László Borbély
László Borbély
Ședința Camerei Deputaților din 7 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/15-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 07-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 septembrie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.12 Borbely Laszlo - pledoarie pentru soluții eficiente de dezvoltare regională;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Borbély László și ultimul vorbitor, Daniel Bogdan.

Domnul Borbély László:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Aș vrea să vă prezint o problemă mult discutată și care a și fost fetișizată de-a lungul anilor: problema regionalizării, a regiunilor de dezvoltare. După 1990, ani de-a rândul, a fost un domeniu tabu în viața politică din România. Dacă se vorbea de regionalizare, imediat s-a asociat cu federalizarea, dezmembrarea țării etc., de parcă n-ar fi existat regiunile istorice care întotdeauna au fost - vezi stema țării. Dar, evident, eu nu aș vrea să vorbesc despre aceste regiuni și este grav cum confundă, și acum, unii aceste regiuni, regiunile de dezvoltare.

În 1995, un președinte de consiliu județean a fost suspendat din funcție, pentru că a avut îndrăzneala să se alăture euroregiunilor de dezvoltare. După 1996, și datorită apropierii României de Uniunea Europeană, dezvoltarea regională a prins contur. A fost o primă împărțire pe regiuni de dezvoltare, 8 la număr, și au luat ființă aceste structuri. De atunci, viața a arătat că, pe de o parte, aceste regiuni nu sunt funcționale, sunt prea mari, între 2,5 și 3,5 milioane de locuitori și nu pot reprezenta interesele a 5 - 6 județe cu tradiții diferite, mentalități și dezvoltare economică diferită.

O altă lacună de care nu putem scăpa este centralizarea. Treptat, treptat, au luat ființă două structuri birocratice, una la nivelul centrelor de dezvoltare, alta la nivelul guvernamental, încercând să se centralizeze cât mai mult deciziile. Vă spun un singur exemplu elocvent. Președinții consiliilor județene din regiunea de dezvoltare centru au decis, de circa 8 luni de zile, să mute de la Alba Iulia la Brașov biroul de coordonare, nefiind mulțumiți de prestația celor de acolo. De atunci, nu s-a reușit această mutare, Ministerul Integrării dând răspunsuri puerile și blocând această inițiativă.

Cealaltă latură a problemei este etnicizarea acestei chestiuni. Vreau să vă spun că noi, cei din Uniunea Democrată Maghiară din România reprezentăm, în primul rând, electoratul maghiar din România. Este normal ca eu să fiu preocupat de județele, zonele unde trăiesc maghiari și îi las pe colegii din Moldova să-și exprime punctul de vedere cum consideră alăturarea județului Vrancea de județul Constanța, ca și regiune de dezvoltare comună. Și cred că este normal să spunem răspicat: da, dacă voința maghiarilor din județele Mureș, Harghita, Covasna este să facă parte dintr-o regiune de dezvoltare de sine stătătoare, cu tradiții comune, mai flexibilă, de circa 900.000 de locuitori, în inima țării, atunci care este problema? Vă întreb pe dumneavoastră, stimați colegi, ce pericole ne pasc în această situație? De aceea nu este nici un secret că noi dorim regiuni de dezvoltare mai mici, mai flexibile, pe toată zona țării. Tot așa, cred că nu este normal să nu fie pliante și în limba maghiară, acolo unde regiunile de dezvoltare cuprind și zone locuite și de maghiari.

Am înțeles că România a trebuit să închidă capitolul privind dezvoltarea regională, dar va trebui să redeschidem discuția, pentru ca fondurile Comunității Europene să fie accesate. În acest sens, vom veni cu o propunere de a înființa regiuni de dezvoltare mai mici. Chiar dacă deranjează pe unii denumirea de Secuime, așa cum este Oltenia, Banat, cred că putem vorbi și trebuie să vorbim și de Secuime și de secui, care sunt maghiari, de fapt și cetățeni ai României, plătitori de impozite, care au dreptul să aspire la o Europă unită, în care fiecare își va găsi un loc, nerenunțând la tradiții, dar privind spre viitor.

Eu nu doresc să-i separ pe secui de maghiari, cum au dorit-o unii de-a lungul istoriei sau o doresc chiar acum. În acest sens, vă rog să priviți demersurile noastre care vor viza regiuni de dezvoltare eficiente, funcționale, acceptate, evident, și de Uniunea Europeană și de majoritate, așa cum au fost toate solicitările noastre de până acum.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 1:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro