Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.99/07-07-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 29-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 iunie 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,24.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Puiu Hașotti, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem prima parte a ședinței de astăzi cu intervențiile deputaților.

 
    Dumitru Bentu - declarație politică numită Premiera;

Domnul Bentu și apoi domnul Baban, că am înțeles că în ordinea aceasta ați sosit în sală.

     

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se numește "Premiera".

Zilele acestea se desfășoară în capitala economică a Turciei, Istanbul, în sălile Centrului de Expoziții "Lufti Kirdar", cea de-a 17-a reuniune la nivel înalt a Alianței Nord-Atlantice, prima în formatul post - Praga, când numărul membrilor a ajuns la 26.

Importanța participării României la acest summit este de maximă evidență, luând în calcul doar semnificația momentului - este prima participare ca stat membru cu drepturi depline al NATO a României. În acest context, se așteaptă o contribuție substanțială a țării noastre la buna desfășurare a reuniunii, dominate de un ridicat și important conținut politic ce se referă la: stadiul actual al relațiilor din interiorul Alianței, problematica NATO, combaterea terorismului, parteneriatul cu Rusia și Ucraina etc.

Participând la pregătirea lucrărilor, România demonstrează că cei 26 de membri actuali pot asigura un înalt nivel de funcționalitate acestui organism capabil să se implice atât în interiorul propriului areal, cât și în exteriorul acestuia.

Sunt vizate în mod deosebit Afganistanul și zona atât de complexă a Orientului Mijlociu.

Se va reafirma și prin vocea României politica ușilor deschise, cu referire directă la Croația, Macedonia și Albania, iar Serbia, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina vor fi beneficiarele unor mesaje încurajatoare și distincte, pentru a înțelege necesitatea aderării la Parteneriatul pentru Pace.

Condusă de președintele Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase, delegația României va reconfirma apartenența țării noastre la spațiul de valori euro-atlantice, prin implicare, demnitate, loialitate și responsabilitate.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
    Ștefan Baban - intervenție cu titlul Relaxarea fiscală, între dorință și realitate;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea se intitulează: "Relaxarea fiscală, între dorință și realitate".

Așteptată cu nerăbdare, mult promisa reducere a taxelor și impozitelor, prevăzută pentru anul 2005, a provocat o reacție reținută a beneficiarilor, adică și a angajatorilor și a angajaților. O atitudine explicabilă, mai ales că în acest an electoral, Guvernul, și în speță Ministerul Finanțelor, nu a decis o scădere importantă a taxelor, care să fie sesizabilă atât de buzunarul firmelor, cât și de cel al salariaților. Deși s-a axat pe diminuarea impozitului pe profit, care va avantaja în special investitorii străini, actuala putere nu a reușit nici prin noul Cod Fiscal, nici prin aceste artificii să-și onoreze promisiunea de a ușura povara fiscalității pe muncă.

Lipsa de entuziasm manifestată la aflarea veștilor privind această reducere minoră a taxelor și impozitelor este datorată în special faptului că, nici în ceasul al doisprezecelea al negocierii cu U.E., România nu este în stare să construiască o reformă economică care să ducă la o creștere economică favorabilă și la o favorizare a politicilor investiționale. Principala explicație poate consta în faptul că specialiștii finanțiști nu sunt racordați la realitatea economiei românești și că nu au programe adaptate la turațiile creșterii economice prognozate.

Principalul motiv de îngrijorare, dar în același timp și principalul argument care vrea să susțină cele mai sus-menționate, este reprezentat de aplicarea noului Cod Fiscal, care deși este destul de bine întocmit, nu va reuși să scoată la suprafață, într-un timp scurt, economia românească subterană. Această reducere a cotelor de impozit pe profit și pe venituri este consistentă, dar în același timp este anulată de menținerea unei fiscalități enorme pe forța de muncă, fapt care a fost reclamat atât de investitorii străini și autohtoni, dar și de forurile bancare internaționale.

Spre exemplificare, trebuie să conștientizăm că și o rată de fiscalitate redusă, de 17,5%, asupra forței de muncă în România, tot ne situează pe primele locuri în Europa, din acest punct de vedere. Și atunci este absolut normal ca angajatorii să promoveze munca la negru, ca unică soluție de supraviețuire într-un mediu concurențial acerb, mai ales pentru acele firme care întâmpină greutăți în obținerea unui credit bancar sau care nu au posibilitatea unor finanțări din exterior.

Grav este că această formă de eludare a legilor financiare este receptată ca o formă de protecție a afacerilor. La prima vedere poate părea un lucru ilegal, dar când în actualele condiții costurile cumulate pentru un angajat legal ajung la 56%, acest lucru devine și enorm și ruinător pentru orice fel de afaceri și pentru orice întreprinzător care asigură o părticică din produsul intern brut al țării. Nu e de mirare că economia subterană înflorește de la o zi la alta, și asta în condițiile în care promisa relaxare fiscală face pe orice investitor să devină membru marcant al acesteia.

Executivul susține că prin noile măsuri fiscale se dorește dinamizarea mediului economic prin politici investiționale și creșterea interesului angajatorilor de a majora salariile propriilor angajați. Dar culmea ironiei, aici lipsește tocmai una din pârghiile importante pentru realizarea acestor obiective. Pe lângă faptul că actualul Cod al Muncii a reușit să se transforme într-o lege care a rigidizat piața muncii în actualele condiții, în acest moment Codul Fiscal, cel ce reglementează la ora actulă în România politica financiară și fiscală a firmelor, nu cuprinde nici un paragraf referitor la scutirea impozitului pe profitul reinvestit, aceasta fiind și una dintre propunerile cele mai des stipulate de reprezentanții sectorului privat. Explicația profesionistă dată de guvernanți, și anume că mult mai eficientă ar fi procedura amortizării accelerate este contrazisă de practica curentă, care a demonstrat că este o metodă greoaie și ineficientă și că doar un număr redus de firme pot recurge la așa-zisa facilitate fiscală.

Realitatea actuală demonstrează că reducerea fiscalității este o idee foarte bună, dar punerea ei în practică se face lent și cu pași mici. Atât Guvernul, cât și partenerii sociali sunt conștienți că o creștere reală economică se poate realiza prin diminuarea efectelor negative produse de economia subterană. Dar pentru a reuși acest lucru sunt necesare măsuri care să accelereze reforma economică, dar în același timp să reducă și taxele, în special cele aplicate asupra forței de muncă. Pentru că în caz contrar, toate acestea rămân la stadiul de intenții, care din păcate nu vor influența în sens pozitiv activitatea economică din România. Și ar fi păcat ca după patrusprezece ani de economie de tranziție, de lipsuri și greutăți, să ajungem în același punct de unde am plecat...

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - comentarii privind un răspuns primit din partea ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale;

Dau cuvântul domnului Becsek Grada Dezideriu. Va urma domnul Iulian Mincu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne-am obișnuit că în bătălia împotriva mafiei, adevărații corupți să fie susținuți de unele grupuri de interese, directori, directori generali sau eventuali secretari de stat din cadrul unor ministere.

Cred că o asemenea susținere politică și profesională există și în cadrul silvicultorilor de la Regia Națională a Pădurilor sau a celor care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și a Dezvoltării Rurale.

Nu cred, ci știu că acest funcționar pune pe masa domnului ministru Ilie Sârbu, pentru semnat, documente neconforme cu realitatea, prin care este susținută mafia și hoția în pădurile din România. Numai așa se explică faptul ca un om cinstit, cum este domnul ministru Ilie Sârbu, să trimită un asemenea răspuns la Camera Deputaților, cu nr. 201.998, din 9 iunie 2004, prin care să ia apărarea mafioților din domeniul silvic.

Domnule ministru Ilie Sârbu, având în vedere răspunsul trimis la Camera Deputaților, prin care precizați că propunerea de suspendare din funcție a persoanelor de la Direcția Silvică Miercurea-Ciuc și Ocolul Silvic Gheorgheni, care sunt cercetate sau urmărite penal privind îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, nu se pot aplica sancțiuni, este contrar art. 264 alin. 2 din Legea nr. 53 din 2003, în care se specifică că pentru statutele profesionale aprobate prin lege specială se stabilește un alt regim sancționator și va fi aplicat acesta.

Conform art. 51 alin. 3 din Ordonanța de urgență privind statutul personalului silvic, nr. 59 din 2000: "Membrii comisiilor de disciplină se numesc prin ordin al conducătorului Autorității Publice Centrale care răspunde de silvicultură, pe o durată de trei ani. Nominalizarea membrilor acestor comisii se va face pe baza propunerilor conducerii direcțiilor de specialitate cu atribuții în domeniul gospodăririi pădurilor din cadrul Autorității Publice Centrale care răspunde de silvicultură, respectiv ale conducerii Regiei Naționale a Pădurilor".

Ce măsuri a luat Comisia de disciplină a Direcției Silvice Miercurea-Ciuc împotriva personalului silvic de la Ocolul Silvic Gheorghieni care a încălcat art. 40 alin. 1 din Legea nr. 427 din 2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59 din 2000 privind statutul personalului silvic, care prevede următoarele: "Personalului silvic aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu îi este interzis să execute lucrări sau să desfășoare activități care contravin regimului silvic".

Prin controalele efectuate de Garda Națională de Mediu, Garda Financiară și confirmate de reprezentantul Regiei Naționale a Pădurilor a fost demonstrat că personalul silvic de la Ocolul Silvic Gheorgheni a participat activ, în calitate de asociat, și a avut contracte comerciale, prin Direcția Silvică Miercurea Ciuc, cu Societatea Comercială "Compox Exim" S.A. Gheorgheni și "Prosilve".

De asemenea, art. 48 alin. 1 din Legea nr. 427 din 2001 prevede: "Personalul care încalcă legile și regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum și normelor de comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii și prestigiului instituției pe care o reprezintă răspunde disciplinar, contravențional, civil sau penal, în funcție de natura și gravitatea faptei săvârșite".

În ce situație se aplică art. 48 alin. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 care prevede: "Suspendarea din funcție pe o durată de 1 până la 12 luni nu se ia în considerare ca vechime pentru acordarea gradației".

Ce faptă ar trebui să săvârșească personalul silvic pentru a se aplica acest articol?

Pentru a nu aduce atingere prestigiului și a nu dăuna intereselor silviculturii, nu credeți că este necesar ca persoanele care sunt anchetate de organele de cercetare penală pentru pagube de miliarde de lei ar trebui suspendate din funcție până la definitivarea cercetărilor? Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Iulian Mincu - declarație politică referitoare la sărăcie și la catastrofala scădere demografică din România;

Domnul Iulian Mincu va lua cuvântul. Domnii deputați Ion Mocioalcă și Petre Posea au depus la secretariat.

Poftiți. Va urma domnul Virgil Popescu.

   

Domnul Iulian Mincu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la sărăcie și la relația ei cu natalitatea din România, precum și scăderea continuă și catastrofală a demografiei din România.

Natalitatea în România este în continuă scădere, ajungând în 2002 și 2003 la cea mai mică rată după 1989, la 9,7 la mia de locuitori, în timp ce mortalitatea este în continuă creștere la copii, ajungând la 16,8 la 1.000 de copii vii, iar mortalitatea generală pe întreaga populație este cea mai mare din Europa, ajungând la 12,9 la 1.000 de locuitori în 2003.

Comisia pentru macroeconomie și sănătate, din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, a publicat în 2003 că datorită intervențiilor medicale s-a ajuns în Occident la salvarea a peste 8 milioane de vieți și la creșterea cu 330 de milioane de ani de viață a populației.

În timp ce în România, populația a scăzut în ultimii 10 ani cu peste 1 milion.

România are, însă, alocat pentru sănătate 70 de dolari U.S.A. anual, pe cap de locuitor, în timp ce media alocației în Uniunea Europeană este de 2.000 dolari anual pe cap de locuitor. Pentru că Occidentul consideră că sănătatea este, de fapt, productivă, și menținerea unui popor sănătos înseamnă, de fapt, menținerea unei economii sănătoase.

Legat de problema natalității în scădere, contribuția la scăderea ei are drept cauză și starea economică a națiunii. Astăzi alocația de stat pentru copiii până la 14 ani, și nu până la 16 ani, este de 250.000 lei lunar, echivalentul a 6 euro, la valoarea actuală a leului, în timp ce în Occident alocația pentru copii în 2003 este în medie de 210 euro lunar, ceea ce reprezintă de 35 de ori mai mult decât în România.

În perioada socialistă, așa cum arată un studiu al Institutului de Cercetare a calității vieții în anul 2003, alocația avea atunci rolul de a compensa salariile, plasându-se între 8 și 10% din salariul mediu pe economie.

Cuantumul alocațiilor ajungea la 3,1% din p.i.b., înainte de 1989, în timp ce acum se găsește sub 1%. Condițiile de acordare erau centrate pe copii în vârstă de 0 - 16 ani inclusiv și cu un părinte obligatoriu salariat.

Existența a 8,2 milioane salariați și numai a 4,2 milioane pensionari înainte de 1989 permitea aceată posibilitate.

În momentul de față există numai 4,5 milioane salariați și peste 6,3 milioane pensionari.

De asemenea, alocațiile erau atunci în funcție de mediul rezidențial, fapt de care nu se mai ține seama astăzi.

După Revoluție, alocațiile s-au dat indiferent de salariul părinților și de zona în care trăiau copiii. Scăderea a fost substanțială. Dacă în 1990 o familie cu un salariul minim și cu 1, 2 copii își putea permite un mod de viață decent, în 1991 aceeași familie cade sub minimul decent. În 1993, familia cu 3 copii scade sub minimul de subzistență, iar în 1994 ajunge la o situație asemănătoare și cea cu un singur copil.

Funcția de protecție socială a alocației de stat pentru copii, de fapt, a fost eliminată. Parțial, în ultima vreme, pentru cei de vârstă școlară numai, acest lucru a fost compensat datorită unei alimentații dată dimineața la școală, și numai acelora care se duc la școală, și aceasta insuficientă.

Am insistat pe acest lucru pentru că este scos în evidență în Raportul de țară, prezentat și în anul 2004, de Banca Mondială, atunci când se referă la România, pe care o consideră ca una dintre cele mai sărace țări din Europa Centrală și de Est.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Virgil Popescu - declarație politică intitulată Alianța Dreptate și Adevăr, între teorie și practică;

Dau cuvântul domnului Virgil Popescu. Va urma domnul Ioan Miclea. Deputații Florin Iordache și Ioan Timiș au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, subiectul declarației politice de astăzi este "Alianța Dreptate și Adevăr, între teorie și practică".

Mult popularizata alianță între PNL și PD, cunoscută, în funcție de interesele de moment, uneori și Dreptate și Adevăr, oscilează între a-și face cunoscută identitatea și a săpa individual drept partide înregistrate ca PNL și PD "

Onestitatea politică, sinceritatea platformelor electorale în recenta campanie au fost, involuntar, foarte clar exprimate printr-o duplicitate revoltătoare, dacă ne-am afla în prezența unor partide care ar pretinde o verticalitate politică. Dat fiind că nu suntem în prezența unor partide cu astfel de vise politice, rămâne să constatăm o realitate deplorabilă: cele două partide și-au construit o propagandă electorală bazată pe afirmații, acuzații, invective absolut nejustificate, dar și nesusținute sau explicate, încercând să influențeze și să inducă în eroare un electorat care nu a conceput că sub masca încrâncenată a celor doi lideri este un vid de adevăr și o mare de păcăleli.

Electoratul, de bun simț și ca întotdeauna de bună- credință, a considerat trâmbițata alianță Dreptate și Adevăr ca fiind o entitate politică cu un program individualizat; nu a trecut foarte mult până s-a constatat că alianța D.A. a însemnat apariția comună la televiziuni a reprezentanților, care aveau de susținut verbal acuze gratuite și în necunoștință de cauză, privind activitatea administrației PSD.

În același timp, electoratul a trebuit să constate că în plan teritorial, dorința de ascensiune la ciolane individuale a determinat depunerea de candidaturi separate pentru PNL și PD, conform proverbului " la plăcinte înainte", deci concurându-se în interiorul aceleiași formațiuni care pretindea că merge strâns unită.

În realitate, o tristă și dezamăgitoare ciupeală politică; oare cu astfel de manevre penibile intenționează cele două partide, PNL și PD, temporar și împotriva naturii declarate unite, să acceadă și în Uniunea Europeană?

Până atunci, poate, dacă se mai respectă și din datorie față de electorat, ar trebui să explice cum se împacă doctrina liberală cu cea pretinsă social democrată și care este această platformă comună.

Dacă singura lor coeziune constă în dorința de a se împotrivi partidului majoritar, PSD, atunci este foarte clar că ura și neputința, limitarea și lipsa de perspectivă trebuie explicate electoratului ca fiind adevăratele justificări ale atitudinii lor.

Jocul de-a dreptul murdar, dar sesizat de electorat abia după alegerile locale, de a se prezenta ca alianță electorală, acolo unde le-a convenit, și ca partide separate, PNL și PD, acolo unde și-au urmărit avantajele individuale, este descalificant pentru acești așa-ziși parteneri și ar trebui foarte clar stopat prin legea alegerilor locale și generale.

Angajarea și implicarea de care sunt capabili în interesul cetățenilor s-au dovedit, în aceste zile, prin boicotarea constituirii consiliilor locale și județene. Cele două partide, care se vor exponente ale cetățenilor, au întârziat și întârzie constituirea și intrarea în funcțiune a consiliilor locale și județene și rezolvarea în continuare a problemelor comunităților, dovedind că de fapt le interesează numai acapararea puterii.

Este electoratul conștient acum de acest lucru?

Atunci va trebui să nu uite adevăratele scopuri ale acestei alianțe și să facă într-adevăr dreptate, atunci când va mai fi chemat să aleagă!

În mod necesar, însă, viitoarea lege a alegerilor legislative și prezidențiale, va trebui să prevadă elementele necesare pentru ca politica duplicitară, jocul dublu - de prezentare ca alianță și partide separate în alegeri, practicat în alegerile locale de PNL și PD, să nu mai fie posibil.

Electoratul trebuie să cunoască exact pe cine votează, cu ce platformă electorală se prezintă, care este doctrina politică, pe cine reprezintă fiecare dintre partide.

Adevărata fraudă electorală au gândit-o și au pus-o în practică alianța D.A., prezentă în mod duplicitar în alegerile locale, ca alianță, dar și ca partide separate, cu scopul vădit de a păcăli și deruta electoratul, dar însușindu-și toate avantajele.

Ca de obicei, conform proverbului, liderii celor două partide care au gândit, acceptat și realizat această politică duplicitară sunt primii care strigă ... hoții!

Cine strigă, domnilor?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ioan Miclea - declarație politică intitulată O trădare previzibilă;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Miclea. Va urma domnul Cristian Dumitrescu.

   

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "O trădare previzibilă".

Am prezentat de la această tribună mai multe declarații politice în care mi-am exprimat puncte de vedere referitoare la șantajul pe care U.D.M.R. îl face asupra P.S.D. pentru obținerea de avantaje sociale, dar mai ales politice pentru etnia maghiară.

În principal mă refer la faptul că pentru un sprijin efemer P.S.D. a cedat până și în probleme ce vizau integritatea, independența și suveranitatea țării.

Exemplific aici: neluarea de măsuri ferme împotriva celor care au desfășurat activități pentru obținerea autonomiei teritoriale a Țării Secuilor și a Transilvaniei, acelor care au desfășurat activități pentru promovarea operei literare a unui criminal de război, acelor care au îndemnat fățișa luptă armată împotriva românilor pentru obținerea independenței Transilvaniei, împotriva celor care au impus, respectiv au acceptat reinstalarea statuii celor 13 generali-călăi ai poporului român, la Arad.

Nu s-au luat măsuri împotriva acestora, deși faptele lor se încadrau în prevederile Codului Penal, deoarece P.S.D. a guvernat și guvernează cu ajutorul U.D.M.R., ai cărui membri sunt cei care au comis faptele pomenite.

P.S.D. a știut și știe că ar fi putut primi sprijin parlamentar de la partidele românești, dar l-a refuzat, deoarece acțiunile lor parlamentare au fost și sunt în bună măsură împotriva intereselor generale ale țării, lucru pe care partidele românești nu-l acceptau. U.D.M.R. a venit în actuala legislatură alături de P.S.D., prin trădarea partenerilor săi din C.D.R., printre care P.D. și P.N.L. au fost printre cei mai importanți. Astăzi, după ce P.S.D. a pierdut controlul politic asupra capitalei, își plânge insuccesul și la Cluj- Napoca, unde prietenii și partenerii lor de nădejde - mă refer la U.D.M.R. - au trădat și s-au întors la mai vechii lor amanți politici, P.D. și P.N.L.

Încă o dată, s-a adeverit un vechi proverb: "cine a trădat va mai trăda", lucru pe care, însă, se pare că P.S.D. nu l-a știut.

Nu sunt pentru moartea caprei vecinului, dar dacă vecinul vrea cu tot dinadinsul să-i moară capra, eu nu pot decât să privesc cu deznădejde și cu uimire tragedia lui.

La Cluj-Napoca, însă, s-a întâmplat o dublă trădare. U.D.M.R. a trădat P.S.D., aliindu-se cu P.N.L. - P.D., deși aceștia din urmă au declarat în campanie că nu se vor alia cu U.D.M.R.

Interesant este că U.D.M.R. a sprijinit în primul tur de scrutin P.S.D.-ul, deoarece acesta a promis să-i satisfacă 7 dorințe, printre care: subvenționarea școlilor confesionale maghiare și inscripționarea bilingvă a denumirii localității sunt cele mai puțin importante.

Cu toate acestea, maghiarii au trădat și au trecut în barca alianței D.A. ca niște șobolani, atunci când și-au dat seama că vaporul P.S.D. se scufundă, dar nu și-au făcut nici o grijă. Alianța D.A. va plăti prețul trădării și al prostituării, satisfăcând cele 7 condiții puse anterior P.S.D.-ului, pentru sprijinirea în campanie, deși candidatul P.D. la primărie a jurat cu mâna pe biblie că nu se va alia cu U.D.M.R. și nu va trăda interesele naționale ale românilor.

Iată cât valorează promisiunile electorale și jurămintele membrilor alianței, cât de ieftin își vinde onoarea și demnitatea și cu cât dispreț trădează sentimentele naționale ale alegătorilor pe care i-a manevrat în campania electorală.

Vă asigur că nu va trece mult timp și clujenii vor înțelege că au votat aceeași schimbare păguboasă pe care au votat-o și în 1996, schimbarea trădării. Urmările acelui vot al trădării le simțim și astăzi, iar P.S.D. muncește din greu să-i șteargă sau măcar să-i diminueze urmările, prin dezastrul în care a dus țara guvernarea C.D.R., în care reprezentanții P.N.L., P.D. și U.D.M.R. au fost actorii distrugerii economiei națioanale, punând pe chituci marile capacități industriale, agricultura, flota maritimă și fluvială, într-un cuvânt, aproape că nu există sector de activitate în care să nu se simtă efectele distrugătoare preschimbării din 1996.

Dumnezeu și-a întors fața de la noi. Păcatul trădării și unirea cu trădătorul sunt de neiertat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Cristian Sorin Dumitrescu - marcarea finalizării Constituției Europene;

Îi dau cuvântul domnului Cristian Dumitrescu, va urma domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este foarte important ca Parlamentul și parlamentarii să se exprime atunci când lucruri cu adevărat semnificative se întâmplă în viața politică românească și internațională. Și acest lucru eu spun că se întâmplă și acest lucru se face și acest lucru este un lucru bun.

În tumultul, însă, al acestor evenimente și al vieții politice atât de frământate din țară și din străinătate se poate întâmpla să se treacă cu vederea și lucrurile cu adevărat importante. Un astfel de lucru, iată, s-a întâmplat în urmă cu câteva zile: Tratatul cu privire la Convenția asupra unei Constituții privind viitorul Europei, deci, Constituția Europeană, a ajuns într-o fază finală de acceptare de către reprezentanții Uniunii Europene.

Se închide astfel un ciclu extrem de important, un ciclu care a început, mai întâi, printr-o mare dezbatere în cadrul Convenției Europene, din care au făcut parte parlamentari, miniștri, personalități ale vieții politice din țările Uniunii Europene și țările care urmau să intre în Uniunea Europeană, printre care și România, această Convenție a produs un proiect de tratat, după o dezbatere care a durat aproape 2 ani de zile, sub președinția lui Valery Giscard d'Estaing, personalitate marcantă a Europei postbelice. După frământări deosebite, acest tratat cu privire la viitorul Europei, cu privire la Constituția Europeană, a fost finalizat în urmă cu un an, prezentat Consiliului - deci, șefilor de stat și de guvern - la Thesaloniki. După care a urmat o perioadă frământată, dificilă, care arată că inclusiv în ceea ce privește construcția europeană există poziții și interese.

Dar iată că, până la sfârșit, până în cele din urmă, rațiunea a învins și acest tratat cu privire la Convenția asupra viitorului Europei, cu privire la Constituția Europeană, a primit girul șefilor de stat și de guvern, într-o formulă care, în măsura în care politicul este arta compromisului, a satisfăcut sau satisface aproape toate interesele naționale ale țărilor membre și ale Uniunii, pe ansamblul ei. Este un enorm pas înainte! Este o uriașă realizare a unei Europe unite! Este momentul de la care, așa cum s-a întâmplat în urmă cu peste 50 de ani, când s-a constituit Uniunea Europeană, începe să se construiască din nou! De data aceasta, bazele construcției, prevăzute în actualul tratat, care devine Constituția Europei, sunt cu mult mai solide.

Semnificativ - și de aceea am dorit să vin la această tribună - pentru că, practic, în tumultul, cum spuneam, al vieții interne, al alegerilor, al frământărilor sociale, al problemelor care există în România astăzi, și nu sunt puține acestea, acest moment semnificativ a trecut. A trecut chiar și pentru reprezentanții țărilor membre ale Uniunii Europene, care s-au aplecat cu mult mai multă "asiduitate" asupra unor probleme legate de viitorul comisiei, de numărul de comisari, de cine va fi președintele, într-o funcție extrem de importantă, al comisiei care urmează ca, de la sfârșitul anului acesta, să intre în funcție pentru o perioadă de 5 ani.

Dar faptul în sine rămâne: avem o Constituție Europeană, avem o Constituție care creionează pentru România un viitor, spunem noi, aproape de realitățile și mai ales de idealurile poporului român.

S-a vorbit în urmă cu puține minute de la această tribună și despre lucruri care sunt arzătoare pentru poporul român. Iată, este vorba despre Moldova, despre Republica Moldova: visăm și credem că, de acum, este posibil să ne regăsim iarăși toți românii înlăuntrul aceleiași granițe. Dacă această graniță se va numi "granița Uniunii Europene", înseamnă că vom fi iarăși împreună și că nu ne va mai despărți nici o graniță teritorială, pe noi, românii, de o parte și de alta a prutului.

Numai din acest considerent, dar sunt cu mult mai multe aceste considerente, și pentru această semnificație a aprobării sau consensului asupra viitoarei noi Constituții Europene, este semnificativ. Iată de ce am dorit să spun câteva cuvinte în legătură cu acest moment care s-a petrecut cu puține zile în urmă și să-l marcăm și noi, Parlamentul României, pentru că cei care vor răsfoi în timp, în analele Parlamentului, în discursurile Parlamentului, vor vedea că un astfel de eveniment, care ne va marca viața pentru multe zeci de ani, dacă nu chiar sute, de acum încolo, într-un fel sau altul, l-am gândit și noi aici. Mulțumim.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Mai bine slugă decât stăpân?;

Îi dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu, va urma domnul deputat Vasile Miron.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Mai bine slugă decât stăpân?"

V-ați întrebat vreodată care este motivul pentru care UDMR încheie alianțe cu oricare partid parlamentar, numai cu Partidul România Mare nu face acest lucru? Răspunsul este simplu: Partidul România Mare are coloană vertebrală, este singurul partid demn, care prețuiește cu adevărat mândria de a fi român, faptul că avem o Țară deosebit de frumoasă și încă bogată, că am fost dăruiți de către bunul Dumnezeu!

Acest lucru am să-l demonstrez.

După ce au obținut conducerea Consiliului Județean Satu Mare, președinția Consiliului Județean Bihor, 2 vicepreședinți la Consiliul Județean Cluj, de Harghita și Covasna nici nu mai amintesc, UDMR a mai înregistrat o victorie, prin înzestrarea, de către PSD Mureș, cu dreptul de a conduce județul Mureș pentru următorii 4 ani. Astfel, întregul teritoriul care în anii 1940-1944 a fost sub stăpânire maghiară ca urmare a durerosului și rușinosului Diktat de la Viena, de data aceasta a fost "cedat în mod democratic" aceleiași etnii. Practic, în urma alegerilor locale, care au avut loc la 6 iunie 2004, Ardealul de Nord este sub stăpânire ungară!

Oare acesta să fi fost mandatul pe care românii din județul Mureș l-au încredințat PSD-ului atunci când i-au votat?

Consider că am obligația ca de la acest microfon să aduc la cunoștința întregii țări, modul în care s-a făcut acest "târg" nenorocit. Nu de altceva, dar alegerile generale și prezidențiale sunt numai la 5 luni distanță și dacă vom continua să facem asemenea "schimbări", să nu ne mirăm că în loc să se integreze în Uniunea Europeană, România se va dizolva în Europa, va dispărea de pe harta Europei!

Cunoscând prevederile protocolului PSD-UDMR, prin care udemeriștii, speculând cu dibăcie lupta pentru putere dintre partidele românești, au obținut, prin o politică deosebit de pragmatică dusă în ultimii 3 ani și jumătate, tot ce au dorit de la actualii guvernanți, cât și faptul cum UDMR și-a adjudecat ambele posturi de viceprimari ai municipiului Târgu Mureș - profitând de faptul că în consiliul local sunt majoritari (fiindcă așa au înțeles românii să se prezinte la vot), am încercat să negociez cu cei care conduc partidele din județul Mureș o conducere românească a acestuia. Cei 20 de consilieri județeni PSD, PNL, PRM, PUNR și PD, față de cei 15 udemeriști, permiteau aceasta!

Am propus 3 variante:

- președinte PSD (ca urmare a faptului că are 7 consilieri județeni) și câte un vicepreședinte PRM și PNL (deoarece acestea au câte 4 consilieri județeni);

- președinte PSD și câte un vicepreședinte PSD și PNL (PRM renunțând);

- președinte PSD și ambii vicepreședinți PSD (adică PSD câștigă totul).

După cum se vede PRM nu a avut ambiții, ci a dorit ca atunci, când, la 1 ianuarie 2007, România va fi primită în Uniunea Europeană, politica conducerii județene Mureș să fie în totală concordanță cu cea de la București!

Din păcate, domnul prefect și, în același timp, președinte al PSD Mureș a apreciat mai mult credibilitatea UDMR-ului - care la Cluj așa cum acum deja se cunoaște, a dat dovadă de cinism, lașitate și trădare, și nu a acceptat propunerea, neavând încredere în liberali (spunea dânsul), care prin liderii lor au declarat că încheie alianțe cu oricare partid în afară de PSD și care la alegerile pentru primar în Târgu Mureș au încercat să spargă unitatea românilor, propunând și susținând cu fervoare un candidat propriu!

Modul în care a decurs ședința de constituire a Consiliului Județean Mureș a fost un spectacol dezonorant! Să-i vezi pe rând, pe fiecare dintre consilierii județeni ai PSD-ului refuzând propunerile de a candida pentru funcția de președinte făcute de consilierii județeni ai PRM și ai PUNR și de a accepta, prin domnii Frăteanu și Groza, candidatura pentru cele 2 funcții de vicepreședinți a fost jalnic! Vai și amar de demnitatea și mândria noastră de a fi român! Cu alte cuvinte, mai bine slugă decât stăpân?

De aici se naște întrebarea: cu cine să încheie Partidul România Mare o alianță pentru alegerile generale? Cu cei care ne trădează cu UDMR-ul (este vorba de PSD), așa după cum s-a văzut sau cu cei care au trădat înțelegerile avute privind constituirea consiliilor județene Gorj sau Giurgiu (este vorba de alianța PNL - PD)?

Încă o dată, Partidul România Mare cheamă populația României de a veni alături de el! Este mai mult decât clar: numai PRM duce o politică cu adevărat pentru Țară și neam!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Vasile Miron - declarație închinată memoriei lui Ștefan cel Mare și Sfânt;

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Miron, va urma domnul Emil Rus.

   

Domnul Vasile Miron:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat speech-ul de astăzi "Ștefan cel Mare și Sfânt".

I-a fost dat Moldovei să-i aibă pe corifeii literaturii, muzicii, istoriei noastre și nu numai, pe Eminescu, Enescu, Iorga.

Și tot Moldovei i-a fost dat să-l aibă pe cel mai brav dintre voievozii neamului nostru, pe Ștefan cel Mare și Sfânt, cu nimic mai prejos decât marii căpitani ai lumii: Alexandru, Cezar, Napoleon. Asemănător lor ca geniu militar și deosebit de ei prin caracterul războaielor purtate, războaie de apărare a gliei străbune și nu de cucerire a altor popoare, ca marea majoritate a războaielor purtate de ceilalți.

Din dulcea Bucovină, dintr-o mirifică poiană cu miros de cetină de brad, din cripta de la Putna, răzbat către noi, acum și de-a pururi, cuvintele lui Ștefan, care ne-a fost baci până la adânci bătrânețe: "că Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu este a voastră, ci a urmașilor voștri ș-a urmașilor urmașilor voștri, în veacul vecilor!"

Măria Ta, comemorând pe 2 iulie o jumătate de mileniu de la trecerea Ta în neființă, parlamentarii României anului 2004, mulți dintre noi urmași ai urmașilor bravilor tăi oșteni, transmitem tuturor românilor din țară și de pretutindeni, precum și urmașilor și urmașilor lor, următorul mesaj: "Glorie eternă numelui tău, faptelor tale de arme și credinței tale nestrămutate în Mântuitorul nostru Iisus Hristos!"

Deputat Vasile Miron, născut în Leorda-Comănești, județul Bacău, sat răzășesc cu înscris și pecete de la Ștefan cel Mare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, inclusiv pentru temă.

 
  Emil Rus - expunerea unui punct de vedere cu privire la alianțele politice;

Domnul deputat Emil Rus. Va urma doamna Leonida Lari.

   

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În declarația mea politică de astăzi vreau să exprim un punct de vedere cu privire la colaborarea partidelor în realizarea consiliilor locale, mai ales a consiliilor județene, și la alianțele politice în general.

Partidul România Mare a participat în recentele alegeri și în ciuda unui boicot mediatic aproape total și a unei fraudări de până la 20 % în procesul de numărătoare a voturilor, a reușit să obțină unui procent superior celui din 2000, totuși, sub nivelul așteptărilor noastre.

Înainte, încă, și pe timpul campaniei, am considerat că este necesar să colaborăm cu partidele de opoziție, pentru a ne sprijini reciproc, în scopul stăvilirii actelor de fraudare, ceea ce nu s-a prea reușit. Acest fapt al colaborării nu înseamnă alianță, nu înseamnă renunțarea la convingerile doctrinare, nu înseamnă renunțarea la principiile partidului, nu înseamnă că noi, Partidul România Mare, am orietat și orientăm critica și dezvăluirile într-o singură direcție, fie spre PSD, fie spre alianță. Nu, noi îi condamnăm cu multă vehemență pe cei care au adus țara în prag de faliment, au îndatorat-o aproape peste puterile ei, au adus sărăcia la cotele insuportabilității, au prădat fără lege avuția națională, au devalizat băncile și au instituționalizat corupția, au ruinat industria, agricultura, întreaga economie a țării, iar învățământul și sănătatea sunt într-o criză strigătoare la cer, fapte care, în loc să ne apropie, ne depărtează de Europa.

Dacă noi, în constituirea democratică a structurilor administrative de conducere pe plan local, am promovat pe drept reprezentanții Partidului România Mare alături de alianța Băsescu- Stolojan sau PSD, am făcut-o pentru a avea acces la conducere. E drept, s-au făcut înțelegeri de colaborare cu celelalte partide pentru stăvilirea fraudărilor, dar nu s-au făcut nicidecum alianțe bătute în cuie pentru a sprijini Alianța D.A., nimănui nu i-a dat conducerea partidului nostru mandatul de a încheia o asemenea alianță.

Cum fiecare partid are interesul să obțină, dacă nu conducerea, atunci cel puțin cât mai multe locuri în consiliile locale, pentru a-și putea dezvolta activitatea politică de pe un alt plan, cel al puterii administrative, și a răspunde în mai mare măsură problemelor electoratului, conducerea partidului nostru a dat libertatea filialelor sale să negocieze de la caz la caz cu forțele politice pe plan local, pentru a se alege oameni valoroși, care să poată asigura și promova interesul obștesc. Această orientare este în scopul hotărât de a înfăptui obiectivele economico-sociale incluse în programul Partidului România Mare și de a dezvolta cu mai multă putere campania pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, care urmează.

În consecință, noi nu avem de cerut nimic în plus de la nimeni și nu avem de dat nimic nimănui. Partidul România Mare militează cu hotărâre pentru realizarea unei societăți democratice românești cu care să intrăm în Comunitatea Europeană și această Uniune, la rândul ei, să se regăsească și să aibă totală încredere în România

Noi pentru aceasta milităm și pentru acest lucru am participat în alegeri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Leonida Lari Iorga - despre noile tendințe moscovite în problemele teritoriilor românești;

Îi dau cuvântul doamnei deputat Leonida Lari, va urma domnul Mircea Ifrim.

Domnii deputați Mircea Costache, Ștefan Lăpădat și Eugen Nicolăescu depun la secretariat declarațiile.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Orice popor care cotropește alte popoare și le perturbă evoluția firească sub soare este pedepsit de soartă, pentru că popoarele lumii sunt înscrise pe fața cerului. În iunie 1940, Imperiul Sovietic (mai bine zis, Rusia Sovietică) ne-a răpit Basarabia, iar în 2004, tot în iunie, vine cu propunerea să ne-o întoarcă înapoi, ca pe un dar din partea răpitorului. Dar să analizăm un pic faptele reale, în raporturile noastre cu Rusia.

De zeci de ani de zile, OSCE nu a reușit să determine Rusia să retragă Armata a 14-a și arsenalul militar din Transnistria. Între timp, experții de la Moscova, ba au propus Planul Kozak, de federalizare a Republicii Moldova, plan respins sub presiunea SUA și UE, ba acum, în iunie, vin cu un alt proiect, de realipire a Republicii Moldova la țara mamă și de recunoaștere a Transnistriei ca stat independent.

Inițiatorul acestui proiect este politologul Stanislav Belkovski, reprezentantul Consiliului de Strategie Națională a Rusiei, care consideră că trebuie să se țină cont de factorul românesc din Republica Moldova și că va fi, bineînțeles, antrenată în procesul de integrare a României în Uniunea Europeană. De asemenea, mai subliniază că autodeterminarea Transnistriei e necesară, dat fiind faptul că Ucraina deține 3 județe românești ale Basarabiei, precum și și Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Insula Șerpilor. Și, desigur, țintește să vadă enclava transnistreană în componența sa. Stanislav Belkovski mai propune a se renunța la logica stalinistă, a granițelor administrative ale fostelor republici sovietice.

Totul ar părea un vis frumos, reunificarea României ar putea părea realizabilă, însă avem o întrebare esențială: când, mă rog, i-a pălit grija pe ruși pentru românii furați? Când și-au dat seama experții ruși că aceste teritoriii sunt proprietățile României, iar nu ale Rusiei? Abia la apropierea NATO și a Uniunii Europene de hotarele din estul României? Or, cum vine asta, partea rusă abia acum un an a început să cunoască istoria pământurilor românești, pe care le-a sfârtecat după 1940 după cum i-a venit cheful, împărțindu-le cu partea ucraineană, în detrimentul României pe zeci de ani?

E destul să ne amintim genocidul săvârșit de fosta URSS la adresa românilor basarabeni și bucovineni, cu deportările, colonizările de pământuri, depopulate de români, apoi războiul din Transnistria și întemnițarea marilor patrioți români din Basarabia.

După atâtea suferințe pe care le-a îndurat din partea vecinilor din est, poporul român e circumspect la proiectele moscovite de așa-zisă "întrajutorare". Și expertul american Ariel Cohen spune fără înconjur că planul "Basarabia în schimbul Transnistriei" e un balon de încercare, o capcană pentru autoritățile române, iar recunoașterea independenței Transnistriei ar fi un precedent periculos, un premiu dat unei bande comuniste.

Un singur lucru recunoaștem și noi din această avalanșă de propuneri: o prioritate a românilor este reîntregirea, dar pe cale pașnică, cu implicarea cancelariilor occidentale și americane, întru a evita conflicte armate ca acela din 1992, când banda lui Smirnov și-a bătut joc de tineretul basarabean, ucigând peste 1.200 de oameni.

Deocamdată, capcana întinsă de Moscova e clară, ei folosind un politolog cu diverse declarații, dar oficialii ruși, deocamdată, nedeclarând nimic. Le e teamă, pur și simplu, că odată cu intrarea României în Uniunea Europeană nu e departe și ceasul când va intra și Basarabia, și atunci va fi mai greu ca Transnistria să vie cap de pod pentru interesele geostrategice ale Rusiei.

Să ne amintim istoria cu Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, formată pe teritoriul Transnistriei, care, după aceea, s-a lățit și s-a format, cu alt nume, și pe teritoriul Basarabiei, numele de "Republica Sovietică Socialistă Moldovenească". Să fi fost după poftele imperialiste ale Rusiei, n-ar fi pregetat să formeze și "Republica Sovietică Socialistă România"!

Dar iată că mai marii lumii au înțeles, în sfârșit, caracterul imperialist al Rusiei și odată cu acceptarea României în NATO și, sperăm, și în UE, se mai pune o stabilă în fața acestui imperiu nesățios.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Mircea Ifrim - prezentarea unui apel adresat Guvernului pentru respectarea legii;

Ultimul vorbitor, domnul deputat Mircea Ifrim.

Domnii deputați Cristian Nichifor, Adrian Ionel și Traian Dobre au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se adresează ca un apel adresat Guvernului pentru respectarea legii.

Situația gravă în care se găsește sănătatea din țara noastră este datorită nerespectării legii. În urmă cu o săptămână a avut loc o analiză în prezența Curții de Conturi, a Ministerului de Finanțe, a membrilor Comisiei pentru sănătate și familie, a unor directori de spital din Capitală. Au rezultat câteva elemente clare:

Legea finanțelor nr. 500/2002 nu este respectată. Astfel, la sfârșitul anului 2003 exista un disponibil de 15.267,6 miliarde de lei, care nu au fost înscrise în bugetul pe anul 2004, continuând să existe datorii, unele datând din 2002. Lucrurile puteau fi foarte simplu rezolvate dacă se respecta Legea finanțelor și aceste fonduri se utilizau pentru plata datoriilor, existând chiar un exces.

Un al doilea element care a rezultat este că pentru sistemul informatic în sănătate s-a încheiat la 3.07.2002 un contract de 119.540.000 de euro, care nu a fost onorat și, în aceste condiții, nu a fost înscrisă la fila de buget aprobată sursa de finanțare a acestui sistem informatic - 1,5% din veniturile colectate.

Al treilea element. Agenția Națională pentru Administrare Fiscală, prin care s-a reușit pierderea identității Fondului de contribuție de sănătate, nu raportează și pune în necunoștință de cauză Casa de Asigurări de Sănătate privind aceste fonduri.

Al patrulea element îl reprezintă faptul că există aparatură în valoare de peste 4 milioane de dolari care nu poate fi folosită, nefiind scoasă din vamă, prin lipsă de fonduri, deși aceste fonduri puteau să existe.

În aceste condiții, Fondul de asigurări de sănătate, care, prin Constituție, este stipulat să fie folosit în exclusivitate pentru sănătate, fiind fond special, este la bunul plac al Ministerului Finanțelor, care încalcă însăși Legea finanțelor. Iar, din timp în timp, asigură o cantitate de oxigen, precum unui pacient într-o stare foarte gravă, încălcând de asemenea legea, precum prin Ordonanța nr. 32/2004, prin care a disponibilizat un fond de 10% din trezorerie, care este absolut o măsură total ilegală.

Închei declarația mea, adresându-mă Guvernului și primului ministru cu rugămintea de a respecta legalitatea, de a face ca Ministerul Finanțelor să respecte însăși Legea finanțelor de stat, aceasta fiind unica măsură de a ieși din criza de sănătate, banii sănătății trebuind să fie folosiți exclusiv pentru sănătate și nu în alte scopuri, așa cum se întâmplă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Tamas Sandor - despre o experiență traumatizantă - taxele judiciare de timbru;

Doamna Minodora Cliveti a depus declarația la secretariat.

Domnul Tamas, pe ultima sută, solicită totuși să ia cuvântul.

   

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul intervenției mele sunt taxele judiciare de timbru pe care justițiabilii români sunt datori a le achita pentru covârșitoarea majoritate a serviciilor prestate de instanțele de judecată.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La rugămintea unui justițiabil, alegător din Circumscripția electorală Covasna, pe care o reprezint în Parlamentul României, am avut nefericirea să trec printr-o experiență traumatizantă, care m-a marcat într-o asemenea măsură încât m-am decis să vă interpelez. Subiectul intervenției mele și al experienței mele sunt taxele judiciare de timbru pe care justițiabilii români sunt datori a le achita pentru covârșitoarea majoritate a serviciilor prestate de instanțele de judecată.

Am fost, așadar, rugat să obțin un certificat de soluție de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Costul unui asemenea serviciu este de 7.000 de lei taxă de timbru și 1.500 de lei timbru judiciar. Aceste taxe se pot achita, mai nou, la oficiile poștale din sectorul 2 al Municipiului București, în contul și pentru primăria acestui sector, oficii poștale dotate cu calculatoare programate pentru încasarea acestor taxe, fapt cât se poate de pozitiv, la prima vedere.

Din păcate, la primul oficiu poștal în care am intrat și după ce mi-a venit rândul, am aflat că sistemul modern de calculatoare nu funcționa. La cel de al doilea oficiu poștal se încărca greu programul, iar funcționara era irascibilă din cauza căldurii. Așa încât, abia după ce am căutat un al treilea oficiu poștal am reușit să achit suma de 7.000 de lei și să primesc în schimb chitanța indispensabilă obținerii certificatului necesar.

Pentru cumpărarea timbrului judiciar de 1.500 de lei, de asemenea, indispensabilă obținerii certificatului, a trebuit să stau la un alt ghișeu, de la un alt oficiu poștal. Nu pot să înțeleg de ce nu se pot procura timbre judiciare de la același ghișeu unde se plătește și taxa de timbru.

După ce am așteptat cu răbdare să-mi vină rândul, am aflat că nu pot să-mi procur timbru judiciar de 1.500 de lei pentru simplul fapt că nu se mai găsea. Deci, trebuia să scot din buzunar 10.000 de lei pentru că se găseau numai timbre judiciare de această valoare.

Până la urmă, am atașat cererii cele două timbre și am intrat în sediul Înaltei Curți, unde am stat la o coadă formată din 20 de oameni. După ce mi-a venit, în fine, rândul, iar, mi s-a înregistrat cererea și mi s-a spus să revin după 3-4 ore, pentru a ridica certificatul.

Stimați colegi,

Aș vrea să vă găsiți și dumneavoastră timp și, deghizați precum vestitul domnitor Alexandru Ioan Cuza, să repetați experiența mea, pentru a vedea felul în care un om silit să apeleze la justiție este jefuit de timpul său, traumatizat și stresat până la epuizare, pentru a obține un simplu certificat de soluție.

Dar situația se repetă nu numai la Înalta Curte, ci și la Curtea de Apel București, care se găsește undeva la marginea Capitalei, iar amatorii de justiție trebuie să se înarmeze cu hărți, precum Sindbad Marinarul, pentru a identifica locurile în care trebuie să obțină prețioasele taxe de timbru, uneori, subliniez, de 7.000 de lei.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință)

 
    Ion Bozgă - intervenție cu tema Reabilitarea și reforma sistemului de irigații;

Domnul Ion Bozgă:

"Reabilitarea și reforma sistemului de irigații"

Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, a lansat marți, 22 iunie 2004, proiectul "Reabilitarea și reforma sectorului de irigații".

Acest proiect va fi implementat între 2004 - 2011, de către Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin Unitatea de Management, iar beneficiarii vor fi fermierii români, agricultura românească în general.

Programul este finanțat în baza Acordului de împrumut semnat de către Guvernul României cu Banca Mondială, costul total fiind de 102,947 milioane de dolari. Fondurile provin de la Banca Mondială - 80 milioane de dolari, 20,6 milioane de dolari de la bugetul de stat și 2,3 milioane de dolari de la Asociațiile Utilizatorilor de Apă. Scopul proiectului îl constituie reducerea riscului de secetă, creșterea eficienței economice a irigațiilor, îmbunătățirea managementului și reabilitarea sistemului de irigații.

Prima componentă a proiectului se referă la reabilitarea infrastructurii principale de irigații pe o suprafață de 100.000 de hectare, din care, într-o primă etapă, 40.000 de hectare în sistemul Sadova - Corabia și 10.000 de hectare în sistemul Nicorești - Tecuci, urmând a fi alese și alte sisteme pe o suprafață de încă 50.000 de hectare din județele Dolj și Galați. De asemenea vor fi reabilitate și 20 de stații principale de pompare care deservesc o suprafață de 400.000 de hectare în alte sisteme.

Pentru modul cum s-a implicat Guvernul României și pentru modul cum a rezolvat acest tip de probleme, merită felicitările mele.

Vă mulțumesc.

    Minodora Cliveti - declarație politică: Femeile, ca marea...;

Doamna Minodora Cliveti:

Declarație politică: "Femeile, ca marea..."

Raport către alegători:

În perioada 20-26 iunie a.c. am participat la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Programul a fost extrem de dens, mai ales că a avut loc și alegerea noului secretar general al Consiliului Europei, în persoana lui Terry Davis, fostul lider al grupului socialist al APCE.

Am participat la ședințele grupului socialist, ale grupului de femei socialiste, am condus ședințele Comisiei egalității de șanse pentru femei și bărbați, a cărei președintă sunt.

Această comisie a prezentat în plenul Adunării două rapoarte despre sclavia domestică și rolul femeilor în prevenirea și combaterea conflictelor, subsemnata fiind raportor pentru acesta din urmă.

Ambele rapoarte au fost aprobate de plen.

În cadrul subcomisiei pentru participare egală a femeilor și bărbaților în procesele decizionale am avut o întrevedere cu reprezentanții unor dintre comisiile APCE care au cele mai puține femei raportori, aceasta fiind o măsură decisă în cadrul analizei pe care Comisia o face pentru verificarea aplicării Rezoluției 1348/2003. Am obținut de la Biroul APCE aprobarea pentru ca în sesiunea din toamnă să ne întâlnim cu toate femeile membre ale Adunării pentru a discuta pe această temă.

Urmare a modificării regulamentului Adunării, care a fost aprobat în prima zi a sesiunii, Biroul acesteia s-a lărgit incluzând ca membri cu drepturi depline președinții de comisii, astfel încât pe perioada mandatului de președintă a Comisiei egalității voi reprezenta România în forul de conducere al APCE.

Este o premieră pentru femeile din Parlamentul României, care, nefiind reprezentate în Biroul Camerei Deputaților sau al Senatului, sunt prezente în Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Am participat, deci, la ședința Biroului. Am propus Biroului spre aprobare un proiect de rezoluție privind înființarea unei Agenții observator europene pentru adopții, biroul fiind de acord cu această inițiativă și decizând sesizarea Comisiei pentru chestiuni sociale pentru raport.

Am inițiat, de asemenea, un proiect de rezoluție pentru integrarea socială a femeilor imigrante, care urmează să fie supus aprobării Biroului în sesiunea următoare.

Am avut o întrevedere cu secretarul-general adjunct al Consiliului Europei, doamna Boer-Buquichio, pe tema situației adopțiilor din România, a noilor legi recent votate în Parlamentul român în acest domeniu și al expertizei pe care specialiștii Consiliului Europei au întocmit-o pe acest subiect.

Am convenit să continuăm să colaborăm, doamna secretar-general fiind o mare prietenă a României și a copiilor acesteia, având de asemenea în vedere că strategia Consiliului Europei pentru anul 2005 are drept obiectiv esențial violența împotriva copiilor.

Am fost solicitată și am acordat un interviu pentru TV în Turcia (acolo unde femeile au probleme specifice de care mass-media se interesează în mod deosebit), pentru TV din Moldova și pentru Radio "Europa Liberă", ca și pentru "România Actualități" și ROMPRES.

Așa cum spuneam la început, a fost o sesiune grea, extrem de încărcată, incluzând și o dezbatere de urgență în problema Irakului, o intervenție în plen a președintelui Armeniei, acordarea "undei verzi" pentru ca statul Monaco să devină al 46-lea membru al Consiliului Europei etc.

Dar, departe de a mă plânge, având conștiința datoriei îndeplinite cu seriozitate, dar și zâmbind, amintesc ceea ce am replicat unui coleg de delegație care a crezut util să compătimească femeile pentru tendința ușor utopică, după părerea sa, a propunerilor făcute în sensul reducerii discriminării și accentuării participării acestora la decizii: "Marea, care pare a mângâia pământul, sfârșește prin a-l transforma și a-l cuceri. Invit femeile să fie ca marea!"

    Petre Posea - intervenție având subiect Alegerile locale consemnează o victorie de prestigiu a Partidului Social Democrat în județul Buzău!;

Domnul Petre Posea:

Declarație politică: "Alegerile locale consemnează o victorie de prestigiu a Partidului Social Democrat în județul Buzău!"

Cu toate că în județul Buzău hazardul a făcut ca într-o comună, respectiv Bozioru, să se mai organizeze și al treilea tur de scrutin pentru desemnarea primarului, alegerile locale, primul din cele două evenimente majore ale anului electoral 2004, s-au încheiat odată cu exprimarea opțiunilor în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 20 iunie a.c.

Rezultatele acestor alegeri de importanță crucială pentru reconfigurarea scenei politice românești reprezintă un semnal important din partea electoratului, care va fi analizat cu atenție de partidul nostru.

Județul nostru, prin cetățenii săi, nu și-a schimbat nici de această dată convingerile, iar votul responsabil acordat PSD s-a materializat la alegerile locale în câștigarea a 52 de primării, din care două municipii, două orașe și 48 de comune, adică aproximativ 60%, un important număr de consilieri locali și 16 consilieri județeni, respectiv 48,48%. Aici observ cu tristețe ce a însemnat să ne lipsească câteva procente, care ne-ar fi oferit posibilitatea obținerii șefiei consiliului județean și a unei majorități în componența acestuia. Din păcate, la această nereușită a concurat și poziția neserioasă și duplicitară a consilierilor județeni ai PRM, care, deși semnaseră un protocol de susținere a PSD, au încălcat înțelegerea, trădând pe ultima turnantă. Dar asta este. Deși democrația este actul de conducere cel mai bun, din păcate nu este și cel ideal, pentru că, la rândul său, are defecte, presupune costuri și uneori chiar nedreptăți.

Revenind la temă, afirm în primul rând, fără teama de a greși, fiind cât se poate de clar, că PSD s-a menținut pe o poziție de forță în județul Buzău, dacă este să ținem cont de număr de primării obținute. Aceasta înseamnă că populația și-a pus încă odată speranțele în capacitatea partidului nostru de a contribui la reabilitarea climatului economic și de afaceri, precum și a nivelului de trai al oamenilor.

Câștigarea totuși a unor primării de către reprezentați ai partidelor de dreapta și centru-dreapta se datorează pe de o parte personalității puternice a candidaților respectivi, dar și faptului că electoratul nostru încă se lasă ademenit de promisiuni deșarte, căzând uneori în plasa și în imperiul minciunilor.

Este trist că în acest mod sunt înlăturați oameni capabili, cu rezultate reale. Nu ți-ar părea rău dacă ai fi înfrânt de programe mai bune, în folosul cetățenilor, dar nu de indivizi care habar nu au de administrație, iar pofta de aputere este singura dominantă cei-i animă.

Trecând peste aceste sentimente mai sumbre, consider că este firesc să recunoaștem că această victorie a noastră nu ar fi posibilă fără mobilizarea exemplară a membrilor și simpatizanților PSD, a organizațiilor noastre de partid, fără eforturi și sacrificii personale în această campanie electorală, și folosesc acest prilej pentru a mulțumi tuturor membrilor și simpatizanților partidului nostru care s-au angrenat în această bătălie electorală.

În altă ordine de idei, consider că este momentul să trecem peste încrâncenări și intoleranță și toți, indiferent de culoarea politică, să ne punem inteligența și buna credință în slujba țării și a interesului public. Să întoarcem pagina și să scriem un nou capitol al istoriei noastre, să facem astfel încât peste ani să fim mândri de hotărârea și de munca noastră.

Fără ca cineva să încerce a ne califica nostalgici, nu există motiv pentru a fi astfel etichetați, consider că exercițiul democratic este perfectibil, este la îndemâna politicienilor să-l facă, ei pot și trebuie să îl facă, nevoie fiind numai de voință politică și, evident, această voință trebuie susținută de legitimitatea oferită de cetățeni în momentul electoral.

Aceste observații fac parte din necazurile democrației. Trebuie să privind cu speranță spre viitor; să mediteze cei care au greșit, să se retragă cei care au abuzat și să continue cei care cred cu adevărat în valorile autentice ale democrației și în puterea noastră de a ne concentra asupra problemelor fundamentale ale concetățenilor noștri.

Închei, nu însă înainte de a lansa un apel tuturor membrilor și simpatizanților PSD pentru pregătirea temeinică a alegerilor parlamentare și prezidențiale care se vor desfășura în toamna acestui an. Trebuie să obținem o majoritate parlamentară cât mai largă, care împreună cu aleșii locali să poată schimba în bine viața oamenilor, să demonstreze că se poate guverna în interesul cetățenilor.

Mulțumesc electoratului buzoian care a fost și de această dată alături de noi, asigurându-l că știm, vrem și putem să le satisfacem doleanțele lor îndreptățite.

Vă mulțumesc.

    Ion Mocioalcă - îndemn la fair-play politic;

Domnul Ion Mocioalcă:

Abia s-au atenuat stridențele și poluarea cauzată de hărmălaia electorală întreținută cu mare sârg de acele cunoscute "anumite forțe politice ale opoziției democrate".

Chiar dacă în turul doi, acolo unde s-au desfășurat alegeri, au mai fost unele "răbufniri", ne exprimăm speranța că în scurt timp ne vom putea aplica serios asupra problemelor mari ale societății românești în acest an de adevărată răscruce.

Acum se poate recepta și înțelege mai clar și mai plenar mesajul de bun simț al premierului Adrian Năstase, exprimat cu doar o săptămână înaintea scrutinului de la 6 iunie: "Trebuie să știm să lucrăm împreună pentru interesele naționale. Acesta este de fapt mesajul cel mai important, chiar dacă pentru acțiuni de democrație am fost separați prin diferite proiecte concurente în campania electorală. Va trebui foarte rapid, să revenim la ceea ce este interesul comun și să vedem cum să realizăm proiect de acest tip pentru fiecare localitate."

Într-adevăr, ne aflăm în fața unor opțiuni decisive pentru destinul colectivităților noastre. Politizarea a tot și a toate - până aproape de limitele absurdului și ale istoriei, frenezia demolatoare, interesele înguste - ne-am convins, nu folosesc decât încetinirea proceselor reformatoare, tocmai într-o etapă în care ritmul și viteza de reacție sunt precumpănitoare.

Încă odată ne manifestăm public disponibilitatea de a colabora în plan local și județean cu toate formațiunile politice, pe platforma comună a intereselor fiecărei comunități și în interesul general al țării.

Reafirmăm, de asemenea, disponibilitatea de a analiza cu discernământ și cu bună intenție propunerile, soluțiile, modalitățile, direcțiile de acțiune din ofertele electorale ale contracandidaților noștri - care pot completa benefic propriile noastre programe propuse electoratului în campanie. Primarii și consilierii noștri vor dinamiza acest proces conform așteptărilor celor care și-au exprimat opțiunea prin vot și cărora le mulțumim.

Trebuie să asigurăm operativ funcționalitate și eficiență noilor organe alese ale administrației locale.

Avem convingerea că orice altă abordare - aceea declarată de opoziție, de a refuza sistematic și fără noimă orice colaborare cu PSD, la centru sau în teritoriu, va însemna ratarea șansei de bună-credință și de credibilitate pe care le afișează.

Să medităm la modul cel mai serios asupra acestei teme de permanentă actualitate, care a fost și rămâne fair-play-ul politic. În varianta sa electorală și mai ales postelectorală.

    Gheorghe Eugen Nicolăescu - cum trebuie privită grava criză din interiorul P.S.D;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Rezultatele alegerilor locale au provocat o stare de mulțumire în rândul Alianței D.A. P.N.L.-P.D., dar o mare nemulțumire în sânul partidului de guvernământ, cu tulburări interne, cu convulsii care lasă loc la multe interpretări.

Pentru P.S.D., care se autocredita în sondajele de opinie ca un partid veșnic, lipsa de performanță electorală a fost o trezire bruscă la realitate, la o lume diferită de cea închipuită de mașina de propagandă a partidului.

Evident că brutalitatea îndepărtării din structurile locale, din localități considerate adormite de parfumul trandafirilor, a însemnat pentru P.S.D. înțelegerea pierderii avantajelor date de bugetul de stat și bugetele locale.

Scurgerile de fonduri publice în buzunarele clientelei politice s-au oprit și poate că acesta a fost șocul cel mai mare și lucrul cel mai important care a contribuit la cutremurul politic din P.S.D.

Se cunoaște că hățișurile politicii pesediste, devenită oligarhie finaciar-politică, s-au construit pe baroni locali, pe cumetrii, pe baroni centrali, pe clientelă politică și că orice perturbație în sistem presupune reașezări ale pilonilor, ale proprietarilor de privilegii politico-economice, dar și căpușelor crescute pe spinarea acestora.

De asemenea, contradicția firească dintre garda veche, provenită din nomenclatura vechiului P.S.D. și pătura ciocoilor noi născută din îmbogățirea prin fraudă, trafic de influență, totdeauna pe banii publici, este din ce în ce mai dură, precum împărțirea sferelor de influență în cadrul procesului de globalizare.

În aceste condiții trebuie privită grava criză din interiorul P.S.D. provocată de începerea pierderii controlului asupra fondurilor publice și obligării achitării uriașelor datorii pe care pesediștii și susținătorii acestora le au față de bugetul statului și restul bugetelor publice.

Dacă punem la socoteală modul în care s-au utilizat banii bugetelor, logistica instituțiilor publice în campania electorală, ne putem imagina ce resurse importante au fost la îndemâna reprezentanților puterii pesediste.

Totodată, ne putem închipui ce fonduri ar mai fi putut exista pentru PSD dacă nu pierdea atât de multe primării de mari orașe, conduceri de consilii județene, acolo unde se vehiculează sume de bani deosebit de mari.

De aceea, în P.S.D. are lor acum o mare tulburare între grupuri și grupulețe, între grei sau mai ușori lideri naționali ori locali, chiar între principalii conducători ai partidului.

Tot mai mulți din oamenii de vârf ai puterii joacă și se joacă cu cărțile pe care le consideră câștigătoare, uitând un lucru esențial, și anume de ce majoritatea cetățenilor a optat pentru Alianța D.A. P.N.L.-P.D. și s-a îndepărtat de actuala putere.

Aroganța, indiferența, propaganda deșănțată, manipularea, minciuna, duritatea, inflexibilitatea au constituit fapte pentru care oamenii s-au simțit umiliți și uitați de un partid care s-a autointitulat social-democrat.

Poate că sunt suficiente argumente pentru care P.S.D. să-și schimbe atitudinea și să înceapă un dialog sincer cu cetățenii și cu restul clasei politice, dialog care să aibă ca scop unirea eforturilor pentru îmbunătățirea nivelului de viață al românilor.

    Codrin Ștefănescu - despre euforia care i-a cuprins pe liderii Alianței imediat după alegerile locale;

Domnul Codrin Ștefănescu:

"Câinele Vasile - Prim ministru, Lavinia Șandru - Ministru la Ministerul Comediei și Circului", special creat pentru ea... și alții ".. dacă mai au loc, într-un guvern în viziune băsesciană, format din gâsculițe, rațe și purceluși...

Și dacă spațiul o va mai permite, liderul PD ar putea să-i ofere "prietenului" Stolojan, copreședinte al Alianței, un vajnic post de șef la o Direcție însărcinată cu salubritatea propriului partid... Rămâne de văzut în aceste condiții, dacă Gușă, Boagiu și ceilalți vor mai putea accede la funcțiile la care visează...

În euforia care i-a cuprins pe liderii Alianței imediat după alegerile locale, dar care persistă, iată și acum, printre aceștia, ei oferă pe zi ce trece, o imagine tot mai sumbră a ceea ce ei denumesc "constituirea guvernului"; ceea ce este mai grav, însă, este insulta adusă românilor care le-au acordat încredere, și pe care acum îi răsplătesc cu bășcălie politică, derâdere și dezinters.

În interiorul unei coaliții care s-a văzut peste noapte cu sacii urcați în căruțe, Băsescu și Stolojan confundă încrederea oferită cu abuzuri și dezmăț politic.

Și cum ar putea fi descrisă mai bine starea acesteia, decât o babilonie perpetuă, în care, deși se negociază deja liste parlamentare, funcții și posturi la toate nivelele, PD este în vârful unei piramide șubrezite de voci distonante și guri flămânde după funcții?!

    Costache Mircea - declarație politică cu titlul Ce fel de om vă mai trebuie, fraților?;

Domnul Costache Mircea:

"Ce fel de om vă mai trebuie, fraților ?"

Nemulțumire generală referitoare la conducătorii de la toate nivelurile. Lehamite, dispreț, ură și dușmănie când e vorba de diriguitorii treburilor publice din țară. Întreaga presă, toate instituțiile media promovează la unison discreditarea conducătorilor. La grămadă. Fără prea multe diferențieri și fără nuanțe. Toți sunt niște hoți, toți sunt niște apatrizi, toți sunt niște lacomi, fără inimă și fără Dumnezeu. Cum ajung sus, toți jefuiesc, toți se îmbogățesc peste noapte.

Așa să fie oare ? Chiar așa, toți o apă și un pământ? Nasc numai copii malformați în familiile românilor, în Familia României? Uite, eu am făcut cu viața mea un experiment. Nu mi-am însușit un bob de mei în mod necinstit, am miluit pe toți nevoiașii cât am putut, m-am lăsat pe mine și pe copiii mei sărind în ajutorul altora, am făcut tot ce mi-a stat în putință să slujesc binele public, adevărul și dreptatea. Am stat la cozi să-mi plătesc dările către stat, am mers în piață după alimente, am muncit zi și noapte, mulțumindu-mă cu puțin. Am muncit fără plată ani de zile. M-am pus în slujba obștii necondiționat. Nu am acumulat averi și nici mulți bani. Am trăit modest de pe o zi pe alta. M-am autoperfecționat pentru munci cât mai diverse: învățământ, cultură, artă, administrație locală și centrală. M-am ferit să dăunez cuiva, chiar și celor care mi-au făcut rău. Mi-am făcut un crez din comportamentul civic exemplar chiar și atunci când nu mă vedea nimeni.

Conștiința umană, profesională și cetățenească mi-a jalonat existența. M-am zidit mai mult în alții decât în propria carieră. N-am putut concepe viața fără prieteni, fără suferință pentru o idee mare și fără sacrificii. N-am prea avut concedii și clipe de răgaz. Și cu toate acestea, numai la gândul că sunt "parlamentar" suport un val de ură indescriptibil. Toate dejecțiile unei prese fetide, toată promiscuitatea neputinței altora se deversează în jurul meu, sufocându-mă.

S-au scris în presă aberații revoltător de nedrepte și de neadevărate la adresa mea pe care le voi enumera altădată. Nu am pe cine convinge de contrariu, chiar dacă evidențele nu mai trebuie demonstrate. Mă văd toți că trăiesc simplu și modest într-un apartament de bloc. Și cu toate astea, un vecin al cărui chip nu l-am văzut, i-am auzit doar vocea cavernoasă prin fereastra deschisă spre parcarea din fața blocului: "Jos șpaga!" Venisem cu mașina de la țară de la părinți și duceam în casă sacoșe cu mălai, ceapă, leuștean verde, ouă, tărâțe de borș, caș de oaie, dovlecei. Trecuți de 80 de ani, părinții mă consideră tot copil și-mi dau de toate. Se mândresc cu faptul că băiatul lor e demnitar, dar unul cinstit care nu fură, nu prăduiește Țara ca ăilalți și care are de toate de la mama și de la tata. Cât ne trăiesc părinții, suntem într-adevăr copii. Și avem de toate: porc de Crăciun, miel de Paște, vin, făină, lapte, brânză și toate cele ca de la țară.

Bazuca vocii vecinului mi-a trimis prin fereastră un proiectil necruțător, la vederea bunătăților pe care le scoteam din mașină: "Jos șpaga!" Mi se urcase sângele la cap și voiam să strig "Jos mă-ta, jos părinții!" Dar m-am calmat repede. Asta e lumea în care trăim. O lume rău croită, în care Mischie, Păvălache, Vereștoi și Vanghelie au propria lor Evanghelie. Iar vecinul meu, aburit de sondajele lui Dâncu de minciunile și diversiunile mass-mediei, văzuse și încercase să condamne răul din jur după mintea lui, strigându-mi, ostentativ, "Jos șpaga!", aluzie la sloganul electoral pe care l-am strigat prin megafoane "Jos Mafia!". Voia să-mi spună, cu alte cuvinte, "Tu vorbești, mă, de Mafie, uite cum cari ceapă și mălai acasă!". Bravo vecine, asta da reacție civică. D-aia s-a ruinat Țara, că am tăcut la mișeliile altora! Așa vecine, ripostează, nu te lăsa. Hai să strigăm împreună: "Jos oameni cinstiți, jos mama!"

Care o fi răul adevărat dintre noi doi ? Parlamentarul Mircea Costache sau vecinul Cretinache ?

Deșteaptă-te vecine!

    Florin Iordache - intervenție cu titlul Primul Summit NATO cu 26 de membri;

Domnul Florin Iordache:

"Primul Summit NATO cu 26 de membri"

Începând de luni, 28 iunie 2004, la Istanbul se desfășoară primul summit NATO în formula lărgită cu 26 de membri.

România participă pentru prima dată la un summit al NATO ca membru cu drepturi depline al Alianței. Vor participa domnul Ion Iliescu - președintele României, domnul Adrian Năstase - prim-ministru al Guvernului, Mircea Geoană - ministrul de externe și Ioan Mircea Pașcu, ministrul apărării.

Prin această participare România își va exprima rolul său important ca factor de menținere a păcii în Balcani, dar și în lume. Oriunde din lume au participat, militarii români și-au făcut datoria fie că au fost în Kosovo, Afganistan, Angola sau Irak.

România, prin prezența sa, alături de ceilalți membri ai Alianței, va milita pentru pace, pentru apărarea drepturilor tuturor popoarelor.

    Ioan Timiș - marcarea participării României la reuniunea NATO de la Istanbul;

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte

Stimați colegi

In interventia mea politica de astazi vreau sa-mi exprim in fata dumneavoastra bucuria ca, dupa multe decenii de framantari si nesiguranta, Romania poate privi cu incredere spre viitorul sau european. Zilele acestea se desfasoara la Istanbul prima reuniune a Aliantei largite a Tratatului Atlanticului de Nord, cu cei 26 de membri cu drepturi depline, din care face parte si Romania. Extinderea Aliantei Nord-Atlantice reprezinta o etapa de reinnoire si de consolidare a capacitatii de a genera securitate, cooperare si sprijin pentru reformele sistemelor de aparare si de stabilitate ale tarilor membre NATO.

Tara noastra participa pentru prima data la o reuniune a NATO in calitate de membru cu drepturi depline. La aceasta reuniune participam cu o delegatie oficiala condusa de domnul presedinte Ion Iliescu si primul-ministru al Romaniei, domnul Adrian Nastase.

Aceasta recunoastere internationala a Romaniei este o victorie absoluta si de netagaduit a diplomatiei romanesti. Seriozitatea de care a dat dovada Guvernul Romaniei in procesul de negociere pentru aderarea la NATO a facut ca Romania sa fie privita ca un partener credibil si hotarat in lupta comuna impotriva terorismului international.

Tara noastra a castigat prin integrarea in NATO un prestigiu deosebit care se va reflecta imediat in cresterea investitiilor straine si, implicit, in cresterea nivelului de trai pentru populatia Romaniei. Nu trebuie omis nici faptul ca o parte a preocuparilor de securitate si strategice ale Romaniei au fost luate in considerare, fapt care va duce la cresterea gradului de stabilitate in aceasta parte a Europei.

Va multumesc pentru atentie

    Adrian Ionel - câteva considerente pe marginea rezultatelor obținute de PSD și de Alianța DA în recent încheiatele alegeri locale;

Domnul Adrian Ionel:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Campania electorală care tocmai s-a încheiat a demonstrat încă o dată că partidul de guvernământ are în continuare credibilitatea pe care și-a câștigat-o în timp, bazându-se pe coerența legislativă și executivă.

Procentele obținute de Partidul Social Democrat la alegerile de la nivel local sunt mai mari decât în urmă cu 4 ani. Asta înseamnă o creștere a cotei de credibilitate. Experiența ultimilor 15 ani a arătat că partidele de guvernământ au pierdut, de la mandat la mandat, diferite procente, electoratul orientându-se către opoziție, din nevoia de schimbare politică și pentru că speranțele se îndreptau către cei care promiteau, cel puțin la nivel declarativ, o schimbare de substanță. Este pentru prima dată când partidul care a guvernat 4 ani de zile o țară cu multiple probleme și în continuă transformare, câștigă mai multe procente la alegerile locale decât a avut la alegerile precedente.

Este un semn de maturitate politică, este un semn de apreciere din partea cetățenilor acestei țări, care au știut întotdeauna să aleagă între bine și rău. În următoarea perioadă de timp se va demonstra clar că opțiunea românilor este îndreptată către PSD, singurul partid care prin factorii lui decizionali a arătat că ceea ce promite este și îndeplinibil.

Eforturile susținute pentru relansarea economică, pentru coerența legislativă, pentru un climat social echilibrat, nu sunt niciodată prea mari pentru Guvernul condus de premierul Adrian Năstase. Cred că bucuria liderilor alianței dintre Partidul Democrat și Partidul Național Liberal este prematură. Cei care se bucură acum pentru acumularea unui anumit procentaj la alegerile pentru administrațiile locale, ar trebui să se gândească la faptul că populația îi va sancționa dur în contextul rupturilor care se produc în fiecare zi între membrii alianței.

De ce se produc aceste scindări politice, de ce suferă alianța de fricțiuni? Tocmai pentru că scopul principal al hienelor din partidele amintite mai înainte era cel "al osului". Adică vizau posturile de conducere din cadrul consiliilor locale sau județene pentru a se înfrupta din averea publică. Or, până la toamnă, până la alegerile parlamentare, este clar că se va evidenția pentru ce și-au dorit și pentru ce au investit financiar în campania electorală de la locale.

Este clar pentru mine, de pe acum, că au făcut tot ce e posibil ca să poată profita de banii publici. Investițiile în campanie se doresc a fi înzecite sau însutite prin diverse mijloace necurate.

De aceea, cred că Alianța contra naturii nu va rezista nici măcar până la începerea campaniei pentru alegerea Parlamentului și președintelui României. Se vor autodevora, așa cum au mai făcut și până acum. Trebuie doar ca Partidul Social Democrat să țină aceeași linie de coerență cu care a reușit să realizeze tot ce a realizat în ultimii 4 ani. Vă mulțumesc pentru atenție.

    Elena Liana Naum - despre comportamentul membrilor Alianței DA (PNL-PD) în județul Constanța;

Doamna Elena Liana Naum:

Alianța D.A. PNL-PD își arată abia acum adevărata față. Astfel, Alianța "Demagogie și Amatorism" nu are probleme doar în Bihor și Suceava, ci și în Constanța, unde liderii județeni ai celor două partide, Stelian Duțu (PD) și Puiu Hașotti (PNL), cu greu s-au suportat reciproc.

Așa cum am mai precizat în repetate rânduri, Alianța și liderii ei sunt lipsiți de profesionalism, demonstrând acest lucru chiar în timpul campaniei electorale, aceștia contrazicându-se în declarații și atacând pe oricine, indiferent de conjunctură și de interesul urmărit. Chiar și atunci când era vorba de interese naționale, precum votarea Constituției, PNL-PD a protestat.

Ce să mai spunem în cazul de față, când aceștia s-au clasat net inferior față de P.S.D. în alegerile locale. Mai nou, PD - Constanța acuză PNL de încălcarea prevederilor protocolului, astfel democrații susținând că Alianța, la nivel județean, se află în impas. Președintele organizației județene a PD, Stelian Duțu, s-a plâns că în localitățile în care PD a câștigat primăriile, PNL a fost sprijinit de democrați pentru obținerea posturilor de viceprimari, în timp ce membrii PNL nu i-au ajutat pe cei din PD pentru obținerea unor asemenea funcții.

Liderii democrațiilor din Constanța afirmă, de aproape o săptămână, că poartă discuții cu membrii din conducerea PNL, inclusiv în Consiliul Județean al Alianței, dar totul se rezumă doar la promisiuni care nu sunt respectate, suspectându-i pe liderii locali ai PNL că au un comportament duplicitar, acesta dovedind incapacitatea și neprofesionalismul acelora care vor să administreze un județ ori chiar și o comună. Afirmația liderului PD - Constanța, care bănuiește conducerea județeană a PNL că a susținut decât interesele proprii, el avertizând că, dacă nu se vor cântări lucrurile pentru consolidarea Alianței și nu se va vedea o atitudine politică comună, iar PNL se va raporta la diverse interese locale, cu siguranță Alianța la Constanța va avea de suferit, fapt ce demonstrează incompetența și iresponsabilitatea în care se angajează Alianța "Demogogie și Amatorism".

    Iosif Armaș - omagiu celui care a fost Nicolae Bălcescu, la 185 de ani de la naștere;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule presedinte,

Stimati colegi,

In intervalul de timp care-mi este alocat pentru interventia mea politica de astazi, doresc sa aduc un omagiu celui care a fost Nicolae Balcescu, om politic, conducator al Revolutiei Romane de la 1848 din Muntenia, istoric si prozator. Sarbatorim astazi 185 de ani de la nasterea marelui om politic care a marcat istoria unei generatii de luptatori pentru independenta si suveranitate nationala.

Nascut la Bucuresti la data de 29 iunie 1819, a urmat studiile liceale la Colegiul "Sf. Sava". In iulie 1838 s-a inrolat in militia nationala cu gradul de iuncar. A aderat la miscarea nationala condusa de Ioan Campineanu si a fost membru al societatii secrete conduse in 1840 de Dimitrie Filipescu. In aprilie 1842 a fondat, alaturi de Cristian Tell, Ion Ghica si C.A. Rosetti, societatea secreta "Fratia".

Istoric recunoscut, Nicolae Balcescu a publicat, in 1844, la Iasi, studiul "Puterea armata si arta militara de la intemeierea Principatului Valahiei pana acum", in care sustinea ideea refacerii armatei nationale pe baze populare. In 1845, impreuna cu August Treboniu Laurian a editat revista "Magazin istoric pentru Dacia". In 1846 pleaca in Franta, la studii, si creează si indruma filiala pariziana a "Fratiei", "Asociatia studentilor romani".

Revenit in tara in 1848, participa la consfatuirile "Fratiei", care aveau menirea de a pregati politic si strategic declansarea Revolutiei Romane in Muntenia. De asemenea, s-a implicat direct in redactarea programului revolutionar "Proclamatia de la Izlaz" si a facut parte din guvernul revolutionar provizoriu.

Dupa infrangerea revolutiei din Muntenia a depus eforturi sustinute pentru impacarea dintre revolutionarii romani condusi de Avram Iancu si cei maghiari ai lui Lajos Kossuth, semnand in iulie 1849, "Proiectul de pacificatie". Obligat sa se exileze in strainatate, a initiat, in ianuarie 1850, Comitetul revolutionar de la Londra, condus de Giusseppe Mazzini. In noiembrie 1850 a publicat, in revista "Romania viitoare", studiul "Mersul revolutiei la romani", in care sustinea ideea unitatii nationale a romanilor. Ultima sa carte este " Romanii supt Mihai Voievod Viteazul", lucrare istorica de referinta pentru istoria noastra nationala.

S-a stins din viata la Palermo, in Italia la 29 noiembrie 1852. Va ramane vesnic in amintirea noastra ca un deschizator de drumuri, istoric si mare patriot, pentru care unitatea nationala a poporului roman a insemnat mai mult decat viata sa.

Va multumesc pentru atentie

    Cristian Nechifor - despre măsurile cu care Guvernul Adrian Năstase știe să atragă credibilitatea;

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ciuda zvonurilor și eventual speranțelor opoziției politice de la acest moment, Partidul Social Democrat a știut și știe să se mențină pe poziția de lider și în acest context să realizeze ce a promis fără a afecta bunul mers al lucrurilor doar din dorința de a căpăta capital electoral. Liderii partidelor care sunt acum în opoziție nu au reușit și nici nu vor reuși să aducă măcar acuzații în ceea ce privește coerența măsurilor ce țin de politica externă sau internă.

Contextul mondial și european actual nu permite măsuri populiste menite să atragă alegătorii de partea partidului de guvernământ. S-a observat destul de clar, cred, că Guvernul condus de premierul Adrian Năstase a făcut toate eforturile pentru a îndeplini condițiile extrem de dure și termenele fixe pentru aderarea la Uniunea Europeană și structurile militare mondiale.

Nu s-a luat și nici nu se va lua nici o măsură populistă care să determine pierderi de credibilitate internațională. Nu se vor face astfel de mișcări politice pentru că nimeni din cadrul Partidului Social Democrat, niciodată, nu a pus problema demersurilor politice false.

Executivul a știut și știe să mențină și să îmbunătățească relațiile cu țările membre ale Uniunii Europene și cu NATO. Dar toate acestea au fost realizate în contextul în care condițiile impuse au fost respectate cu strictețe. De aceea nici acum, în pragul campaniei electorale pentru alegerea Parlamentului și Președintelui țării, nu se vor face diferențe de politică internă în context internațional. Măsurile populiste cu care partidele ce au guvernat în anii precedenți au atras capital politic, au fost menite să atragă credibilitatea celor care mergeau la vot. Sunt convins că Guvernul condus de premierul Adrian Năstase nu va face asemenea greșeli. Partidele politice care așteaptă la cotitură să poată comenta diferite decizii ale executivului vor rămâne mult și bine în expectativă.

Pentru Partidul Social Democrat singurul lucru care contează este binele națiunii și de aceea se vor lua doar măsuri care să nu afecteze în nici un fel buna desfășurare a evenimentelor interne și externe determinate pentru evoluția națiunii.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

    Traian Dobre - constatarea gustului amar al lipsei de fair play după încheierea alegerilor locale;

Domnul Traian Dobre:

Stimați colegi,

În fiecare discurs, începând cu înalții demnitari și continuând cu oricare alt cetățean implicat în viața unei societăți, fac referire cel mai adesea la lupta (politica) bazată pe fair play.

Iată că de puțin timp s-a încheiat atât campania electorală pentru alegerile locale, cât și cel de-al doilea tur de scrutin pentru desemnarea primarilor care își vor desfășura activitatea în următorii 4 ani.

Însă și acum mai persistă gustul amar al lipsei de fair play din această perioadă. Spun aceasta deoarece cea mai mare parte a Opoziției (Alianța), dând curs unui cumul de frustrări și ranchiune s-a dezlănțuit într-o serie de atacuri fără precedent în istoria României din '90 încoace.

Dusă, inițial, în numele unor principii sacre, dreptatea, adevărul, libertatea, această campanie a Opoziției pentru alegerile locale și-a precizat, treptat, obiectivul mai pământean, dobândirea puterii. De altfel, Opoziția a făcut din acest mobil, dobândirea puterii în teritoriu, o chestiune de viață și de moarte.

Scrutinele din iunie au dat rezultatele pe care le cunoaștem, însă era de așteptat ca, o dată cu acestea, interminabila campanie să se apropie, totuși, de sfârșit.

Constat însă că ea continuă cu aceeași intensitate. E adevărat, în forme oarecum modificate, dar nu mai puțin otrăvite și nu mai puțin lipsite de onestitate.

Spre regretul meu, în acest joc lipsit de fair-play s-au angajat însuși președinții marilor partide de Opoziție, de această dată în postura de negativiști.

Până și presa care nu a încetat o clipă să țină isonul acestor negativiști se dedă la acte cel puțin nesăbuite. Cu litere de-o șchioapă se inventează tot felul de dezertări și se născocesc disidențe. Printre rânduri, se strecoară șerpește ideea ca acum ar fi momentul unei revanșe în stil mare.

Tot ce se poate spune, în această fază a disputei, este că manevra a fost decodificată și va fi contracarată prin mijloace adecvate de bun simț și de fair play.

    Ștefan Lăpădat - reclamarea unor măsuri legale corespunzătoare pentru stoparea mafiei fierului vechi.

Domnul Ștefan Lăpădat:

Achiziția de fier vechi de la persoanele neautorizate este o cale de fraudare a bugetului de stat, dar în același timp de îmbogățire a celor care lucrează în firmele de colectare a deșeurilor industriale reciclabile, pentru că prețul este mult mai mic decât s-ar cumpăra de la persoanele fizice sau juridice autorizate.

Pentru a da impresia că operațiunile de cumpărare sunt legale, firmele de achiziții cumpără facturi false, care aparțin unor societăți fantomă pe care le completează după bunul plac, înșelând astfel bugetul de stat prin neplata TVA-ului și a impozitului pe profit, bani care ajung în contul celor care administrează în timp scurt.

Societățile care exportă fier vechi solicită în urma acestor operațiuni, rambursări de la TVA, care interpun pe bonuri de achiziție, societăți fictive sau care utilizează facturi false sau de proveniență ilicită.

Comercializarea fierului vechi a rămas o afacere profitabilă pentru cei care și-au propus să ajungă bogați fără muncă, deopotrivă persoane fizice și juridice.

Solicit Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Administrației și Internelor să ia măsurile corespunzătoare legale pentru a pune capăt acestui sistem de fraudare a bugetului de stat care s-a extins în toată țara generând "mafia fierului vechi".

     

Domnul Corneliu Ciontu:

Urându-vă o zi după voia dumneavoastră, închei prima parte a lucrărilor de astăzi.

 
  Aprobarea componenței comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical.  

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Puiu Hașotti și Nicolae Leonăchescu, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschise lucrările ședinței Camerei Deputaților de astăzi.

Vă anunț că din cei 339 de deputați - iată, cifra a scăzut ca urmare a demisiilor unor colegi -, și-au înregistrat prezența 294, și 9 sunt absenți; 17 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a începe dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, vă supun aprobării dumneavoastră constituirea unei Comisii de mediere la Proiect de Lege privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical. Sunt propuși: Daniela Bartoș, Ioan Burnei, Gheorghe Popescu, Mircea Ifrim, Constanța Popa, Mircea Man, Iuliu Liviu Dragoș.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.  

Vă anunț, de asemenea, că, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Informare privind trimiterea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român. (Proiectul Echipe pentru reconstrucția provinciilor din Afganistan în provincia Mazar-i-Sharif).  

Vreau să vă informez, de asemenea, că Președintele României, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 42/15 martie 2004, a aprobat participarea României la Proiectul: "Echipe pentru reconstrucția provinciilor din Afganistan", în provincia Mazar-i-Sharif", proiect condus de Marea Britanie, cu efectivele propuse de primul-ministru al Guvernului. România va participa la proiect cu un ofițer de legătură și o echipă mobilă de observare, compusă dintr-un ofițer și patru subofițeri.

Intervenție a domnului Anghel Stanciu cu privire la înmânarea unei plachete înfățișându-l pe Ștefan cel Mare și Sfânt.  

Înainte de a trece la dezbaterea proiectelor, dorește o intervenție domnul deputat Stanciu, în numele Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Fiecare dintre noi pătrundem în acest templu al democrației, fiind onorați să ne înclinăm în fiecare dimineață, la intrarea S1, în fața făuritorilor de neam și țară, cei trei voievozi: Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare și Sfânt și, respectiv, domnul inimilor noastre, Alexandru Ioan Cuza. Suntem în an aniversar și am vrea să salutăm și noi, alături de toți ceilalți colegi, respectiv, de domnul președinte, ideea excepțională de a-l plasa pe Ștefan cel Mare și Sfânt în fața intrării în această aulă a democrației. Ne-a scăpat Ștefan, la vremuri grele, de turci, poate ne scapă și acum de "turcii" noștri și vor intra în sală numai cei curajoși, cinstiți și demni de a ocupa aceste fotolii.

Salutând această idee excepțională, vreau ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, să înaintăm Biroului permanente, prin domnul președinte, o plachetă, realizată de colegul nostru turnător Costel Ionescu, este metalurg, plachetă înfățișându-l pe Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru a fi plasată, la rugămintea noastră, a tuturor, în sala de ședințe: să-i păzească și pe membrii Biroului permanent de unii "turci" care nu înțeleg câteodată ceea ce este esențial.

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți să v-o înmânez, în numele grupului nostru parlamentar, și să aveți grijă să fie plasată acolo unde îi este locul: în "Sala înțelepciunii", a Biroului permanent! Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PRM. Domnul deputat Anghel Stanciu îi înmânează placheta domnului președinte Valer Dorneanu.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vreau decât să vă mulțumesc pentru gestul acesta, dar, pentru a vă stropi puțin și cu apă rece, eu l-aș fi făcut mâine, în timpul ședinței solemne. Era și mai spectaculos! Vă dau voie să-l repetați! (Râsete.)

 
     

Domnul Traian Dobre (din sală):

Mâine nu mai este aici, domnule președinte! Mâine este plecat!

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Primul proiect înscris pe ordinea de zi este Raportul Comisiei de mediere la Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

La pct. 1, comisia ne propune varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 2, text comun ne propune comisia.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 3, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu e nimeni împotrivă.

La pct. 4, tot textul Senatului.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 5, textul Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Dezbaterea Proiectului Legii gazelor (amânarea votului final).  

Următorul este Proiectul Legii gazelor.

Rog inițiatorul să-l prezinte succint.

   

Domnul Andrei Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Industriei și Comerțului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege transpune în legislația internă reglementarea din 2003 a Uniunii Europene, prin Directiva 2003/55 privind Regulile comune aplicabile pe piața internă în sectorul gazelor naturale. Din analiza comparativă a textelor reglementării comunitare cu dispozițiile din proiect se reține că inițiatorul a procedat la o adaptare și transpunere în cadrul pieței naționale a politicilor, a principiilor de bază, precum și a procedurilor impuse de organizarea gestionării exploatării gazelor naturale.

Dispozițiile prevăzute în cadrul art. 3 și 4 din proiect dezvoltă și cumulează principiile prevăzute în mai multe articole din directivă în ceea ce privește politica în sectorul gazelor naturale, sub aspectul strategiilor, obiectivelor în aplicarea legii, precum ar fi: exploatarea concurențială, protejarea clienților, asigurarea protecției mediului etc.

Stabilirea funcțiilor autorităților publice, a competențelor și a atribuțiilor acestora, reglementarea diferențiată pe segmente de exploatare, care să asigure și să garanteze buna funcționare a procesului de gestionare a gazelor naturale pe toate etapele impuse de acesta: producție, transport, tranzit, distribuție, înmagazinare, precum și stabilirea regimului juridic al tuturor persoanelor implicate în acest proces, sunt elaborate în concordanță cu dispozițiile din directivă.

Deci, proiectul asigură o armonizare a legislației românești în domeniu cu prevederile directivei europene și față de cele de mai sus propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului Legii gazelor, cu amendamentele propuse de comisie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru industrii, domnul președinte Antal, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 14 iunie 2004 și s-a depus la Comisia pentru industrii și servicii, pentru aviz pe fond. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu Avizul nr. 750/4 mai 2004, iar Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege cu Avizul nr. 31/21 iunie 2004.

Așa cum vi s-a prezentat de către domnul secretar de stat, proiectul de lege urmărește inițierea unor reglementări noi, unitare, în raport de evoluția actelor normative în materie, modificările pe care acestea le-au suferit fiind de natură a crea inadvertențe și contradicții legislative.

De asemenea, un factor important îl constituie abrogarea Directivei nr. 98/30 a Comunității Europene, prin Directiva nr. 2003/55 privind reglementările comune pe piața internă a gazelor naturale.

Proiectul de lege se subsumează domeniului comunitar structurat în cadrul procesului de negociere în Cap. 14 - "Energia", capitol deschis în 2002 și aflat în proces de negociere.

În acest context, proiectul de lege transpune reglementarea din anul 2003 cu Directiva 2003/55, așa cum am mai prezentat.

Proiectul de lege prezintă o adaptare și transpunere în cadrul pieței naționale a politicilor, a principiilor de bază, precum și a procedurilor impuse de organizarea gestionării exploatării gazelor naturale. Elaborând o structură diferită de cea a Directivei, proiectul asigură reglementarea mult mai detaliată a sectorului, conținând și dispoziții care exced reglementarea comunitară, dar care nu contravin acesteia, rolul lor fiind de a asigura o reglementare națională unitară a domeniului.

Comisia pentru industrii și servicii a examinat proiectul de lege în ședința din 23 iunie 2004.

În conformitate cu prevederile art. 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, la lucrările comisiei au fost invitați: din partea Ministerului Economiei și Comerțului, doamna Rodica Dumitru, director general, și domnii Corneliu Condrea, director general adjunct; și, din partea ANRGN, domnul Mihai Ciocotei, vicepreședinte, și doamna Ligia Medrea, director general, doamna Marcela Olteanu, director general, și doamna Ana Dumitru, șef serviciu juridic.

După examinarea proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul Legii gazelor, cu o serie de amendamente admise.

La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați, din totalul de 25 de deputați, membri ai comisiei.

În raport de obiectul și conținul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Titlul Cap. I? Votat în unanimitate.

Cu privire la denumirea titlului art. 1, comisia propune eliminarea acestuia, prin amendamentul nr. 3. Dacă aveți observații?

Admis amendamentul, eliminat textul.

La art. 1, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 4.

Admis amendamentul, modificat articolul.

Definiția de la art. 3, care se onversează cu art. 2, comisia propune să se elimine. Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, eliminată definiția articolului.

La art. 2, urmăriți amendamentul nr. 6.

Admis amendamentul, modificat art. 2.

La art. 2, vă rog să urmăriți paginile raportului, este destul de voluminos, să-mi spuneți dacă există vreo obiecțiune la acest amendament, care se întinde până la pag. 22?

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Admis amendamentul nr. 6, modificat art. 2.

Titlul art. 3. Se propune eliminarea acestuia.

Dacă aveți observații?

Eliminat titlul.

Cu privire la conținutul art. 3, urmăriți amendamentul nr. 8.

Admis amendamentul nr. 8, modificat art. 3.

Art. 3 va fi renumerotat, ca urmare a eliminării unui text.

La titlul Cap. II, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Actualul art. 4, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în formula ințiatorului.

La titlul art. 5, comisia propune eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni?

Eliminat titlul.

La art. 5, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 12, care propune modificarea lit. d) și adăugarea unei lit. h).

Admis amendamentul, modificat corespunzător art. 5.

Titlul Cap. III.

Votat în unanimitate.

La art. 6, urmăriți amendamentul nr. 14.

Admis amendamentul nr. 14, modificat art. 6.

La art. 7, comisia nu are amendamente, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în formula ințiatorului.

La art. 8, urmăriți amendamentul nr. 16.

Admis amendamentul nr. 16, modificat art. 8.

La art. 9, urmăriți amendamentul nr. 17.

Admis amendamentul, modificat art. 9.

La art. 10, comisia nu are amendamente, dacă dumneavoastră aveți? Nu sunt amendamente.

Adoptat art. 10 în formularea Senatului.

Art. 11. Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate în formula Senatului.

La art. 12, urmăriți amendamentul nr. 20.

Admis amendamentul, modificat art. 12.

La art. 13 comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastră obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 14, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat textul Senatului și al ințiatorului.

La art. 15, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Art. 16? Votat în unanimitate.

Titlul Cap. IV.

Votat în unanimitate.

Art. 17? Votat în unanimitate.

Titlul, la art. 18, definiția, comisia propune eliminarea.

Admis, se elimină definiția "Producătorul de gaze".

La art. 18, urmăriți amendamentul nr. 28.

Admis, modificat art. 18.

La art. 19 și 20, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Adoptate în unanimitate.

Denumirea art. 21. Comisia propune eliminarea.

Admis amendamentul, eliminată denumirea.

Art. 22. Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră obiecțiuni.

Deci, votat în unanimitate.

La art. 23, urmăriți amendamentul nr. 34.

Admis amendamentul, modificat art. 23.

La art. 24, urmăriți amendamentul nr. 35.

Admis amendamentul, modificat art. 24.

La art. 25, urmăriți amendamentul nr. 36.

Admis, modificat art. 25.

La art. 26, nu sunt amendamente.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate, în formula Senatului.

Denumirea "Tranzitul gazelor naturale", la art. 27. Comisia propune eliminarea.

Admis, s-a eliminat denumirea.

La art. 27, 28, 29, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Adoptate în unanimitate în formula Senatului.

La art. 30, urmăriți amendamentul nr. 42.

Admis amendamentul, modificat art. 30.

La art. 31, comisia propune eliminarea denumirii "Distribuția gazelor naturale".

Admis amendamentul, eliminat textul.

La art. 31, urmăriți amendamentul nr. 44.

Admis, modificat art. 31.

La art. 32? Poftiți, domnule deputat Chiriță, doriți să interveniți.

 
   

Domnul Dumitru Chiriță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dintr-o eroare de redactare, nu apare în propunerea comisiei formula care a fost adoptată în Senat. De aceea, vă propun să adăugăm "de interes național" și astfel avem și în Camera Deputaților formula adoptată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aveți obiecțiuni la formula Senatului? Nu.

Adoptată în unanimitate formula Senatului.

La art. 33, 34, 35, inclusiv, comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră.

Votate în unanimitate în formula Senatului.

La art. 36, urmăriți amendamentul nr. 49, comisia propune introducerea unei litere noi, i). Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, se introduce lit. i), restul textului rămâne în formularea Senatului.

Art. 37. Comisia propune eliminarea denumirii "Înmagazinarea subterană a gazelor naturale". Dacă aveți obiecțiuni?

Eliminată denumirea.

La art. 37, în conținut nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveți.

Votat textul Senatului.

La art. 38, urmăriți amendamentul nr. 52.

Admis amendamentul, modificat art. 38.

La art. 39, nu sunt obiecțiuni.

Votat textul Senatului.

La art. 40, comisia propune eliminarea denumirii, titlului: "Furnizarea gazelor naturale". Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, eliminată denumirea.

Art. 40, 41. La nici unul comisia nu are amendamente, dacă aveți obiecțiuni?

Votate textele Senatului.

La art. 42, urmăriți amendamentul nr. 57.

Admis și modificat art. 42.

Titlul Cap. V? Votat în unanimitate.

Titlul art. 43. Comisia propune eliminarea.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat amendamentul, se elimină textul.

Art. 43, 44, 45, 46 și 47. Nu sunt amendamente. Dacă aveți obiecțiuni?

Votate textele în formularea Senatului.

La art. 48, de asemenea, nu sunt amendamente.

Votat textul Senatului.

Titlul art. 49. Comisia propune eliminarea.

Admisă propunerea comisiei, eliminat titlul.

La art. 49, urmăriți amendamentul nr. 67.

Admis amendamentul, modificat art. 49.

La art. 50, urmăriți amendamentul nr. 68.

Admis amendamentul, modificat art. 50.

La art. 51, amendamentul nr. 69?

Admis, modificat art. 51.

Art. 52, 53, 54, 55? Nu sunt amendamente, nici dumneavoastră nu aveți obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. VI.

Votat în unanimitate.

Art. 56, urmăriți amendamentul nr. 75.

Votat amendamentul, modificat articolul.

Art. 57, 58, 59, 60, dacă aveți obiecțiuni? Votate în formularea Senatului.

Titlul Cap. VII? Votat în formularea Senatului.

Titlul art. 61. Comisia propune eliminarea.

S-a admis propunerea.

La art. 61 nu este nici un amendament, dacă aveți dumneavoastră? Votat textul Senatului.

La art. 62, 63, dacă sunt obiecțiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

La art. 64, dacă există obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate în formula Senatului. Textul devine, însă, prin renumerotare, art. 63.

Titlul art. 65. Comisia propune eliminarea.

Admisă propunerea, eliminat textul.

La art. 65,dacă aveți obiecțiuni, la amendamentul nr. 87?

Admis, modificat art. 65.

La art. 66 poz. 88, amendamentul nr. 88.

 
   

Domnul Mihail Fâcă:

Domnule președinte,

Cu scuzele de rigoare, există o omisiune în redactarea raportului. La poz. 88 s-a omis un alin. 3: "Solicitantul își poate recupera investiția, în condițiile legii".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, nu știu de unde citiți, domnule coleg. Art. 66, în legea adoptată de Senat, are 2 alineate.

Stimați colegi,

Comisia a uitat pur și simplu un amendament al său, și atunci, la art. 66, vă întreb dacă, la alin. 1 și 2, pe care le aveți aici, trecute în raport, la poz. 88, aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Acum, ascultați amendamentul pe care l-a uitat comisia.

 
   

Domnul Mihail Fâcă:

Deci, amendamentul introducea alin. 3: "Solicitantul își poate recupera investiția, în condițiile legii".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul, dacă are vreo obiecție? De acord.

Supun votului dumneavoastră acest alineat prezentat astăzi în fața dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

La titlul art. 67, comisia propune eliminarea.

Admis, se elimină titlul.

Art. 67, 68, 69.

Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votate în formularea Senatului.

Titlul art. 70. Comisia propune eliminarea.

S-a admis propunerea.

La art. 70, urmăriți amendamentul nr. 94.

Admis amendamentul, modificat art. 70, care devine prin renumerotare art. 69.

Titlul capitolului VIII. Votat în unanimitate.

Art.71. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.72. Urmăriți amendamentul 97. Admis amendamentul, modificat art.72.

Art.73. Urmăriți amendamentul 98, modificat textul. Admis amendamentul

Titlul capitolului IX. Urmăriți amendamentul 99. Admis amendamentul, modificat titlul.

La art.74, urmăriți amendamentul 100. Admis amendamentul, modificat acest text.

Art.75. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Votat textul Senatului.

Titlul capitolului X. Votat textul Senatului.

Art.76, care devine 74. Urmăriți amendamentul 103. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.77. Urmăriți amendamentul 104. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.78, 79 și 80. Nu sunt amendamente. Nu aveți obiecțiuni. Votate în în formularea Senatului.

Titlul capitolului XI. Votat în unanimitate.

Titlul art.81. Comisia propune eliminarea. Admis propunerea, eliminat titlul art.81, la care vă întreb dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat textul Senatului.

La art.82. Votat textul Senatului.

Art.83, 84. Votat textul Senatului.

Art.85. Votat textul Senatului.

La art.86, 84 renumerotat, urmăriți amendamentul 115. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 115, modificat art.86.

Titlul art.87. Comisia propune eliminarea. Admisă propunerea.

Cuprinsul art.87. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat textul Senatului.

Art.88. Votat textul Senatului.

Titlul art.89. Comisia propune eliminarea. Admis amendamentul, eliminat titlul.

Art.89, 90, 91, 92, 93, 94, 95. Dacă sunt obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate în formularea Senatului.

Art.96. Urmăriți amendamentul 127. Admis amendamentul, modificat art.96.

Titlul art.97. Comisia propune eliminarea. Admis propunerea, eliminat titlul.

Dacă la textul art.97 aveți obiecțiuni? Nu. Votat textul Senatului.

Titlul capitolului XII. Votat în unanimitate.

Art.98 și 99. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului XIII. Votat în unanimitate.

Titlul art.100. Comisia propune eliminarea. Admisă, eliminat titlul articolului.

La art.100, comisia are un amendament, 135. Vă rog să-l urmăriți de la pag.93, până la pag.96. Admis amendamentul 135, modificat art.100.

La art.101, comisia nu are amendamente. Votat textul Senatului.

Titlul art.102. Comisia propune eliminarea. Admisă propunerea.

Art.102. Urmăriți amendamentul 138. Admis amendamentul, modificat art.102.

Titlul art.103. Comisia propune eliminarea. Admisă propunerea, se elimină titlul.

Conținutul art.103. Urmăriți amendamentul 140, care începe de la pag.98 și se termină la pag.100. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 140? Admis, modificat art.103.

Titlul capitolului XIV. Admis textul Senatului.

Art.104. Obiecțiuni? Nu sunt. Votat textul Senatului.

Titlul art.105. Comisia propune eliminarea. Admisă propunerea.

Art.105, 106, 107 și 108. Nu sunt amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Votate, în toate cazurile, în formulările Senatului.

La art.109, urmăriți amendamentul 148. Admis amendamentul, modificat art.109.

La art.110, amendamentul 149. Admis amendamentul, modificat articolul.

Titlul art.111. Comisia propune eliminarea. Eliminat titlul.

Art.111. Urmăriți amendamentul 151. Admis amendamentul, modificat articolul.

Art.112, urmăriți amendamentul 152. Admis amendamentul, modificat art.112.

Art.113. Nu sunt amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Votat textul Senatului.

Art.114. Urmăriți amendamentul 154. Admis amendamentul, modificat art.114.

Art.115. Nu sunt amendamente. Nu aveți obiecțiuni. Votat textul Senatului.

Art.116. Amendamentul 156. Admis amendamentul, modificat art.116.

Art.117, amendamentul 157. Admis amendamentul, modificat art.117.

Art.118. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Votat textul Senatului.

Art.119. Comisia propune eliminarea denumirii. Admis, eliminat denumirea.

Conținutul art.119. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul Senatului.

Titlul capitolului XV. Votat textul Senatului.

Art.120. Comisia nu are amendamente. Votat textul Senatului.

La art.121, renumerotat 119, comisia are un amendament, 163. Admis amendamentul 163, modificat art.121.

La art.122, amendamentul 164. Admis amendamentul, modificat art.122 care, prin renumerotare, devine 120, art.120 fiind și ultimul.

Vă rog să constatați că am parcurs această importantă lege. O vom supune astăzi votului final.

Apropo de votul final, rog liderii grupurilor parlamentare să adune colegii în sală, în jurul orei 12, pentru a putea parcurge lista votului final de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituția prefectului (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind instituția prefectului.

Domnule președinte Oltean, vă rog să propuneți timpii de dezbatere. Suntem în procedură de urgență.

Din partea inițiatorului cine e? E în regulă.

Poftiți, domnule președinte.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia noastră a luat în dezbatere Proiectul de Lege privind instituția prefectului, un act normativ deosebit de important, care a fost dezbătut de către comisie în procedură de urgență, în prezența reprezentanților Ministerul Administrației Publice și Internelor.

Pentru o dezbatere adecvată, propun, pentru fiecare intervenție, domnule președinte, un minut, iar pe total apreciez că 20 de minute ar fi timp suficient pentru a dezbate acest complex act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

E cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mulțumesc.

Urmăriți, vă rog, în paralel, raportul comisiei cu textul prezentat de către Guvern, text adoptat deja de către Senat.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art.1 și la titlul capitolului I, nu sunt obiecțiuni. Votat în în formularea Senatului.

La art.2, urmăriți amendamentul 1. Admis amendamentul 1, modificat art.2.

La art.3, urmăriți amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4, 5, 6, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Votate în formularea Senatului.

Art.7. Urmăriți amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art.7.

La art.8, 9, 10, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Votate în unanimitate în formularea Senatului.

Art.11 și 12. Nu sunt amendamente, nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate în formularea Senatului.

Titlul capitolului II. Votat în unanimitate.

Art.13. Urmăriți amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art.13.

Art.14, 15, 16, 17 și 18. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Votate în formularea Senatului, în unanimitate.

Titlul capitolului III. Votat în unanimitate.

Art.19. Urmăriți amendamentul 5. Îl găsiți la pag.3. Admis amendamentul, modificat art.19.

Art.20, 21, 22, 23. Nu sunt amendamente, nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

Titlul capitolului IV. Votat în unanimitate.

Art.24. Urmăriți amendamentul 6, care vizează modificarea lit.c) și e). Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 6, modificat art.24, la lit.c) și e). Restul textului rămâne în formularea Senatului.

Art.25, amendamentul 7. Îl găsiți la pag.4. Admis amendamentul, modificat art.25.

Art.26 și 27. Obiecțiuni. Votate în unanimitate. (Amuzament în Grupul PSD.)

Colegii care au motive de amuzament să ni le spună și nouă, ca să ne veselim puțin, să putem parcurge textul mai repede.

 
     

Domnul Petre Posea (din sală):

E Sfântul Petru!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Merită să facem o întrerupere, să-i spunem Sfântului Petru "La mulți ani" și tuturor Petrilor și Pavelilor de astăzi. La mulți ani, cu toată căldura! (Aplauze în Grupul PSD.)

Art.28. Obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.29. Urmăriți amendamentul 8. Admis amendamentul, modificat art.29.

Art.30, 31. Dacă aveți obiecțiuni? Votate în unanimitate.

Titlul capitolului V. Votat în unanimitate.

Art.32, 33. Nu sunt amendamente, nici dumneavoastră nu aveți obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.34, amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat art.34.

Art.35, amendamentul 10. Admis amendamentul 10, modificat textul.

Titlul capitolului VI. Votat în unanimitate.

Art.36, 37, 38, 39, 40. Votate în unanimitate, nefiind amendamente și obiecțiuni, în formularea Senatului.

Titlul capitolului VII. Votat în unanimitate.

Art.41. Urmăriți amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat art.41.

Art.42, 43, 44, care este și ultimul. Votate în unanimitate, nefiind amendamente sau obiecțiuni.

Am parcurs proiectul de lege, îl vom supune votului final azi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.11 lit.a) din Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic nr.514/2003 (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

După cum știți, ieri am amânat dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.11 lit.a) din Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.

Comisia juridică a făcut un raport suplimentar.

Domnule secretar Florin Iordache, vă rog să prezentați raportul suplimentar.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în plenul zilei de ieri, ținând cont de faptul că Senatul, în ședința sa din 26 mai, a respins această inițiativă legislativă, ținând cont de punctul de vedere al Guvernului României, trimis în data de 19 aprilie 2004, care spune că nu o susține, în urma reexaminării întregii documentații, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative pentru modificarea art.11, lit.a) din Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă inițiatorul propunerii sau altcineva dintre dumneavoastră dorește să intervină cu privire la propunerea de respingere? Nu.

Vom supune votului final această propunere, la sfârșitul zilei.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru instituirea Ziua NATO în România (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei NATO în România.

Comisia juridică, vă rog să prezentați raportul.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat propunerea legislativă menționată mai sus și a constatat următoarele. Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare instituirea în România a unei sărbători publice, Ziua NATO, dedicată democrației și spiritului euroatlantic.

Comisia juridică a dezbătut această propunere și a examinat-o, înaintând un raport favorabil, în ziua de 6 mai 2003.

Inițiativa legislativă a fost adoptată și înaintată Senatului în vederea dezbaterii și adoptării.

Față de toate acestea, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei NATO, în formula adoptată în Camera Deputaților.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.3, care este și ultimul. (Domnul președinte se consultă cu domnii deputați Florin Iordache, Ioan Timiș și domnul ministru Nicolae Șerban.)

Dacă sunt obiecțiuni la art.3? Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final în cursul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Suntem în procedură obișnuită. Rog inițiatorul să prezinte acest proiect.

Din partea Guvernului, cine prezintă proiectul? Completare la Legea nr.61.

     

Domnul Nicolae Șerban (din loja Guvernului):

Este propunere legislativă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este propunere?

Inițiatorul, dacă este aici? Este vorba de domnul deputat Cornel Popa.

Domnule secretar! (I se adresează domnului deputat Florin Iordache)

Domnul deputat Cornel Popa!

Nu este inițiatorul, amânăm... Domnul Cornel Popa nu este și sunt amendamente. Nu știu dacă dânsul va fi de acord cu amendamentele care au fost propuse.

Amânăm dezbaterea, până când va fi prezent domnia sa.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Inițiatorul.

Poftiți, domnule Giurescu, din partea Guvernului.

   

Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege, care are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou articol, prin care se prevede finanțarea de la bugetul de stat a pensiilor aparținând persoanelor provenite din fostul sistem de asigurări sociale al agricultorilor stabilite înainte de 1 aprilie 2001, și a unei părți din cuantumul pensiilor stabilite după 1 aprilie 2001, prin valorificarea vechimilor realizate în agricultură.

Față de cele menționate, Ministerul Muncii susține prezentul proiect de lege, în forma prezentată în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna președinte Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea acestui proiect de lege, întrucât se impune finanțarea de la bugetul de stat a pensiilor agricultorilor, deoarece susținerea acestora constituie una din cauzele majore ale deficitului înregistrat în ultimii ani de bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru acoperirea, căruia a fost nevoie să se apeleze la subvenții de la bugetul de stat.

Prin această măsură a externalizării plății pensiilor pentru agricultori, bugetului asigurărilor sociale de stat li se creează premisele echilibrării și ale majorării pensiilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în forma adoptată de către Senat.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Admis articolul unic, nefiind obiecții.

Am parcurs faza dezbaterii textelor acestora și vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînființarea comunei Grădina, județul Constanța (retrimisă comisiei).  

Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Grădina, județul Constanța.

Inițiatorul cine este?

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Aurel Daraban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Localitatea Grădina este situată în nord-estul județului Constanța, la o distanță de 45 km de municipiul reședință de județ. se întinde pe o suprafață de 4.320 ha, împreună cu Cheia și Casian, care vor fi incluse, în situația în care se va aproba această inițiativă legislativă, vor cuprinde o suprafață de 7.346 ha suprafață agricolă.

Este atestată din 1931 ca și comună de care aparținea satul Cheia. Această situație rămâne neschimbată până în anul 1968, când se unifică cu comuna Târgușor, situație în care se regăsește și astăzi.

În satele Grădina, Cheia și Casian, își desfășoară activitatea un număr de 49 de agenți economici cu capital privat, din care 22 de SRL-uri. Sectorul zootehnic este cel mai dezvoltat din județul Constanța. Există servicii publice și dotările tehnico-edilitare formate din 4 unități de învățământ, din care o școală cu clasele I - VIII, o școală cu clasele I - IV și 2 grădinițe, 2 cămine culturale și o bibliotecă. În localitate există cadre didactice calificate, cu studii medii și superioare.

Având în vedere prevederile Legii nr.351/6.06.2001 pentru aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, se constată că localitatea Grădina, cu Grădina - sat de reședință, localitate de rangul IV, Cheia și Casian, localitate de rangul V, dar și actuala comună Târgușor îndeplinesc principalii indicatori cantitativi și calitativi minimali de definire a comunelor prevăzute la Anexa IV din acest act normativ.

Ținând cont de aceste considerente, rog, stimați colegi, să avizăm favorabil această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru administrație publică.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, ținând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și ținând cont că sunt îndeplinite condițiile conform anexei 4, secțiunea a IV-a, Rețeaua de localități, a aprobat, cu unanimitate de voturi, înființarea noii comune Grădina cu modificările propuse prin raportul prezentat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Din partea Guvernului, poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe Emacu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc Emacu Gheorghe, sunt secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor.

Privitor la această inițiativă legislativă privind înființarea comunei Grădina din județul Constanța, propunerea respectivă va fi examinată și inclusă în proiectul de Lege privind înființarea de comune noi prin reorganizarea unor comune existente pe care îl va elabora Ministerul Administrației și Internelor în scopul reorganizării unitare a teritoriului României. În acest sens, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative în mod separat. (Domnul președinte se consultă cu domnul ministru Șerban Nicolae și cu domnul deputat Radu Liviu Bara.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru pentru Relația cu Parlamentul.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Avem rugămintea să restituiți acest proiect de lege pentru a putea analiza la nivelul Guvernului implicațiile financiare pe care le are înființarea acestei comune prin reorganizarea unor localității existente.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să se pronunțe.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Exact. Este vorba doar de o amânare pentru a vedea exact despre ce este vorba și ce înseamnă ca implicații financiare sistemul administrativ nou. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că noi am hotărât înainte de alegeri că nu vom mai înființa alte comune, datorită faptului că alegerile au trecut acuma, mie mi se pare normal ca la toate aceste propuneri care vor veni în următoarea perioadă, să avem o discuție cu Guvernul și să le cuprindem toate într-o lege unică, așa cum am făcut și cu celelalte comune și din acest punct de vedere sunt de acord cu amânarea. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De fapt, s-a propus, stimați colegi, restituirea la comisie, pentru ca în funcție de răspunsul și găsirea suportului financiar să refaceți și raportul.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2004 privind desființarea Autorității Guvernamentale pentru Valea Jiului (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2004 privind desființarea autorității guvernamentale pentru Valea Jiului.

Inițiatorul acestui proiect, Guvernul?

Vă rog să prezentați foarte pe scurt acest proiect.

   

Domnul Gheorghe Emacu:

Domnule președinte, în vederea asigurării unei eficiențe sporite în Valea Jiului, în vederea asigurării reorganizării administrației publice și centrale s-a avut în vedere abrogarea acestei ordonanțe, astfel încât să se asigure un flux de finanțare mai bun în această zonă și o coordonare mai bună a activității.

Susținem și suntem de acord cu amendamentele înscrise în anexa la raport și vă rugăm să o aprobați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Vă rog să observați că suntem în procedură de urgență. Domnule vicepreședinte Bara propuneți și timpii de dezbatere, pe scurt raportul.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, ținând cont de avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și având în vedere că modificările au loc la un singur articol și la art.1, propune câte un minut pentru fiecare amendament și 5 minute în total. Comisia propune aprobarea desființării Autorității Guvernamentale pentru motivele care le-a arătat și în raport, având în vedere că toate aceste atribuții vor fi luate de către un consilier al primului ministru. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni? Am înțeles că nu sunt obiecțiuni la timpii de dezbatere propuși. Nu sunt.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, urmăriți amendamentul 1 al comisiei. Admis amendamentul, modificat art.1.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Votate în unanimitate.

La art.3 urmăriți amendamentul 2 al comisiei. Admis amendamentul, modificat art.3 al ordonanței.

Art.4, 5 și 6 din ordonanță. Votate în unanimitate.

Vă rog să constatați că am votat pe articole acest proiect. Îl vom supune votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind recunoștința față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Au fost difuzate 3 rapoarte cu privire la 3 legi care au fost înscrise în regim de urgență și de prioritate, este vorba de proiectul Legii recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției, proiectul de Lege privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/99.

Începem dezbaterea la primul proiect.

Rog reprezentanții comisiei să prezinte pe scurt raportul.

Domnul Florin Iordache. Vă rog. Pentru că proiectul a fost refăcut împreună cu comisia practic, va prezenta domnul Florin Iordache și proiectul și raportul comisiei, contopit.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi da citire raportului asupra proiectului Legii recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.

În momentul în care s-a elaborat prezentul raport, s-a ținut cont de avizul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic care a avizat favorabil, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat de asemenea, favorabil.

Vreau să vă spun că Senatul a adoptat prezentul proiect de lege în ședința sa în data de 10 mai 2004, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au dezbătut acest proiect de lege împreună cu reprezentanți ai Comisiei pentru controlul aplicării Legii nr.42, precum și cu reprezentantul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, domnul secretar de stat Emilian Vasile Cutean.

După examinarea proiectului de lege, precum și ținând cont de avizele favorabile, membrii comisiei au examinat și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul Legii recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, cu amendamentele admise așa cum sunt redate în anexa 1.

De asemenea, în anexa 2 se regăsesc amendamentele respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri?

Titlul legii, stimați colegi, dacă aveți obiecțiuni. Votat în formula Senatului.

La art.1 urmăriți amendamentul 1. La amendamentul 1, domnul secretar are o mică precizare cu privire la alin.2. Vă rog, domnule Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte, aș propune în final să spunem "celor care au luptat pentru realizarea ei", nu pentru "înfăptuirea" ei, pentru că ar fi o repetare a înfăptuirii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Dan Brudașcu, vă zbateți de unul singur sau vă zbateți și în folosul textului și pentru noi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 1 cu această înlocuire a cuvântului "înfăptuire". Domnul secretar Leonăchescu are o propunere.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu (coboară de la prezidiu la microfon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă substantivul în acest alineat este "victoria", ea nu s-a înfăptuit; s-a obținut. Dacă vorbim de "Revoluția Română din Decembrie 1989", putem spune: "s-a înfăptuit prin jertfă și sacrificiu din partea celor care au luptat pentru victoria ei".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, să înceapă: Revoluția Română din Decembrie...

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Eu propun deci, o singură modificare: cuvântul "victoria" transferat în locul cuvântului "înfăptuire" din final și pus la nominativ: "Revoluția Română din Decembrie 1989... etc. etc."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia de acord, da?

 
   

Domnul Florin Iordache (din loja comisiei):

Da, suntem de acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun amendamentul 1 votului dumneavoastră cu precizarea că la alin.2 textul sună așa: "Revoluția română din Decembrie s-a înfăptuit prin jertfă și sacrificii din partea celor care au luptat pentru victoria ei".

Cine este pentru această formulare a art.1 rezultată din amendamentul comisiei și propunerea domnului Leonăchescu?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Mulțumesc.

La art.2 urmăriți amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat art.2.

La art.3 urmăriți amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art.3.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

La amendamentul 3 am eu o propunere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Unde?

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

La amendamentul 3, domnule președinte, la pct.1, 2, 3 ș.a.m.d., art.3, aici se vorbește despre instituirea următoarelor titluri și atunci, avem definirea acestora, a "erou martir al revoluției". Dacă vorbim despre titluri, trebuie să acordăm corespunzător, este vorba de "atribuite" celor care s-au jertfit. "Luptător rănit - atribuite celor...", pentru că este vorba de titlurile respective. Deci, să facem o corectură corespunzătoare și un acord pe măsură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mă convingeți, pentru că aici sunt mai multe titluri și la fiecare punct, acel titlu se atribuie celor care...

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Da, domnule președinte, dar nu se atribuie unul singur, se atribuie individual și atunci, titlul devine titluri și fiind mai multe trebuie să le acordăm corespunzător.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog reprezentantul comisiei, domnul secretar Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu propun să menținem textul pe care l-a adoptat comisia. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun amendamentul 3 de la art.3 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Deci, la art.4 urmăriți amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art.4.

La art.5 urmăriți amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art.5.

La art.6 urmăriți vă rog raportul. Comisia nu are propuneri. Dacă aveți obiecțiuni dumneavoastră? Votat textul Senatului.

Art.7 și 8. Nu sunt amendamente, nici obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.9 urmăriți amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat art.9.

La art.10 urmăriți amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat art.10.

La art.11 urmăriți amendamentul 11. Admis, modificat art.11.

Art.12 urmăriți amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat art.12.

La art.13 urmăriți amendamentul 13. Admis, modificat textul.

Art.14 urmăriți vă rog raportul. Comisia nu are amendamente. Nu aveți obiecțiuni. Votat textul Senatului.

Art.15, urmăriți amendamentul 15. Votat amendamentul, modificat articolul.

Art.16 și 17. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți obiecțiuni?

Votate textele în formularea Senatului.

Vă rog să constatați că art.17 este ultimul.

 
Aprobarea componenței comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege Legea recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989.  

Vă rog însă să constatați și faptul că noi am adoptat această lege într-o altă formulare decât Senatul și am convenit cu Senatul să constituim acum Comisia de mediere pentru a media astăzi textele acestui proiect de lege și a vă prezenta dumneavoastră raportul de mediere până la sfârșitul zilei de lucru.

Rog componența Comisiei de mediere. Sunt propuși domnii: Florin Iordache, Marin Cristea, Ioan Timiș, Mircea Bucur, Gheorghe Dinu, Grigore Makkai și Gheorghe Firczak.

Cine este de acord cu această comisie? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Rog comisia să ia legătura cu colegii din Senat și să înfăptuiască medierea.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice (amânarea votului final).  

Stimați colegi, amânasem proiectul de Lege de la pct.17 pentru completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială a ordinii și liniștii publice, domnul deputat Cornel Popa.

Domnule deputat Cornel Popa, vă rog să vă prezentați și să vă susțineți proiectul.

   

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Legea nr.61/1991 se înscrie în cadrul normativ pentru asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității economice și social culturale și pentru promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană.

În cuprinsul art.2 al legii sunt enumerate faptele cu caracter reprobabil în virtutea principiului că cetățenii sunt obligați să aibă un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul legilor țării și al normelor de conviețuire socială.

Art.3 din lege prevede modalitățile de sancționare a conduitei necorespunzătoare civic.

Considerăm necesară completarea art.3 referitor la cadrul sancționatoriu prin introducerea unei circumstanțe agravante în situația producerii de fapte cu caracter antisocial, care perturbă activitatea în instituțiile de învățământ, de sănătate, ori destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate, punând în pericol integritatea fizică, psihică ori chiar viața persoanelor aflate în aceste instituții, fie ca beneficiari ai asistenței respective, fie ca funcționar în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Apreciem că se impune optimizarea securității sociale în incinta unor astfel de instituții publice, întrucât aici se derulează activități pentru persoane care se află într-o situație specială, fie datorită vârstei fragede ori înaintate, după caz, fie datorată stării de sănătate, situații de dezavantaj social, aceste persoane nefiind în deplinătatea aptitudinilor fizice care le-ar permite angajarea unei reacții corespunzătoare la o acțiune cu periculozitate socială. Astfel, o primă măsură de creștere a gradului de securitate socială în instituțiile de învățământ, de sănătate, ori destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate, este de a înăspri sancționarea faptelor reprobabile săvârșite în incinta lor ca un mesaj de descurajare adresat celor ce încearcă să profite de conjunctura din aceste instituții.

În condițiile în care singura modalitate de sancționare contravențională constituie amenda, potrivit art.29 din Constituție, modificată și completată prin Legea de revizuire din 18 septembrie 2003, se impune o mărire a cuantumului acesteia în cazul săvârșirii faptelor cu periculozitate socială în instituțiile de învățământ, de sănătate, ori destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate.

Astfel propunem un cuantum de 3 ori mai mare decât cel stipulat pentru situațiile la care se raportează. Pentru motivele expuse, propunem completarea cuprinsului de la alin.1 al art.3 din Legea 61/1991 cu o nouă literă, respectiv lit.e). Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul comisiei, v-aș ruga și punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Potrivit art.75 din Constituție, Camera Deputaților este Cameră decizională în cazul acestui proiect de lege. Senatul a adoptat prezentul proiect de lege în ședința sa din 19 mai 2004. De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă și tot favorabil a avizat și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, iar Guvernul, prin punctul său de vedere trimis la Senat, susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în plenul său, au adoptat și l-au dezbătut acest proiect de lege cu amendamentele admise și îl supun dezbaterii în Camera Deputaților. Singurul lucru care vreau să-l mai spun că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Guvernul susține această propunere legislativă și este de acord cu raportul comisiei cu amendamentele respective. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formularea adoptată de Senat.

La titlul proiectului de lege, comisia are un amendament 1. Dacă aveți obiecțiuni? Admis. Modificat titlul legii.

La cuprinsul articolului unic comisia are de asemenea un amendament, notat aici nr.2 în raport. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic. Vom supune legea votului final astăzi. Mulțumesc.

Stimați colegi,

Grupul PSD vă propune ca în Comisia de mediere pe care am aprobat-o recent, în locul domnului deputat Ioan Timiș să fie domnul deputat Maior. Dacă sunteți de acord cu acest lucru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (amânarea votului final).  

Următorul proiect: Proiectul de Lege privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, Comisia pentru industrii și servicii, domnule președinte, fiind în procedură de urgență, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Această lege importantă are un raport destul de voluminos cu câteva amendamente, drept pentru care vă propun 8 minute pentru dezbateri și câte 1 minut pentru intervenții, având în vedere faptul că din partea comisiei, personal o să am o intervenție la un articol pentru o completare cu un amendament agreat în ziua de ieri, aseară când am întocmit acest raport și, din păcate, a fost omis.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vorbiți la microfon că unii dintre colegii noștri nu vă aud bine, ridicați microfoanele. Mulțumesc.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Da. O să am o intervenție la momentul oportun pentru o mică completare care a fost de comun acord acceptat și de inițiator în momentul când am discutat acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă sunteți de acord cu timpii de dezbatere propuși?

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem direct la dezbaterea proiectului de lege, fiind în procedură de urgență.

La titlu dacă sunt obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Dacă aveți obiecțiuni la art.1 și 2? Nu. Votate în unanimitate.

În art.3 urmăriți amendamentul 5. Îl găsiți la pag.5. Admis amendamentul, modificat art.3.

Art.4 și 5. Nu sunt amendamente. Dacă aveți obiecțiuni?

Bun. La art.4 nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.5, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

La art.5 se solicită introducerea unui alineat nou, alin.6, de comun acord cu inițiatorul, cu următorul text: "Nu vor fi introduse în numărul mediu scriptic salariatele aflate în concediu de maternitate".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul? Sunteți de acord cu acest amendament?

Supun votului dumneavoastră alin.6 de la art.5. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat alin.6 care întregește art.5 sau îl completează, cum vreți dumneavoastră.

Art.6, 7 și 8 - comisia nu a avut amendamente. Votate în unanimitate în formula Senatului.

Titlul cap.II. Votat în unanimitate.

Art.9, urmăriți amendamentul 13 care cuprinde o propunere de introducere a unui nou alineat. Dacă la alineatele existente, în primul rând, aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Dacă la alineatul propus prin amendamentul 13 aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate. Introdus textul.

Art.10. Urmăriți raportul comisiei. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate art.10.

Titlul secțiunii a doua. Votat în unanimitate.

La art.11 urmăriți amendamentul 16. Admis amendamentul, modificat acest text.

Art.12. Comisia nu are amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate în formula Senatului.

Art.13. Urmăriți amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat art.13.

La art.14 și 15 comisia nu are amendamente. Votate ambele cazuri textele Senatului.

La art.16 urmăriți amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat art.16.

La art.17, 18 și 19 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votate în formularea Senatului.

Art.20 urmăriți amendamentul 30. Admis amendamentul 30, modificat textul.

La art.21 urmăriți amendamentul 31. Comisia propune eliminarea. Admis amendamentul, eliminat textul.

Art.22. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate în formula Senatului.

La art.23, urmăriți amendamentul nr.33. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.24, amendament nr.34. Admis amendamentul, modificat art.24.

Art.25, amendament nr.35. Admis amendamentul, modificat textul.

Titlul Cap.III. Votat în unanimitate.

Art.26. Comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu.

Votat textul Senatului.

La art.27, urmăriți amendamentul nr.38. Admis amendamentul, modificat art.27.

Art.28, art.29, art.30 și art.31. Comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastră n-aveți obiecțiuni.

Votate toate textele în formularea Senatului.

Titlul Cap.V. Votat în unanimitate.

Art.32. Urmăriți amendamentul nr.45.

Admis amendamentul, modificat art.32.

Art.33. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt nici amendamente, nici obiecțiuni.

Votat textul Senatului.

Titlul Cap.VI. Votat în unanimitate.

Art.34. Urmăriți amendamentul nr.48.

Admis amendamentul, modificat art.34.

Titlul Cap.VII. Votat în unanimitate.

Art.35, care este și ultimul. Nu există la acesta amendament. Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Vă rog să constatați că am parcurs acest proiect de lege. Îl vom supune votului final la sfârșitul acestei ședințe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/1999 privind protecția socială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.

Doamna președinte Smaranda Dobrescu. Vă rog să propuneți timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgență.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Vă propunem un timp de dezbateri de 15 de minute și luări de poziție de un minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Dacă la texte mai aveți vreo problemă?

Dacă sunteți de acord cu timpii de dezbatere propuși?

Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți în paralel proiectul de lege și raportul.

La titlul acestuia, în formula adoptat de Senat. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Stimați colegi, preambulul la art.I, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Vă rog să observați în continuare: comisia noastră a propus modificarea ordonanței și la alte puncte neavute în vedere de către inițitor. Primele 11 puncte se referă la puncte anterioare art.19. Vă rog să le urmăriți în raport, de la 1 până la 11.

La pct.1, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct.2. Votat în unanimitate.

Pct.3. Votat în unanimitate.

La pct.4, art.6. Votat în unanimitate.

La pct.5. Votat în unanimitate.

Pct.6. Votat în unanimitate.

Pct.7. Votat în unanimitate.

Pct.8. Votat în unanimitate.

Pct.9. Votat în unanimitate.

Pct.10. Votat în unanimitate.

Pct.11. Votat în unanimitate.

Actualul pct.1 din legea Senatului supun atenției dumneavoastră. Dacă aveți obiecțiuni? - cel cu privire la art.19.

Votat în unanimitate pct.1 din legea Senatului.

La pct.2 din legea Senatului. Comisia noastră, prin raport, propune înlocuirea acestuia cu pct.12. Dacă aveți obiecțiuni la pct.12?

Admis pct.12, înlocuiește pct.2 din legea Senatului.

Pct.3 din legea Senatului este înlocuit cu pct.13 din raport. Dacă aveți obiecțiuni la pct.13?

Admis, înlocuit pct.3 din legea Senatului.

Pct.4 din legea Senatului. Dacă aveți obiecțiuni?

Rămâne textul Senatului.

După pct.4 din legea Senatului, urmăriți pct.15 din raport. Se introduce pct.15 nou.

După pct.15, urmăriți pct.16 din raportul comisiei.

Votat în unanimitate.

Pct.17 și pct.18 din raport.

Votate în unanimitate.

Pct.5 din legea Senatului, cu privire la art.52. Dacă aveți obiecțiuni?

Votat pct.5 în formularea Senatului.

După pct.5 din formularea Senatului, urmează pct.20 din raport. Admis pct.20. Votat în unanimitate.

Pct.21 - ultimul. Admis.

Am parcurs acest proiect de lege. Punctele din legea adoptată de Senat vor fi renumerotate după introducerea textelor propuse de către comisia noastră și votate de către dumneavoastră.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (amânarea votului final).  

Revenim la lista pe care o aveți difuzată.

La pct.21: Proiectul de Lege pentru modificarea art.27 prin Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici; procedură de urgență.

Domnule Bara, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că raportul a fost aprobat fără modificări, deci fără a avea amendamente, propun 5 minute pentru discutarea lui.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a ținut cont de avizul Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Economic și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Inițiativa legislativă a avut în vedere atât dispozițiile art.5 din Carta socială europeană revizuită, ratificată prin Legea nr.74 din 1929, potrivit căreia, în scopul garantării sau promovării libertății lucrătorilor și a patronilor de a constitui organizații locale, naționale sau internaționale, pentru protecția intereselor economice și sociale și de aderare a acestor organizații, părțile se angajează ca legislația națională să nu aducă atingere și să nu fie aplicată de o manieră care să aducă atingere acestei libertăți.

Având în vedere importanța acestui proiect de lege, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților aprobarea acestuia în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră timpii de dezbatere propuși.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni, stimați colegi? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind denominarea monedei naționale (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind denominarea monedei naționale. Inițiatorul, rog să prezinte acest proiect. Comisia pentru buget, finanțe și bănci să se pregătească pentru prezentarea raportului.

   

Doamna Daniela Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Prin acest act normativ, se reglementează denominarea monedei naționale la raportul de 1 la 10 mii (1:10.000), noile însemne monetare urmând a fi puse în circulație cu data de 1 iulie 2005.

Principalele prevederi ale proiectului de lege reglementează circulația în paralel timp de 18 luni a bancnotelor noi și vechi, înlocuirea treptată în această perioadă de 18 luni, încetarea funcției de mijloc de plată a monedei vechi cu data de 1 aprilie 2007, dar menținerea posibilității de preschimbare pe o perioadă de încă 3 ani și obligativitatea afișării prețurilor atât în moneda veche, cât și în moneda nouă.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Grigoraș, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege privind denominarea monedei naționale, în prezența reprezentanților inițiatorului și a instituțiilor implicate în această operațiune. S-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Economic și Social și avizul Consiliului Legislativ; s-a întocmit raport favorabil, s-au adoptat și două amendamente.

Vă propunem dezbaterea și adoptarea în forma prezentată în raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1 și art.2. Nu sunt obiecțiuni.

Votate în formularea Senatului.

Art.3. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art.4, urmăriți amendamentul nr.1. Admis amendamentul, modificat art.4.

La art.5 și art.6. Dacă aveți obiecțiuni? N-au fost amendamente.

Votate în unanimitate în formula Senatului.

Art.7, amendament 2. Admis amendamentul, modificat art.7. Art.7 a fost ultimul.

Vă mulțumesc, inițiatorului și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Am parcurs acest proiect. Îl vom supune astăzi votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 - Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 69/2000 Legea educației fizice și sportului și - Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.64 din Legea educației fizice și sportului nr.69/2000 (amânarea votului final).  

Pct.23: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport este?

Inițiatorul cine este?

   

Domnul Anghel Stanciu:

Eu sunt și inițiatorul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu, căruia îi adresez rugămintea călduroasă și prietenească de a folosi o viteză mai mare de prezentare decât aceea "încetișor".

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, împreună cu omoloaga sa din Senat au inițiat un proiect de lege de modificare a Legii educației fizice și sportului.

La lucrările comisiei au participat: domnul Octav Morariu, președintele Agenției Naționale pentru Sport, domnul Constantin Diaconu, vicepreședinte, prezent aici, și staful agenției - Maria Rusu, Arthur Hoffman, Mihai Căpățână.

S-a cerut un raport suplimentar, la cererea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, care s-a făcut și pe care-l avem distribuit.

Ca atare, vă rugăm să aprobați proiectul de lege, cu amendamentele pe care comisia le-a pus în valoare, prin armonizarea textului cu noul Cod fiscal. Acesta a fost sensul raportului suplimentar.

Vă mulțumim și să sperăm că acest proiect de lege va fi primul semnal bun înaintea olimpiadei de la Atena, unde, domnule președinte, poate obținem și noi o medalie prin susținerea pe care o dăm sportivilor de la olimpiadă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Reprezentantul Guvernului susține acest proiect. Dacă dorește cineva să intervină? Domnul Stanciu a prezentat și proiectul și raportul.

Trecem la dezbaterea textelor.

La titlul ei, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Articolul unic. Urmăriți amendamentul nr.2 din raportul inițial.

Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic.

La pct.1, urmăriți amendamentul nr.3.

Admis amendamentul, modificat pct.1.

Urmăriți amendamentul nr.4, cu privire la alin.2, alin.3, alin.4 și alin.5 ale art.6.

Admis amendamentul nr.4.

La pct.2, comisia propune, prin amendamentul nr.5, eliminarea.

Admis amendamentul, eliminat pct.2.

La pct.3, urmăriți amendamentul nr.6.

Admis amendamentul, modificat pct.3.

Urmăriți amendamentul nr.6 privește pct.3, pct.4 și pct.5.

La pct.3, urmăriți prima parte a amendamentului nr.6.

Admis, modificat pct.3.

La pct.4, urmăriți a doua parte a amendamentului nr.6 de la pag.8.

Admis, modificat pct.4.

La pct.5, urmăriți amendamentul nr.6, ultima parte a pag.8.

Admis amendamentul, modificat pct.5.

La pct.6, pct.7 și pct.8, urmăriți amendamentul nr.7.

Admis amendamentul nr.6, modificat pct.6, pct.7 și pct.8.

După pct.8, urmăriți raportul suplimentar, pct.9 introdus după pct.7, la amendamentele nr.1 și nr.2 din raportul suplimentar.

Admis amendamentele nr.1 și nr.2 din raportul suplimentar. Am adoptat deja și pct.2 din raportul suplimentar.

Urmăriți, vă rog, pct.9 din raportul inițial și va avea alcătuirea rezultată din combinarea amendamentului nr.8 din raportul inițial, cu amendamentul nr.2 din raportul suplimentar.

Pct.91, urmăriți amendamentul nr.9 din raportul inițial.

Votat amendamentul.

Pct.10. Urmăriți amendamentul nr.10.

Votat amendamentul nr.10.

Pct.11. Urmăriți partea finală a amendamentului nr.10, de la pag.15.

Votat acest amendament.

La pct.11 din raportul inițial, urmăriți amendamentul nr.3 din raportul suplimentar. Se introduce un nou capitol, cu titlul "Comitetul Olimpic Român".

Dacă aveți obiecțiuni la pct.3 din raportul suplimentar?

Adoptat în unanimitate.

Acest pct.3 înlocuiește pct.11 din raportul inițial - comisia?

Deci, pct.3 din raportul suplimentar înlocuiește pct.11 din raportul inițial.

La pct.12, pct.13, urmăriți pag.17 din raportul inițial, amendamentele respective.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Aceste amendamente merg până la pag.19.

La pct.12 din raportul inițial, urmăriți pct.4 din raportul suplimentar.

Admis pct.4; pct.4 înlocuiește pct.12 din raportul inițial.

După pct.12, comisia, prin amendamentul nr.5 din raportul suplimentar, propune un nou punct. Îl găsiți la pag.9 din raportul suplimentar.

Admis amendamentul nr.5 din raportul suplimentar, se introduce acest text.

La pct.13 din raportul inițial, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră?

Votat textul inițial.

La pct.14, la fel. Dacă aveți obiecțiuni?

Votat textul inițial.

Prin amendamentul nr.15, comisia propune abrogarea alin.4 al art.28. Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul nr.15, abrogat acel text.

Pct.17 din proiectul de lege. Comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră?

Rămâne textul inițial.

Pct.18. Nu sunt obiecțiuni.

Rămâne textul inițial.

Pct.19. Nu sunt obiecțiuni.

Rămâne textul inițial.

Pct.20. Nu sunt obiecțiuni.

Rămâne textul inițial.

Prin amendamentul nr.20, comisia propune abrogarea alin.4 din art.21. Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, abrogat acest text.

Pct.21 din proiectul de lege.

Comisia nu are amendamente.

Rămâne textul inițial.

Prin amendamentul nr.22, comisia propune abrogarea alin.2 și alin.3 din art.32.

Admis amendamentul nr.22.

La pct.23 din lege, comisia nu intervine.

Votat textul inițial.

Pct.24. Urmăriți amendamentul nr.24.

Admis amendamentul, modificat textul.

Pct.25. Urmăriți amendamentul nr.25.

Admis, modificat pct.25.

Pct.26. Urmăriți amendamentul nr.26.

Admis amendamentul, modificat pct.26.

Prin amendamentul nr.27, comisia propune abrogarea Cap.VII, Titlul IV.

Admis amendamentul.

Prin amendamentul nr.28, comisia propune abrogarea art.44.

Admis amendamentul.

Pct.27. Urmăriți amendamentul nr.29.

Admis amendamentul, modificat pct.27.

Amendamentul nr.30. Comisia propune abrogarea art.45 alin.2.

Adoptat amendamentul.

Prin amendamentul nr.31, comisia propune introducerea unui articol - art.451.

Admis amendamentul.

Amendamentul nr.32. Comisia propune modificarea pct.29.

Admis amendamentul.

Amendamentul nr.33. Comisia propune eliminarea pct.30.

Admis, eliminat pct.30. La pct.31, urmăriți amendamentul nr.34.

Admis, modificat pct.31.

Pct.311. Urmăriți amendamentul nr.35.

Admis amendamentul.

La pct.312, comisia propune, prin amendamentul nr.36, eliminarea.

Admis, eliminat textul.

Urmăriți raportul suplimentar, la poz.6. Comisia propune modificarea alin.1 și a alin.2 ale art.65. Dacă sunteți de acord cu amendamentul nr.6 din raportul suplimentar ?

Admis amendamentul, modificat cele două alineate.

La pct.33, urmăriți amendamentul nr.37 din raportul inițial.

Admis amendamentul, modificat pct.33.

Pct.34. Revenim la raportul suplimentar. Urmăriți pct.7, care modifică pct.34 din proiectul de lege.

Admis amendamentul nr.7, care înlocuiește amendamentul nr.38 din raportul inițial.

De acord, comisia? Comisia a fost de acord.

La pct.35, urmăriți amendamentul 38 de la pag. 33. Admis amendamentul, modificat pct.35.

Pct.36, același amendament la pag.38 din raportul inițial. Admis, modificat pct.36.

La pct.37 din raportul inițial, urmăriți amendamentul 8 din raportul suplimentar. Admis amendamentul 8, modificat pct.37 din lege, inclusiv amendamentul 39 din raportul inițial.

La pct.38 urmăriți amendamentul 39 la pag.36. Admis amendamentul de la pag.36, cu privire la modificarea pct.38 și 39.

Pct.40, comisia nu are amendamente, votat textul inițial. Prin amendamentul 41 comisia propune modificarea lit.c) de la alin.1 art.70. Admis pct.41.

Urmăriți după pct.41 din raportul inițial amendamentul 9 din raportul suplimentar care introduce lit.c) la art.70. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 9 în raportul suplimentar. Admis amendamentul.

La pct.411, comisia propune eliminarea prin amendamentul 42. Admis, eliminat textul.

La pct.42 urmăriți amendamentul 43 din raportul inițial și amendamentul 10 din raportul suplimentar. Comisia propune eliminarea lit.e). Deci la pct.42, lit.e), potrivit raportului suplimentar, va fi eliminată. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

După pct.43 urmăriți, vă rog, tot în raportul suplimentar amendamentul 11 care introduce lit.f). Admis amendamentul 11, se introduce lit.f).

Revenim la pct.44 din lege, adineauri votând amendamentul 11 din raportul suplimentar am adoptat introducerea lit.f) la art.71.

La pct.43 din lege urmăriți pct.44. Comisia propune păstrarea textului. Rămâne textul Senatului.

La pct.44 urmăriți amendamentul 45, admis amendamentul, modificat pct.44.

Pct.45 urmăriți amendamentul 46 din raportul inițial și amendamentul 12 din raportul suplimentar. Comisia propune eliminarea textului. Admis amendamentul 12 și se elimină textul.

Pct.46, comisia nu are amendamente la pct.46. Votat textul inițial.

Pct.47, urmăriți amendamentul 48 raport inițial și amendamentul 13 din raportul suplimentar. Admis amendamentul 13, se modifică pct.47, potrivit acestuia.

La pct.48 comisia propune prin raportul suplimentar eliminarea. Admis amendamentul, modificat pct.48.

Pct.49 urmăriți raportul suplimentar, amendament 14, comisia propune eliminarea. Admis amendamentul eliminat pct.49.

Prin amendamentul din raportul inițial nr.50, comisia propune introducerea art.781. Dacă aveți obiecțiuni. Dacă sunt observații? Admis amendamentul 50.

La pct.50 din lege comisia nu are amendamente, votat textul inițial pentru articolul 79.

La pct.51 comisia propune prin amendamentul 52 - eliminarea. Admis amendamentul și se elimină textul.

La pct. 52 din lege, urmăriți amendamentul 15 din raportul suplimentar care înlocuiește amendamentul 53 din raportul inițial. Admis amendamentul 15, se modifică pct.52 în mod corespunzător.

Pct.53 urmăriți amendamentul 54, 53 din raportul inițial. Admis amendamentul, modificat pct.53.

La pct.54 comisia propune eliminarea prin amendamentul 55. Admis amendamentul, eliminat textul.

Pct.55, prin amendamentul 56, comisia propune eliminarea. Admis, eliminat textul.

La pct.56 urmăriți amendamentul 57. Admis amendamentul, modificat pct.56.

Pct.57, amendament 58. Admis amendamentul, modificat pct.57.

La pct.58, urmăriți amendamentul 59, raport inițial, 16 - raport suplimentar. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 16, raport suplimentar. Nu. Modificat pct.58 din lege și înlocuit amendamentul 59.

La pct.59 urmăriți amendamentul 60, raport inițial. Adoptat amendamentul, modificat textul.

La pct.60 urmăriți amendamentul 17 din raportul suplimentar. Admis amendamentul 17, modificat pct.60 din lege.

Pct.61, amendament 62 raportul inițial, admis amendamentul, modificat 61.

Pct.62, amendamentul 63 - raport inițial. Admis amendamentul, modificat textul.

La pct.63, amendament 64 inițial. Admis, modificat pct. 63.

Pct.631, comisia propune eliminarea prin amendamentul 65. Admis amendamentul, eliminat punctul.

Prin amendamentul 66, comisia propune modificare art.95. Dacă sunt observații? Admis amendamentul, modificat articolul 95.

Prin amendamentul 67 comisia propune un articol II, îl aveți la ultima pagină în raportul inițial. Admis amendamentul, se introduce articolul II.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs acest proiect de lege important și foarte dificil de urmărit din cauza a două rapoarte ale comisiei. Vom supune propunerea votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat. Suntem în procedură de urgență, dar înainte de aceasta numai puțin să rămânem cu Comisia pentru învățământ la propunerea legislativă primă, văd că au adăugat alte propuneri. Două. Acestea au fost incluse sau urmează, domnule profesor Andea? Sau domnul profesor Stanciu?

Vă rog să ne lămuriți ce se întâmplă cu celelalte două propuneri legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.69.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Conform prevederilor regulamentare, celelalte propuneri, respectiv propunerea nr.8/2003, 74/2003, ele au fost discutate împreună - una a domnului deputat Niță și cealaltă a doi distinși deputați UDMR, conform prevederilor regulamentare au fost discutate împreună și s-au regăsit în textul care a fost supus aprobării, fie în formă inițială, fie într-o formă apropiată. Deci ele sunt absorbite în acest raport și în primul text de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte Stanciu, pentru aceste precizări.

La legea de la pct.24, rog Comisia pentru muncă să propună timpii de dezbatere.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propunem 5 minute dezbateri totale și un minut luări de cuvânt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpului de dezbatere. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlului proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni în formula adoptată de Senat. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic? Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență? Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic - preambul. Votat în unanimitate.

Pct.1 și 2 din ordonanță, pct.3 și 4. Votate în unanimitate. Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 20 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar și a indemnizaților pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică (amânarea dezbaterii).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.20 din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.

Domnul ministru Șerban?

   

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă solicităm amânarea discutării acestui proiect de lege, având în vedere că s-a făcut o modificare la comisie care poate să schimbe avizul dat de guvern, punctul său de vedere. rămâne să-l discutăm după ce obțin un mandat din partea Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de amânare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Domnul ministru Alexandru prezintă din partea Guvernului acest proiect.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 329 privind exercitarea profesiei de detectiv particular a fost inițiat în scopul corelării prevederilor legii care face obiectul acestui eveniment legislativ cu noile principii constituționale și cu acquis-ul comunitar.

În esență, proiectul vizează eliminarea pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ale spațiului economic european care dețin un certificat de calificare în meseria de detectiv, în profesia de detectiv particular valabil, a barierei administrative instituite de prevederile lit.a) a art.5 din Legea nr.329/2003 prin care se permite exercitarea profesiei de detectiv particular doar de cetățenii români.

Proiectul de act normativ mai propune unele dispoziții privind instituirea unor condiții suplimentare privind asociația, acționarii - persoane fizice ai societăților specializate de detectivi particulari, astfel încât exercitarea atribuțiilor specifice detectivului particular să reducă la maximum posibilitatea utilizării acestora în scopuri infracționale de către grupuri ale crimei organizate.

Având în vedere necesitatea armonizării prevederilor legale menționate cu acquis-ul comunitar și principiile constituționale și ținând seama de termenul final convenit pentru încheierea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, vă adresez rugămintea să adoptați prezentul proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Virgil Popescu din partea Comisiei de apărare. Vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de apărare, de ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru dezbatere și aprobare și avizare în fond cu proiectul de lege enunțat mai sus care este de competența decizională a Camerei Deputaților.

S-a beneficiat de avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al comisiei pentru drepturile omului, iar Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât cu unanimitate de voturi să supună spre dezbatere și aprobare Camerei, proiectul de lege cu amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Votat în unanimitate, în formula Senatului.

La pct.1. Votat în unanimitate.

La pct.2, urmăriți vă rog amendamentul 1, cel cu privire la art.3 alin.2. Admis amendamentul, modificat pct.2 din legea Senatului.

La pct.3, urmăriți amendamentul 2. Comisia propune abrogarea pct.3. Admis amendamentul.

Pct.4 și 5 din legea Senatului. Nu sunt amendamente. Votate în unanimitate.

La pct.6 urmăriți amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat pct.6.

Pct.7, 8, 9 și 10 din legea Senatului. Votate în unanimitate.

La pct.11 urmăriți amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat pct.11.

La pct.12. Votat în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Am parcurs și acest proiect de lege.

Să revin, stimați colegi, la pct.3 din legea Senatului, prin amendamentul 2 comisia propune introducerea lit.a) la art.5. Dacă sunteți de acord cu amendamentul 2?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Cu aprobarea domnului președinte, vă rețin atenția în legătură cu amendamentul de la pct.2. Spune acolo, este textul comisiei: "art.1 pct.3 lit.a) de la art.5 va avea următorul cuprins: a) are cetățenia română sau cetățenia uneia dintre statele membre ale Uniunii Europene..." și s-a discutat în comisie, s-a omis să se adauge "ori ale spațiului economic european". Această sintagmă este în acord cu tot textul legii și cu toate reglementările.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, dar era și mai bine dacă făceați textul acesta așa cum trebuie de la început.

Supun votului dumneavoastră lit.a) în varianta propusă de către domnul ministru.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Celelalte texte au fost votate în formula Senatului.

 
Dezbaterea Proiectului de Legepentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/2004 privind abilitarea polițiștilor din Ministerul Administrației și Internelor să îndeplinească funcții în organizațiile internaționale care acordă asistență de specialitate pe teritoriul României (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Mai există un singur raport de aprobare și mai avem vreo 10 proiecte de respingere. V-aș ruga să aveți răbdarea necesară ca să le parcurgem pe toate, pentru că va fi foarte simplu, inclusiv raportul favorabil de adoptare privește aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2004 privind abilitarea polițiștilor din Ministerul Administrației și Internelor să îndeplinească funcții în organizațiile internaționale care acordă asistență de specialitate pe teritoriul României. Suntem în procedură de urgență.

Domnule deputat Virgil Popescu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2004. Vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Virgil Popescu:

Domnule președinte,

Propunem din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională 3 minute total, un minut pentru fiecare intervenție pentru dezbatere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul legii de aprobare dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic? Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență? Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic? Votat în unanimitate.

Urmează, v-am spus, 10 propuneri de respingere.

Vă rog, reprezentanții grupurilor parlamentare să chemați oamenii în sală și rog pe domnul deputat Oltean să pregătească rapoartele de validare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art.95 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi sociale (amânarea votului final).  

Prima propunere de respingere se referă la modificarea art.95 din Legea nr.19/2000 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Doamna președinte, vă rog foarte pe scurt să prezentați motivația dumneavoastră.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Vă propunem respingerea acestei inițiative legislative, pentru evitarea paralelismului legislativ, întrucât există un act normativ cu același obiect de reglementare, proiect de lege inițiat de membrii comisiei de muncă și care a devenit lege, urmând să fie publicată în aceste zile în Monitorul Oficial.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină? Nu. Vom supune propunerea votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Decretului - lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (amânarea votului final).  

Următoarea? Stați acolo doamna președinte. Doamna președinte Smaranda Dobrescu, rămâneți de serviciu.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr.118/1990. De asemenea, se propune respingerea.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

În principal, motivul pentru care membrii comisiei au propus respingere este că, dacă am fi făcut altfel, dacă am fi aprobat-o, am fi introdus o dublare de drepturi, un beneficiar putând fi și titular și urmaș, ceea ce este de neacceptat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la această propunere? Nu.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.189/2000 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate pe motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 și până la 6 martie 1945 (amânarea votului final).  

Următoarea, completarea Legii nr.189/2000 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/1999. Aveți cuvântul.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Membrii comisiei vă propun respingerea, întrucât extinderea prevederilor legii asupra altor categorii de persoane al căror număr nu se cunoaște, adică asupra copiilor celor care s-au născut după terminarea perioadei de detenție sau de domiciliu forțat ar conduce la un efort bugetar care nu poate fi susținut financiar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină? Nu.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (amânarea votului final).  

Următoarea, modificarea și completarea a Legii nr.19/2000, înregistrată la nr.474.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia de muncă...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați numai puțin, doamna președinte, iertați-mă.

Vă rog să interveniți, domnule deputat. La care vreți să interveniți?

Vă rog. Sunteți inițiatorul, da?

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să explic de ce am făcut această intervenție și să mă refer și la ce spunea doamna Smaranda Dobrescu mai înainte. Noi am făcut această propunere, pentru că textul actual al art.1 al Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 acoperă toate tipurile de persecuție, asasinare, executare, deportare, strămutare, lagăre de exterminare, lagăre de muncă, detașamente de muncă forțată, expulzare și refugiere dar, din păcate, nu acoperă și toate categoriile de persoane care au avut de suferit, ca urmare a acestor situații, în sensul că lipsește eșantionul de la limita inferioară a vârstei, cei care s-au născut în perioada în care părinții se aflau într-una din situațiile expuse la lit.a), b) sau c) ale art.1.

Trebuie subliniat că în materia drepturilor omului, problematica copiilor reprezintă o dimensiune specială în sensul accentuării protecției instituite asupra acestei categorii de vârstă datorită fragilității fizico-afective caracteristice.

Situațiile de criză intervenite în existență produc consecințe mai grave asupra copiilor decât asupra adulților, suferința lor fiind accentuată. Copiii născuți în perioada în care părinții erau deportați în ghetouri ori lagăre de concentrare din străinătate, privați de libertate în locuri de detenție ori în lagăre de concentrare sau strămutați în altă localitate decât cea de domiciliu, au suferit traumele unei familii despărțite și au trăit în condițiile unui mediu pauper și străin.

În lumina celor expuse, rezultă că este imperios necesară introducerea unei completări la art.1 a Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, în sensul adăugării la sfera persoanelor persecutate din considerente etnice a categoriei celor născuți în perioada în care părinții erau deportați în ghetouri ori lagăre de concentrare din străinătate, privați de libertate în locuri de detenție ori în lagăre de concentrare sau strămutați în altă localitate decât cea de domiciliu.

În sensul celor explicate de doamna Smaranda Dobrescu, domnule președinte și stimați colegi, trebuie să spun că nu stă în picioare argumentația cum că neștiindu-se numărul de persoane care ar beneficia de această reparație materială și morală în același timp, nu se poate introduce această corecție prin lege. Aceeași "..

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vorbiți.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Aceeași barieră în aplicarea Legii nr.189/2000 s-a încercat la început tot în ideea că nu se știa numărul de persoane. Astăzi s-a deblocat această reparație morală privitor la Legea nr.189, dar iată că acum ajungem din nou la același început de drum, spunându-se că nu se cunosc persoanele.

Nu cred că este drept pentru copiii care au suferit aceste traume să ne ascundem noi în dosul unei asemenea ieftine, nu i-aș spune speculații, dar nici departe de acest lucru, în dosul acestei afirmații este care totuși ne depărtează de realitate, de ceea ce trebuie să facem.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Vom supune propunerea votului final.

Următoare propunere, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000.

Doamna Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Numai un minut, domnule președinte. Să nu planeze nici un fel de dubiu, n-am spus care este motivul principal de respingere, și-mi cer scuze, și anume, acela că persoanele care s-au născut și au crescut în condiții de deportare, strămutare și privare de libertate beneficiază de prevederile ordonanței atât în baza precizării normelor metodologice de aplicare, cât și în temeiul dispozițiilor Codului familiei. Deci, ele sunt cuprinse și ele pot beneficia.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna președinte, vă rog să-i permiteți, dacă tot ați intervenit, deși trecusem la alt subiect, să-i dau cuvântul în replică domnului coleg.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Fac precizarea din nou că se caută o scuză. Într-adevăr, sunt copii care beneficiază de aceste drepturi, dar numai cei născuți până la a trei suta zi în care erau deportați sau expulzați. Deci, noi am încercat să facem reparație morală și materială pentru toți copiii care au trăit în aceste condiții...strămutați sau expulzați.

Deci, acesta este adevăratul sens al demersului nostru și știu că beneficiază copii care s-au născut până la 300-a zi. În rest, nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Aveți cuvântul, doamna președintă, la următoarea propunere.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă vă propune respingerea acestei inițiative din cauza următorului considerent: familia care se bucură de gemeni sau tripleți se califică pentru alte drepturi asistențiale, conform legislației ulterioare datei propunerii legislative.

Pe cale de consecință, membrii comisiei vă propun respingerea acestei inițiative, cu 14 voturi pentru, 2 împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.10 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină. Nu.

Vă rog să prezentați și următoarea propunere: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.10 din Legea nr.90/2003. Comisia pentru administrație.

Domnul Bara nu este aici? Domnul profesor Oltean?

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică a fost sesizată în fond pentru dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.10 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor comerciale aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

La dezbatere, membrii comisiei au avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisia pentru buget, finanțe și bănci, precum și punctul de vedere al Guvernului, punct de vedere care nu susține această propunere legislativă.

În urma dezbaterilor purtate, membrii comisiei au apreciat că nu există elemente care să justifice modificarea acestei legi, că nu sunt elemente care să justifice ca de vânzarea acestor spații să beneficieze și alte unități decât partidele politice, că nu pot fi alți beneficiari ai acestor spații comerciale și, în consecință, s-a apreciat că propunerea este neîntemeiată și s-a întocmit raport de respingere, raport pe care vă rog să binevoiți a-l susține și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină. Nu. Mulțumesc.

Vom supune propunerea votului dumneavoastră final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea unor cămine studențești private (amânarea votului final).  

Următoarea, tot domnul Oltean. Vă rog s-o prezentați. Propunerea legislativă privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea unor cămine studențești private.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia noastră a fost sesizată cu propunerea legislativă care viza sprijinul acordat investitorilor pentru construirea unor cămine studențești private. Această propunere legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 19 mai 2004. La întocmirea raportului, membrii comisiei au avut în vedere și avizul Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului, care nu a susținut sub nici o formă această propunere legislativă.

După discuțiile purtate la nivelul comisiei, s-a apreciat că nu există elemente care să justifice susținerea acestei propuneri legislative și în unanimitate comisia a hotărât respingerea acestei propuneri legislative, întocmind un raport de respingere, raport pe care vă rog să-l susțineți.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină. Nu. Vom supune votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale (amânarea votului final).  

Următoarea, tot a Comisiei pentru administrație, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale.

   

Domnul Ioan Oltean:

Și această propunere, domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi, nu a întrunit susținerea membrilor Comisiei pentru administrație publică. Raportul care s-a întocmit este un raport nefavorabil, un raport de respingere și vă rog să-l susțineți în forma în care comisia l-a întocmit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dorește cineva să intervină? Nu. Vom supune propunerea votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 2 și art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1944 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr. 189/2000 și Propunerii legislative pentru modificarea art. II al Legii nr. 586/2002 pentru modificarea art. 1 lit.c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1944 până la 6 martie 1945 din motive entice. (Amânarea votului final.)  

Comisia pentru muncă, la Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 și art.9 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă vă propune respingerea acestor două propuneri legislative având în vedere, pe de o parte, că drepturile beneficiarilor Ordonanței Guvernului nr.105/1999 au fost deja majorate în medie cu 100% prin Ordonanța Guvernului nr.242/2000, iar prin hotărâri ale Guvernului, aceste drepturi au fost indexate, ele fiind în prezent mai mari decât cuantumul propus.

Iar, pe de altă parte, în privința termenului, pentru a evita paralelismul legislativ, această soluție cu decalarea termenului a fost deja preluată și se regăsește într-un alt act normativ.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină. Mulțumesc. Vom supune propunerea votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea legii privind asistența socială a persoanelor vârstnice și legii notarilor publici și a activității notariale (amânarea votului final).  

Următoarea propunere, de la pct.35: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii privind asistența socială a persoanelor vârstnice și a legii notarilor publici.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Membrii Comisiei pentru muncă au hotărât respingerea acestei inițiative legislative din următorul considerent: ea nu este necesară, deoarece reglementările din Legea nr.17/2000 acoperă și rezolvă situațiile avute în vedere de inițiatorii acestei propuneri legislative, stipulându-se acolo clar că persoana vârstnică va fi însoțită din oficiu sau la cerere de un reprezentant al autorității tutelare a Consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină. Mulțumesc. Vom supune propunerea votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști (amânarea votului final).  

Urmează pct.36 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.326/2003.

Aveți cuvântul, doamna Dobrescu. Vă rog!

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Membrii Comisiei pentru muncă vă propun, de asemenea, respingerea acestei inițiative legislative din următoarele motive: potrivit Legii nr.84/1995, finanțarea învățământului special din cadrul învățământului preuniversitar de stat se asigură de către consiliile județene și consiliile locale ale sectoarelor Municipiului București.

Copiii și tinerii ocrotiți de servicii specializate pentru protecția copilului, în sistem rezidențial și semiprezidențial, precum și copiii încredințați sau dați în plasament, beneficiază de drepturi de cazarmament, echipamente pentru dotare inițială și înlocuire, jucării, sume de bani pentru nevoi personale, care se asigură din bugetele consiliilor județene, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului București.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină. Nu. Vom supune propunerea votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 23 alin. (3), art. 24 alin (3), art. 76, art. 77, art. 78 alin.(1) și (4) din Legea nr. 19/2000, precum și eliminarea punctului VI al art. 5 și art. 6 alin.(4) din Legea nr. 19/2000 (amânarea votului final).  

Prezentați, vă rog, și următoarea propunere: Propunere legislativă privind modificarea și completarea art.23 alin.3, 24 alin.3, art.76, art.77, art.78 alin.1 și 4 din Legea nr.19/2000.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune dumneavoastră, plenului, respingerea acestei inițiative, având în vedere următoarele: prevederile ei parte din prevederile inițiativei au fost deja realizate în sensul propus, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9/2003, iar, pe de altă parte, anumite prevederi de modificarea art.76, 77, 78, încalcă în mod vădit principiul contributivității și principiul legalității de tratament din Legea nr.19/2000.

Pe cale de consecință, vă propunem respingerea care a fost votată și de către plenul comisiei, cu un vot împotrivă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină. Nu. Mulțumesc. Vom supune propunerea votului final.

Stimați colegi, încă nu sunt gata...nu mai puțin, domnule Dan Brudașcu! Am luat respingerile pentru că nu sunt încă gata rapoartele de validare pentru noii noștri colegi și, de aceea, ca să nu pierdem timpul, am parcurs și propunerile de respingere.

Aveți cuvântul, domnule Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

În valul acesta de respingeri care dau bine la final de mandat, este cuprinsă și o propunere legislativă înscrisă la poziția 36 pe ordinea de zi, care se referă la drepturile copiilor și tinerilor ocrotiți de serviciile publice pentru protecția copilului, mamele protejate în centrele maternale, precum și copiii încredințați și dați în plasament la asistenții maternali profesioniști.

Această inițiativă legislativă îmi aparține. împreună cu un număr de colegi din mai multe partide politice, noi considerăm că prevederile Legii nr.326/2003, al cărei efect s-a produs cu începere de la 1 ianuarie 2004, în loc să rezolve probleme foarte importante, a bulversat în mod nejustificat funcționarea învățământului de specialitate pentru persoanele cu handicap.

Aș vrea să vă informăm că această propunere este rodul intervențiilor mai multor instituții de învățământ ale handicapaților, din diverse județe ale țării, și acest lucru se datorează în mod deosebit faptului că prin Legea nr.326/2003, drepturile copiilor aflați în centrele de plasament și în aceste școli speciale nu mai beneficiază în regim de gratuitate nici măcar de materialele necesare în demersul didactic, hârtie braille, spre exemplu, ca și toate celelalte.

Mai mult decât atât, s-au putut constata încă de la începerea anului învățământ care s-a încheiat acum, în luna iunie, dificultăți foarte mari, pe care le-au întâmpinat unitățile de învățământ special, la Cluj, spre exemplu, fiind nevoiți să se întrerupă activitatea întrucât consiliile județene n-au virat sumele aferente pentru ca acești copii să beneficieze de gratuități, de echipamente, hrană, întreținerea în internate, rechizite, articole igienico-sanitare, de pe raza de competență a județelor care și-au trimis elevii și copiii în aceste școli.

Prin această propunere legislativă noi nu afectăm bugetul, noi nu cerem sume suplimentare, noi nu dorim să se facă un tratament deosebit pentru copiii aflați în aceste instituții de învățământ. Singurul lucru pe care-l dorim este acela de a obliga consiliile județene și consiliile locale ale sectoarelor municipiului București să-și vireze, să-și achite lunar contravaloarea cheltuielilor prevăzute în conturile instituțiilor de învățământ special pentru fiecare copil și tânăr din raza lor de competență administrativă.

Nu înțeleg, în aceste condiții, încrâncenarea, și a ministerului, și a comisiei de specialitate a Camerei, de ce nu se dorește să se găsească o formulă coercitivă prin textul acestei legi, prin care să determinăm instituțiile în cauză să-și onoreze la timp la timp aceste obligații.

Prin urmare, eu aș dori, domnule președinte, să fiți de acord ca această propunere legislativă să fie retrimisă comisiei, care s-o gândească și în interesul celor care se află în spatele acestor cuvinte pe care le cuprinde textul acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia își păstrează, îmi face semn doamna Smaranda Dobrescu, raportul. Eu, totuși, supun votului dumneavoastră propunerea domnului Dan Brudașcu, de a restitui propunerea comisiei.

Cine este pentru? 25 voturi pentru.

Împotrivă? 111 voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt. 5 abțineri.

Propunerea de restituire a fost respinsă cu 111 voturi contra, 25 pentru, 5 abțineri.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind recunoștința față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 (amânarea votului final).  

Stimați colegi, Comisia de mediere pentru textul final al Legii recunoștinței față de eroii martiri a prezentat raportul care, înțeleg, v-a fost repartizat. E difuzat raportul? E difuzat.

V-aș ruga să parcurgem raportul comisiei de mediere.

La pct.1, comisia propune textul Senatului. E singurul caz în care s-a adoptat textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni la acesta. Nu. Votat în unanimitate.

Punctele 2, 3 și 4 sunt variantele Camerei Deputaților, nu se dezbat, după regulamentul Camerei Deputaților.

Pct.5, tot varianta Camerei Deputaților.

Pct.6, tot varianta Camerei Deputaților. Același regim.

Pct.7, 8 și 9, tot variantele Camerei Deputaților.

Pct.10, tot varianta Camerei Deputaților.

Pct.11, tot varianta Camerei Deputaților.

Vom supune raportul votului dumneavoastră final.

Validarea mandatelor de deputat și depunerea jurământului de către domnii: Viorel Ionel - PRM, Circumscripția electorală nr.27 Mehedinți; Zsolt Csaba Sarkady - UDMR, Circumscripția electorală nr.5 Bihor; Vlad-Octavian Moisescu - PNL, Circumscripția electorală nr.42 București; Teodor Crăciun Tuducan - PD, Circumscripția electorală nr.11 Caraș-Severin; Daniel Marius Bogdan - PD, Circumscripția electorală nr.42 București; Emeric Kedves - UDMR, Circumscripția electorală nr.21 Harghita.  

În continuare, dau cuvântul domnului Ionel Olteanu, președintele Comisiei de validări, pentru a vă prezenta rapoartele de validare ale celor care înlocuiesc colegii noștri ce și-au prezentat demisia.

Vă rog, domnule deputat!

   

Doamna Ionel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Raport privind validarea unor mandate de deputat.

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că au devenit vacante șase locuri de deputat, un loc în Circumscripția electorală nr.27 Mehedinți, ca urmare a demisiei domnului deputat Iancu Holtea, aparținând Grupului parlamentar al Partidului România Mare; un loc în Circumscripția electorală nr.5 Bihor, ca urmare a demisiei domnului deputat Kovacs zoltan, aparținând Grupului parlamentar al U.D.M.R.; un loc de deputat în Circumscripția electorală nr.42 București, ca urmare a demisiei domnului deputat Andrei Ioan Chiliman, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal; un loc în Circumscripția electorală nr.11 Caraș-Severin, ca urmare a demisiei domnului deputat Sorin Frunzăverde; un loc de deputat în Circumscripția electorală nr.42 București, ca urmare a demisiei domnului deputat Liviu Gheorghe Negoiță și un loc de deputat în Circumscripția electorală nr.29 Harghita, ca urmare a demisiei domnului deputat Raduly Robert Kalman.

În conformitate cu dispozițiile art.66 alin.9 din Legea nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cu modificările și completările ulterioare, în caz de vacanță mandatelor de deputați aleși pe listele de candidați, supleanții vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscriși pe liste, dacă până la data validării, partidele sau formațiunile politice pe listele cărora au candidat supleanții, confirmă în scris că aparțin acestora.

În legătură cu ocuparea celor 6 locuri de deputat devenite vacante, comisia de validare procedând în ziua de 28 iunie 2004 la examinarea actelor dosarelor în cauză, a constatat următoarele:

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripția electorală nr.27 Mehedinți, pe lista supleanților publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru Partidul România Mare, la nr.crt.200 figurează ca prim supleant domnul deputat Mihai Demian care, însă, prin declarația scrisă și autentificată la Biroul notarului public Scurt Eugenia din municipiul Drobeta Turnu-Severin, precizează că renunță la ocuparea locului de deputat.

Următorul supleant pe listă, la nr.crt.201, este înscris domnul Viorel Ionel, aparținând, de asemenea, Partidului România Mare, care urmează astăzi să ocupe locul de deputat devenit vacant.

Cu privire la locul devenit vacant în Circumscripția electorală nr.5 Bihor, pe lista supleanților, publicată în Monitorul Oficial al României, pentru U.D.M.R. la nr.crt.21 figurează ca supleant care urmează să ocupe locul devenit vacant, domnul zsolt Csaba Sarkady.

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripția electorală nr.42 București, pentru Partidul Național Liberal, pe lista supleanților, publicată în Monitorul Oficial, pentru Partidul Național Liberal, la nr.crt.370, figurează ca supleant care urmează să ocupe locul vacant, domnul Vlad-Octavian Moisescu.

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripția electorală nr.11 Caraș-Severin, pe lista supleanților, publicată în Monitorul Oficial, pentru Partidul Democrat, la nr.crt.95, figurează ca prim supleant domnul Șerban Teodor Antonescu care, potrivit comunicării Partidului Democrat, acesta nu mai este membru al partidului. Următorul supleant pe listă, la nr.crt.96 este înscris domnul Teodor Crăciun Tuducan, aparținând, de asemenea, Partidului Democrat, care urmează astfel să ocupe locul devenit vacant.

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripția electorală nr.42 București, pentru Partidul Democrat, pe lista supleanților, publicată, de asemenea, în Monitorul Oficial al României pentru Partidul Democrat, la nr.crt.367, figurează ca prim supleant, doamna Mihaela Simona Culcea. Însă, din comunicarea Partidului Democrat, rezultă că aceasta nu mai este membră a partidului.

Următorul supleant pe listă, la nr.crt.368, este înscris domnul Daniel Marius Bogdan, aparținând, de asemenea, Partidului Democrat, care urmează să ocupe locul de deputat devenit vacant.

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripția electorală nr.21 Harghita, pentru U.D.M.R., pe lista supleanților, publicată în Monitorul Oficial al României pentru Uniunea Democrată Maghiară din România, la nr.crt.88, figurează ca prim supleant, domnul Csaba Farcas care, însă, potrivit declarației depuse la dosar, renunță la mandat. Următorul supleant pe listă, la nr.crt.89, este înscris domnul Emeric Kedves, aparținând, de asemenea, Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, care urmează să ocupe locul devenit vacant.

La dosarele de validare se află scrisorile prin care se confirmă că supleanții mai sus nominalizați, care au acceptat mandatele, aparțin și în prezent partidelor din partea cărora au candidat la alegerile din 26 noiembrie 2000.

De asemenea, au fost prezentate declarațiile scrise de acceptare a mandatelor de deputați și dovezile depunerii declarațiilor de avere prevăzute la art.2 și 3 din Legea nr.115/1996 și completată prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locurilor de deputat devenite vacante, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat a domnului Viorel Ionel, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripția electorală nr.27 Mehedinți, pe lista Partidului România Mare; a domnului Zsolt Csaba Sarkady, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000 în Circumscripția electorală nr.5 Bihor, pe lista Uniunii Democrate Maghiare din România; a domnului Vlad-Octavian Moisescu, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripția electorală nr.42 București, pe lista Partidului Național Liberal; a domnului Teodor Crăciun Tuducan, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripția electorală nr.11 Caraș-Severin și a domnului Daniel Marius Bogdan, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripția electorală nr.42 București, ambii pe lista Partidului Democrat, și a domnului Emeric Kedves, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripția electorală nr.26 Harghita, pe lista Uniunii Democrate Maghiare din România.

Ce ar mai fi de spus? Propunerile Comisiei de validare fiind făcute, urăm succes colegilor care părăsesc Camera Deputaților pentru a rămâne în serviciul public. Sperăm în exercitarea unui serviciu public din ce în ce mai bun și, în același timp, felicităm pe noii veniți pentru a completa cu forțe proaspete și, de ce nu, cu un suflu nou, eforturile noastre spre o legiferare mai bună și mai eficientă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, urmează ceremonia depunerii jurământului.

Domnul deputat Viorel Ionel.

V-aș ruga să păstrăm solemnitatea necesară.

 
   

Domnul Viorel Ionel:

(Cu mâna pe Constituție și pe Biblie rostește jurământul scris.)

Jurământ de credință față de țară și popor.

Eu, Viorel Ionel, în calitate de deputat, ales în circumscripția electorală nr.27 Mehedinți,

"Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să-mi ajute Dumnezeu".

(Semnează jurământul scris și îl depune la președintele Camerei Deputaților.) (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă felicităm și vă dorim succes, stimate coleg! Celelalte lucruri frumoase au fost spuse de către domnul Ionel Olteanu.

Domnul deputat zsolt Csaba Sarkady.

 
   

Domnul zsolt Csaba Sarkady:

(Cu mâna pe Constituție și pe Biblie rostește jurământul scris.)

Jurământ de credință față de țară și popor.

Eu, zsolt Csaba Sarkady, în calitate de deputat, ales în circumscripția electorală nr.5 Bihor,

"Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să-mi ajute Dumnezeu".

Isten engemugy segéljen.

(Semnează jurământul scris și îl depune la președintele Camerei Deputaților.)

(Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg. Vă dorim succes și vă felicităm.

Domnul Teodor Crăciun Tuducan.

 
   

Domnul Teodor Crăciun Tuducan:

(Cu mâna pe Constituție și pe Biblie rostește jurământul scris.)

Jurământ de credință față de țară și popor.

Eu, Teodor Crăciun Tuducan, în calitate de deputat, ales în circumscripția electorală nr.11 Caraș-Severin,

"Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să-mi ajute Dumnezeu".

(Semnează jurământul scris și îl depune la președintele Camerei Deputaților.) (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Vă felicităm și vă dorim succes.

Domnul deputat Daniel Marius Bogdan.

 
   

Domnul Daniel Marius Bogdan:

(Cu mâna pe Constituție și pe Biblie rostește jurământul scris.)

Jurământ de credință față de țară și popor.

Eu, Daniel Marius Bogdan, în calitate de deputat, ales în circumscripția electorală nr.42 București,

"Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să-mi ajute Dumnezeu".

(Semnează jurământul scris și îl depune la președintele Camerei Deputaților.)

(Aplauze)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă felicităm, stimate coleg, și vă dorim succes.

Domnul Emeric Kedves.

 
   

Domnul Emeric Kedves:

(Cu mâna pe Constituție și pe Biblie rostește jurământul scris.)

Jurământ de credință față de țară și popor.

Eu, Emeric Kedves, în calitate de deputat, ales în circumscripția electorală nr.21 Harghita,

"Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să-mi ajute Dumnezeu".

Isten engemugy segéljen.

(Semnează jurământul scris și îl depune la președintele Camerei Deputaților.) (Aplauze)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc și vă felicit, stimate coleg!

Domnul Vlad Octavian Moisescu, dacă s-a prezentat. Nu s-a prezentat. Sperăm să vină.

 
Informare privind demisia din calitatea de deputat a domnilor Dumitru Buzatu și Vasile Mihalachi, PSD, Circumscripția electorală nr.39 Vaslui.  

Până atunci, v-aș ruga, tot un asemenea moment: domnul deputat Dumitru Buzatu și-a prezentat demisia, începând cu data de...

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Începând cu data din 30, vă anunț că demisionez din Camera Deputaților, conform prevederilor regulamentare. Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act de demisia dumneavoastră. Este un act unilateral. Vă mulțumim pentru activitatea pe care ați prestat-o în acești mulți ani, ca parlamentar vechi, și vă dorim succes în noua demnitate.

 
     

Domnul Vasile Mihalachi (din sală):

Am și eu o demisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar ați prezentat-o? Trebuia s-o prezentați, în scris, la mine.

Domnule Popescu, este la dumneavoastră demisia domnului deputat?

Da, încă un coleg de-al nostru dorește să-și prezinte demisia.

Poftiți, stimate coleg.

 
   

Domnul Vasile Mihalachi:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să-mi dau demisia din Camera Deputaților și de la Comisia pentru agricultură, întrucât am fost ales în administrația locală a județului Vaslui. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act. Vă dorim și dumneavoastră succes în noua demnitate și vă mulțumim pentru activitatea prestată în Camera Deputaților și în Comisia pentru agricultură.

Dacă până la sfârșitul zilei de lucru, nu a zilei calendaristice, se va prezenta și domnul Vlad Octavian Moisescu, îi vom da posibilitatea să-și depună jurământul, pentru că numai din acest moment îi începe mandatul.

 
Supunerea la votul final:  

Începem votul final, stimați colegi. Vă rog să-i poftiți pe cei care n-au intrat încă în sală.

Vroiam să le atrag atenția colegilor care au demisionat, să nu participe la vot, dar mi-au răspuns că demisia funcționează cu ziua de mâine. Corect.

Vă rog să poftiți în sală, și domnul președinte al Comisiei de validare.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi:

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive entice (adoptat);

1. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice - lege ordinară.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

Împotrivă, dacă sunt? Nu.

Abțineri? Nu sunt.

Votat.

  Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul între statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951 și la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaționale, înfiiințate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952 (adoptat);

2. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul între statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951 și la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaționale, înființate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952 - lege ordinară.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Au mai intrat 2 colegi în sală.

Împotrivă, dacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Macedonia privind asistența juridică în materie civilă, semnată la București la 12 noiembrie 2003 (adoptat);

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Macedonia privind asistența juridică în materie civilă, semnată la București la 12 noiembrie 2003 - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul Legii Muntelui (adoptat);

4.Proiectul Legii Muntelui - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989 (adoptat);

5. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989 - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2004 pentru aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului național de transport al gazelor naturale pentru alimentare cu gaze naturale a unor localități, în perioada mai 2004 - noiembrie 2005 (adoptat);

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2004 pentru aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului național de transport al gazelor naturale pentru alimentare cu gaze naturale a unor localități, în perioada mai 2004 - noiembrie 2005 - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și termice Termoelectrica - S.A., filialele sale, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala ROMAG - TERMO și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale (adoptat);

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și termice Termoelectrica - S.A., filialele sale, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala ROMAG - TERMO și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2001 privind producția de apă grea în perioada 2001 - 2004 la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare și acumularea acesteia de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat (adoptat);

8. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2001 privind producția de apă grea în perioada 2001 - 2004 la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare și acumularea acesteia de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind trecerea Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Constanța Sud și a Zonei Libere Basarabi la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime - S.A. Constanța (adoptat);

9. Proiectul de Lege privind trecerea Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Constanța Sud și a Zonei Libere Basarabi la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime - S.A. Constanța - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Mulțumesc.

Votat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (adoptat);

10. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență - lege organică.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu 211 voturi pentru, o abținere și nici un vot contra, a fost adoptată legea.

     

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Să explicăm votul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți să explicați votul? Vă rog.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Voi fi foarte scurt, având în vedere că mă veți confirma, cu siguranță (vorbesc pentru stenogramă), că am dreptate. Pentru că, niciodată, în nici o definiție nu trebuie confundate obiectul de definit cu mijlocul care reprezintă, care este destinat să rezolve o anumită situație.

Prin urmare, starea de urgență nu poate să fie un ansamblu de măsuri excepționale de natură politică ș.a.m.d., așa cum s-a adoptat prin votul Comisiei de mediere, privilegiindu-se votul Senatului, ci este o situație de criză care impune asemenea măsuri. Mai sunt și alte chestiuni. Vă mulțumesc.

 
  Proiectul Legii Muntelui (adoptat);

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, mi se relatează că am sărit la pct.4 "Proiectul Legii Muntelui" - lege ordinară.

Cine este pentru?

Voci din sală:

S-a votat punctul ăsta!

   

Domnul Valer Dorneanu:

"Vox populi". V-aș ruga să nu mă mai puneți în situații penibile, stimați colegi din aparatul tehnic.

 
  Proiectul Legii gazelor (adoptat);

11. Proiectul Legii gazelor - lege organică.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind instituția prefectului (adoptat);

12. Proiectul de Lege privind instituția prefectului - lege organică.

Am înțeles că există o intervenție. Domnule președinte al comisiei, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Deși legea a fost votată pe articole, între timp - în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții unor grupuri parlamentare la nivelul comisiei - se impune o intervenție la două articole, domnule președinte, la art.7 și la art.8, și comisia a întocmit un raport suplimentar, pe care cu îngăduința dumneavoastră l-aș supune atenției colegilor noștri. La art.7...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, să obținem aprobarea, totuși, a colegilor.

Stimați colegi, vă propun să reluăm punctele pe care ni le semnalează domnul președinte Oltean, ca urmare a unei reexaminări a textelor, împreună și cu Guvernul, și cu mai multe grupuri parlamentare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă se împotrivește cineva?

Abțineri? Mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

În acest text, domnule președinte, art.7 alin.1 va avea următoarea formulare: "Prefectul este ordonator de credite", restul textului se elimină.

Deci "Pentru serviciile publice deconcentrate, stabilite prin hotărârea Guvernului, prefectul poate fi ordonator de credite". Acest text se elimină.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră textul art.7 în formularea prezentată de domnul președinte Ioan Oltean.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Celălalt articol.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Pentru a pune de acord textul eliminat cu alin.3 se impune și eliminarea alin.3, care are următoarea formulare: "Prefectul aprobă efectuarea cheltuielilor de către serviciile publice deconcentrate, în condițiile stabilite potrivit alin.1". Din moment ce s-a eliminat partea finală a alin.1, se impune în mod evident și eliminarea alin.3 al art.7.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Următoarea completare: la art.9, unde sunt enumerate condițiile pentru care trebuie să fie îndeplinite de către o persoană care să fie numită prefect sau subprefect, la lit.d) s-a considerat să se aducă următoarea completare. Am să citesc litera în întregime, și pe urmă completarea.

Deci: "a absolvit programe de formare și perfecționare în administrația publică, organizate - după caz - de către Institutul Național de Administrație sau de alte instituții specializate din țară sau străinătate, ori a dobândit titlul științific de doctor în științe juridice sau administrative". Acesta era textul nemodificat.

La acest text am adăugat următoarea formulare: ". " " sau a fost parlamentar cel puțin un mandat", apreciindu-se că toate persoanele care au trecut, au un mandat de parlamentar ar putea să îndeplinească condițiile de a putea fi numite în funcția de prefect sau de subprefect. Acesta este textul pe care raportul suplimentar îl cuprinde.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am o întrebare de la un coleg de-al meu din prezidiu. De ce faceți "cel puțin un mandat"? pentru că dacă spuneți "a fost parlamentar", se înțelege lucrul acesta. Vreți să aibă un mandat întreg?

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Comisia a apreciat în raport cu celelalte condiții impuse pentru a putea obține funcția de prefect, că se impune cel puțin un mandat de 4 ani pentru a putea beneficia de ..., cu atât mai mult cu cât în textul art.9, un alineat distinct prevede obligativitatea unei vechimi de minimum 5 ani în specialitatea absolvită pentru a îndeplini funcția de prefect, și de 3 ani pentru subprefect. S-a apreciat că atunci "cel puțin... "

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înțeles, dar atunci v-aș propune să spuneți "un mandat întreg", ca să nu existe nici un fel de dubiu.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Bun, ca să nu fie nici un fel de discuție, atunci textul să sune "cel puțin un mandat întreg de parlamentar".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun legea în ansamblul ei votului dumneavoastră, în formularea rezultată din aceste intervenții. Este o lege cu caracter organic. Vă rog să votați.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Mandatul complet, nu întreg.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Colegul dumneavoastră spunea să punem "complet întreg", dacă nu-i suficient "mandat întreg".

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea art.11 lit.a) din Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic nr.514/2003 (adoptată propunerea de respingere);

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art.11 lit.a) din Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic nr.514/2003 - lege organică.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluție? 214 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere. Mulțumesc.

  Proiectul de Lege pentru instituirea Ziua NATO în România (adoptat);

14. Proiectul de Lege pentru instituirea "Ziua NATO" în România - lege ordinară.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Pentru justificarea votului, domnul Dan Brudașcu.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Nu speram să ajungem să mai sărbătorim încă o dată
"7 noiembrie". (Rumoare.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi cer scuze, dar nu prea are legătură cu subiectul.

 
  Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptat);

15. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale - lege organică.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2004 privind desființarea Autorității Guvernamentale pentru Valea Jiului (adoptat);

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2004 privind desființarea Autorității Guvernamentale pentru Valea Jiului - lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc. 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt de data aceasta.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege Legea recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 (adoptat);

17. Proiectul de Lege "Legea recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989" - lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc. 211 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Vom adopta în final și raportul de mediere.

  Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice (adoptat);

18. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (adoptat);

19. Proiectul de Lege privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii - lege ordinară.

Cine este pentru? 210 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap (adoptată);

20. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap - lege ordinară.

Cine este pentru? 210 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Câteva voturi neexprimate.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (adoptat);

21. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici - lege organică.

Cine este pentru? Mulțumesc. 210 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege privind denominarea monedei naționale (adoptat);

22. Proiectul de Lege privind denominarea monedei naționale - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 (adoptată);

23. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 - lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc. 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat (adoptat);

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat - lege ordinară.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular (adoptat);

25. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular - lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Mulțumesc. 214 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Legepentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/2004 privind abilitarea polițiștilor din Ministerul Administrației și Internelor să îndeplinească funcții în organizațiile internaționale care acordă asistență de specialitate pe teritoriul României (adoptat);

26. Proiectul de Legepentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/2004 privind abilitarea polițiștilor din Ministerul Administrației și Internelor să îndeplinească funcții în organizațiile internaționale care acordă asistență de specialitate pe teritoriul României - lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere. Mulțumesc.

  Propunere legislativă pentru completarea și modificarea art.95 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi sociale (adoptarea propunerii de respingere);

27. Propunere legislativă pentru completarea și modificarea art.95 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi sociale - lege cucaracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluție? 191 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Multe voturi neexprimate.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului - lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (adoptarea propunerii de respingere);

28. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului - lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri - lege cu caracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 193 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.189/2000 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate pe motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 și până la 6 martie 1945 (adoptată propunerea de respingere);

29. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.189/2000 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate pe motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 și până la 6 martie 1945 - lege cu caracter organic.

S-a propus respingerea.

Cine este pentru? 197 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere);

30. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale - lege caracter organic.

Și aici se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 181 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Și mai multe voturi neexprimate.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.10 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice (adoptată propunerea de respingere);

31. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.10 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice - lege cu caracter organic.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 207 voturi pentru.

Împotriva respingerii? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Respins propunerea.

  Propunerea legislativă privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea unor cămine studențești private (adoptată propunerea de respingere);

32. Propunerea legislativă privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea unor cămine studențești private.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluție? Mulțumesc. 201 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale (adoptată propunerea de respingere);

33. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 și art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1944 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr. 189/2000 (adoptată propunerea de respingere);

34. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 și art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1944 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr. 189/2000.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc. 191 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Respins propunerea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art. II al Legii nr. 586/2002 pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1944 până la 6 martie 1945 din motive entice (adoptată propunerea de respingere);

35. Propunerea legislativă pentru modificarea art. II al Legii nr. 586/2002 pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1944 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc. 191 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea legii privind asistența socială a persoanelor vârstnice și legii notarilor publici și a activității notariale (adoptată propunerea de respingere);

36. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea legii privind asistența socială a persoanelor vârstnice și legii notarilor publici și a activității notariale - lege cu caracter organic.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Respins propunerea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști (adoptată propunerea de respingere);

37. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluție? 180 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Respins propunerea.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 23 alin. (3), art. 24 alin (3), art. 76, art. 77, art. 78 alin.(1) și (4) din Legea nr. 19/2000, precum și eliminarea punctului VI al art. 5 și art. 6 alin.(4) din Legea nr. 19/2000 (adoptată propunerea de respingere);

38. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 23 alin. (3), art. 24 alin (3), art. 76, art. 77, art. 78 alin.(1) și (4) din Legea nr. 19/2000, precum și eliminarea punctului VI al art. 5 și art. 6 alin.(4) din Legea nr. 19/2000 - lege cu caracter organic.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru soluția aceasta? 180 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să vă exprimați votul. Un vot împotrivă. 28, pardon, s-au trezit colegii dumneavoastră. Tot i-am așteptat.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Adoptat propunerea de respingere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind recunoștința față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 (Adoptat).

39. Raportul Comisiei de mediere laProiectul de Lege privind recunoștința față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989".

Cine este pentru raportul pe care l-am adoptat la sfârșitul ședinței? 210 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Vă rog să constatați că am parcurs lista votului final.

Validarea mandatelor de deputat și depunerea jurământului de către domnii: Viorel Ionel - PRM, Circumscripția electorală nr.27 Mehedinți; Zsolt Csaba Sarkady - UDMR, Circumscripția electorală nr.5 Bihor; Vlad-Octavian Moisescu - PNL, Circumscripția electorală nr.42 București; Teodor Crăciun Tuducan - PD, Circumscripția electorală nr.11 Caraș-Severin; Daniel Marius Bogdan - PD, Circumscripția electorală nr.42 București; Emeric Kedves - UDMR, Circumscripția electorală nr.21 Harghita.  

Numai puțin, stimați colegi, pentru că s-a prezentat colegul nostru Vlad Octavian Moisescu, și să-i permitem și domniei sale să prezinte jurământul în fața plenului Camerei Deputaților.

Vă rog, aveți cuvântul domnule Moisescu.

   

Domnul Vlad-Octavian Moisescu:

(Cu mâna pe Constituție și pe Biblie rostește jurământul scris.)

Jurământ de credință față de țară și popor.

Eu, Vlad Octavian Moisescu, în calitate de deputat, ales în circumscripția electorală nr.42 București,

"Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să-mi ajute Dumnezeu".

(Semnează jurământul scris și îl depune la președintele Camerei Deputaților.) (Aplauze)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă felicităm cu toții, stimate coleg, și vă dorim succes.

Stimați colegi, numai puțin v-aș ruga să aveți un pic de răbdare. Se află afișată nota cu privire la legile care sunt în depozitul secretarului general al Camerei Deputaților, pentru ca dumneavoastră eventual să sesizați Curtea Constituțională.

Este vorba de majoritatea legilor: Legea Muntelui, Legea gazelor, Legea privind instituția prefectului, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență... celelalte care sunt cuprinse în această listă care este afișată.

V-aș ruga să-mi permiteți să închei ședința de astăzi. Este ultima ședință a Camerei Deputaților din această sesiune.

Vreau, în modul cel mai sincer să vă mulțumesc pentru eforturile pe care le-ați făcut, am adoptat legi foarte multe și foarte importante, cred că se apropie la 400.

Un mare efort am făcut pentru adoptarea legilor de care Guvernul avea nevoie pentru a încheia ultimele capitole ale acquis-ului comunitar.

Vă mulțumesc și pentru faptul că în perioada campaniei electorale v-ați împărțit între teritoriu și sediu.

Vă urez vacanță cât se poate, pentru că veți avea campanie electorală, dar vă amintesc că mâine avem ședință solemnă la ora 9,00 aici.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 13,50.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 16:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro