Plen
Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.118/23-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 15-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004

  1. Alocuțiuni cu prilejul ședinței solemne a Parlamentului României consacrate aniversării a 140 de ani de la constituirea Senatului României și de la instituționalizarea sistemului parlamentar bicameral
  1.9 Domnul Eugen Simion, președintele Academiei Române

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Vă rog să îmi permiteți să dau cuvântul domnului Eugen Simion, președintele Academiei Române. Urmează la cuvânt domnul senator Ion Solcanu, președintele Grupului senatorial al Partidului Social Democrat.

Domnul Eugen Simion:

Domnule președinte al României,

Domnilor președinți ai Parlamentului,

Preafericite Patriarh,

Monseniore,

Doamnelor și domnilor senatori,

Senatul României împlinește 140 de ani.

Dați-mi voie ca, după atâtea cuvinte de laudă, să aduc și firitisirile Academiei Române, o instituție doar cu doi ani mai tânără decât Parlamentul pe care îl sărbătorim azi. Diferența este chiar mai mică dacă luăm în seamă faptul că în realitate Senatul și-a deschis lucrările în decembrie 1864, iar Societatea Literară, prima denumire a Academiei Române, a început să funcționeze la începutul lunii aprilie 1866.

Făcând o socoteală simplă, vedem că între primul Corp Academic și primul Corp Ponderator al Senatului este o distanță de doar 16 luni.

Ele s-au născut aproape deodată, din fervoarea și înțelepciunea acelei superbe generații de intelectuali și de oameni politici, generația care a pus în fond bazele unui stat național român, independent și modern. O generație strălucită în care regăsim pe mai vârstnicii Heliade Rădulescu și Vasile Alecsandri, logofeți, adică întemeietori de școală și creatori de limbă, și pe mai tinerii Mihail Kogălniceanu, George Bariț, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi și atâția alții veniți din toate părțile românității, inclusiv din acele ținuturi care în momentul acela se găseau sub stăpânire străină.

Dacă consultăm listele celor care au fondat Academia Română și listele primilor senatori români, constatăm un fapt interesant: mulți dintre tinerii academicieni erau sau fuseseră miniștri, senatori sau membri ai Adunării Elective, în fine, participau intens la viața politică a Principatelor Unite. Kogălniceanu, Ghica, Titu Maiorescu sunt doar trei nume. Aș putea cita numeroase altele.

Pentru ei, știința, artele și politica mergeau împreună, și ei doreau să se pună în slujba națiunii române pe care vor să o unească și să o consolideze.

Făcând iarăși o simplă socoteală, am constatat că 12 dintre foștii președinți ai Senatului au fost membri ai Academiei noastre, iar din 1923 președintele Academiei Române era senator de drept pe timpul mandatului său.

Doamnelor și domnilor senatori,

Montesquieu spunea în "Scrisori persane" că "Privilegiile trebuie să fie pentru Senat, iar respectul simplu pentru senator."

În privința privilegiilor, nu am căderea să mă pronunț. Socotesc doar că, în afară de respect, senatorii trebuie să se bucure de privilegiul cel mai mare, acela de a reprezenta o națiune care și-a găsit vocația ei europeană.

Pentru noi, românii, Senatul este o instituție fundamentală. Ea trebuie să fie respectată și să se bucure de respectul celor ce vă trimit pe dumneavoastră, domnilor senatori, în acest înalt, repet, Corp Ponderator. De la el așteptăm legi bune, legi drepte, legi care să facă să funcționeze România modernă, România profundă.

Academia Română ține încă o dată să vă felicite pentru ceea ce ați făcut, pentru ceea ce ați făcut bine pentru știința și cultura română.

Academia ține să-și exprime speranța că Senatul va iniția și va vota de aici înainte mai multe legi în favoarea culturii și a cercetării științifice.

Academia Română, care este o instituție autonomă, simbolul, cum știți, al unității spirituale și al spiritualității românești, nu are alt protector decât Parlamentul României.

Cei 3.500 de cercetători din Academie așteaptă ca Senatul să-și găsească timp și să discute o dată situația cercetării în România și să ridice modestul procent de 0,012% din p.i.b. pentru cercetare la procentele cerute de Comunitatea Europeană.

Academia Română așteaptă ca cele 500 de mii de documente luate samavolnic din Biblioteca Academiei, prin ordin de la cabinetul 2 în anii '70 și trimise la Arhivele Statului, să se întoarcă acolo de unde au fost smulse.

Academia Română așteaptă cu răbdare și încredere ca injusta ordonanță de guvern care interzice Academiei Române să-și revendice cele 35 de clădiri din București și din alte localități, clădiri donate de oameni de bine din această țară, să fie anulată, și bunurile Academiei să fie restituite.

Membrii Academiei Române așteaptă, în fine, ca Parlamentul României și Guvernul României să nu îngăduie să fim alungați din Casa oamenilor de știință, cu asentimentul Secretariatului General al Guvernului, de niște moștenitori dubioși.

În final, domnule președinte și domnilor senatori,

Academia Română așteaptă să apărați în chip mai eficient instituțiile statului român, printre care, cu voia dumneavoastră, se găsește și Academia Română, cu un an și jumătate mai tânără, cum am spus, decât înalta instituție pe care o sărbătorim astăzi.

Să o apărați, de pildă, de invazia de academii și de legi care acordă aproape în chip rapsodic titluri de academician și indemnizații viagere oricui dorește din această țară.

Doamnelor și domnilor,

Reluând propoziția lui Montesquieu, aș încheia:

Senatul României să aibă viață lungă și să se bucure de tot respectul nostru, iar senatorii să aibă, în afară de stima noastră, privilegiile pe care legile țării și legile morale ale societății noastre le îngăduie.

Fiți, dar, în continuare un corp ponderator într-o lume care se mișcă repede.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 12:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro