Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 29 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.99/07-07-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 29-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 iunie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.2 Ștefan Baban - intervenție cu titlul "Relaxarea fiscală, între dorință și realitate";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................
 

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea se intitulează: "Relaxarea fiscală, între dorință și realitate".

Așteptată cu nerăbdare, mult promisa reducere a taxelor și impozitelor, prevăzută pentru anul 2005, a provocat o reacție reținută a beneficiarilor, adică și a angajatorilor și a angajaților. O atitudine explicabilă, mai ales că în acest an electoral, Guvernul, și în speță Ministerul Finanțelor, nu a decis o scădere importantă a taxelor, care să fie sesizabilă atât de buzunarul firmelor, cât și de cel al salariaților. Deși s-a axat pe diminuarea impozitului pe profit, care va avantaja în special investitorii străini, actuala putere nu a reușit nici prin noul Cod Fiscal, nici prin aceste artificii să-și onoreze promisiunea de a ușura povara fiscalității pe muncă.

Lipsa de entuziasm manifestată la aflarea veștilor privind această reducere minoră a taxelor și impozitelor este datorată în special faptului că, nici în ceasul al doisprezecelea al negocierii cu U.E., România nu este în stare să construiască o reformă economică care să ducă la o creștere economică favorabilă și la o favorizare a politicilor investiționale. Principala explicație poate consta în faptul că specialiștii finanțiști nu sunt racordați la realitatea economiei românești și că nu au programe adaptate la turațiile creșterii economice prognozate.

Principalul motiv de îngrijorare, dar în același timp și principalul argument care vrea să susțină cele mai sus-menționate, este reprezentat de aplicarea noului Cod Fiscal, care deși este destul de bine întocmit, nu va reuși să scoată la suprafață, într-un timp scurt, economia românească subterană. Această reducere a cotelor de impozit pe profit și pe venituri este consistentă, dar în același timp este anulată de menținerea unei fiscalități enorme pe forța de muncă, fapt care a fost reclamat atât de investitorii străini și autohtoni, dar și de forurile bancare internaționale.

Spre exemplificare, trebuie să conștientizăm că și o rată de fiscalitate redusă, de 17,5%, asupra forței de muncă în România, tot ne situează pe primele locuri în Europa, din acest punct de vedere. Și atunci este absolut normal ca angajatorii să promoveze munca la negru, ca unică soluție de supraviețuire într-un mediu concurențial acerb, mai ales pentru acele firme care întâmpină greutăți în obținerea unui credit bancar sau care nu au posibilitatea unor finanțări din exterior.

Grav este că această formă de eludare a legilor financiare este receptată ca o formă de protecție a afacerilor. La prima vedere poate părea un lucru ilegal, dar când în actualele condiții costurile cumulate pentru un angajat legal ajung la 56%, acest lucru devine și enorm și ruinător pentru orice fel de afaceri și pentru orice întreprinzător care asigură o părticică din produsul intern brut al țării. Nu e de mirare că economia subterană înflorește de la o zi la alta, și asta în condițiile în care promisa relaxare fiscală face pe orice investitor să devină membru marcant al acesteia.

Executivul susține că prin noile măsuri fiscale se dorește dinamizarea mediului economic prin politici investiționale și creșterea interesului angajatorilor de a majora salariile propriilor angajați. Dar culmea ironiei, aici lipsește tocmai una din pârghiile importante pentru realizarea acestor obiective. Pe lângă faptul că actualul Cod al Muncii a reușit să se transforme într-o lege care a rigidizat piața muncii în actualele condiții, în acest moment Codul Fiscal, cel ce reglementează la ora actulă în România politica financiară și fiscală a firmelor, nu cuprinde nici un paragraf referitor la scutirea impozitului pe profitul reinvestit, aceasta fiind și una dintre propunerile cele mai des stipulate de reprezentanții sectorului privat. Explicația profesionistă dată de guvernanți, și anume că mult mai eficientă ar fi procedura amortizării accelerate este contrazisă de practica curentă, care a demonstrat că este o metodă greoaie și ineficientă și că doar un număr redus de firme pot recurge la așa-zisa facilitate fiscală.

Realitatea actuală demonstrează că reducerea fiscalității este o idee foarte bună, dar punerea ei în practică se face lent și cu pași mici. Atât Guvernul, cât și partenerii sociali sunt conștienți că o creștere reală economică se poate realiza prin diminuarea efectelor negative produse de economia subterană. Dar pentru a reuși acest lucru sunt necesare măsuri care să accelereze reforma economică, dar în același timp să reducă și taxele, în special cele aplicate asupra forței de muncă. Pentru că în caz contrar, toate acestea rămân la stadiul de intenții, care din păcate nu vor influența în sens pozitiv activitatea economică din România. Și ar fi păcat ca după patrusprezece ani de economie de tranziție, de lipsuri și greutăți, să ajungem în același punct de unde am plecat...

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 23 ianuarie 2022, 11:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro