Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 7 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/15-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 07-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 septembrie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.3 Ștefan Baban - intervenție cu titlul "Canalul Bîstroe - rezultatul politicii românești";

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Ștefan Baban, va urma domnul Kerekes Karoly.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea se intitulează: "Canalul Bîstroe - rezultatul politicii românești".

Scandalul care a ținut paginile ziarelor în ultimele două luni, și anume, construirea de către Ucraina a unui canal navigabil care să-i permită ieșirea la Marea Neagră fără a tranzita apele teritoriale ale României, a reaprins și redeschis vechi dispute politice, fiecare dintre părți încercând să demonstreze, mai mult sau mai puțin convingător, că deține dreptatea supremă.

Construirea Canalului Bîstroe a avut ca premisă fundamentală, din punct de vedere al politici românești, nepăsarea și indolența autorităților de la București. Dezinteresul manifestat de guvernările din 1998 (când serviciile secrete au prezentat informări pertinente autorităților românești) și până în prezent au pus în pericol securitatea națională și au avut ca rezultat valorificarea acestor oportunități de către partea ucraineană.

Încă din acel an, autoritățile românești au fost informate că bunii noștri vecini ucraineni prezentau Brațul Chilia ca o posibilă cale de navigație care să le permită accesul navelor maritime în porturile lor de la Dunăre, fără a mai trece prin Canalul Sulina și porturile românești. Această soluție încălca flagrant prevederile Comisiei Dunării, dar Guvernul de la București de la acea dată avea probleme mult mai importante de rezolvat, cum ar fi împărțirea rezultatelor privatizărilor faimoase, împroprietărirea cu terenuri și case, obținerea de favoruri financiare pentru firmele deținute etc.

Conducerea Ucrainei nu s-a ferit niciodată să declare că dorește să amenajeze Brațul Chilia, reluând astfel un proiect mai vechi, de la începutul anilor 1990, care a fost abandonat din cauza lipsei de fonduri, urmând fie să amenajeze vechi porturi, fie să construiască unele noi, care să permită ancorarea navelor de mare tonaj. Este de neînțeles cum statul român a rămas impasibil la toate aceste informații, având în vedere că prin reducerea sau chiar prin anularea traficului maritim cu Ucraina pe sectorul românesc al Dunării, pierderile financiare ce urmau a fi înregistrate erau imense. Cum tot la fel de neînțeles rămâne atitudinea și politica României în acest domeniu, deși se știa că prin punerea în practică a acestui proiect Ucraina dobândea o poziție privilegiată în transportul fluvial din acea zonă, consolidându-și statutul de putere europeană și obligându-ne la anumite concesii politice și economice, care, în alte condiții, nu ar fi putut fi obținute.

Și în perioadele care au urmat până la punerea în aplicare practică a proiectului autoritățile românești au fost informate de studiile făcute în zona Dunării de către Ucraina, de interesul manifestat pentru amenajările digurilor de pe Canalul Sulina, de unele intenții și pretenții teritoriale ale acestei țări care era susținută din umbră de Rusia, față de care-și arătase devotamentul și susținerea deplină. Nici în aceste cazuri statul român nu a reacționat, deși, la un moment dat, au fost negocieri între cele două părți privind definitivarea Tratatului privind regimul frontierelor și delimitarea platoului continental.

Abia acum, când Canalul Bîstroe a fost construit și inaugurat, autoritățile românești au realizat că sunt puse în fața faptului împlinit, că tratatele bilaterale sunt semnate pentru a fi încălcate și că societatea civilă românească a avut dreptate când a atenționat asupra pierderilor pe care le-ar putea suferi țara noastră prin folosirea acestui canal. Dar sunt tardive atât acțiunile promovate de România pe plan internațional, cât și pe plan național, pentru că deja răul este făcut: transportul fluvial pe Dunăre al Ucrainei se desfășoară fără a tranzita țara noastră, asta însemnând pierderi importante; flora și fauna din Rezervația "Delta Dunării" sunt supuse unei morți lente, iar dacă ar fi să ne luăm după prognozele specialiștilor din domeniu, până în anul 2020, Delta Dunării s-ar putea să nu mai existe. Toate acestea, pentru că oficialii de la București, indiferent de culoarea politică, din indiferență sau poate prostie, nu au vrut sau nu au fost capabili să-i oprească pe ucraineni.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 3:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro