege care vizează procesul de integrare, să fim tot timpul consecvenți ideii de sprijinire a acestui proces.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Un minut, drept la replică, pentru că mi s-a rostit de două ori numele!

Domnul Valer Dorneanu:

Stați, să-i dau cuvântul președintelui comisiei, că s-ar putea să cereți și din partea lui dreptul la replică, și atunci, să adunați toate replicile o dată.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Da, dar să nu uitați dreptul meu la replică!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu o să uit.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Obligația morală, vizavi de membrii Comisiei juridice, îmi impune această luare de cuvânt, pentru că de la acest microfon s-a spus că acest proiect de lege a trecut prin comisie cu câteva modificări de ordin redacțional, sugerate de domnul deputat profesor Cazimir Ștefan. Totuși, nu e frumos să afirmăm, de la această tribună, asemenea lucruri, atâta timp cât ele nu corespund adevărului.

Această lege a fost dezbătută în mai multe ședințe, iar comisia nu s-a mulțumit cu textul inițiatorului. Dovada elocventă a celor spuse de mine acum sunt cele 22 de amendamente admise, altele decât ale domnului Ștefan Cazimir, de ordin redacțional, și 11 amendamente respinse, ale unor colegi de ai noștri, deputați.

Și aș puncta, pentru stenogramă, că: art. 8 are un amendament al domnului Marin Cristea; art. 11, amendament al domnului Bădoiu; art. 12, amendament al domnului Bădoiu; art. 25, amendament al domnului deputat Cristian Dumitrescu; art. 30, amendament al domnului Marin Cristea. Trec mai departe, ajung la: art. 57, amendamentul domnului Ervin Szekely... Amendamente..., amendamente de substanță, stimați colegi.

Vreau să spun că această lege a fost dezbătută în adevăr în Comisia juridică a Camerei și nu ne-am mulțumit să împărtășim punctul de vedere al inițiatorului, atunci când deputații nu l-au socotit suficient de temeinic.

De aceea, repet, am luat cuvântul și vă mulțumesc că m-ați ascultat, din obligație morală față de acei oameni ai Comisiei juridice, care, zeci de ore, sunt în ședințe permanente, pentru a face față, sigur, agendei mai încărcate a acestei comisii.

Și închei, prin a răspunde că acest proiect de lege nu este făcut sub presiunea diverselor organisme europene. Nu! Este prevăzut în Constituția României, demult chiar, și în Constituția republicată și, ca atare, nu văd de ce am sugera ideea că, în Constituție, noi l-am trecut, pentru că e demult trecut acolo, sub presiunea unor organisme din afara țării noastre.

Vă mulțumesc, stimați colegi, și vă asigur că aveți în dezbatere un proiect de lege la care au muncit deputații, colegii noștri, din Comisia juridică a Camerei.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă rog să vă aplecați cu atenție asupra proiectului, pentru a-l parcurge astăzi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Lucian Bolcaș are un drept la replică, de un minut.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Evident că este vorba numai despre un minut.

Colegului nostru, domnul deputat Hașotti, vreau să-i mulțumesc, are dreptate: într-adevăr, fostul ministru Valeriu Stoica nu a încasat câteva sute de mii de dolari, dar, evident, a pierdut câteva sute de dosare de adopții, care nu s-au găsit nici astăzi. Este o diferență de substanță între a face comerț cu copii și a suporta alte invective.

În ceea ce-l privește pe domnul profesor Neagu, președintele Comisiei juridice, vreau să-l asigur că am fost greșit înțeles, ceea ce dezbatem astăzi este ultimul raport, cel suplimentar. Nu contest că s-a muncit foarte mult la Comisia juridică, poate pentru a se îndrepta și corecta ceea ce s-ar mai fi putut salva pe ultima sută de metri.

Dar, în acest raport suplimentar, care era supus dezbaterii astăzi și care este pretextul părăsirii lucrărilor de către reprezentanții Partidului Național Liberal, se întâlnesc 4 amendamente care pot fi considerate de substanță și 28 de amendamente care vorbesc despre "pentru acuratețea gramaticală" sau "pentru rigoarea textului".

Ideea mea nu era că nu s-a muncit la Comisia juridică (și știu că s-a muncit), ideea mea era că acest raport, în asemenea condiții, putea fi dezbătut ușor astăzi.

Distins și subtil avocat, domnul profesor Neagu a mai adăugat împrejurarea că respinge ideea elaborării acestui proiect de lege sub presiunea unor foruri europene. Vreau să-i reamintesc domnului profesor și domniilor voastre că niciodată nu m-am referit la o asemenea posibilitate. Ceea ce domnia sa crede este povestea cu cel care își pune mâna pe cap când nu-l doare.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul președinte Neagu dorește să facă o ultimă precizare.

Domnul Ion Neagu:

Am precizat că era prevăzut în Constituție și răspundeam punctual domnului Hașotti.

Doi. Stimate coleg, vă asigur de aprecierea mea, dar, astăzi, sunteți din nou într-o gravă eroare, astăzi nu dezbatem nici un raport suplimentar, e prima dată când CSM-ul vine în Cameră, rapoarte suplimentare o să avem mâine și poimâine, probabil, la organizarea judiciară, și Statutul Magistraților. Repet, încă o dată, din nou sunteți în eroare, îmi pare rău! Îmi mențin, însă, aprecierile pe care le am la adresa persoanei dumneavoastră.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am ascultat cu mare plăcere subtilele săgeți și complimente pe care vi le-ați făcut, sper să vă fi epuizat toate rezervele pentru acest moment. Trebuie, însă, să-i dau cuvântul și domnului Hașotti, să mai adauge și dânsul o săgeată.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Un moment!

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule Bolcaș,

Vă dau cuvântul la primul articol, unde aveți, oricum, cuvântul, din oficiu, la aserțiunea că "este reprezentantul autorității judecătorești" și, acolo, adăugați noua săgeată prietenească.

Aveți cuvântul, domnule Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Și nu iau cuvântul numai pentru că ați pomenit de "săgeată" sau de "săgeți"...

Domnul Valer Dorneanu:

V-am făcut reclamă dumneavoastră, vă rog să observați!

Domnul Puiu Hașotti:

Știu, vă mulțumesc.

Eu, putem lua chiar stenograma, nu am făcut decât să repet ceea ce, aici, s-a spus, domnule președinte, și nu dau nume, ca să nu mai lungim discuția, că această lege este la solicitarea Uniunii Europene și îndeplinește cerințele Cap. 24 de negociere, eu asta am spus.

Domnul Valer Dorneanu:

Și vi s-a răspuns că nu numai la solicitare, ci este și în interesul națiunii..., către care se îndreaptă săgeata dumneavoastră.

Domnul Puiu Hașotti:

Da, dar dumneavoastră ați spus că un partid anume "este interesat"!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, este interesat de mersul "ca săgeata" al României către Uniunea Europeană!

 

Domnul Puiu Hașotti:

Și PNL la fel!

Domnul Valer Dorneanu:

Și partidul dumneavoastră, de acord.

Trecem, stimați colegi, la dezbaterea pe texte.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap. I?

Votat în unanimitate.

Art. 1 alin. 1. Are cuvântul domnul Bolcaș, din oficiu. "Din nou", are cuvântul, ca să folosesc o sintagmă împotriva căreia se va îndrepta!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema este simplă, v-am enunțat-o, o enunț din nou, pentru a fi cuprinsă în stenogramă, art. 1, astfel cum este redactat, este absolut neconstituțional. A conferi calitatea de "reprezentant al autorității judecătorești" Consiliului Superior al Magistraturii înseamnă a-i conferi o calitate, nu atribuții, o calitate, este altceva, pe care Constituția noastră nu o prevede. Conferirea acestei calități este purtătoare de consecințe deosebit de grave, și nu în beneficul structurării magistraturii, așa cum se crede.

În aceste condiții, explicația domnului general Bădoiu, față de care îmi exprim întreaga mea considerație, referitoare la împrejurarea că s-a înlăturat sintagma de "unic reprezentant" și acum fiind numai "reprezentant", nu este satisfăcătoare, având în vedere că, oricum, chiar dacă nu ar fi "unicul reprezentant", este un atribut care nu este prevăzut în Constituție. Problema nu este numai formală, este de consecințe foarte, foarte grave.

În aceste condiții, nu putem vota un text neconstituțional. Propun eliminarea, este o propunere de eliminare și este o corectare, dacă vreți, gramaticală, a exprimăirii, eliminarea, după virgulă, a cuvintelor "reprezentant al autorității judecătorești". Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cornel Bădoiu, în numele comisiei.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Probabil că o să-i cam plictisim cu aceste dezbateri în contradictoriu pe colegii noștri din sală, dar aceasta este situația, poate că în aceasta constă frumusețea dezbaterilor parlamentare...

Domnul Valer Dorneanu:

La subiect, domnule general!

Domnul Cornel Bădoiu:

...și vă mărturisesc că eu regret că nu se fac dezbateri parlamentare de substanță în plenul Parlamentului României. Ăsta e adevărul adevărat!

Domnule coleg Bolcaș, vă asigur de aceeași considerație și stimă, dar vreau să vă spun, domnilor colegi, că acest Consiliu Superior al Magistraturii este Parlamentul Magistraturii din România. Parlamentul Magistraturii din România! Și, așa cum Parlamentul României reprezintă poporul român în relațiile cu cine vreți dumneavoastră, așa, și acest Parlament al Magistraturii, care se cheamă "Consiliul Superior al Magistraturii", trebuie să fie "reprezentantul magistraturii".

Astfel, eu vă spun că, pe fond, deși formal, la prima vedere, s-ar părea că contravine prevederilor constituționale, repet, pe fond, nu le încalcă.

De aceea, eu vă propun să fiți de acord cu alin.1 al art.1 așa cum este redactat.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Față de obiecțiile care s-au ridicat, supun votului dumneavoastră art.1 alin.1 în formularea care vi se reprezintă.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Este propunere de eliminare!

Domnul Valer Dorneanu:

Poate veniți până la mine să îmi arătați unde în raport aveți dumneavoastră o propunere de eliminare.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

După!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. După ce? După Regulament, nu după altceva.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Ceea ce am propus ca eliminare este de fapt o excepție de neconstituționalitate. Până acum nu s-a discutat despre valoarea unor atare excepții în dezbaterile parlamentare. Nu vreau să facem de data aceasta un drum nou în Regulament, dar cred că ele primează în raport de orice fel de altă interpretare a textelor.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Nu mă așteptam să veniți și să nu inventați ceva foarte înțelept, dar tot invenție se cheamă ce spuneți dumneavoastră. După Regulament, orice amendament care vizează excepții de neconstituționalitate, soluții greșite de fond, tot amendament se cheamă, și dumneavoastră vă lipsește din raport un asemenea amendament.

Pentru că ați avut obiecțiuni la text, eu îl supun votului. Dacă textul pică, atunci propuneți textul dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră art.1 alin.1 în formularea care s-a prezentat.

Cine este pentru? 81 de voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt. Nu sunt.

Textul a fost adoptat în formularea prezentată.

La alin.2 al art.1 dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.2. Dacă sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Titlul cap.II. Votat.

Titlul secțiunii 1. Votat.

Art.4 și 5. Sunt adoptate în unanimitate.

Art.6.

Domnul Cornel Bădoiu:

Doamnelor și domnilor colegi,

La art.6, dacă aveți raportul și vă uitați la amendamentele respinse, veți vedea că la lit.b) și c) am două amendamente. Unul se referă la eliminarea lit.b) și al doilea se referă la completarea lit.c).

De ce propun eliminarea lit.b). Lit.b) face precizarea că un procuror de la Parchetul Național Anticorupție face parte din Consiliul Superior al Magistraturii. În opinia mea, acest text încalcă cel puțin două prevederi constituționale, și anume: cele cuprinse în art.131 și în art.126.

Art.131 vorbește de instituția Parchetului și arată că Ministerul Public, și nu Ministerele Publice, este organizat în parchete pe principiul subordonării ierarhice, că aceste parchete funcționează pe lângă instanțele judecătorești.

Iată că, din dorința de a crea o instituție autonomă, am dat Legea privind Parchetul Național Anticorupție, numai că autonomia acestui Parchet s-a transformat într-o independență absolut totală, dacă nu-i un pleonasm, de așa manieră încât acest Parchet nu mai este controlat de nimeni. Deci, nota bene, eu nu am nimic cu această instituție; dimpotrivă, am martori colegii din Comisie că am militat pentru această autonomie, dar în limita principiilor constituționale, a controlului reciproc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, numai puțin. Vă asigur că stenodactilografa noastră vă poate urmări și dacă vorbiți ușor mai repede, ca să câștigăm timp.

Domnul Cornel Bădoiu:

Da, domnule președinte, vă mulțumesc.

Art.126 din Constituția României spune că justiția se realizează în România prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești.

Care este organigrama Ministerului Public? Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Unde plasăm Parchetul Național Anticorupție? Mai poate ființa el pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție? Nu. El trebuie să facă parte din structura Ministerului Public, și respectiv a acestui Parchet de pe lângă Înalta Curte.

De aceea, în opinia mea, procurorii din cadrul Parchetului Național Anticorupție pot participa la Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și să candideze pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta este un aspect.

Un al doilea aspect: dacă veți fi de acord cu acest amendament, drept urmare, lit.c) trebuie modificată, în sensul că în loc de "un procuror" ar trebui să trecem, "doi procurori de la Parchetele de pe lângă Curțile de apel", ca să putem respecta dispoziția constituțională care este "bătută în cuie" cu privire la numărul de membri ce alcătuiesc acest Consiliu Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

Discuția a avut loc și în Comisie, amendamentul este respins, textul art.131 este invocat, însă nu își găsește suportul acest argument aici pentru că în art.131 alin.2 se arată că: "Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în Parchete în condițiile legii." Între Parchetele înființate chiar de către noi, și Comisia juridică, de disciplină și imunități a avut în aport esențial la dezbaterea acelei legi, figurează și Parchetul Național Anticorupție.

Dacă am agrea ceea ce spunea prietenul și colegul meu de bancă de Parlament, ar însemna că Parchetul Național Anticorupție funcționează potrivit unei legi neconstituționale, ceea ce nu este adevărat.

Iar invocarea art.126 nici nu vreau să o comentez pentru că aici este vorba de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar îi mai amintesc colegului meu că PNA-ul are segmente dispersate la toate gradele de jurisdicție, răspunzând astfel cerințelor legii.

Iată de ce mi se pare că amendamentul pe care domnia sa l-a susținut și care a fost respins rămâne a fi respins în continuare și prin votul dumneavoastră pentru că noi, comisia și eu, menținem raportul pe care l-am prezentat dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Văsălie Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul nostru parlamentar susține amendamentul domnului deputat Cornel Bădoiu pentru următoarele două considerente:

Domnul profesor Neagu a făcut trimitere la art.131 din Constituție, text constituțional care reglementează rolul Ministerului Public. Într-adevăr, în acest articol, art.131 din Constituție, se vorbește despre faptul că organizarea procurorilor este în Parchete, numai că amendamentul domnului Bădoiu nu se bazează pe art.131 din Constituție, ci pe art.133, care reglementează rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii. Acest text vorbește de Parchete în sensul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de apel, Parchetul de pe lângă judecătorie, nu de diferențierea între Parchete pe baza competenței. Or, diferența între PNA și Parchetele ordinare, dacă îmi permiteți să folosesc această expresie, este pe criteriu de competență. Așadar, din punctul nostru de vedere, diferențierea între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul Național Anticorupție este una artificială. Și unul și altul este Parchet, și reprezentanții acestor Parchete trebuie să se încadreze în numărul prevăzut de art.133 din Constituție.

Prin urmare, din punctul nostru de vedere, art.6 trebuie să prevadă într-adevăr cinci procurori ca făcând parte din Consiliul Superior al Magistraturii, dar fără să facem diferențiere între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul Național Anticorupție, pentru că, atunci, apar diferențieri pe alte criterii decât cele prevăzute de lege.

De aceea, susținem amendamentul domnului deputat Cornel Bădoiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Deși sunt aparent texte foarte diferite din punct de vedere tehnic, în realitate este vorba de două concepții diferite de construire a acestui text, de construire a secției pentru procurori.

Supun votului amendamentul domnului Bădoiu, respins de către comisie. Ați ascultat și argumentele pro și argumentele contra.

Cine este pentru?

(Domnul Marcu Tudor vorbește cu colegii în sală.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, am rugămintea să nu vorbiți în timpul votului. Dumneavoastră chiar spuneți cum să voteze.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Este cineva în spate...

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte: exercitați-vă votul și atât; vorbele, după aceea.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dacă nu numărați... Eu vă atrag atenția să numărați voturile. Care este problema?!

Domnul Valer Dorneanu:

24 de voturi pentru.

Împotrivă? Cei care scriu sau vorbesc la telefon să se gândească cum votează. 57 de voturi împotrivă.

Sunt și abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.6 în formularea existentă.

Cine este pentru? 61 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat textul în formularea inițiatorului.

Titlul secțiunii a 2-a. Votat în unanimitate.

Pct.12 alin.1. Dacă aveți obiecțiuni la formularea inițiatorului. Nu. Votat în unanimitate.

La alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.12, pag.6. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul și se modifică alin.2 al art.7.

Pentru art.8 alin.1, urmăriți amendamentul de la pct.13. Admis amendamentul și se modifică alin.1.

La alin.2, textul nu are propuneri de la comisie. Dacă aveți obiecțiuni. Adoptat textul inițial.

Pct.13 alin.3. Urmăriți amendamentul de la pag.7. Admis amendamentul și se modifică alin.3.

Alin.4 și 5 de la acest articol nu au amendamente. Dacă aveți obiecțiuni. Adoptate textele inițiatorului.

Art.9 alin.1. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul inițiatorului.

Art.9 alin.2. Urmăriți amendamentul de la pct.14. Admis amendamentul și se modifică alin.2.

Alin.3 al art.9 nu are amendamente. Votat textul inițial.

Art.9 alin.4. Urmăriți amendamentul de la pct.14, pag.9. Admis amendamentul și se modifică alin.4.

La art.10 nu au fost amendamente. Dacă nici dumneavoastră nu aveți, adoptat în unanimitate în formularea inițială.

La art.11, primele trei alineate nu sunt modificate. Dacă aveți obiecțiuni. Admis textul inițial.

După alin.3, comisia propune un alineat nou, alin.4, pe care îl găsiți la amendamentul de la pct.16, pag.11.

Aveți obiecțiuni la acest amendament?

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Voi fi foarte scurt.

Problema este că anterior s-a votat împotriva unui amendament care prevedea o figură specială, o instituție specială pentru procurorii din cadrul Parchetului Anticorupție. De data aceasta, vă rog să luați în considerare toate argumentele domnului deputat Bădoiu cu privire la unicitatea structurii justiției și, mai ales, la tendințele spre care se îndreaptă această structură.

În ceea ce privește aprecierea instanțelor militare, care, deși instanțe specializate, sunt în cadrul sistemului general al instanțelor, să aveți în vedere și toate argumentele invocate de colegul meu domnul Moiș pentru a respinge acest amendament care, surprinzător, a fost admis de comisie pentru aceleași argumente pentru care a fost respins celălalt.

Pentru a rezuma tot ce am spus, nu putem să acordăm această figură specială instanțelor militare în cadrul structurii instanțelor judecătorești prin instituirea unui sistem special sau particular de depunere a candidaturilor pentru aceștia independent de sistemul general reglementat de acest text.

Suntem împotriva acestui amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Ați greșit. Domnul general.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat general.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc și pentru una și pentru alta.

Stimați colegi,

Aș vrea să fac o precizare: Parchetele și instanțele militare nu sunt instanțe specializate.

Dacă domnul Bolcaș îmi arată textul de lege unde se vorbește de instanțe specializate și printre acestea sunt enumerate instanțele și parchetele militare, atunci îmi dau demisia din Parlamentul României. Dacă nu, puncte-puncte.

Domnul Valer Dorneanu:

Adică ce vreți să insinuați? să-și dea demisia domnul Bolcaș?

Domnul Cornel Bădoiu:

În al doilea rând, aș vrea să mai rețină colegul meu, domnul Bolcaș, și de Parlament și de bară, mă refer la avocatură, că, dacă ar fi citit cu atenție art.12 din acest proiect, inclusiv instanțele specializate își trimit candidații pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Este vorba de instanțele pentru minori, tribunalele pentru minori, pentru afaceri comerciale etc.

În al treilea rând, această instituție a justiției militare, din care a rămas practic numai numele, cu sprijinul dezinteresat al unora și al altora, vreau să vă spun că, de fapt și la urma urmei, este organizată și își conduce activitatea după aceleași legi și regulamente ca celelate instanțe din România.

Iată că aceste argumente, în opinia mea, vin să contrazică și să convingă, sper, pe ceilalți colegi de justețea punctului de vedere al subsemnatului și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Un minut.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să nu vă mai ridicați mingi unul altuia pronunțându-vă reciproc numele pentru a vă justifica prezența la tribună. Sunt subtilități avocățești; lăsați-le acolo.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu facem aceasta numai ca să colorăm discuția, ci sper și ca să îi dăm substanță.

Am subliniat înaltul titlu militar al domnului general Bădoiu pentru a vă demonstra că vorbește pro domo, evident, în ceea ce privește situația instanțelor și a Parchetelor militare.

În ceea ce privește noțiunea de "specializate", îi cer umil iertare, dar eu din Constituția României am înțeles așa: "Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare. Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii." Altfel de instanțe nu sunt prevăzute în Constituție. Dacă nu sunt instanțe specializate, înseamnă că nu există, vorba lui Bulă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră alin.4 în amendamentul de la pct.17, prezentat de comisie la pag.11.

Cine este pentru amendamentul comisiei? 65 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat amendamentul cu 65 de voturi pentru, 26 contra. Deci, se introduce alin.4.

În continuare, alin.5 renumerotat și alin.6 rămân nemodificate potrivit comisiei. La alin.7 și 8 sunt modificări potrivit amendamentelor de la pag.12. Dacă există vreo obiecțiune la textul inițial sau la cele două alineate modificate - alin.7 și 8. Nu. Votate în unanimitate alin.5, 6, 7 și 8.

La art.12 dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei sau la textele inițiatorului, în formula prezentată de comisie. Votat art.12 potrivit pct.17 din raport.

Art.13. Dacă aveți obiecțiuni la textul inițial. Votat în unanimitate.

Art.14. Urmăriți amendamentul de la pct.19. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.19. Admis amendamentul și se modifică art.14.

Art.15. La textul inițial dacă aveți obiecțiuni. Votat textul inițial.

Art.16. Urmăriți amendamentul de la pct.21. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul de la pct.21 și se modifică corespunzător art.16.

Art.17. Urmăriți amendamentul de la pct.22. Admis amendamentul și se modifică art.17.

Art.18. Urmăriți amendamentul de la pct.23. Admis amendamentul și se modifică art.18.

Art.19. Dacă aveți obiecțiuni la textul inițial. Votat textul inițial.

Art.20. Urmăriți amendamentul de la pct.25.

La art.20 are o intervenție domnul deputat general de armată Cornel Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi da întâi citire textului din Constituție - art.133 alin.2 lit.b): "Doi reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat, vor face parte din Consiliul Superior al Magistraturii."

Textul art.20 vine și detaliază, în opinia mea, nefericit, contravenind textului constituțional.

Ce spune art.20: "În vederea alegerii celor doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizațiile profesionale ale juriștilor, asociațiile și fundațiile de utilitate publică, confederațiile sindicale și patronale reprezentative la nivel național pot propune Biroului permanent câte un candidat."

În opinia mea, tot ce urmează după sintagma "ale juriștilor" până la "la nivel național" nu își are rostul, pentru că, în primul rând, acest Consiliu Superior al Magistraturii nu este un sindicat; el este parlamentul magistraturii și discută probleme importante legate de mersul justiției din România.

În al doilea rând, vreau să vă spun: chiar dacă organizațiile patronale sau confederațiile sindicale au în componența lor juriști, aceștia în mod cert fac parte din organizațiile profesionale ale juriștilor. Vreau să vă spun că în România sunt mai multe organizații profesionale ale juriștilor, din care fac parte: jurisconsulți, avocați, judecători, procurori, cercetători, profesori universitari în domeniul dreptului. De aceea, amendamentul meu constă în eliminarea din text a celor ce v-am spus, textul urmând să sune astfel: "În vederea alegerii celor doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizațiile profesionale ale juriștilor pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat."

Eu vreau să vă mai spun și altceva: dacă nu veți fi de acord cu acest amendament, vom ajunge să îi dăm dreptate domnului Bolcaș, iar îi pomenesc numele, cu privire la cum a fost croit alin.1 al art.1 din acest proiect, ca reprezentant al autorității judecătorești.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Deși colegul nostru propune eliminarea unei porțiuni dintr-un text, de fapt este vorba de două variante.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

La ceea ce a spus colegul Cornel Bădoiu, aș vrea să mai invoc și art.9 din Constituție, care are textul marginal "Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale." "Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor în condițiile legii.

Ele contribuie la apărarea drepturilor, la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor".

Domnul Valer Dorneanu:

Deci pentru care dintre texte... Domnule Gaspar, uitați-vă la art.20 alin.1, varianta Guvernului și vedeți varianta pe care o susține domnul Bădoiu.

Nu, nu, la alin.1 art.20 este exact textul Guvernului.

Domnul președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Nu intenționam să mai iau cuvântul pentru operativitate, însă mă văd nevoit în această situație, pentru că textul Guvernului, domnule ministru, continuă după virgulă "profesionale ale juriștilor" și arată: "asociații, fundații etc.". Am discutat două ore în comisie și eu am crezut că l-am lămurit pe domnul Bădoiu. Sunt juriști, stimați colegi, care nu fac parte din organizații profesionale ale juriștilor și lucrează în asociații, fundații etc., pe de o parte. Pe de altă parte, în ideea unei reprezentativități mai largi, am lăsat textul așa cum ni l-a trimis Guvernul, pentru că, dacă ne oprim după "juriștilor" și, în loc de virgula aceea, punem punct, eliminăm o largă paletă de participare la această reprezentativitate. Aceasta a fost concluzia comisiei care, în final, subliniez, a agreat și a votat textul înaintat de Guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest text a suscitat, într-adevăr, foarte multe dezbateri și discuții în comisie. Eu sunt pentru păstrarea, așa cum a fost și în comisie, a textului Guvernului, pentru că este acoperitor în ceea ce privește ideea de participare a societății civile, conform Constituției, la această instituție. Introducerea sintagmei "făcând parte din asociațiile profesionale" reprezintă o restrângere, dacă vreți, a participării societății civile care ar nominaliza numai asociațiile profesionale. Vreau să menționez că, într-un articol anterior, se face precizarea că poate fi membru al acestei instituții orice persoană care îndeplinește condiția. Condiția este într-adevăr clară: să fie jurist. Dacă însă îl obligăm să facă parte, pe acest jurist, dintr-o asociație profesională, poate-și desfășoară activitatea ca jurist într-una din asociațiile respective, dar nu este, așa cum prea bine spunea domnul deputat Neagu, membru al unei asociații profesionale.

Eu cred că adoptând textul distinsului jurist domnul deputat Bădoiu, nu mergem în spiritul acestei legi care este acela de deschidere a instituției, pentru eliminarea oricărei ingerințe a altor factori politici ș.a.m.d. în afacerile justiției și nu dăm posibilitatea ca această instituție să fie controlată prin societatea civilă, printr-o paletă cât mai largă de participare.

Din aceste considerente, și eu susțin punctul de vedere al comisiei de a păstra textul inițial care este acoperitor.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Comisia, deci, și Guvernul își păstrează poziția cu privire la alin.1, în formula inițiatorului.

Supun, totuși, votului dumneavoastră amendamentul domnului Bădoiu, care tinde să elimine ceilalți juriști care nu aparțin organizațiilor profesionale ale juriștilor.

Cine este pentru amendamentul domnului Bădoiu? 27 voturi pentru.

Împotriva amendamentului domnului Bădoiu? 88 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră textul...

Poftiți? Nu înțeleg.

 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

La alin.3, este o problemă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă rog eu frumos, sunteți vechi parlamentar...

 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Am ridicat mâna mai înainte!

Domnul Valer Dorneanu:

Puteți să ridicați mâna până diseară. Eu, deocamdată, sunt la alin.1, pe care nu l-am votat.

Am vrut să votez alin.1, în formularea Guvernului, unde a existat un amendament.

Deci cine este pentru art.20 alin.1, în formularea Guvernului? 88 de voturi pentru.

Împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

La alin.2, urmăriți amendamentul 25 al comisiei, pag.21. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul pentru alin.2, reformulat textul.

Pentru alin.3, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră?

La alin.3, domnul Văsălie Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte, v-ați enervat cu nervii degeaba, pentru că eu doresc să supun atenției dumneavoastră o discordanță între art.20 alin.3 și art.7, pe care l-am adjudecat.

La art.7 alin.2, noi am adjudecat deja că: "Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și ale procurorilor se stabilește de plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puțin 60 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia". La acest alin.3 de la art.20, spunem că: "Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului între a 90-a zi și a 60-a zi înainte de expirare". Dacă eu am organizat adunarea generală cu 60 de zile înainte de expirare, adunarea nu este legală și trebuie repetată, cum mă mai încadrez în termenul prevăzut la alin.2 de la art.7? Cele două texte trebuie să fie în concordanță, pentru că, altfel, va fi imposibil de aplicat și un text și celălalt, pentru că nu știm care dintre ele are prioritate. Și atunci trebuie să operăm, pentru că art.7 a fost adjudecat, pe acest text art.20 alin.3.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Situațiile sunt diferite. În art.7 se vorbește de adunări generale ale magistraților, iar art.20 alin.3 se referă la reprezentanții societății civile. Deci sunt două situații cu totul distincte.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun, stimați colegi, alin.3, în formularea Guvernului. Ați ascultat și obiecțiunile domnului deputat Văsălie Moiș.

Cine este pentru alin.3 de la art.20? 87 de voturi pentru.

Împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abțineri? Adoptat textul alin.3 în formularea inițiatorului.

La alin.4, urmăriți amendamentul comisiei de la pag.22, amendamentul 28. Nu sunt obiecțiuni, admis amendamentul, modificat alin.4.

Alin.5. Comisia nu a mai avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptat textul inițial.

Pentru alin.6, comisia a propus eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul comisiei, se elimină alin.6, iar pentru actualul alin.7, care va deveni 6, nu au fost amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Admis textul inițial și se remodifică.

Art.21. Urmăriți amendamentul 26. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.22, amendamentul 27. Admis amendamentul, modificat art.22.

Titlul capitolului III. Votat în formularea inițiatorului.

La art.23, urmăriți amendamentul 29. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.24. Urmăriți amendamentul 30. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.25. Urmăriți amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat textul.

 

Domnul Cornel Bădoiu:

La lit.h).

Domnul Valer Dorneanu:

Revenim la art.25, pentru că are un amendament, înțeleg, domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de ce poate face președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Lit.h) sună în felul următor: "desemnează membrii C.S.M. ce pot fi consultați pentru elaborarea unor proiecte de acte normative". Amendamentul meu venea în completare și spuneam: "În condițiile prevăzute de Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului". De ce, în opinia mea, este necesar să facem această completare, pentru a nu da naștere arbitrarului, subiectivismului, din partea acestui președinte?

Vreau să vă spun că activitatea de organizare și funcționare a Consiliului se face pe baza unui Regulament pe care-l dezbat toți membrii Consiliului și-l adoptă cu votul majorității. Drept urmare, chestiunea asta cu cine poate participa la dezbaterea proiectelor de acte normative, în opinia subsemnatului, e o chestiune foarte importantă și, drept urmare, trebuie să asigurăm ca această activitate să se facă în conformitate cu niște reguli bine stabilite.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg,

Orice face președintele, face potrivit Regulamentului. Potrivit opiniei dumneavoastră, ar trebui, la fiecare din literele acestea cu privire la atribuții, ar trebui să spunem "potrivit Regulamentului".

Domnul președinte al comisiei.

Domnul Ion Neagu:

Vroiam să subliniez ceea ce spuneați, de altfel, și dumneavoastră: precizarea nu este necesară, textul inițial fiind acoperitor. Și nu mai intrăm în dezbaterea argumentelor pro și contra, pe care le-am avut în vedere la comisie.

Vă mulțumesc.

Deci sunt pentru menținerea textului comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Care este și textul inițiatorului.

Supun votului dumneavoastră lit.h), în formularea inițiatorului.

Cine este pentru?

 

Domnul Cornel Bădoiu (din sală):

Dar amendamentul meu...

Domnul Valer Dorneanu:

E același lucru, stimate coleg. Nu, nu, aveți dreptate. Nu a avut comisia amendamente și numai dumneavoastră. Aveți dreptate.

Supun amendamentul domnului deputat Bădoiu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 21 voturi pentru amendamentul domnului Bădoiu.

Împotrivă? 79 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cine e pentru textul inițial? 79 de voturi.

Împotrivă? 21.

Abțineri? Nici una.

Adoptat textul lit.h) în formularea inițiatorului.

Dacă la art.25 mai sunt alte obiecțiuni? Votat în formula rezultată din amendamentul 31.

Art.26, 27. Dacă aveți obiecțiuni la textele inițiale? Votate în formula inițiatorului.

Art.28. Urmăriți amendamentul 34. Admis amendamentul, modificat art.28.

La art.29, amendamentul 35.

Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu (din loja comisiei):

La alin.3 aveam.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci dacă la alin.1, text inițiator, aveți vreo obiecție, la art.29? Votat textul inițial.

La alin.2, urmăriți amendamentul comisiei. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul comisiei.

La alin.3, la textul Guvernului, domnul deputat Bădoiu are un amendament.

Domnul Cornel Bădoiu:

De fapt, e o continuare a discuției vizavi de art.1 din proiect, adoptat, unde se spune că acest organism este reprezentant al autorității judecătorești. Pentru a nu da naștere la discuții și speculații, în opinia mea, cei doi membri ai societății civile, care fac parte din acest consiliu, trebuie să aibă un vot consultativ. De altfel, atunci când s-a revizuit Constituția, probabil că s-a gândit la aspectul ca societatea civilă să aibă doi observatori în consiliul ăsta, acolo, dar nicidecum ca ei să hotărască soarta Troiei! De aceea vă rog să fiți de acord cu completarea, în sensul că reprezentanții societății civile participă numai la lucrările plenului. De altfel, vedeți că și dispoziția constituțională subliniază, prin ceea ce spun în continuare, acest rol de observator: "participă numai la lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu vot consultativ".

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Inițiatorii și cu președintele comisiei...

Doriți să interveniți sau mențineți textul?

 

Domnul Ion Neagu (din loja comisiei):

Menținem textul.

Domnul Valer Dorneanu:

Se pronunță pentru menținerea textului inițial.

Supun votului dumneavoastră, în aceste condiții, amendamentul domnului deputat Bădoiu.

Cine este pentru? 2 voturi pentru.

Împotrivă? Este evident, marea majoritate a celor prezenți e împotriva amendamentului.

Supun, totuși, pentru că au fost obiecțiuni, alin.3, în formularea inițiatorului, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 89 voturi pentru.

Împotrivă? 24 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

La art.30, urmăriți amendamentul 36. Admis amendamentul, modificat acest text.

Titlul capitolului IV. Votat în unanimitate.

Titlul secțiunii 1-a. Votat în unanimitate.

Art.31. Urmăriți amendamentul 39. Votat amendamentul, modificat articolul 39.

Art.32. Urmăriți amendamentul 40. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.33, amendamentul 41. Admis amendamentul, modificat textul, numai la alin.1.

Art.34. Urmăriți amendamentul 42. Admis amendamentul, modificat textul.

Titlul secțiunii a 2-a. Votat nemodificat.

Art.35. Urmăriți amendamentul 44. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.36, amendamentul 45. Admis amendamentul, modificat art.36.

Art.37, amendamentul 46. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.38, amendamentul 47. Admis amendamentul, modificat art.38.

Art.39. Nu sunt obiecțiuni, nu sunt amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Admis textul inițial.

Titlul secțiunii a 3-a. Votat textul inițial.

Art.40. Urmăriți amendamentul 50. Admis amendamentul, modificat art.40.

Art.41, amendamentul 51. Admis amendamentul, modificat art.41.

Art.42. Nu sunt amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial.

Titlul secțiunii a 4-a. Votat nemodificat.

Art.43. Urmăriți amendamentul 54.

La art.43, domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimați colegi,

Dacă veți fi atenți, veți constata că, în situația în care membrii Consiliului Superior al Magistraturii comit abateri, ei scapă judecății consiliului. De aceea mie mi se pare că această discriminare nu este corectă. Ei sunt, în continuare, magistrați pe perioada celor 6 ani, cât fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii și, drept urmare, ca tot omul, de principiu, pot greși. Dacă pot greși, atunci, nota bene, trebuie să urmeze aceeași cale în ce privește cercetarea abaterii comise și, după caz, sancționarea sau nesancționarea celor comise, săvârșite. Drept urmare, eu, aici, aveam un amendament, un nou alineat, alin.3 care spune așa: "Prevederile alin.1 se aplică și magistraților membri ai Consiliului Superior al Magistraturii". Replica colegilor mei a fost: domnule, dar se regăsește la art.52, acolo e sediul materiei, unde acești membri, dacă încalcă deontologia profesională etc., etc., pot fi sancționați.

Iertați-mă, acela este un text ambiguu, vag și nu e la obiect, ba, mai mult, dacă nu veți accepta punctul meu de vedere, veți lăsa impresia că acești domni sunt deasupra tuturor. Sunt niște zei care nu se supun regulilor omenești, ceea ce mie mi se pare că nu este corect. De aceea vă rog să fiți de acord cu amendamentul subsemnatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, vă rog să vă precizați poziția comisiei.

Domnul Ion Neagu:

Îmi pare rău că prelungim aici discuțiile din comisie, însă s-a replicat punctual, exact și corect, atunci, la acest amendament, că nu sunt niște zei, pentru că art.52 prevede expres "revocarea din funcția de membru ales al consiliului" și continuă textul. Adică și pentru membrii consiliului există instrument expres prevăzut în art.52, pe care va urma să-l supunem la vot. De aceea, stimați colegi, menținem textul trimis de comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru amândoi superprofesioniștii în domeniu față de mine, dar eu cred că, din ce a explicat domnul Neagu, nu se regăsește în propunerea pe care a făcut-o domnul Bădoiu, deoarece nu întotdeauna un membru al Consiliului Superior al Magistraturii este revocat din funcția aceasta, în cazul în care a greșit. El poate fi pus numai în discuție, fără să fie revocat. Domnia sa, domnul Neagu, zice așa: "Dacă este revocat, urmează calea firească la fel ca orice magistrat și, ca atare, în acel consiliu, poate fi judecat și sancționat". Dar nu întotdeauna aceasta e o supremă sancțiune, dar, până atunci, e poate și trebuie să fie supus unei judecăți, chiar fără riscul de a fi scos din Consiliul Superior al Magistraturii sau chiar să fie sancționat, dar trebuie să fie pus în discuția cuiva. De aceea, pentru că ambele texte sunt paralele, după părerea mea, eu zic că este cel mai rezonabil să acceptăm, chiar dacă e redundant, într-un fel, după cum zice domnul Neagu, textul propus de domnul general Bădoiu, pentru că e mai explicit. Spune așa: În cazul în care un astfel de membru a greșit, el poate și trebuie să fie supus, în acel consiliu din care face parte, judecății, urmând a fi sancționat sau nu. Domnul Neagu s-a dus chiar la extremă și a zis: e sancționat și e scos afară. Poate nu e nevoie! De aceea trebuie să rămână textul domnului Bădoiu, ca nefiind în neconcordanță cu articolul invocat de domnul Neagu.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

M-ați întrerupt!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, dar un singur cuvânt pentru a vă da un exemplu. Dacă am exclude această idee a posibilității punerii în discuție și a ajunge până la măsura extremă a revocării, am ajunge ca în cazul domnului Ralu Filip, care nu poate să fie revocat de Parlamentul care l-a numit și care face ce vrea. Așa ceva nu se poate. Măcar asta trebuie prevăzut în lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bădoiu. Ați auzit și argumentele pro și contra.

Cine este pentru? 37 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votați și cei care nu vreți să votați! (Se adresează celor care nu votează în nici un fel) 84 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins amendamentul.

Supun, în aceste condiții, art.43, în formularea cuprinsă în amendamentul 54 al comisiei.

Cine este pentru? 85 voturi pentru.

Împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marcu Tudor are o problemă de procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc foarte mult.

Eu zic că am întârziat destul, față de ora 12, când trebuia să trecem la votul final și că am căzut de acord, toți cei cu care am discutat, că este momentul să începem votul acesta final, deoarece, oricum, trebuie să trecem etapa aceasta și dacă o trecem când deja e mai târziu decât acum riscăm să avem chiar un cvorum mai mic decât în momentul ăsta.

Vă mulțumesc.

(Domnii deputați Acsinte Gaspar, Alexandru Sassu și Ion Neagu se consultă la prezidiu cu domnul președinte Valer Dorneanu)

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Prea multe capete, întârziem. Treceți la vot!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, eu știu că dumneavoastră sunteți militar de carieră și decideți, în mod rigid, ca orice militar. Noi, aici, suntem o democrație și ne consultăm.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Așa este programul! Programul a fost la ora 12!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Nu mai trebuie să supun votului dumneavoastră propunerea domnului Tudor, pentru că, într-adevăr, acesta este programul și vă propun să întrerupem aici dezbaterea la art.44.

Vom începe mâine dezbaterile cu acest proiect, continuând apoi cu celelalte care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 10:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro