Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.115/17-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 13-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 septembrie 2004

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Puiu Hașotti și Tudor Mohora, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați, dați-mi voie să declar deschise lucrările plenului Camerei Deputaților, anunțându-vă că din cei 344 de deputați și-au înregistrat prezența 273, 71 fiind absenți, din care 24 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, vă voi prezenta o informare cu privire la inițiativele legislative care au fost înregistrate la Biroul permanent și care au fost propuse a fi trimise comisiilor permanente, așa cum va rezulta din informare. V-aș ruga să fiți atenți, pentru a comenta eventuala repartizare a acestor inițiative pe comisiile permanente.

1. Proiectul de lege pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit la București și la Washington, prin Scrisoarea Primului Ministru al României și a Băncii Naționale a României din 22 iunie 2004 și Decizia Consiliului Executiv al Fondului Monetar Internațional din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice și financiare pentru perioada 2004 - 2006 precum și a Memorandumului tehnic de înțelegere, primit de la Guvern.

Proiectul a fost trimis Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, în fond, iar pentru avize Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 13 septembrie 2004. Se aplică procedura de urgență.

Rog Grupul parlamentar al P.R.M.-ului să-și aranjeze disputele în liniște. Mulțumesc.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al funcționarului public denumit manager public, adoptat de Senat în ședința din data de 6 septembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize:Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 13 septembrie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2004 pentru modificarea alin.1 al art.II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.90/2003 pentru modificarea Legii nr.141/1997 privind Codul vamal al României și a art.16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice, adoptat de Senat în ședința din data de 6 septembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, iar pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 13 septembrie 20o4.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 150/2004 privind siguranța alimentelor, adoptat de Senat în ședința din data de 6 septembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, iar pentru avize: Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 13 septembrie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public - privat, precum și a Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor, adoptat de Senat în ședința din data de 6 septembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termen de depunere a raportului: 14 septembrie 2004.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/2004 pentru modificarea alin.1 al art.1 din Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, adoptat de Senat în ședința din data de 6 septembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, iar pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 septembrie 2004.

7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 56/2004 privind prorogarea termenului prevăzut la art.II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare - dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisești", adoptat de Senat în ședința din data de 6 septembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, iar pentru avize: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 septembrie 2004.

8. Proiectul de lege privind darea unui teren în folosința gratuită a Ambasadei Franței la București, adoptat de Senat în ședința din data de 6 septembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond,Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 23 septembrie 2004.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii patronatelor nr. 356/2001, inițiată de doamna deputat Amalia Bălășoiu, membră a Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în ședința din data de 6 septembrie 2004.

A fost repartizată, în fond, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, iar pentru avize, Comisiei pentru industrii și servicii, Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Termen de depunere a raportului: 28 septembrie 2004.

Vă rog să-mi permiteți să vă mai prezint încă o informare de aceeași natură, care a fost înregistrată astăzi, completare la cea pe care v-am prezentat-o.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Estonia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale.

A fost sesizată Comisia pentru buget, finanțe și bănci, iar pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen pentru depunerea raportului: 20 septembrie 2004.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica Federală Democrată Etiopia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale.

Comisia pentru buget a fost sesizată în fond, iar pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Canada pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru aviz.

Termen pentru depunerea raportului: 20 septembrie 2004.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Vă prezint, de asemenea, o notă cu privire la faptul că au fost depuse în depozitul secretarului general al Camerei Deputaților următoarele legi, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională.

  • Legea pentru ratificarea Protocolului Adițional între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bruxelles la 22 septembrie 2003, la Tratatul între Guvernul Romîniei și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind încurajarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 28 mai 1992;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2004 pentru ratificarea Acordului de garanție dintre România și Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (EURATOM) privind Proiectul de finalizare a Unității 2 din cadrul obiectivului de investiții "Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă 5 x 700 Mwe", semnat la Luxembourg la 18 iunie 2004;
  • Legea pentru acceptarea amendamentelor la articolele 19 și 25 și la anexa II și abrogarea anexelor XII și XIII privind ajutorul de stat, în cadrul Acordului de Comerț Liber dintre România și Statele Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), semnat la Geneva la 10 decembrie 1992, adoptate prin Decizia Comitetului mixt România - AELS nr.3/2004, prin procedura scrisă, la 1 aprilie 2004;
  • Legea pentru ratificarea Convenției Consulare între România și Federația Rusă semnată la Moscova la 4 iulie 2003.
Informare cu privire la aprobarea participării României la operațiunea maritimă Active Endeavour.  

Tot o chestiune prealabilă de informare, Scrisoarea președintelui României, pe care ne-o adresează, în temeiul Legii nr. 42 din 15 martie 2004, și prin care ne informează că a aprobat propunerile primului ministru privind participarea României la operațiunea maritimă Active Endeavour cu o fregată, începând cu data de 1 iulie 2005.

Aprobarea unor modificări în componența unor comisii permanente.  

V-aș ruga, de asemenea, să fiți de acord și să votați propunerile grupurilor parlamentare cu privire la modificarea în componența nominală a unor comisii permanente, ca urmare a validării unor noi deputați.

Sunt următoarele propuneri: Grupul parlamentar al P.S.D. propune desemnarea domnului deputat Aurel Chelbea, în calitate de membru al Comisiei pentru administrație publică; a domnului deputat Valentin Tiberiu Hossu, tot în Comisia pentru administrație publică; a doamnei Cornelia Ionescu, în calitate de membru al Comisiei pentru apărare; a domnului Grigore Marcu, în calitate de membru al Comisiei pentru agricultură; a domnului deputat Vasile Relu Rădulescu, în calitate de membru al Comisiei juridice; a domnului deputat Sebastian Simion, în calitate de membru al Comisiei pentru învățământ.

Dacă există vreo obiecțiune la acestea? Nu.

Grupul parlamentar al P.R.M. propune desemnarea domnului deputat Viorel Ionel ca membru al Comisiei pentru buget; a doamnei deputat Melania Vâlva, membru al Comisiei pentru agricultură, a domnului deputat Alexe Boboc, membru al Comisiei juridice, a domnului deputat Tănase Satnoianu, membru în Comisia economică.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Grupul parlamentar P.N.L. propune desemnarea domnului deputat Vlad Moisescu ca membru al Comisiei pentru politică externă; a domnului deputat Sergiu Tofan, în calitate de membru al Comisiei pentru administrație publică și a domnului deputat Vasile Dănilă, în calitate de membru al Comisiei pentru apărare.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu.

Grupul U.D.M.R. propune trecerea domnului deputat Birtalan Akos de la Comisia pentru buget la Comisia pentru industrii, desemnarea domnului deputat Kedves Emeric, în calitate de membru al Comisiei pentru buget; a domnului deputat Sarkady Csaba, în calitate de membru al Comisiei pentru cultură.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Grupul parlamentar P.D. propune trecerea domnului deputat Ioan Onisei de la Comisia pentru cultură la Comisia juridică; a domnului deputat Romeo Raicu de la Comisia pentru abuzuri la Comisia pentru apărare; a domnului deputat Sorin Lepșa de la Comisia pentru învățământ la Comisia pentru industrii; a domnului deputat Daniel Bogdan, în calitate de membru al Comisiei pentru învățământ; a domnului deputat Teodor Crăciun Tuducan ca membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor; a domnului deputat Adrian Gurzău ca membru al Comisiei pentru cultură și al Comisiei pentru Regulament și a domnului deputat Iulian Gabriel Bârsan, în calitate de membru al Comisiei pentru învățământ.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră toate aceste modificări.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Dezbateri asupra Raportului de mediere la Proiectul de Lege privind statutul aleșilor locali (retrimis comisiei).  

Întreb Comisia pentru administrație și cu reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor dacă au căzut de acord la raportul Proiectului de Lege cu privire la statutul aleșilor locali. Ați convenit? Bun.

Vă rog, stimați colegi, să luați acest raport de mediere, pentru a-l dezbate și a-l adopta.

La pct. 1 este textul Camerei Deputaților. Nu sunt dezbateri și nici vot, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților.

Aceeași este soluția și pentru punctele 2, 3, 4 din raport, fiind vorba de texte în varianta Camerei Deputaților.

La pct. 5 este textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni la acest text? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La punctele 6 și 7, textele Camerei Deputaților. Nu se dezbat, nu se votează.

Punctele 8 și 9, de asemenea.

Punctul 10, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Punctul 11, tot varianta Senatului. Nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

Punctul 12, pentru art. 12 alin. 1, comisia propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pentru alin. 3, comisia își însușește varianta Camerei Deputaților, deci nu se dezbate și nu se votează.

De asemenea, la alin. 4, aceeași soluție, varianta Camerei Deputaților.

La punctele 13 și 14 din raportul de mediere, variantele Camerei Deputaților.

La pct. 15, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Punctul 16, varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate, nu se votează.

La pct. 17, aceeași soluție. Varianta Camerei Deputaților.

La pct. 18, 19 și 20, variantele Camerei Deputaților. Nu se dezbat.

La pct. 21 și 22, variantele Camerei Deputaților. Nu se dezbat.

La pct. 23, 24, tot variantele Camerei Deputaților.

La pct. 25, 26, 27, tot variantele Camerei Deputaților. Aceeași soluție.

La pct. 28 și 29, aceeași soluție, variantele Camerei Deputaților.

La pct. 30 este vorba de varianta Camerei Deputaților, se dezbate.

La pct. 31, la fel, varianta Camerei Deputaților.

La pct. 32, domnule secretar al comisiei, vă rog să interveniți, să explicați colegilor care este problema care se ridică la pct. 32, cu privire la art. 37, Senat, 25, Camera Deputaților.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În Comisia de mediere s-a propus eliminarea acestui text.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Puiu Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Este vorba despre articolul care încerca să pună stavilă migrării politice. Suntem la sfârșit de legislatură și cred că acum, chiar cu toții putem fi de acord că în consiliile locale, în consiliile județene, ar trebui să dăm pentru ele un semnal ca migrarea politică să înceteze, pentru că se prevede că în continuare consilierii pot activa ca independenți și cel puțin să dăm un semnal politic, că nu încurajăm acest lucru.

Sunt două texte, unul al Camerei Deputaților, unul al Senatului, care sunt foarte asemănătoare. Ideea este aceeași, de a combate migrarea politică și se prevede în mod expres că un consilier, în situația în care părăsește grupul în care a fost inițial, să activeze ca independent. În mod cu totul bizar, avem pe coloana a treia următoarea formulare, "text comun în unanimitate", și apoi, dedesubt, cu litere îngroșate "se elimină".

Textul comun nu se elimină. Eu cred că acolo a fost o înțelegere la nivelul Comisiei de mediere și ulterior este posibil să fi existat o altă înțelegere a acestei realități politice, până la urmă.

Vă propun să lăsăm formularea care a fost dată de Camera Deputaților sau să aflăm care este acel text comun pe care ni l-a propus comisia de mediere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Oltean, dumneavoastră ați fost în comisia de mediere? Cine a fost în comisia de mediere?

Domnule Florin Iordache, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din eroare este scris "text comun". Deci, în unanimitate, membrii Comisiei de mediere au hotărât eliminarea acestui text. Textul comun este pentru următorul, pentru art. 37.

Domnul președinte Ioan Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este pentru prima dată când o comisie de mediere aduce o asemenea inovație în practica legislativă. Din experiența pe care o avem și din normele procedurale, este cunoscut faptul că la nivelul Comisiei de mediere există două posibilități: una, de a opta pentru unul din cele două texte, al Camerei Deputaților sau al Senatului sau, a doua alternativă, de a constitui un text comun, prin îmbinarea celor două formule existente la îndemâna comisiei de mediere.

Încă nu este cunoscut un caz în care comisia de mediere hotărăște eliminarea celor două texte, și a textului Senatului, și a textului Camerei Deputaților. De aceea, cred că aici este o scăpare a comisiei sau o depășire a atribuțiilor și, în consecință, nu putem avea decât varianta, fie Camera Deputaților, în plenul ei, să se pronunțe pentru cele două variante, fie să retrimitem comisiei de mediere propunerea, sub aspectul acelui articol care a căzut în scăparea de atenție a comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Coifan.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nedorind să reiterez ceea ce a spus domnul Oltean, cred, însă, că putem da un semnal politic major, acum, la sfârșit de mandat. Și anume, să acceptăm ideea ca atunci când electoratul a votat pe o anumită listă de partid un consilier, trebuie să respectăm această voință.

Prin urmare, textul propus de Camera Deputaților este un text mai bun și un text care este, în fond, benign, sub aspectul sancțiunilor care ar trebui să se aplice aceluia care a părăsit partidul, pe a căror listă a evoluat.

Din această cauză, eu propun ca să reîntoarcem la Comisia de mediere doar acest articol și să facem un text comun bun, pe care să putem să-l votăm. Este în interesul tuturor acelora care sunt acum aleși locali și care încep un nou mandat, să-l înceapă sub auspicii bune și corecte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Sassu, poftiți.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Nu am să discut acum valabilitatea unuia sau a altuia dintre texte, cel al Camerei Deputaților sau cel al Senatului, însă din punct de vedere regulamentar, propunerea comisiei de mediere este foarte clară: este eliminare. Acest lucru s-a întâmplat de nenumărate ori. Îmi pare rău că în acest moment nu sunt și ceilalți colegi din comisia de mediere și să certifice ceea ce au susținut sau ceea ce au dorit ei, dar textul este eliminare, să se elimine textul. Aceasta ne propune comisia de mediere. Noi avem, așa cum a spus domnul Oltean mai devreme, avem trei posibilități: textul Camerei Deputaților, textul Senatului sau să mergem pe textul comun care înseamnă eliminarea. Din punct de vedere tehnic, aceasta este propunerea. Îmi pare rău!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ceea ce spune colegul nostru Sassu corespunde practicii de până acum și prevederilor regulamentare. Eu, însă, aș vrea să vă semnalez că acest text și această soluție trebuiau corelate cu prevederile art. 39, unde se spune: "Consilierii nu pot trece de la un grup la altul, chiar dacă au trecut de la un partid la altul și nu pot forma grupuri în numele unui alt partid". Acest text, 39, rămânând așa și nefăcând nici măcar obiectul medierii, pune în discuție o soluție a Curții Constituționale care, este adevărat, se referea la deputați, dar care declara neconstituțională o asemenea prevedere.

Și atunci, eu v-aș propune ca pct. 32 să-l lăsăm de-o parte până mâine, comisia de mediere, împreună cu Comisiile de administrație publică și Comisiile juridice de la Senat și de la Camera Deputaților, să analizeze aceste soluții corelat și înainte de votul final să ne spună care o să fie verdictul. Aceasta nu înseamnă că noi nu putem parcurge în continuare celelalte texte ale raportului de mediere.

Dacă sunteți de acord cu aceasta?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctele 33, 34, 35 textele Camerei Deputaților. Nu presupun dezbateri și nici vot.

La punctele 36, 37, aceeași soluție.

La punctele 38, 39, aceeași soluție.

La punctele 40, 41, 42, tot variantele Camerei Deputaților.

La punctele 43, 44, la fel.

La punctele 45, 46, la fel.

La punctele 47, 48, 49, la fel.

La pct. 50, textul Camerei Deputaților; nu presupune dezbateri.

La pct. 51 înțeleg că este o observație. Mulțumesc.

Și la pct. 51, aceeași soluție.

La pct. 52, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni la el? Nu. Votat în unanimitate textul Senatului.

La pct. 53, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La punctele 54, 55, variantele Camerei Deputaților, nu se dezbat, nu se supun votului.

La punctele 56, 57, 58, aceeași soluție.

La punctele 59, 60, 61, aceeași soluție.

La punctele 62, 63, 64, tot variantele Camerei Deputaților.

La pct. 65, la fel.

La pct. 66, tot varianta Camerei Deputaților.

La punctele 67, 68, la fel.

La punctele 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, care este ultimul punct din mediere, în toate cazurile variantele Camerei Deputaților a fost și, în consecință, potrivit regulamentului nostru, nu se mai dezbat, nu se supun votului.

Rămânem cu pct. 32 și cu art. 39 din text, să fie reexaminate de comisiile interesate, inclusiv comisia de mediere și până mâine, înainte de votul final la raport, să avem un punct de vedere unitar, care să fie și în concordanță cu deciziile Curții Constituționale.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență și a Acordului de asistență financiară nerambursabilă dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare acționând în calitate de Agenție de implementare a Facilității Globale de Mediu privind finanțarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență, semnate la București, la 26 mai 2004 (amânarea votului final).  

Punctul 3 de pe ordinea de zi de azi: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență.

Comisia de buget să fie pregătită. Din partea inițiatorului, cine prezintă? Vă rog, prezentați proiectul de lege și vă rog să vă prezentați și dumneavoastră pentru stenogramă.

   

Doamna Daniela Gheorghe:

Daniela Gheorghe, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Prin acest act normativ se ratifică acordul de împrumut dintre România și B.I.R.D., în valoare de 150 de milioane U.S.D., privind finanțarea proiectului de diminuare a riscurilor, în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență.

Totodată, se ratifică și acordul de asistență financiară nerambursabilă dintre România și B.I.R.D., acționând în calitate de agenție de implementare a facilității globale de mediu, în valoare de 7 milioane U.S.D., privind finanțarea aceluiași proiect.

Obiectivele proiectului vizează ridicarea nivelului capacității de reacție în situații de criză, modernizarea sistemelor de comunicații și tehnologia informației, reducerea riscului seismic, reducerea riscului în caz de inundații și în cazul alunecărilor de teren în zonele afectate frecvent de aceste fenomene, precum și creșterea gradului de siguranță al digurilor, reducerea riscului în caz de accidente ecologice în bazinul Tisei.

Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților au întocmit raport de adoptare în forma prezentată de Guvern, iar Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul deputat Bleotu.

 
   

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbatere și adoptarea plenului a proiectului de lege, în forma adoptată de Guvern. Fac precizarea că această lege este de competența decizională a Senatului și face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

Dacă la titlul acestuia aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul 1, care cuprinde dispoziția de ratificare a acordului, acord pe care-l aveți anexat. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 2. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 3. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 4. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 5. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

Proiectul de la pct. 4 se dezbate mâine, la începutul ordinii de zi.

 
Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Grădina, județul Constanța (adoptată ca urmare a constatării depășirii termenului constituțional).  

La pct. 5: Propunerea legislativă privind reînființarea Comunei Grădina. Aici avem un caz de depășire a termenului constituțional. Să-l ascultăm pe domnul președinte Ioan Oltean.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Această propunere legislativă a fost dezbătută în cadrul Comisiei pentru administrație publică și supusă, pe urmă, dezbaterii în plenul Camerei Deputaților, unde s-a apreciat că, în temeiul punctului de vedere exprimat de către Guvern, aceasta ar trebui să fie rediscutată.

Comisia s-a întrunit săptămâna trecută, a reluat dezbaterile asupra acestei propuneri legislative și a apreciat că punctul de vedere al Guvernului, care nu susține această propunere, pe motivația că este în lucru un proiect de lege privind înființarea unor comune la nivel național, nu este întemeiat, întrucât toate prevederile Legii nr. 351 sunt îndeplinite și, în consecință, nu există elemente fundamentate, care să ducă la respingerea acestei propuneri legislative.

De aceea, comisia a hotărât, în unanimitate, să-și mențină raportul inițial și să supună spre adoptare această propunere, în forma în care ea a fost redactată, prin raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, domnule președinte. Aceasta este propunerea de fond, dar în ceea ce privește situația constituțională a acestei propuneri? A expirat termenul prevăzut de Constituție înăuntrul căruia trebuia dezbătut și adoptat.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vina nu este a noastră, domnule președinte, noi am depus raportul suplimentar săptămâna trecută, deci dacă joi ar fi fost ședința normală de lucru sau miercuri, această propunere ar fi fost adoptată în forma în care a pregătit-o comisia.

În situația aceasta, sigur, având în vedere normele constituționale, termenul de 45 de zile fiind exprimat, propunerea este adoptată în forma în care a gândit-o inițiatorul, rămânând ca la Senat, acolo unde urmează să se dezbată, membrii comisiei și membrii plenului Senatului să o redacteze în forma pe care și noi am propus-o, poate și dânșii o vor avea în vedere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Nu avem de făcut dezbateri cu privire la această situație, pentru că ea rezultă de drept din prevederea Constituției, depășindu-se termenul de 45 de zile, urmează să constatăm că propunerea a fost adoptată tacit, oricum avem circumstanța că în orice condiții comisia ar fi făcut aceeași propunere de adoptare.

Vom trimite propunerea cu aceste mențiuni Senatului și se va pronunța în calitate de Cameră decizională.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 (amânarea votului final).  

La pct. 6, proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996. Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru industrii și servicii, domnule președinte Antal, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere faptul că acest proiect de lege are ca obiect modificarea Legii concurenței nr. 21/1996 și este urgent în vederea armonizării depline a legislației românești în domeniul concurenței cu legislația comunitară și finalizării negocierilor României cu Uniunea Europeană în acest domeniu, propun 3 minute pentru dezbateri și un minut pentru intervenții, dacă sunt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri?

Dacă e cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului, urmăriți, vă rog, în paralel raportul și proiectul.

La titlu nu au fost amendamente din partea comisiei. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate în forma Senatului.

La art.I pct.1, 2 și 3, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

La art.II, urmăriți amendamentul 3. Nu sunt obiecțiuni la amendament. Adoptat. Modificat cuprinsul art.II.

La art.III, comisia n-a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate în formula care ni s-a prezentat în Camera Deputaților.

vă rog să constatați că am parcurs acest proiect. Îl vom supune votului final mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 15 al Legii concurenței nr.21/1996 (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 al Legii concurenței nr. 21/1996.

Comisia pentru industrii și servicii propune respingerea acestei propuneri.

Vă rog să vă motivați propunerea, domnule președinte Antal.

   

Domnul Antal István:

Comisia pentru industrii și servicii a dezbătut această propunere legislativă în prezența a 19 deputați, din totalul de 24 membri ai comisiei. Această propunere are ca obiect de reglementare modificarea art. 15 din Legea concurenței care se referă la pragul minim pentru ca operațiunea de concentrare economică să fie supusă controlului autorității de concurență. Având în vederea avizul primit din partea Consiliului Legislativ și avizul negativ al Guvernului care nu susține această propunere legislativă, membrii comisiei prezenți la această ședință au propus în unanimitate respingerea acestei propuneri legislative, deoarece legislația în domeniu este armonizată deja cu acquis-ul comunitar prin legea adoptată în cursul acestui an de către Parlament, aceasta este motivația de bază pentru respingere.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă inițiatorul sau altcineva dintre colegi dorește să intervină cu privire la această propunere a comisiei. Nu. Vom supune propunerea votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri (amânarea votului final).  

La pct.8, proiectul de Lege privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri. Suntem în procedură de urgență. Rog Comisia pentru buget, finanțe și bănci, domnule deputat Bleotu, să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 30 august 2004 și, între altele, exprimă faptul că sumele confiscate ca urmare a săvârșirii de infracțiuni la regimul drogurilor și al precursorilor se constituie sursă de finanțare pentru susținerea politicii de luptă antidrog și a celei de menținere a ordinii publice și a securității prin prevenirea și combaterea infracționalității legate de droguri și cele asociate. Comisia a hotărât cu majoritate de voturi, în ședința din 2.09.2004, supunerea spre dezbatere și aprobarea plenului a proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Proiectul de lege prezent face parte din categoria legilor ordinare și propunem ca timpi generali de dezbatere 10 minute, iar pentru fiecare intervenție 2 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă sunt observații la titlu? Votat în unanimitate.

Art. 1, 2, 3. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.4 și 5. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.5 a fost și ultimul. Vă rog să constatați că am parcurs textele acestui proiect de lege. Îl vom supune votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/2004 pentru modificarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere (amânarea votului final).  

La pct.9, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2004 pentru modificarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere. Suntem tot în procedură de urgență.

Domnule președinte Antal sau domnule vicepreședinte Bivolaru al Comisiei pentru industrii și servicii, propuneți timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgență.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Timpii pe care vi-i propunem se limitează la 2 minute, întreaga perioadă, deoarece ordonanța are un singur articol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Dacă e cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni, în formula adoptată de Senat? Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conține dispoziția de aprobare a ordonanței? Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței? Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.I. Votat în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege, îl vom supune votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru acceptarea amendamentului la Acordul de înființare a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare semnat la Paris la 29 mai 1990, adoptat prin Rezoluția nr.90 a Consiliului Guvernatorilor al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare din 30 ianuarie 2004 (amânarea votului final).  

La pct.10, proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului la Acordul de înființare a BERD, semnat la paris la 29 mai 1990.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect de lege.

Domnule secretar de stat Bobiș, în numele Guvernului.

   

Domnul Teodor Bobiș (secretar de stat, Departamentul pentru relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost constituită prin Acordul de înființare semnat la Paris la 29 mai 1990 și ratificat de România prin Legea nr.24/1990.

În temeiul acestui acord, BERD este învestită cu mandatul de a desfășura operațiuni în țările Europei Centrale și de Est, în conformitate cu prevederile art.1 din Acordul de înființare referitor la scopul și funcțiunile băncii.

În anul 2001, consiliul directorilor băncii a hotărât ca Mongolia, țară care se confruntă cu aceleași dificultăți ca și țările ce beneficiază de finanțare și de asistență financiară BERD, să fie inclusă în categoria acestora. În acest sens, BERD a elaborat prezentul amendament pe care îl supune ratificării tuturor membrilor și care va intra în vigoare numai după depunerea instrumentelor de ratificare. Vă rugăm să aprobați proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Dacă dorește cineva să intervină în dezbatere? Dau cuvântul domnului Bleotu pentru a prezenta și raportul comisiei.

 
   

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În urma examinării proiectului de Lege pentru acceptarea amendamentului la Acordul de înființare a Băncii Europene pentru reconstrucție și dezvoltare, semnat la Paris la 29 mai 1990, adoptat prin Rezoluția nr.90 a Consiliului guvernatorilor al Băncii Europene pentru reconstrucție și dezvoltare din 30 ianuarie 2004, comisia, în ședința din 2 septembrie, a hotărât cu majoritate de voturi supunerea spre dezbatere și aprobarea plenului a proiectului de lege în forma prezentată de guvern.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare și este de competența decizională a Senatului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conține dispoziția de acceptare a amendamentului? Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect mâine.

 
Dezbaterea Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Comunitatea Europeană și România privind participarea României la programul Comunității, Instrument Financiar pentru Mediu (LIFE), semnat la București la 5 martie 2003 și la Bruxelles la 18 martie 2003 (amânarea votului final).  

La pct. 11, proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între Comunitatea europeană și România privind participarea României la Programul comunității instrument financiar pentru mediu.

Rog inițiatorul să-l prezinte.

   

Domnul Ioan Jelev:

Domnule președinte,

Onorați deputați,

Mă numesc Ioan Jelev, sunt secretar de stat la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

Vă supun atenției proiectul de lege privind ratificarea Memorandumului de înțelegere între Comunitatea europeană și România privind participarea României la programul comunității, instrument financiar pentru mediu sau LIFE, cum mai este cunoscut, semnat la 5, respectiv 18 martie 2003 la București și Bruxelles. Programul LIFE reprezintă un instrument financiar pentru mediu creat în anul 1992, inițial numai pentru statele membre. Începând cu anul 1998, acest fond a putut să fie accesat și de către țările candidate la Uniunea Europeană. Programul LIFE are ca principal scop dezvoltarea și punerea în practică a politicii și legislației comunitare care vizează protecția mediului, conservarea capitalului natural și dezvoltarea durabilă. El are două componente LIFE-mediu și LIFE-natura. LIFE-mediu finanțează proiecte specifice protecției atmosferei, solului, gestiunea deșeurilor; LIFE-natura finanțează proiecte specifice conservării naturii, habitatelor naturale, florei și faunei. Până în prezent, au fost aprobate 31 de astfel de proiecte începând din 1998. Prin Memorandumul dintre România și Comunitatea Europeană semnat în anul 2003 s-a stabilit ca plata contribuției României să fie de 1.410.000 euro anual până la data aderării. precizez că din această sumă, 535 de mii de euro sunt finanțați prin proiectul PHARE. prin ratificarea acestui memorandum se vor evita fostele disfuncționalități referitoare la plata anuală a contribuției datorate diferenței de curs valutar dintre momentul solicitării plății de către Uniunea Europeană și momentul aprobării acesteia.

În consecință, vă propunem aprobarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bleotu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să spun în plus că programul LIFE oferă condiții de participare persoanelor fizice organizații și instituții din România, iar condițiile de eligibilitate sunt aceleași cu cele solicitate pentru persoane fizice organizații și instituții din Comunitatea Europeană.

În urma examinării proiectului de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România privind participarea României la Programul Comunității instrument financiar pentru mediu, semnat la București la 5 martie 2003 și la Bruxelles la 18 martie 2003, în ședința din 2 septembrie, comisia a hotărât cu majoritate de voturi supunerea spre dezbatere și aprobarea plenului a proiectului de lege în forma prezentată de guvern. Fac mențiunea că proiectul prezent de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar competența decizională este a Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Dacă dorește dintre dumneavoastră cineva să intervină mai departe?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul legii dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conține dispoziția de ratificare a memorandumului? Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Acordul european asupra marilor drumuri de circulație internațională (AGR) încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975 (amânarea votului final).  

La pct. 12, proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Acordul european asupra marilor drumuri de circulație internațională. Comisia pentru industrii și servicii să se pregătească pentru raport, iar inițiatorul să prezinte acest proiect de lege.

   

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Doamnelor și domnilor deputați,

Rețeaua internațională de drumuri E, adoptată și ulterior extinsă, a fost adoptată în baza Acordului de la Geneva din 1975, Acordul European asupra marilor drumuri de circulație internațională, prescurtat AGR. România a aderat la textul acordului în 1985, inclusiv la cele 3 anexe care se refereau la rețea, la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească drumurile și la identificarea și semnalizarea drumurilor.

De-a lungul anilor, acest acord a suferit o serie de modificări cuprinse într-un număr de 9 articole pe care România nu le adoptase încă până la sfârșitul anului 2003. Sigur că cerințele impuse de transformările destul de ample în domeniul transporturilor rutiere ne-a obligat și pe noi să ne aliniem la cerințele prevăzute de noile modificări, astfel încât prin textul de lege pe care vi-l propunem solicităm acceptarea amendamentelor care s-au extins pe plan european, să le adoptăm și noi și, în consecință, să putem implementa toate prevederile referitoare la construcția de drumuri, la modul de identificare, la modul de semnalizare în scopul creșterii siguranței rutiere, a fluidizării traficului, a tuturor normelor de mediu pe care cerințele europene le impun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Antal?

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum ați fost informați, acest proiect de lege este un proiect de lege important pentru țara noastră, având în vedere faptul că acordul la care se referă a fost modificat și au fost aprobate la acest acord nouă amendamente. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ și de Comisia juridică, de disciplină și imunități, comisie care a fost sesizată pentru aviz. În raport de obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și dezbaterea acestui proiect de lege s-a făcut în Comisia pentru industrii și servicii la data de 2 septembrie a.c. La dezbaterea proiectului de lege au participat specialiștii din Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să avizeze favorabil proiectul de lege în forma prezentată de guvern.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă mai dorește cineva să intervină din partea dumneavoastră, stimați colegi? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.1 care cuprinde dispoziția de acceptare a amendamentelor la acord, acord pe care îl aveți anexat? Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul transportului feroviar, semnat la Kiev la 21 octombrie 2003 (amânarea votului final).  

La pct.13, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de miniștri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul transportului feroviar. Rog reprezentantul inițiatorului să-l prezinte și Comisia pentru industrii și servicii să se pregătească pentru a prezenta raportul.

   

Domnul Dan Banciu:

Dezvoltarea traficului bilateral între România și Ucraina a impus ca ministerele coordonatoare a activității de transport din cele două țări să ajungă la un acord interguvernamental în domeniul transportului feroviar. S-a urmărit pe de o parte fluidizarea circulației în trafic regional prin derulare regulată și sigură a traficului feroviar între cele două țări, cu influențare directă și asupra transporturilor combinate, reglementate, pe de altă parte, prin acordurile multilaterale existente.

De asemenea, în cadrul acordului s-au făcut referiri și s-au reglementat proceduri de realizare a traficului feroviar de frontieră, a trecerii frontierei de stat de către personalul serviciilor de căi ferate din cele două țări, precum și de soluționarea litigiilor legate de producerea de daune fie asupra sănătății personalului, cetățenilor, precum și a daunelor care pot apare asupra bunurilor sau beneficiarilor mărfurilor transportate, ca urmare a unor accidente, avarii sau catastrofe.

Acordul dintre Guvernul României și Cabinetul de miniștri al Ucrainei a fost semnat la Kiev în octombrie 2004 pe baza aprobării acordate în ședința de guvern din august 2003.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Bivolaru va prezenta raportul acesteia.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ținând seama că între cele două țări, România și Ucraina, există patru puncte de trecere pe calea ferată și anume: Vicșani-Vadul Siret, Valea Vișeului-Berlebaș, Câmpulung la Tisa-Teresva, și Halmeu-deakovo, prin acord care s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată se reglementează probleme ținând de: trecerea trenurilor peste frontieră, transbordarea mărfurilor și a vagoanelor, trecerea frontierei de stat de către personalul căii ferate și răspunderi pentru eventuale daune și, de asemenea, soluționarea de litigii. Comisia a întocmit acest raport exact la forma în care a fost prezentată de către inițiator. În consecință, vă rugăm să supuneți aprobării în forma prezentată de comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Trecem la dezbaterea proiectului. Dacă la titlul acestuia aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conține dispoziția de ratificare a acordului, acord pe care îl aveți anexat. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate. Vom supune proiectul votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2004 pentru ratificarea amendamentelor convenite între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la București la 6 mai 2004 și la Paris la 17 mai 2004, la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 și la București la 20 august 2001 (amânarea votului final).  

La pct.14, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2004 pentru ratificarea amendamentelor convenite între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Suntem în procedură de urgență. Comisia pentru buget, finanțe și bănci să ne prezinte timpii de dezbatere.

Domnul deputat Bleotu.

   

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2004 pentru ratificarea amendamentelor convenite între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la București la 6 mai 2004 și la Paris la 17 mai 2004, la acordul cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 și la București la 20 august 2001, în ședința din 2 septembrie 2004 comisia a hotărât cu majoritate de voturi supunerea spre dezbatere și aprobarea plenului a proiectului de lege în forma prezentată de guvern.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Propunem timpi generali de dezbatere 5 minute și câte un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Dacă sunt obiecțiuni? Votat în unanimitate timpii de dezbatere.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.unic care conține dispoziția de aprobare a ordonanței de urgență? Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență? Votat în unanimitate.

Preambulul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Art.unic care cuprinde dispoziția de ratificare a amendamentelor, amendamente pe care le aveți anexate. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege, îl vom supune votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2004 pentru finalizarea privatizării Societății Comerciale Combinatul Siderurgic Reșița - S.A. Reșița (amânarea votului final).  

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2004 pentru finalizarea privatizării Societății Comerciale Combinatul Siderurgic Reșița. Suntem în procedură de urgență.

Comisia economică? Domnul deputat Bleotu, vă rog să prezentați timpii de dezbatere. Pardon, doamna deputat Puwak, vă rog.

   

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propunem un timp de dezbatere de 5 minut în total și un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere? Dacă e cineva împotrivă? Dacă se abține cineva?

În unanimitate s-a adoptat acest timp de dezbatere. Raportul comisiei este favorabil și propune adoptarea în formula prezentată.

În aceste condiții, vă întreb dacă la titlul proiectului de lege aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conține dispoziția de aprobare a ordonanței de urgență? Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență? Votat în unanimitate.

Preambulul ordonanței. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Art.4. Votat în unanimitate.

Art.5. Votat în unanimitate.

Art.6. Votat în unanimitate.

Art.7. Votat în unanimitate.

Art.7. Votat în unanimitate.

Art.9, 10, 11, 12, 13, 14. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.15, ultimul. Votat în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs și acest proiect de lege. Îl vom supune votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 53/2003 privind privatizarea Societății Comerciale Tractorul UTB - S.A. Brașov (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2003 privind privatizarea Societății Comerciale "Tractorul". Rog inițiatorul să prezinte proiectul. Nu suntem în procedură de urgență.

Vă rog, domnule ministru.

   

Domnul Victor Dumitriu (vicepreședinte, AVAS):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin prezentul proiect de ordonanță, vă supunem aprobării condițiile în care Guvernul a propus privatizarea unității "Tractorul" din Brașov. Credem noi că în corpul ordonanței am inserat toate informațiile de natură să vă convingă pentru a aproba acest proiect de ordonanță, această ordonanță, de fapt, care constă în privatizarea întreprinderii "Tractorul" din Brașov. Am privatizat această întreprindere cu, zicem noi, o firmă destul de importantă italiană, "Landini". Găsiți în corpul ordonanței informații în legătură cu facilitățile pe care compania italiană le-a cerut pentru a intra în această unitate mare.

Ca atare, vă supunem aprobării prezenta strategie de privatizare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei economice. Doamna deputat Puwak.

 
   

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2003 privind privatizarea Societății Comerciale "Tractorul" UTV - S.A. Brașov.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul nr.1136 din 12 august 2003 al Consiliului Legislativ, avizul nr.23/158 din 10.09.2003 al Comisiei pentru industrii și servicii, avizul nr.427 din 02.09.2003 al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul nr.469 din 27 august 2003 al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și punctul de vedere nr. 2448 din 05.09.2003 al Consiliului Concurenței.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât cu 28 de voturi pentru, un vot contra și nici o abținere, ca Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.53/2003 să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților cu amendamentele admise și respinse prezentate în anexă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă cineva dintre dumneavoastră dorește să intervină în dezbaterile generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect. Vă rog să urmăriți raportul comisiei în paralel cu proiectul.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Semnalez comisiei că acesta nu mai coincide cu raportul, pentru că în articolul unic se prevede aprobarea pur și simplu a ordonanței.

Vă rog să operați modificarea care se impune la cuprinsul articolului unic. "Se aprobă cu următoarele modificări..."

La titlul ordonanței dacă sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Votate în unanimitate.

La art.3 urmăriți, vă rog, amendamentul comisiei din anexă. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art.3, mai exact, la lit.c). Celelalte litere și alineate rămân în formularea din ordonanță.

Art.4 și 5 din ordonanță. Dacă există obiecțiuni. Nu. Votate în unanimitate în formula din ordonanță.

Art.6, 7 și 8. Vă rog, doamna Puwak.

 
   

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Iertați-mă că revin, dar avem o greșeală materială în alineatul 4, unde se spune...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

4 de unde?

 
   

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

De la art.3. Vin să vă arăt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb încă o dată dacă la art.6, 7 și 8, care este și ultimul, aveți obiecțiuni. Nu. Votate în unanimitate.

După art.8, printr-un amendament pe care îl aveți desfășurat la pag.4 și 5, comisia propune introducerea unui text nou, 81, și aici doamna Puwak are o observație.

Vă rog.

 
   

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

La alin.4 s-a strecurat o greșeală pe care vă rugăm să o corectați: "...se scutesc de la plată dobânzile și penalitățile de orice fel aferente obligațiilor bugetare ale societății comerciale "Rulmentul" (nu "Tractorul") SA Brașov, datorate și neachitate la data efectuării schimbului de acțiuni". Deci, în loc de "Tractorul", trebuie menționat "Rulmentul".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu această observație, întreb dacă mai există obiecțiuni la art.81.

Nefiind obiecțiuni, s-a adoptat textul cu modificarea propusă de către doamna Puwak.

Vă rog să constatați că am parcurs textele acestui proiect de lege. Îl vom supune votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind trecerea unor construcții și a terenurilor aferente, aflate în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA și vânzarea acestora de către Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA (amânarea votului final).  

La pct.17, avem Proiectul de Lege privind trecerea unor construcții și a terenurilor aferente aflate în administrarea Regiei Naționale "Romsilva" din domeniul public în domeniul privat și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor și vânzarea acestora de către Regia Națională a Pădurilor.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect, iar Comisia pentru agricultură să se pregătească pentru a-și susține raportul.

   

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Prin această ordonanță de urgență nu dorim decât să rezolvăm o problemă care a rămas în urmă față de evoluția situației Regiei "Cai de rasă" care, după cum cunoaștem, a trecut la Regia Națională a Pădurilor, iar în comuna Balc din județul Bihor, unde a fost o herghelie și unde se creșteau caii de rasă pur sânge englez și datorită unei epizootii a fost nevoie să fie desființat efectivul, 4 grajduri au rămas în proprietate publică și deci ele nu pot fi valorificate de Regia Națională pentru că au rămas în proprietatea Regiei "Cai de rasă" și se propune prin acest act normativ să treacă din domeniul public în domeniul privat al statului ca să poată să primească o folosință.

Există o anexă cu cele patru grajduri, cu mărimea lor, cu valorile care le au și, ca atare, rog plenul Camerei să votăm acest act normativ în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Nicolescu este? Vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru agricultură.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind trecerea unor construcții și a terenurilor aferente aflate în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor "Romsilva", din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor "Romsilva" și vânzarea acestora de către Regia Națională a Pădurilor "Romsilva", transmis cu adresa nr. proiect lege X.399 din 23 iunie 2004 și înregistrat sub numărul 24/297 din 23.VI.2004.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ nr.852 din 17.V.2004.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați, membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 5 voturi împotrivă și 4 abțineri, în ședința din 18.VIII.2004.

În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Anexa. Dacă aveți obiecțiuni la anexă. Votată în unanimitate.

Am parcurs, stimați colegi, textele acestui proiect. Am parcurs, am dezbătut și am votat textele proiectului de lege. Îl vom supune votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantității de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat în anul 2001 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.47/2004.

Procedură de urgență. Comisia pentru industrii. Domnul vicepreședinte Bivolaru, vă rog să vă prezentați la datorie!

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru această ordonanță de urgență în dezbatere, vă propunem 5 minute, câte un minut pentru fiecare amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri. Dacă e cineva împotrivă. Nu.

Abțineri? Nu.

Unanimitate.

Trecem, potrivit celor adoptate de dumneavoastră, la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic care conține dispoziția de aprobare a ordonanței de urgență.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Preambulul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Votat în unanimitate.

Am parcurs și votat textele acestui proiect de lege. Îl vom supune votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind Ordinul Meritul Industrial și Comercial  și Medalia Meritul Industrial și Comercial (amânarea votului final).  

La pct.19, Proiectul de Lege privind Ordinul "Meritul industrial și comercial" și Medalia "Meritul industrial și comercial".

Comisia de decorații. Domnul președinte Bahrin. Aveți cuvântul să vă susțineți proiectul de lege, inclusiv raportul, în dubla calitate a dumneavoastră.

   

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni deputați,

Ordinul "Meritul industrial și comercial" și Medalia "Meritul industrial și comercial" instituite prin Legea nr.29/2000 continuă tradiția de aproximativ un secol privind decorațiile românești pe domenii de activitate.

Medalia "Meritul comercial și industrial" creată în 1912 a stat la baza prezentului model de ordine și medalie, ce se acorda la acea dată industriașilor și comercianților care s-au distins în muncă.

Prezentul Ordin "Meritul industrial și comercial" este organizat pe patru grade, iar medalia este organizată pe trei clase.

În concluzie, propunem promovarea inițiativei legislative privind Ordinul "Meritul industrial și comercial " și Medalia "Meritul industrial și comercial" spre dezbatere.

Menționez că este de competența aprobării Camerei Deputaților.

Privind raportul întocmit, amendamentele au fost însușite de către comisie la observațiile Consiliului Legislativ. Vreau să fac o singură observație, și anume că s-a strecurat o eroare de dactilografie: respectiv amendamentul 2 devine amendamentul 3, sau amendamentul de la pct.nr.2 devine pct.3, în așa fel încât, pe cale de consecință vor fi două amendamente la lege și două la regulament.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină în dezbateri.

Vă rog să urmăriți în paralel proiectul de lege adoptat de Senat și raportul comisiei noastre.

Titlul legii. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Art.3, 4, 5, 6. Votate în unanimitate.

Art.7, 8, 9. Votate în unanimitate.

Art.10, 11, 12 și 13. Votate în unanimitate.

Art.14 alin.1, urmăriți amendamentul 1. Admis amendamentul, modificat alin.1 de la art.14.

Art.14.2. rămâne în formula Senatului, dacă nu aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Art.15, 16 și 17. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate în formula Senatului.

La art.18, urmăriți vă rog amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art.18 în mod corespunzător.

Art.19, 20, care este și ultimul, votate în unanimitate, în formula Senatului.

La regulament, anexa 1, urmăriți vă rog art.1, 2 și 3. Votate în unanimitate în formula Senatului.

Art.4, 5 și 6. Votate în unanimitate.

Art.7, urmăriți amendamentul 2 de la pag.2 din raport. Admis amendamentul, modificat art.7.

Art.8, 9, 10, 11 și 12. Votate în unanimitate în formula Senatului.

La art.13, urmăriți amendamentul 4 de la pag.3. Admis amendamentul, modificat art.13.

Art.14. Votat în unanimitate în formula Senatului.

Regulamentul pentru descrierea și acordarea medaliei. Anexa nr.2.

La art.1, votat în forma Senatului.

La art.2, urmăriți amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art.2.

Art.3, 4, 5, 6, 7, 8. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.9, 10, 11 și 12. Votate în formula Senatului.

Anexa 3 cu modelul desenat al Ordinului "Meritul industrial și comercial". Dacă aveți obiecțiuni la anexa 3. Nu. Votată în unanimitate în formula Senatului.

Anexa 4, cu modelul desenat al Medaliei "Meritul industrial și comercial". Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege și le-am adoptat. Urmează să supunem proiectul votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind Semnul onorific Răsplata Muncii în Serviciul Public (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind semnul onorific "Răsplata muncii în serviciul public". Tot domnul Bahrin. Aveți cuvântul să prezentați acest proiect și raportul.

   

Domnul Dorel Bahrin:

Semnul onorific "Răsplata muncii în serviciul public" continuă în esență tradiția interbelică în domeniu, considerându-se esențială activitatea funcționarilor publici, la acea dată denumiți funcționari civili, pentru edificarea unei Românii mai moderne. Prin decret regal, în 1931, s-a înființat semnul onorific "Răsplata muncii pentru 25 de ani de activitate în serviciul statului". Modelul din 1931, așa cum reiese din denumire, a fost păstrat pentru varianta model 2000.

Legea nr.29/2000 a reinstituit semnul onorific "Răsplata muncii în serviciul public" pe trei categorii: pentru 20 de ani de activitate, pentru 25 de ani de activitate și pentru 30 de ani de activitate.

În concluzie, propunem promovarea propunerii legislative privind semnul onorific "Răsplata muncii în serviciul public", spre dezbatere.

Menționez faptul că este de competența decizională a Camerei Deputaților și că în raport sunt numai două amendamente, unul însușit prin observațiile Consiliului Legislativ și un amendament al Guvernului.

În concluzie, propun timp de dezbatere 10 minute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină în dezbateri. Nu.

Vă rog să urmăriți în paralel proiectul de lege cu raportul comisiei.

La titlul proiectului nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.1, 2, 3 și 4. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.5, 6, 7, 8 și 9. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Regulamentul privind descrierea și acordarea "Semnului onorific". Anexa nr.1.

Art.2, 3 și 4. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate în formula Senatului.

La art.5 urmăriți amendamentul 1. Admis amendamentul, modificat art.5.

Art.6. Dacă sunt obiecțiuni. Nu. Votat în forma Senatului.

Art.7. Urmăriți amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat art.7, mai exact numai la alin.3 și 4.

Art.8. Dacă aveți obiecțiuni la forma Senatului. Adoptat forma Senatului.

Anexa nr.2. Modelul desenat al semnului onorific. Adoptat și anexa 2 în formula Senatului.

Vă rog să constatați că am parcurs și acest proiect de lege. Îl vom supune votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea Zilei Marinei Române și a Zilei Aviației Române (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind instituirea Zilei marinei române și a Zilei aviației române.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect.

   

Domnul Gheorghe Matache (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit tradiției, ziua de 15 august, sărbătoarea ortodoxă a Sfintei Marii este considerată Ziua marinei române, zi aniversară, cu prilejul căreia se organizează manifestări specifice.

Întrucât este insuficient ca tradiția să constituie o bază legală pentru oficierea sa, a fost aprobat prezentul proiect de lege care propune abrogarea Decretului Marii Adunări Naționale nr.203 din 1960 privind stabilirea Zilei aviației Republicii Populare Române și a Zilei Marinei Republicii Populare Române și instituirea unor prevederi care să declare noua zi aniversară.

Pentru o reglementare unitară, și după modelul instituit în marină, este oportun să se legifereze și Ziua aviației române, ca fiind ziua de 20 iulie care coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sfântului Prooroc Ilie Prezbiteanul, patronul forțelor aeriene și al aviației române, zi unică pentru aviația civilă și militară.

Ministerul Apărării Naționale este de acord cu amendamentele formulate de Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională referitoare la respectarea cronologiei evenimentelor.

Din aceste considerente, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil proiectului de lege privind instituirea Zilei marinei române și a Zilei aviației române.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, distinse coleg, să prezentați raportul.

 
   

Domnul Cornel Boiangiu:

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru dezbatere și avizare în fond în procedură obișnuită cu proiectul de lege privind instituirea Zilei marinei române și a aviației române.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat cu unanimitate de voturi pentru acest proiect.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă în conformitate cu art.76 alin.2 din Constituția României.

Senatul a aprobat acest proiect de lege.

La lucrările comisiei, au fost prezenți 24 de deputați din totalul de 26 ai comisiei.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale.

La titlul proiectului, urmăriți, vă rog, amendamentul 1. Admis amendamentul, modificat titlul.

Art.1. Urmăriți amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat art.1.

La art.2, vă rog să observați că tot în cadrul amendamentului 2 există o modificare. Admis amendamentul 2 cu privire la ambele articole, 1 și 2.

La art.3 și 4. Dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut. Nu sunt. Adoptat forma inițială.

Am parcurs și adoptat textele acestui proiect. Îl vom supune mâine votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind bursele private și Propunerii legislative privind regimul acordării burselor private (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind bursele private.

Comisia de învățământ să propună timpii de dezbatere și suntem în procedură de urgență.

Comisia de învățământ. Staful tehnic vă rog sunați la Comisia de învățământ. Domnule Antonescu, prezentați dumneavoastră proiectul? Vă rog! Suntem în procedură de urgență. Întâi propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Comisia de învățământ a analizat această lege și a propus să fie aprobată în forma care a fost propusă de Guvern.

Propunem 5 minute pentru dezbateri generale și 1 minut pentru fiecare articol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În mod corelat, v-aș ruga să propuneți și soluția cu privire la a doua propunere privind regimul acordării burselor, unde dumneavoastră ați sugerat respingerea. Ca să nu mai luați cuvântul încă o dată.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Da. Aprobând această lege, comisia a propus respingerea celorlalte propuneri care au fost pe această temă privind bursele private.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Având același obiect.

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu timpii de dezbatere. Dacă e cineva împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula... Suntem în procedură de urgență, nu trebuie să le prezentați, domnule ministru!

Titlul legii în formula adoptată de Senat. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Votate în unanimitate.

Art.3, 4, 5 și 6. Votate în unanimitate.

La art.7 urmăriți vă rog amendamentul 1 al comisiei. Admis amendamentul, modificat art.7.

La art.8 urmăriți amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat art.8.

Art. 9 și 10, care este și ultimul. Nu sunt obiecțiuni. Votate în forma Senatului.

Am parcurs textele proiectului și le-am adoptat textele acestuia.

Vom supune proiectul votului final mâine.

Dacă la propunerea de respingere a Propunerii legislative privind regimul acordării burselor sunt intervenții. Nu.

Vom supune deci o dată cu proiectul de lege privind bursele private și propunerea de respingere a celeilalte propuneri.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Anexei nr.2 la Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (amânarea votului final).  

La pct.23, Propunerea legislativă privind modificarea anexei 2 la Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.

Inițiatorul cine este? Amânăm proiectul. Poftiți, domnule Marton. Sunteți coinițiator.

   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Da. Domnule președinte, la acest proiect de lege este o mică modificare a adresei unui sediu care s-a întâmplat și legea trebuie să conțină adresa exactă. Deci, se poate supune votului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul comisiei. E același.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții prealabile. Nu.

La titlul legii, stimați colegi, dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind Legea Arhivelor Publice și Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.16 din 1996 a Arhivelor Naționale (restituire la comisie).  

La pct.24, Propunerea legislativă privind Legea arhivelor publice.

Am înțeles că Ministerul Administrației și Internelor are o propunere aici, ca o cerere.

Dacă nu sunt obiecțiuni...

Stimați colegi, la ora 18,10 începe transmisia radio a interpelărilor. Deci, dacă socotiți că în zece minute îl terminăm, de acord.

Doriți să îl luăm? Poftiți! Și prezentați, dar la ora 18,10 întrerupem discuțiile.

Cine este inițiatorul să-l prezinte? Poftiți, domnule Marton.

   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cu doi colegi am depus un proiect de lege de modificare a Legii arhivelor. Acest proiect de lege a primit un aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, singura argumentare fiind că ea modifică prea mult din legea inițială și că ar trebui să se depună un nou proiect de lege pentru că așa este procedura legislativă.

Cu această observație fiind de acord, am depus un proiect nou de lege care reglementa situația arhivelor publice. De data aceasta, au venit alte observații atât din partea Consiliului Legislativ, cât și din partea Guvernului, problema majoră era că inițiativa noastră încerca să schimbe întreaga structură a arhivelor naționale, cu care n-au fost de acord nici cei de la Ministerul Culturii, nici cei de la Arhivele Naționale și Consiliul Legislativ a venit cu alte observații pertinente, zicem noi.

Ca atare, comisia noastră, în consens cu cei trei inițiatori, a decis să elimine majoritatea propunerilor de modificare din proiectul de lege de modificare, rămânând acest proiect de lege cu câteva articole pentru a pune de acord proiectul Legii arhivelor cu Legea dreptului la informare și niște corelări în ceea ce vizează învățământul și alte asemenea.

Proiectul de lege a devenit foarte suplu, foarte tehnic și a fost votat în unanimitate de Comisia de cultură care crede, a crezut că e bine că și în domeniul arhivelor naționale să primeze interesul public, adică accesul la informația din documentele pe care le are această arhivă.

Am înțeles, totodată, că anumite elemente din acele articole care au fost aprobate, modificate în anumite situații de comisie, se regăsesc într-un proiect de lege care se pregătește de Guvern.

Ca atare, fiind de importanță majoră această libertate la accesul de informații, am crezut noi că este bine ca aceste elemente, măcar aceste elemente să apară în acest proiect de lege, și Legea arhivelor naționale să fie modificată astfel cum vă propune comisia. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Puiu Hașotti dorește să intervină.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Știm din legislatura trecută că au fost mai multe proiecte de lege privind arhivele naționale, un subiect deosebit de important, deosebit de interesant. Am înțeles, însă, că sunt o serie de comisii care nu s-au pronunțat sau nu s-au pronunțat în favoarea acestei inițiative. Pe deasupra, și Guvernul intenționează să intervină asupra actualei legi a arhivelor naționale.

Iată, așadar, câteva motive care mă fac, domnule președinte și stimați colegi, să propun retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg Marton, stați puțin că poate ascultăm întâi și punctul de vedere al Guvernul și să răspundeți la ambele.

 
     

Domnul Marton Arpad Francisc:

Este o problemă procedurală.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De acord, poftiți!

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Acest proiect de lege, deci primul proiect a stat mai mult de un an la noi. comisiile care doreau să-și spună punctul de vedere, aveau timpul destul. Conform regulamentului nostru, dacă aceste comisii nu-și trimit avizul, atunci comisia care-și spune punctul de vedere în fond are dreptul să și o facă după aceste termene.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru,

Vă rog să prezentați și punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Într-adevăr, se discută o propunere foarte interesantă.

Precizez de la început că Guvernul nu susține propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.16/1996 în forma în care a fost formulată inițial, și nici raportul Comisiei pentru cultură, deci nici în forma care a rezultat prin introducerea unor amendamente.

În fapt, din cele 45 de amendamente la Legea nr.16, formulate de inițiator în propunerea de modificare, comisia a reținut 17 amendamente pe care le-a reformulat ca amendamente proprii, menționând în preambulul raportului că a ținut cont de avizul Comisiei pentru buget, de cel al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, dar fac precizarea că ambele comisii au dat aviz negativ. Și, de asemenea, există avizul negativ al Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului pentru respingerea inițiativei.

Am să spun în câteva cuvinte de ce Guvernul nu susține această propunere legislativă. Contrar acestor avize negative, deși se susține în raportul comisiei că a ținut cont de ele, Comisia pentru cultură, cu 10 voturi, a propus aprobarea raportului de către Camera Deputaților, al acestei inițiative legislative, cu amendamente.

Pe fond, nu susținem această inițiativă legislativă, întrucât aprobarea ei ar conduce la o fărâmițare, la o risipire a patrimoniului arhivistic național, cu riscuri incalculabile asupra integrității și unității acestuia.

În spiritul legii propuse, s-a omis că patrimoniul arhivistic este o valoare națională care conține documente de interes public de maximă generalitate, precum și documente de interes personal, inclusiv cu valoare juridică, ce pot contribui la un moment dat la o înfăptuire corectă a justiției.

Și din acest motiv trebuie asigurată o administrare și o securitate impecabilă a acestui patrimoniu în ansamblu, precum și a fiecărui document în parte.

În forma prezentată, propusă de comisie, legea nu configurează sfera documentelor protejate, nu clarifică raporturile dintre Arhivele naționale, în calitate de administrator al patrimoniului arhivistic național și de custode al proprietății publice în acest domeniu, și deținătorii particulari de documente, nu definește cu claritate atribuțiile de îndrumare, asistență de specialitate și control al arhivelor naționale, nu stabilește obligațiile de conservare a documentelor de arhivă pentru societățile comerciale cu atribuții în depozitarea și conservarea de astfel de înscrisuri și foarte multe alte documente, alte neajunsuri ale legii.

Pentru aceste motive, precum și avându-le în vedere pe cele care sunt menționate în avizele negative ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități, ale Comisiei pentru buget, ale Consiliului Legislativ, susțin punctul de vedere inițial al Guvernului, așa cum a fost transmis Parlamentului, de a nu accepta această propunere legislativă.

Vă informez, și cu asta am încheiat, că în ședința Guvernului din data de 9 septembrie a.c., a fost adoptată o lege nouă, modernă zicem noi, având în vedere toate preocupările în domeniul arhivelor naționale; deci a fost aprobată o lege nouă, care urmează în aceste zile să fie transmisă Parlamentului și care să îndrepte toate acele minusuri despre care am vorbit în conținutul expunerii.

Deci, vă rog să nu aprobați acest raport. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deocamdată avem o propunere de procedură: restituirea proiectului la comisie, pentru a fi reexaminat, în funcție și de avizul celorlalte comisii și de punctul de vedere al Guvernului.

Cine este pentru această propunere? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci nici un vot împotrivă, nici o abținere.

S-a restituit propunerea comisiei.

Domnule Marton, vă rog să comentați această soluție.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Trebuie să-mi declar indignarea față de această încăpățânare a Guvernului de a respinge toate inițiativele legislative, ca pe urmă să depună o inițiativă legislativă care să conțină exact aceleași elemente pe care le-a depus inițiatorul. Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M. (din sală):

Vrem dreptul la replică, să explicăm votul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi de la P.R.M., n-am auzit aici nici un nume concret spus aici care să vă dea dreptul să cereți replică. Votul se explică la votarea legii. Aici a fost inițiatorul și trebuia să-i dau cuvântul. V-aș ruga foarte mult, că intrăm și în transmisie directă la radio, și să nu facem incidențe din acest fel.

 
Aprobarea unor modificări în componența unor comisii permanente.  

Înainte de a da cuvântul celor care urmează să răspundă la interpelări, v-am prezentat modificări în componența nominală a unor comisii permanente și am aprobat aceste modificări.

Grupul parlamentar al P.S.D. dorește să facă o rectificare: domnul deputat Grigore Marcu urmează să fie nominalizat nu la Comisia pentru agricultură, ci la Comisia pentru muncă și solidaritate socială.

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului adresate de catre deputatii:  

Începem partea a doua a ședinței de astăzi destinată răspunsurilor la interpelări. Rog membrii Biroului să se pregătească.

  Ioan Sonea

Primul răspuns care va fi prezentat este cel oferit de domnul Mircea Alexandru domnului deputat Ioan Sonea cu privire la cazul cetățeanului Daroși denes din localitatea Sărata-Bistrița.

Poftiți, domnule ministru!

Numai puțin. Domnul Sonea este? Da.

Vă rog.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Urmare a interpelării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, prin care solicitați ministrului administrației și internelor să restituie unui cetățean din localitatea Sărata, județul Bistrița, pașaportul pentru a se deplasa în străinătate în vederea rezolvării unor probleme medicale, vă comunicăm următoarele.

Din situația expusă în interpelare rezultă că cetățeanul respectiv a fost depistat în Norvegia, la Oslo, că ar fi comis o infracțiune la Legea circulației, și, din acest motiv, autoritățile române, în baza comunicării autorităților norvegiene i-au retras pașaportul, restrângându-i astfel dreptul la liberă circulație.

Se mai menționează în interpelare, și se probează cu documente, faptul că are un handicap sever, necesitând deplasarea, împreună cu însoțitor, beneficiind astfel și de indemnizație, conform Hotărârii de Guvern nr.610/1990.

Situația, așa cum este ea prezentată în interpelare, prezintă aspecte contradictorii. Pe de o parte, cetățeanul prezintă un certificat de încadrare în Cod de handicap IV, necesitând însoțitor, iar pe de altă parte, este returnat din Norvegia, întrucât a fost depistat comițând o infracțiune la Legea circulației.

Precizăm că din verificările efectuate rezultă că a deținut până în prezent încă două pașapoarte și a mai fost returnat anterior din Germania, în anul 2000, și din Danemarca, în anul 2001, întrucât a fost depistat pe teritoriul statelor respective că practica cerșetoria.

Cetățeanul pentru care se intervine în interpelare face parte din categoria acelor cetățeni români care, beneficiind de dreptul la liberă circulație în statele europene ca urmare a eliminării vizelor de călătorie, se deplasează în diferite țări unde, comițând fapte antisociale, compromit demnitatea celorlalți conaționali și creează o atitudine defavorabilă românilor în general.

Ultima returnare a cetățeanului respectiv s-a produs la 5 august 2004, după ce a fost depistat cerșind, împreună cu alți membri ai familiei sale, la Oslo. Returnarea s-a făcut în baza Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Norvegiei privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor.

În conformitate cu prevederile art.14 alin.1 lit.e), din Ordonanța Guvernului nr.65/1997 privind regimul pașapoartelor, aprobată prin Legea nr.216/1998, Serviciul de evidență informatizată a persoanei al județului Bistrița-Năsăud i-a suspendat dreptul de folosire a pașaportului pe o perioadă de 3 ani.

Mai precizăm că din documentele medicale anexate la interpelare rezultă că suferă de o afecțiune oftalmologică, dar nu se specifică faptul că trebuie să fie operat într-o altă țară. Dimpotrivă, i se recomandă: "Evitarea eforturilor fizice mari", ceea ce este exclus în cazul efectuării deplasărilor frecvente în țările nordice ca Danemarca, Norvegia sau Nordul Germaniei. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Sonea, aveți vreun comentariu? Mulțumesc.

Pentru domnul Miclea, v-aș ruga, domnule ministru, să răspundeți întrebării cu privire la măsurile legale împotriva profanatorilor Cimitirului evreiesc din comuna Cămărașu, județul Cluj. V-aș ruga să încercați să fiți mai succint, referindu-vă nu numai la numere de înregistrare, ci foarte exact, la răspuns.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

La data de 19 august 2004, postul de poliție Cămărașu a fost sesizat cu privire la faptul că pe gardul Cimitirului evreiesc din localitate au fost inscripționate cu spray tip grafitti mai multe cuvinte cu caracter fascist. Imediat, la fața locului s-a deplasat echipa de cercetare constituită la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție al județului Cluj, care a constatat că pe plăcile de beton ale gardului, pe latura de nord au fost într-adevăr înscrise cuvinte cu caracter fascist.

Cercetările au fost extinse și în interiorul cimitirului, sub aspectul comiterii unor eventuale profanări de morminte, rezultând că asemenea fapte nu s-au produs. Precizăm că cercetările în acest caz se efectuează sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist și xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Potrivit dispozițiilor art.7 din ordonanță, în cazul faptelor de natură penală incriminate prin acest act normativ, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror. Colectivul constituit în cauză, în dosarul respectiv, a procedat de îndată la efectuarea de investigații complexe, audiind un mare număr de persoane, în vederea obținerii de date care să conducă la identificarea autorilor și tragerea acestora la răspundere penală.

Din acest colectiv fac parte mai mulți polițiști, sub coordonarea unui ofițer. S-a realizat, totodată, un intens schimb de informații cu alte instituții cu atribuții pe această linie, în mod deosebit cu Serviciul Român de Informații, secția județeană Cluj.

Față de cele menționate, apreciem ca fiind nefondate susținerile potrivit cărora persoane din cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Cluj ar fi intenționat mușamalizarea acestui caz. Precizăm că el se află sub supravegherea procurorului.

Totodată, având în vedere că verificările menite să conducă la identificarea autorului nu au fost abandonate, organele de poliție desfășurând ample acțiuni în acest sens, considerăm că nu suntem - prin atitudinea manifestată în soluționarea cazului - în situația de a cere cuiva scuze publice, așa cum se solicită în interpelare.

Vă mai precizăm că afirmațiile referitoare la atitudinea poliției pentru identificarea persoanelor care au comis așa-numitul "jaf al secolului", la care se face trimitere în interpelare, sunt afirmații neîntemeiate. În cazul respectiv, implicarea poliției nu a fost una excesivă, ci au fost întreprinse măsurile necesare pentru prinderea persoanelor care au furat suma de aproape 100 miliarde lei, care reprezintă un prejudiciu imens. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu

Pentru domnul deputat Adrian Moisoiu răspunde domnul Gavril Baican, din partea Ministerului Economiei și Comerțului, cu privire la finalizarea lucrărilor din amenajarea hidroenergetică Răstolița, Mureș.

Vă rog, domnule ministru, tot așa succint.

   

Domnul Gavril Baican (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind terminarea lucrărilor la amenajarea hidroenergetică Răstolița, județul Mureș, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu strategia de dezvoltare a Societății Hidroelectrica în perioada 2004 - 2025, aprobată de către Ministerul Economiei și Comerțului, obiectivul de investiție "amenajarea hidroenergetică Răstolița" este cuprins la categoria obiectivelor hidroenergetice propuse pentru privatizare, finalizarea lucrărilor de investiții și punerea în funcțiune a centralei hidroelectrice fiind programată pentru trim.IV.2008.

Pentru punerea în funcțiune a centralei hidroenergetice Răstolița este necesară asigurarea unui volum de investiții de circa 85 milioane euro. Menționăm că în anul 2004 pentru acest obiectiv de investiții este alocată suma de 225 miliarde lei, alcătuită din venituri cu destinație specială de la bugetul de stat - 40 miliarde lei, venituri din surse proprii hidroelectrica - 185 miliarde lei.

Sperând că informațiile furnizate aduc lămuriri necesare referitoare la problemele ridicate de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moisoiu dorește să comenteze acest răspuns.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Eu în interpelarea mea v-am pus întrebarea cu o anumită logică, și anume întrebarea era așa: "nu considerați că de fapt această lucrare reprezintă o gaură neagră?" Aici este partea proastă, pentru că de fapt în fiecare an s-au plătit sume de sute de milioane de lei, pentru ca aceasta să rămână într-o potențială executare sau finisare a lucrării.

În același timp, lucrarea a început și nu s-a făcut numai de voie, de plăcerea cuiva, ci dintr-o necesitate, și iată că trece timpul, ne găsim deja în al patrulea an de când actualul partid de guvernământ, P.S.D.-ul, este la putere și încă nu s-a făcut nici un pas înainte pentru ca această lucrare să poată să fie terminată.

Deci înseamnă, în felul acesta, o blocare a fondurilor statului acolo; în același timp, faptul că cetățenii nu beneficiază de ceea ce ar fi trebuit să beneficieze prin faptul că se crea acumularea, prin faptul că se realiza hidrocentrala, deci posibilitatea obținerii în plus de energie electrică, și, în același timp, de regularizare a Mureșului, respectiv a problemelor legate de apă.

În acest sens, v-aș ruga, dacă se poate, să-mi dați explicațiile cuvenite. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog.

 
   

Domnul Gavril Baican:

Sigur că într-un fel aveți dreptate. Sunt foarte multe obiective, în special baraje și hidrocentrale începute chiar înainte de '89, care n-au putut fi finalizate. Pentru finalizarea tuturor acestor obiective este nevoie de câteva miliarde de dolari sau de euro.

Sigur, s-a făcut o ordine de prioritate a acestor obiective, în funcție de eficiența lor economică, și aceasta este situația pentru obiectivul pe care dumneavoastră l-ați arătat. Aceste obiective au fost scoase pe o listă pentru privatizare. Din păcate, nu au fost interese pentru aceste obiective, pentru că ele solicită investiții foarte mari, iar recuperarea investițiilor înseamnă zeci și zeci de ani.

Ceea ce pot să vă spun este că este în atenția noastră ca acest obiectiv să fie finalizat și există totuși un termen rezonabil - 2008 - înseamnă încă 3 ani de zile, timp în care acest obiectiv va fi finalizat, sperăm. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

 
  Ștefan Baban

Pentru domnul deputat Ștefan Baban care întreabă: "Turismul românesc încotro?", îi va oferi un răspuns domnul Marius Sorin Bota.

V-aș ruga, însă, domnule ministru, să nu prezentați un program întreg, ci doar să-l sintetizați, pentru că, așa cum v-a pus domnul deputat întrebarea, ar trebui să prezentați un întreg raport, un program amplu, de zeci de pagini.

   

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Am să încerc să fac un rezumat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, vorbiți la microfon, și faceți un rezumat al răspunsului pe care vă propun să-l oferiți și în scris domnului deputat.

 
   

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Sigur că da.

Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului pentru anul 2004 și în perspectivă îl reprezintă crearea unui produs turistic național competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune România și care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic național.

Programele bugetare pentru dezvoltarea și promovarea turismului în anul 2004, principalele obiective ale acestora sunt date de programul de promovare, care conține o creștere cu 10% a veniturilor din turism, și programul de dezvoltare, care să conducă la creșterea calității serviciilor turistice și asigurarea siguranței turiștilor.

Bugetul M.T.C.T. a fost suplimentat la începutul acestei luni cu încă 60 miliarde lei, pentru promovarea turismului pe piețe externe și interne.

Strategia de promovare care este susținută de program, fonduri totale de circa 190 miliarde lei, are ca obiective principale următoarele: consolidarea imaginii României ca destinație turistică; promovarea programelor turistice de interes pentru tur-operatori, în funcție de specificul fiecărei destinații; intrarea pe noi piețe - de exemplu, China; susținerea turismului intern.

Realizarea programului de dezvoltare s-a materializat astfel prin creșterea calității serviciilor în turism și prin asigurarea siguranței turiștilor în turismul montan, printr-un program derulat și intitulat "Salvamont".

În ce privește stimulentele pentru turism, ele sunt de tip legislativ, în sensul realizării cadrului general legal de dezvoltare, autorizare și control al activității turistice, și de co-finanțare a proiectelor de investiții în turism, în stațiunile turistice de interes național și local, și, de asemenea, de sprijinire, prin programele Phare 2005-2007, a 30% din aceste fonduri pentru proiectele de infrastructură regională pentru dezvoltarea turismului.

Din aceste fonduri, consiliile județene și locale riverane fluviului Dunărea, prioritar Delta Dunării, și de pe litoral pot dezvolta o rețea de porturi turistice și crea infrastructura necesară dezvoltării turismului de croazieră.

M.T.C.T. a vizat, de asemenea, circa 250 proiecte de turism rural. Ponderea în produsul intern brut în ultimii trei ani a fost: în 2001 - 2,5; în 2002 - 3,2; în 2003 - 3,5; și estimăm aproximativ 4 în 2004.

Finalizarea procesului de privatizare în anul 2003 a permis aplicarea unei politici în domeniul turismului cu accent pe susținerea procesului investițional pentru modernizarea structurii turistice de primire. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu

Domnul deputat Adrian Moisoiu pune o întrebare cu privire la finalizarea lucrărilor la pasajul CFR de legătură Petriș-Petelea.

Domnule Marius Sorin Bota, tot dumneavoastră răspundeți, da?

   

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Da, da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Marius Sorin Bota:

În programul Ministerului Transportului, Construcțiilor și Turismului pe anul 2004, cu finanțare de la bugetul de stat, este prevăzut obiectivul de investiție "eliminare pasaje de nivel pe DN 15, km.96-101, la Periș-Petelea, varianta drum."

Documentația tehnico-economică prevede execuția unei variante de drum în lungime de 5,49 km, care elimină intersecțiile la nivel cu cale ferată.

Ca urmare a faptului că finanțarea lucrărilor nu a fost asigurată conform graficului de execuție, anexa la contractul încheiat în 1999, termenul de finalizare a lucrărilor a fost decalat pentru anul 2005. Se vor face demersurile necesare pentru suplimentarea cu circa 12 miliarde lei, a programului aprobat prin Ordonanța Guvernului nr.48/2004 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2004, în vederea dării în circulație a acestui sector de drum în anul 2004. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Întrebarea este în felul următor: deci prin proiectul bugetului de stat pentru anul 2005 va fi finalizat acest tronson? Pentru că, de fapt, ceea ce a rămas acolo de făcut, și nu știu dacă cunoașteți, eu fiind mureșean, normal că cunosc, efectiv sunt doar câțiva metri liniari de șosea, la un capăt și la celălalt al acestei șosele. Și știți foarte bine că de fapt din acest motiv circulația este veșnic blocată, șirurile de mașini plus pierderile care se aduc ca atare.

 
     

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Este prevăzut.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Deci este prevăzut. Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Baban

Pentru domnul deputat Ștefan Baban un răspuns al domnului Gavril Baican cu privire la "ștergerea de datorii, promisiune electorală sau eficiență economică?"

   

Domnul Gavril Baican:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind "ștergerea de datorii, promisiuni electorală sau eficiență economică?", vă comunicăm următoarele.

Ministerul Economiei și Comerțului are în programul său economic, derivat din cel național, preocupări coerente pentru eficientizarea economică a agenților economici aflați sub autoritatea sau în coordonarea sa.

Ramura minieră face parte din capitolul "activităților industriale" al domeniului "resurselor minerale energetice și neenergetice." Componenta energetică reprezentată de agenții economici care desfășoară activitate în domeniul extracției cărbunelui este cea mai importantă în capitolul economic național, ea participând anual cu un potențial de 35 până la 40% la resursa primară necesară sistemului energetic național.

Capitolul cărbune parte componentă al cap.14 "energie" din procesul de aderare la Uniunea Europeană este deja aliniat la Regulamentul Comisiei Europene nr.1407/2002 privind ajutorul de stat din industria carboniferă, prin Ordinul nr.192 al Consiliului Concurenței, publicat în Monitorul Oficial al României nr.736/16.08.2004.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2004, publicată în Monitorul Oficial nr.481/2004, privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, cuprinde procedurile care impun aplicarea imediată a măsurilor de restructurare în vederea redresării economice și financiare, de trecere ulterioară la primii pași ai privatizării agenților economici din domeniul minier.

În art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2004 sunt stipulate capitolele financiare cu titlul de amânare în vederea scutirii la plăți, cum sunt următoarele: impozitele, taxele, contribuțiile și alte venituri la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Urmare a procesului de restructurare declanșat în anul 1997, au părăsit sectorul un număr de circa 84.000 de persoane, ceea ce a condus la necesitatea opririi activității în 162 de unități miniere.

Procesul a continuat în anii 1998-2003- și de fapt continuă și în prezent -, perioadă în care au mai fost disponibilizate peste 30.000 de persoane, fiind oprită activitatea la alte 71 de mine.

Oprirea acestor unități care, la data respectivă, înregistrau obligații restante la impozitele pe salarii, taxe, contribuții și alte venituri la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj, a condus, implicit, la acumularea acestora la nivelul companiilor cărora le aparțineau, respectiv în sarcina unităților rămase să-și continue activitatea.

Urmare a promovării strategiei industriei miniere pe perioada 2004-2010, în anul 2004, companiile miniere, cu sprijinul Ministerului Economiei și Comerțului, au elaborat și implementat un program de restructurare care a asigurat achitarea de către companii a tuturor obligațiilor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor de șomaj, fapt ce a făcut posibilă aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr.37/2004 și a Ordinului comun al Ministerului Economiei și Comerțului nr.550/2004 și al Ministerului Finanțelor Publice nr.229/2004, publicate în Monitorul Oficial nr.785/2004 care, în fapt, detaliază problemele ridicate în interpelarea dumneavoastră.

Ca atare, așa cum rezultă din cele prezentate anterior, specificăm că datoriile unităților din sectorul minier care fac obiectul scutirii prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2004 nu aparțin perioadei de 6 luni a anului 2004, ce reprezintă datoriile agenților economici din activitatea minieră din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului acumulate înainte de decembrie 2004, inclusiv a majorărilor și penalităților calculate pentru acestea.

Cuantumul sumelor a fost stabilit prin certificate de obligații fiscale eliberate de organele fiscale teritoriale competente.

Ramura minieră își desfășoară activitatea în baza strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.615 din 21.IV.2004, publicată în Monitorul Oficial nr.411 din 07.05.2004. Toți pașii restructurării cuprinși în strategie sunt urmăriți și monitorizați de autorități profesionale și de decizie.

În ceea ce privește Compania Națională a Lignitului "Oltenia" S.A., începând din 1997, ea nu a mai beneficiat de subvenții. Este singura unitate din domeniul resurselor primare energetice, care are cheltuieli de sub 1.000 lei/1.000 și are cea mai mare valoare adăugată brută (pozitivă) din sector, precum și cea mai mare cifră de afaceri.

În prezent, o mare parte a activității miniere de exploatare a cărbunelui de la Compania Națională a Lignitului "Oltenia" S.A., care produce resursa primară energetică - lignitul -, s-a alăturat din punct de vedere structural și organizatoric la trei centrale, creând cele trei complexe energetice: S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., S.C. Complexul Energetic Turceni S.A. și S.C. Complexul Energetic Craiova S.A.

Datoriile fostei companii C.N.L. "Oltenia" S.A., așa cum sunt definite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2004, s-au acumulat în principal ca urmare a neîncasării de la principalul său beneficiar S.C. TERMOELECTRICA S.A., care, la rândul ei, a avut marii săi datornici - ramuri industriale energointensive.

Noile structuri - complexele energetice - create, de tipul integrat minerit și energie electrică, își vor îmbunătăți în mod sigur parametrii de eficiență, implicit cel al încasărilor de la consumatorii actuali și de la cei datornici.

Sperând că informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problemele ridicate de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns solicitat de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să-i remiteți acest răspuns și în scris.

Doriți să faceți un comentariu, domnule deputat?

Vă rog; un minut - nu de la mine, ci după regulament.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc frumos.

Eu, în general, sunt mulțumit, deși nu am primit un răspuns clar de ce, totuși, avem un număr de unități care sunt mereu abonate la rostogolirea datoriilor. Din cauza aceasta nu avem bani pentru învățământ. Știți foarte bine că anul școlar este pe muchie de cuțit, dacă începe sau nu începe, tocmai din cauză că anul școlar nu poate să înceapă datorită salariilor care sunt la ora aceasta în învățământul preuniversitar. Nu mai spun de banii necesari pentru sănătate și așa mai departe.

Este, vorba unui prieten care este privat și care spune: "domnule, eu mi-am plătit toate datoriile. De ce nu toată lumea își plătește datoriile vis-a-vis de stat?"

Mă așteptam la niște răspunsuri mai concrete din partea domnului ministru. Oricum, eu îi mulțumesc și-i promit că voi reveni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

O scurtă observație a domnului ministru cu privire la comentariile dumneavoastră, domnule Baban.

 
   

Domnul Gavril Baican:

Aș vrea să completez următoarele: sigur, subvențiile din sectorul minier din anii '90 se ridicau - în jur - la un miliard de dolari pe an. Aceste subvenții au fost reduse. Există o strategie care este aprobată de Guvernul României, este urmărită, care prevede ca, până în 2007, la 1 decembrie, unitățile miniere, fie sunt eficiente, fie vor fi închise. În acest sens, există programe anuale. Anul acesta, personalul din sectorul respectiv a fost redus cu 8 mii de persoane. Deci, din aproape 200 de mii de persoane, în sector au mai rămas 50 de mii de salariați. Anual, bugetul este corectat cu o reducere a subvențiilor cu 25% la toate capitolele, în așa fel încât, după 2007, sectorul va trebui să lucreze pe baze de eficiență economică. Nu se putea, dintr-odată, restructura un sector atât de complex, și de dimensiunile industriei miniere, în care au lucrat sute de mii pe orizontală, pentru că procesele și complexitatea socială erau foarte, foarte mari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea

În continuare, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat în Ministerul Justiției, va răspunde domnului deputat Mircea Costache la două întrebări, cu privire la plângerea doamnei Corneanu Ioana, din Buzău, și a domnului Sârbu Romulus, tot din Buzău.

Aveți cuvântul, doamnă ministru.

   

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră adresată ministrului justiției, referitoare la prezentarea unui caz de imixtiune politică în administrarea actului de justiție, din investigațiile noastre, vă comunicăm următoarele.

Petiționara Corneanu Ioana, al cărui memoriu ni l-ați transmis spre verificare, a purtat mai multe litigii, pornind de la un înscris sub semnătură privată, prin care era consacrată o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a unui imobil casă de locuit și a unei suprafețe de teren de 1.000 m.p. Acestea au fost soluționate prin hotărâri irevocabile. Într-unul dintre litigii, acțiunea i-a fost respinsă; celălalt se află în prezent în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării recursului.

Așadar, una dintre cauze este soluționată în mod irevocabil, și acțiunea domniei sale a fost respinsă, iar cealaltă se află în curs de soluționare.

Referitor la solicitarea de a uza de prerogativele legale pentru a se face dreptate petentei, domnul ministru al justiției reiterează faptul că activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanțelor judecătorești, magistrații sunt independenți și se supun doar legii.

Prin urmare, domnia sa nu are nici o competență legală de a interveni în activitatea instanțelor judecătorești și nici nu poate pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor pronunțate de acestea. Doar prin exercitarea căilor ordinare și extraordinare de atac, uzitate de petiționara la care faceți trimitere, pentru motivele și în termenele prevăzute strict și limitativ de lege, se poate ajunge la reformarea unei hotărâri judecătorești.

Dacă petenta avea cunoștință de aspecte extrajudiciare privind calitatea părților, sau alte împrejurări care ar fi putut influența în mod negativ cursul judecării cauzei, aceasta avea posibilitatea să invoce dispozițiile art.37 din Codul de procedură civilă și să solicite strămutarea judecării cauzelor pentru motive de bănuială legitimă care, potrivit textului menționat, se pot invoca ori de câte ori se poate presupune că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor pricinii, calității părților, ori vrăjmășiilor locale; or, petenta nu a procedat în acest mod.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Următoarea întrebare se referă la cazul Sârbu Romulus.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Da. Prin interpelarea înregistrată cu nr.1555, ne-ați semnalat un caz flagrant, în care proprietarii de drept sunt aruncați din propria casă, în urma unor sentințe ilogice și abuzive.

Din verificările noastre, a rezultat că petiționarul Sârbu Romulus, de asemenea a purtat mai multe litigii soluționate prin hotărâri irevocabile, prin care acțiunea i-a fost respinsă.

Vă învederăm același lucru: că activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanțelor judecătorești, iar ministrul justiției nu poate pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor pronunțate.

De asemenea, în materie civilă, ministrul justiției nu are abilitatea de a promova nici o cale extraordinară de atac.

De altfel, vă învederăm că petentul Sârbu Romulus nici măcar nu a uzat de toate căile de atac pe care i le pune la dispoziție legea, una dintre hotărâri rămânând definitivă la data de 9 iulie 2004 prin nerecurare. Prin urmare, nerecurarea acestei hotărâri, implicit, presupune că acesta a acceptat tacit autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr.352 din 2004, prin care pierduse.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, înainte de a vă da cuvântul ca să comentați aceste răspunsuri, ca să nu mă obligați să vă întrerup, aș vrea să țineți seama de unul dintre principalele principii ale statului de drept - separația puterilor -, în numele căruia, noi nu putem - noi, Parlamentul, - să comentăm hotărâri judecătorești sau să ne referim la modul în care se desfășoară o judecată în curs. Deci, v-aș ruga să țineți cont de acest principiu, ca să nu mă obligați să vă întrerup.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Am înțeles, domnule președinte, și vă mulțumesc pentru lecția de dirigenție pe care mi-o țineți. Dar dumneavoastră știți foarte bine că la birourile noastre parlamentare, pentru cei care vor să funcționeze realmente cu ușa deschisă pentru cetățeni, noi primim tot felul de situații și de sesizări, pe care nu avem calitatea și n-avem de ce să le respingem, întrucât aceasta este rațiunea de a fi a unui birou parlamentar: să încerce, pe toate căile legale, să soluționeze problemele cu care cetățenii se adresează. O parte dintre probleme vă sunt mai agreabile dumneavoastră, altele le sunt altora mai puțin agreabile, dar datoria noastră este de a face tot ceea ce putem pentru a răspunde la solicitările cetățenilor care ne-au trimis aici.

Despre remarcile doamnei ministru secretar de stat, în legătură cu calitatea de independenți a magistraților, este foarte bine, este normal, în toată lumea este așa, numai să nu fie independenți de adevăr, pentru că - trebuie să recunoașteți și dumneavoastră - foarte multe situații demonstrează că justiția noastră nu funcționează la parametrii normali. Și, atâta vreme cât ajung oamenii la birourile parlamentare și noi ajungem să interpelăm miniștrii cu situații în care oamenii nu-și găsesc dreptatea în justiție la instanțele normale, atunci cineva ar trebui să se sesizeze, să-și ducă la îndeplinire mandatul în cadrul ministerului, de a reforma justiția, să răspundă într-o mai bună măsură cerințelor cetățenilor, ca să nu se mai ajungă cu dosarele și cu problemele lor la tribuna Parlamentului României.

În legătură cu situația mai mult comentată, în care doi cetățeni cumpără de la aceeași persoană, ar trebui să se vadă că nu are nici o vină doamna Corneanu că a cumpărat înaintea domnului deputat Anton Marin același imobil și aceeași suprafață de teren și, acolo unde probele sunt indubitabile, chiar dacă ministerul nu este pus să rezolve cazuri concrete, să-și adapteze politicile, să-și folosească atributele legale pentru a optimiza tot cadrul legal și întreaga funcționare a justiției din România.

La fel și în cazul al doilea, al domnului Sârbu, de la Măgura, care este alungat din propria-i casă, moștenire de la părinți. Cu toate actele legale în mână, nu-și găsește omul dreptatea la nici o instanță! Și-i mai reproșăm că n-a știut să uzeze de toate instanțele legale, adică de Curtea de la Strasbourg, undeva, pe planeta..., dacă mai este vreo instanță ... Haideți să facă fiecare ceva de la nivelul lui și să nu le mai pasăm, pentru că, de fiecare dată, mi se spune că ăsta nu este atributul nostru, asta nu-i treaba ministerului nostru ...

Până una, alta, avem a da socoteală, și noi și dumneavoastră - și nu altora, decât cetățenilor României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, nu vreau să fiu dirigintele dumneavoastră, dar, oricum, apropo de dat socoteală, din câte știu eu, în nici un stat de drept justiția nu este obligată să facă rapoarte la Parlament și nici nu există un stat de drept în care Parlamentul să ceară socoteală, cum spuneți dumneavoastră, unei instanțe judecătorești, despre felul cum a dat o soluție sau cum administrează justiția.

 
     

Domnul Ștefan Baban (din sală):

Deci, este bine așa, domnule președinte!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să faceți distincție, stimați colegi, între un comentariu politic, pe care-l puteți face în biroul dumneavoastră parlamentar sau la tribuna partidelor dumneavoastră, oricum, și o interpelare care se face în cadrul Constituției și al regulamentului. Și atât Constituția, cât și regulamentul, respectă principiul separației puterilor. Ce ar fi dacă judecătorii, la rândul lor, s-ar apuca să comenteze și să nege o lege pe care noi o adoptăm?

Vă rog, doamnă ministru, dacă mai vreți să faceți o precizare la comentariul domnului deputat.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Apreciem disponibilitatea dumneavoastră de a primi sesizările cetățenilor. Sigur că preluați, ca atare, și calificativele și suferințele lor în sala de judecată, calificativele pe care ei le adresează unei hotărâri judecătorești pe care o percep ca nedreaptă. Un singur lucru aș vrea să precizez: sigur că, din acest punct de vedere, s-ar putea să-mi depășesc oarecum mandatul, că doamna Corneanu a încheiat un înscris sub semnătură privată care nu era de natură să transfere dreptul de proprietare, năștea în sarcina părților numai o obligație de a face, deci de a încheia actul în forma autentică într-un viitor, bunul rămânând în patrimoniul promitentului vânzător, iar cealaltă persoană a cumpărat cu act autentic, operațiune care a fost de natură să transfere dreptul de proprietate către acesta.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să nu intrăm în fondul unor litigii, doamnă ministru.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Răspunsul scris este ceva mai detaliat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-i remiteți și răspunsurile scrise.

 
   

Dacă domnul Merce este prezent? Nu.

Vă rog să-i transmiteți domnului Merce răspunsul scris, doamnă ministru.

Cu aceasta, vă rog să-mi permiteți să declar închisă ședința de astăzi.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,50.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 1:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro