Cristian-Sorin Dumitrescu
Cristian-Sorin Dumitrescu
Ședința Camerei Deputaților din 8 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.86/12-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 08-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 iunie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.5 Cristian-Sorin Dumitrescu - declarație referitoare la integrarea europeană;

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................
 

Domnule deputat Cristian Dumitrescu, aveți pregătită vreo declarație, că aici nu aveți trecut, dar poate aveți pregătită. Aveți posibilitatea să vă afirmați acum. (Râsete.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea este o declarație, care vă spun sincer, mă preocupă de mult, legată de un aspect esențial al procesului pe care îl parcurge România în acest moment, referindu-mă, în mod special, la integrarea europeană.

Constat cu satisfacție și cu bucurie că un proiect pe care l-am văzut început în urmă cu mulți ani, începe să prindă contur în liniile sale ferme, definitive, respectiv integrarea României în Uniunea Europeană.

Vreau să vă spun că această prioritate a României în ultimii - să zicem 10 ani - a integrării în lumea europeană, în Europa, nu a încetat să fie pentru fiecare dintre noi, și cred că pentru toți oamenii politici un fel de idee fundamentală, care revine de fiecare dată în discursurile noastre, în acțiunea noastră. Unii au făcut-o cu sinceritate în susținerea acestei idei, alții cu mai puțină sinceritate, dar nu există - cred eu - om politic pe tot eșichierul politic românesc care să nu fi constatat necesitatea acestui proces.

Acest lucru este, în opinia mea, esențial. În România nu există eurosceptici, și acest lucru este definitoriu, pentru că România se află la intersecția, la confluența unor interese, la confluența unor culturi, aici, spunem noi, în Europa Centrală, dar în imediata vecinătate a unor influențe istorice.

Din această perspectivă, lucrul la care vreau să mă refer este nevoia de a ne prezerva toată tăria, identitatea culturală, identitatea noastră culturală ca și valoare proprie creativă. Sigur că integrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă pierderea identității naționale. Vorbim despre națiuni în interiorul Uniunii Europene, dar identitatea noastră culturală este cu totul altceva. Acesta este un proces creativ, este un proces permanent, este un proces în care fiecare generație adaugă câte ceva pentru un edificiu care în permanență reprezintă poporul român, reprezintă idealurile sale, reprezintă ființa sa națională.

Am investit foarte mulți bani în procesul de integrare și vom mai investi. Am spus că dintre valorile noastre fundamentale, cele mai importante, printre cele mai importante, și, dacă vreți, cele mai bogate în resurse este cultura. Este, dacă vreți, resursa aceasta pe care o are poporul român, pe care vă spuneam, și în care cred, că a fost constituită de generații și în generații, prin aportul fiecăreia dintre ei.

Iată, însă, că acum, sub incidența integrării în Uniunea Europeană, efortul nostru de cultură trebuie să fie mult mai mare. Pentru că, Uniunea Europeană nu înseamnă numai bunăstare, nu înseamnă numai un nou sistem de valori, dar înseamnă și o circulație a culturii dintre țări, între țări, în spiritul unui europenism pe care-l susținem cu toții.

Pentru ca această circulație să fie conform principiului vaselor comunicante, egală, trebuie ca presiunea exercitată în aceste vase să fie egală.

Iată de ce, în contactul cu celelalte culturi, România trebuie să-și prezerve acest atu. Pentru aceasta trebuie bani, pentru aceasta trebuie un program, pentru aceasta trebuie gândită.

Binefacerile integrării în Uniunea Europeană trebuie privite și ca idee a prezervării unor atuuri pentru care România a fost integrată în Uniunea Europeană, și nu economia a fost cea care a fost prioritară, ci statutul României, inteligența poporului român, cultura poporului român, valorile sale naționale.

Iată de ce cred că oamenii politici ar trebui să se gândească foarte clar în aceste momente, când suntem foarte aproape de atingerea acestui deziderat. Ar trebui să dăm mai multă importanță culturii, va trebui să dăm mai multe fonduri culturii, va trebui să facem un program național de încurajare a culturii, în așa fel încât cu aceste schimburi benefice, noi ne-am protejat din toate punctele de vedere, însăși procesul de integrare este un proces de negociere pentru protejarea fiecărei economii naționale la impactul cu Uniunea Europeană; în domeniul culturii însă, acest lucru nu s-a făcut, pentru că nu se face și nu este un capitol special de negociere, este un singur capitol care se referă la educație, și aceasta este extrem de importantă.

Cultura, însă, prezervarea culturii se poate face numai printr-o politică națională, și cred că a sosit momentul ca, începând de acum și în perioada imediat următoare, când România va atinge acel nivel de dezvoltare și de capacitate economică de a finanța cultura națională, așa cum se întâmplă în țările Uniunii Europene, să facem un efort pentru ca să nu fim prinși pe picior greșit, am putea spune așa, ceea ce ar însemna la nivelul unei generații crearea unei disfuncții ce ar putea să aibă repercusiuni în prezervarea capacității noastre de a fi, și din punct de vedere cultural, ceea ce am fost din totdeauna, și să rămânem în Uniunea Europeană, adică o țară a cărei forță culturală a fost apreciată prin inteligența actului creativ susținut prin școală, pentru că și aceasta este extrem de importantă, și mai ales prin voința politică.

Geniul unui popor s-a manifestat din totdeauna, vrem, nu vrem, prin așa numita concepție "a principelui", care întotdeauna - cum se spune în istorie - au dorit și doresc să construiască pentru a lăsa ceva în urmă. Acest principiu, care este puțin egocentrist, specific perioadei premoderne și clasice a dezvoltării culturale, nu a încetat să existe. De data aceasta, însă, "principele" trebuie să fie însuși statul, trebuie să fie însuși poporul român, să finanțeze, să susțină cultura.

Fac această declarație în fața unei săli goale, cu convingerea însă că ea va avea reverberațiile și considerarea ei, într-un timp cât mai scurt, atunci când ne vom da seama, după ce obiectivul acesta atât de palpabil al anului 2007, al integrării în Uniunea Europeană, va deveni realitate, că va trebui să ne preocupe și că este o realitate la care trebuie să ne gândim. Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 19:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro