Plen
Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.118/23-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 15-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004

  1. Alocuțiuni cu prilejul ședinței solemne a Parlamentului României consacrate aniversării a 140 de ani de la constituirea Senatului României și de la instituționalizarea sistemului parlamentar bicameral
  1.10 Domnul Ion Solcanu - președintele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Senat

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Dau cuvântul domnului senator Ion Solcanu, președintele Grupului parlamentar al PSD-ului. Va urma la microfon domnul senator Corneliu Vadim Tudor, președintele Grupului parlamentar al Partidului România Mare din Senat.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte al României,

Domnilor președinți ai Camerelor Legiuitoare,

Preafericirea Voastră,

Eminența Voastră,

Doamnă ministru,

Domnilor miniștri,

Onorați membri ai Corpului diplomatic,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Distinși invitați,

Omagiem astăzi, în sesiune solemnă, aniversarea a 140 de ani de existență a Senatului României.

Acest frumos jubileu vine să încheie practic o serie întreagă de proiecte, simpozioane și reuniuni științifice, manifestări dedicate aniversării evenimentului în țară, la Iași și la Cluj - Napoca, dar și în străinătate.

În asemenea momente, se apelează la recursul la istorie. În parte, o voi face și eu.

Instituția politică a Senatului își are sorgintea în zorii plămădirii României moderne.

Întemeietor de stat modern român, domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, va pune bazele sistemului bicameral românesc prin adoptarea Statutului Dezvoltător al Convenției de la Paris, înființând Corpul Ponderator, Senatul, a doua Cameră legiuitoare, alături de Camera cea de Obște, Adunarea Electivă.

Instituția Senatului era, se poate spune, veriga lipsă a reformei politico-administrative aflată, alături de reforma agrară, în centrul operei de consolidare și modernizare a statului național român, operă dificilă, în slujba căreia se va pune domnitorul român, alături de iluștrii săi colaboratori Mihail Kogălniceanu, Nicolae Cretzulescu, Costache Negri și alte figuri remarcabile ale istoriei noastre moderne.

Distins auditoriu,

La începuturile sale, Corpul Ponderator, Senatul, era compus din membri de drept în număr de 9, pe de o parte, și din alți 64 de membri numiți de domn, pe de altă parte.

Cu prilejul întrunirii celor două Camere, Senatul și Adunarea Electivă, domnitorul Alexandru Ioan Cuza arăta în mesajul său "Rosturile instituției nou create": "Astăzi, spunea domnitorul, reașez țara în deplinul exercițiu al constituțiunii sale. Instituțiile noastre s-au completat prin înființarea Senatului, carele, fiind Corp Ponderator, va ști a feri de ciocnirile între puterile statului, va menține echilibru între dânsele."

Onorată asistență,

Ca orice organism perfectibil, și Corpul Ponderator, creat în 1864 de Alexandru Ioan Cuza, a suferit mai târziu, în 1866, reorganizarea după modelele occidentale, unul dintre cele agreate fiind cel belgian.

După detronarea lui Cuza, toate grupările politice, cu excepția moldovenilor moderați ai lui Kogălniceanu și a câtorva munteni, au contestat Senatul, amenințat chiar cu desființarea sa.

Potrivit noii Constituții a Principatelor Unite, promulgate de Carol I la 1 iulie 1866, membrii Senatului nu mai erau numiți, ci aleși, ca și deputații. De abia din acest moment apare bine definit termenul de Senat, corp legiuitor care urma să funcționeze împreună cu Adunarea Deputaților, ambele rezultate însă exclusiv din alegeri.

Senatul României va da proba de tărie în timpul unor momente de foc, cruciale pentru destinul României, precum războiul de independență, războaiele balcanice și primul război mondial.

Stimat auditoriu,

Am evocat aceste momente de neuitat tocmai pentru a evidenția rolul decisiv al acestei instituții pe care o servim și noi astăzi, în modernizarea statului nostru și în democratizarea societății românești.

De-a lungul vremii, membrii Senatului au știut să se mobilizeze în momentele de cumpănă și au slujit cu precădere interesul național, menținând țara în legătură directă cu valorile reale ale democrației. Tocmai din acest motiv, este regretabil faptul că tradiția noastră parlamentară a fost brusc întreruptă pentru aproape o jumătate de secol - între 1940 și 1989 - și, în aceste condiții, rolul Revoluției din Decembrie 1989 în repunerea în drepturi a sistemului parlamentar bicameral este cu adevărat salutar.

Nu pot să nu amintesc aici că structurile provizorii de putere ale Revoluției, reprezentate de CFSN, apoi de CPUN, de până la alegerile din 20 mai 1990, au pregătit renașterea sistemului parlamentar în varianta sa bicamerală, în conformitate cu Decretul lege nr.92 din martie 1990.

Astăzi, la aproape 15 ani distanță de la alegerile din 20 mai 1990 și de la primul Senat postrevoluționar, suntem datori să privim înapoi cu luciditate și să constatăm că am parcurs împreună toate etapele - de la vârsta copilăriei democrației, când ne prezentam în competiția electorală cu peste 70 de formațiuni politice, la maturitate, prin sedimentarea a câtorva partide importante. De altfel, Alexandru Bârlădeanu, primul președinte al Senatului României de după Revoluție, anticipa încă din 1990, cu un adevărat spirit vizionar, acest rezultat.

În viitor, cred că vor rămâne trei-patru partide mai importante care să reflecte într-adevăr structura socială a societății noastre.

Onorat auditoriu,

Sunt convins, și sper să fiu în asentimentul dumneavoastră, că, de-a lungul celor 140 de ani de la înființare și până astăzi, Senatul și-a dat adevărata măsură a capacităților sale, factor de stabilitate și mediator între puterile statului, garant și apărător al interesului național, al libertăților publice și al Constituției României. Dar, dincolo de propriile noastre opinii, trebuie să fim conștienți de faptul că istoria va fi instanța nepărtinitoare care ne va judeca, așezând instituția pe care o reprezentăm și noi astăzi la locul cuvenit.

La mulți ani, Senatul României! (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 13:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro