Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 28 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.126/05-10-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 28-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 septembrie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.7 Ștefan Baban - intervenție cu titlul "Exporturile românești în confruntările pe termen lung";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................
Dau cuvântul domnului Ștefan Baban, va urma Ștefan Lăpădat.

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Exporturile românești în confruntările pe termen lung".

Exporturile românești au la bază o forță de muncă ieftină și produse cu valoarea adăugată scăzută. Primele produse în top sunt exporturile de uleiuri minerale, urmate de confecții, produse semiprelucrate și subansamble, etc.

În primele 8 luni ale acestui an, exporturile României au crescut cu 20% față de perioada similară a anului 2003, luna iulie 2004 deținând cel mai mare ritm lunar de creștere după 1989. Și asta nu pentru că produsele românești sunt competitive cu cele din țările dezvoltate, ci pentru costul redus al materiilor prime și al forței de muncă. În general, este vorba de produse cu valoare adăugată mică, conținut redus de tehnologie care necesită forță de muncă ieftină, adesea cu capacități reduse de adaptare la noi deprinderi și materiale din import.

Specialiștii în domeniu consideră că România exportă în pagubă, deoarece 90% din aceste exporturi sunt reprezentate de produse care nu aduc o valoare adăugată mare. Dacă luăm în considerare și faptul că peste 80% din exporturi sunt destinate țărilor dezvoltate unde produsele noastre nu sunt competitive, le dăm cu desăvârșire dreptate, celor care au emis aceste păreri pertinente.

Trebuie să fim realiști și să acceptăm că nivelul scăzut de competitivitate al economiei românești nu poate fi ignorat, în perspectiva integrării în UE. Piața românească nu poate rămâne la nivelul unei economii în permanentă tranziție, deoarece o dată cu integrarea într-o structură economică superioară care impune creșterea liberalizării și integrării comerțului mondial, există riscul măririi decalajelor dintre economiile statelor membre, iar pentru exportatorii români situația ar fi într-adevăr delicată.

Țara noastră mai plătește tribut și pentru alte lacune pe care nu a reușit să le treacă în anii de tranziție economică:

  • în primul rând, România înregistrează cele mai mici niveluri de investiții străine directe dintre cele 10 state central și est europene;
  • apoi cercetarea și inovația sunt prea puțin folosite. O privire sumară aruncată asupra principalelor categorii de produse exportate denotă că majoritatea provin din sectoare tradiționale, care lucrează în continuare cu tehnici și tehnologii vechi și mari consumatoare de utilități, care nu întotdeauna au ca rezultat produse competitive;
  • o altă problemă des întâlnită în economia noastră o reprezintă protecția diferită de care au beneficiat producătorii autohtoni. Astfel, anumite sectoare au fost protejate în detrimentul altora sau chiar în detrimentul celor similare din UE. În consecință, aceste sectoare, fără activitate de export preponderentă și cu o influență redusă asupra balanței comerciale, pot deveni o povară pentru întreaga economie, iar experiența noilor membre a UE a demonstrat că protecția tarifară ajunge până la urmă să aibă un efect negativ și asupra traiului zilnic al locuitorilor.

Ce se va întâmpla cu toate acestea după 2007, data presupusei aderări, este încă o mare necunoscută. România nu poate acționa în mod defensiv sau protecționist, concentrându-se doar asupra problemelor de acces și de furnizare a produselor și serviciilor de pe un anumit segment de piață.

Totodată România ar trebui să-și îndrepte exporturile de bunuri de consum către țări din lumea a treia din Europa de Est, Africa, Asia, America Latină pentru a-și asigura vandabilitatea produselor, neexistând criterii dure și concurență acerbă pe planul competitivității și calității produselor. O altă direcție de acțiune ar putea să o reprezinte întărirea parteneriatelor cu firme străine dispuse să-și dezvolte afacerile de succes și în România, astfel încât să poată acoperi toate deficiențele întâlnite în această activitate.

Dacă nu vor fi luate din timp măsuri benefice, bineînțeles, pentru încurajarea exporturilor românești, exporturi care să nu fie reprezentate doar de materii prime și materiale, confecții, semifabricate, etc., România va avea marea surpriză ca din momentul aderării la UE să devină un debușeu al produselor occidentale, un satelit al țărilor puternic dezvoltate, propria economie lipsind cu desăvârșire sau rămânând la stadiul de veșnică tranziție. Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 8:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro