Plen
Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.118/23-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 15-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004

  1. Alocuțiuni cu prilejul ședinței solemne a Parlamentului României consacrate aniversării a 140 de ani de la constituirea Senatului României și de la instituționalizarea sistemului parlamentar bicameral
  1.14 Domnul Seres Denes - în numele Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România din Senat

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Invit la cuvânt pe domnul senator Seres Denes și se pregătește, pentru ultima luare de cuvânt, doamna deputat Oana Manolescu, reprezentanta Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Aveți cuvântul.

Domnul Seres Denes:

Domnule președinte,

Domnilor președinți ai Parlamentului,

Distinși invitați,

Stimați colegi,

Instituția Senatului a fost înființată prin Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris ce a statuat trecerea de la sistemul unicameral, prevăzut de Regulamentul organic, la sistemul bicameral, în care puterea legiuitoare se exercită în mod colectiv de către domn, Adunarea electivă și Senat, respectiv Corpul moderator.

Constituția din iulie 1866, Constituția din martie 1923 și Constituția din februarie 1938 consacră și mențin instituția Senatului. Regimul comunist a suprimat instituția Senatului și a instituit regimul unicameral - Adunarea Deputaților, respectiv Marea Adunare Națională. Bicameralismul a fost reintrodus, în Constituția din 1991 și menținut în Constituția modificată din 2003. Deși au fost multe voci ce au contestat funcționarea Parlamentului în structura sa bicamerală, prin noua Constituție, s-au adus modificări importante cu privire la o mai clară departajare a atribuțiilor Camerelor, ducând astfel la creșterea calității actului de legiferare. De altfel, aproape toate statele din zona noastră geografică au revenit la formula Parlamentelor bicamerale, în urma evenimentelor ce au avut loc la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90.

După patru decenii, în care partidul unic de guvernământ a impus un regim totalitar, prin Constituția României adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, se pun bazele statului de drept. Constituția va consfinți o serie de drepturi și libertăți fundamentale, va consacra separarea puterilor în stat, valoarea și viabilitatea acestuia fiind confirmată de trecerea celor 12 ani, până când, în 2003, a fost revizuită, pentru a ne putea integra în instituțiile de securitate, economice, euroatlantice și europene.

În întregul proces legislativ de creare a condițiilor aderării la structurile euroatlantice și de armonizare a legislației noastre cu acquis-ul comunitar, un rol important a revenit Senatului României, care a urmărit și realizat înființarea unor instituții democratice, care să transpună în practică, în viața noastră de zi cu zi, valorile democratice spre care tindem.

Senatul, în calitate de Cameră decizională în domeniul suveranității naționale, a îndeplinit și îndeplinește atribuții importante de promovare a dreptului comunitar și în special în transpunerea directivelor conform prevederilor noii Constituții a României, adoptată în anul 2003.

În cei 14 ani de construire și consolidare a noii societăți moderne, democratice, Senatul a contribuit la modernizarea statului, consolidarea democrației românești în matricea Europei. Senatul, instituție stabilă, continuă și de echilibru în viața politică românească, a asigurat, de-a lungul funcționării sale, după 1990, alternanța la putere, dialogul permanent putere - opoziție, contribuind astfel la transpunerea în viață a valențelor democrației europene.

Conlucrarea în permanență și permanentul dialog cu Camera Deputaților, cu Executivul, puterea judecătorească, cu Parlamentele din toată lumea a făcut din Senat o putere legislativă modernă, deschisă noilor deziderate europene.

În contextul european, Parlamentul României are un specific aparte, din el făcând parte 18 reprezentanți ai minorităților naționale. Astfel, tradițiile și doleanțele specifice ale celor alături de care trăim și muncim de secole s-au putut face auzite, respectate și transpuse în legi ce ne-au apropiat foarte mult de viața democratică din Europa.

Minoritatea maghiară, reunită în Uniunea Democrată Maghiară din România, încă din anul 1990, s-a integrat eforturilor întregii națiuni de democratizare a societății românești, pe calea dialogului, în cadrul Parlamentului României. Sigur, în această perioadă grea de tranziție, ca în orice alt domeniu, au existat și discuții contradictorii, uneori chiar conflictuale generate de multitudinea și graba rezolvării unor probleme ce și-au așteptat rezolvarea perioade îndelungi de timp, dar prin echilibru, sinceritate, deschidere, s-a ajuns la un limbaj și un numitor comun, la identificarea unor dorințe, perspective comune ale întregii societăți. Astăzi, maghiarii nu mai sunt un glas izolat al unei minorități în cadrul majorității, ci un glas făcând parte dintr-un cor, chiar dacă nu întotdeauna armonios.

Deși Uniunea Democrată Maghiară din România s-a constituit pentru apărarea intereselor minorității maghiare din România, fără o ideologie definită, totuși, în anii ce au trecut, a găsit limbajul comun cu partide politice de orientări și ideologii diferite. fie în opoziție, fie la guvernare, în perioada anilor 1996 - 2000, fie în parteneriat politic cu partidul de guvernământ, în perioada 2000 - 2004, Uniunea Democrată Maghiară din România a încercat și sperăm a reușit să fie un element de echilibru, un adevărat moderator în viața politică românească, continuând astfel cu succes tradiția reprezentării în Parlament din perioada interbelică.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 28 noiembrie 2021, 17:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro