Grigore Makkai
Grigore Makkai
Ședința Camerei Deputaților din 28 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.126/05-10-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 28-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 septembrie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.3 Makkai Grigore - declarație-apel pentru salvarea Deltei Dunării;

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Dau cuvântul domnului deputat Makkai Grigore. Va urma domnul Dumitru Bentu.

Nu interveneam, dar la 9,20 opresc ședința, să știți. Și este bine să respectăm cele 3 minute, vă rog frumos.

Domnul Makkai Grigore:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi aș vrea să fie un apel pentru salvarea Deltei Dunării.

Paradisul Deltei Dunării, parte componentă a tezaurului mondial al valorilor naturale, se întinde pe aproape 6.000 de kilometri pătrați reprezentând circa 2,5% din suprafața României. Ca dimensiune, ea ocupă locul trei în Europa, după deltele Volgăi și a Kubanului. Este una din cele mai extinse zone umede din lume, în care se află cea mai întinsă zonă compactă de stufăriș de pe planetă. Ca habitat al păsărilor de apă, în deltă se găsesc mai mult de 30 de tipuri de ecosisteme și cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Acest tărâm mirific, cu o biodiversitate de neegalat în lume, este acum periclitat de un proiect care prevede construirea unui canal navigabil pe brațul Chilia - Bâstroe, al Dunării.

Nu sunt economist, deci nici nu vreau să mă pronunț asupra motivațiilor de acest gen invocate de părțile aflate în litigiu, dar ca specialist și doctor în științele mediului mă declar de acord cu organizațiile ecologiste naționale și internaționale care protestează față de intenția Ucrainei de a construi acest canal, căci, în opinia mea, dincolo de aspectele politice, economice, de navigație și altele, construirea canalului constituie, înainte de toate, o problemă de mediu. Devierea unei mari cantități de apă din debitul Dunării, pe această nouă arteră, ar modifica profund bilanțul ecologic al Deltei. Intervențiile de acest gen de pe alte meleaguri ale planetei ne arată faptul că ne putem aștepta la scăderea sigură a nivelului apei, multe zone vor deveni uscate, se va accelera colmatarea canalelor, peștele va fi mai puțin, iar unele specii de păsări vor dispare din paleta biodiversității.

Evoluția probabilă a Deltei Dunării în cazul punerii în operă a proiectului ucrainian seamănă izbitor cu cea a ținutului Szigetkös? de la granița Ungariei cu Slovacia, unde Dunărea, desprinsă în mai multe brațe, închidea între ele, până în urmă cu circa 20 de ani, o intensă zonă umedă asemănătoare Deltei.

Construirea și punerea în funcțiune a hidrocentralei de la Gabcikovo, de pe teritoriul Slovaciei, în 1992, a însemnat devierea în bună parte a debitului Dunării, pe un canal care ocolea această zonă. A urmat un declin ecologic inimaginabil, cu un proces la Tribunalul internațional de la Haga, între anii 1993 și 1997, cu rezultate nu prea semnificative pentru reconstrucția ecologică a zonei.

Ar fi o pierdere inestimabilă, pentru biosfera Terei și pentru țara noastră, modificarea sau distrugerea, într-o proporție asemănătoare, a ecosistemelor din Deltă. Este responsabilitatea noastră, a specialiștilor, a organizațiilor civice, și nu în ultimul rând a clasei politice, ca această oroare să nu se întâmple. În opinia mea, în această enumerare, și Parlamentului României îi revine un rol esențial, prin asigurarea cadrului legislativ, dar și prin monitorizarea întregului proces. Iată încă un motiv întemeiat pentru faptul că, în Parlamentul României, ar trebui înființată, în sfârșit, Comisia permanentă pentru problemele de mediu. În acest sens, am depus la Biroul permanent al Camerei Deputaților documentația necesară, pentru a treia oară în această legislatură. Ea a fost înregistrată cu nr.580 din 20 septembrie 2004.

Mă adresez președintelui Camerei Deputaților, Biroului permanent să manifeste voință politică în problema ridicată și să demareze procedurile de înființare a comisiei solicitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 17:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro