Radu Ciuceanu
Radu Ciuceanu
Ședința Camerei Deputaților din 19 octombrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.142/26-10-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 19-10-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 octombrie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.11 Radu Ciuceanu - comentarii privind "câteva cazuri de mare corupție";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Radu Ciuceanu:

După cum știți, ne apropiem de finalul mandatului nostru, în cadrul actualei legislaturi " Am lucrat împreună, pentru și în interesul acestui popor, timp de patru ani "

Am încercat cu toții, de pe pozițiile partidelor noastre și în baza mandatului electoratului nostru, ce ne-a trimis aici în Parlament pentru a-l reprezenta, ca, în domeniile, în baza atribuțiilor și competențelor Comisiilor în care ne-am desfășurat activitatea, să determinăm elaborarea și emiterea unor legi, acte normative care să asigure cadrul și climatul necesar realizării și dezvoltării unei democrații autentice, al refacerii economiei și al protecției cetățeanului român - acela care, cum arătam mai înainte, ne-a trimis, prin votul său, în acest forum al poporului român.

În ceea ce ne privește pe noi, membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și corupției, Comisie, care ființează în Parlament încă din anul 1990, și al cărui unul din ințiatorii acesteia a fost și subsemnatul, Comisie care a încercat să scoată la lumină acele fapte, acele acte care au constituit și care, din nefericire, continuă încă să constituie nu numai grave abuzuri, dar și mari și răsunătoare cazuri de crimă organizată și corupție instituționalizată, care în mod cert, unele dintre ele, vor rămâne în istorie ca pete negre ale acestei perioade de tranziție "

Știți foarte bine, stimați colegi, că în repetate rânduri v-am informat, v-am ținut la curent cu câteva cazuri de mare corupție, care nu numai că au produs enorme pagube economiei românești, dar care au pus și continuă să pună într-o lumină nefavorabilă imaginea țării, constituind elemente de critici aspre - de altfel, bine justificate - ale organismelor europene și nu numai, tocmai în această perioadă în care România negociază și se pregătește asiduu pentru integrarea în Uniunea Europenă.

De curând, așa cum se știe, a fost adoptat de către Comisia Europeană Raportul de țară - 2004 privind România. Și în acest raport, ca și în cele anterioare, la capitolul "Criterii politice", țara noastră continuă să fie criticată pentru fenomenul marii corupții, pe care încă nu o putem stăvili.

Știți cu toții că noi, Parlamentul, am aprobat pachetul de legi anticorupție, apoi le-am modificat, le-am completat, am creat un organism special, profilat pe lupta împotriva corupției, este vorba de Parchetul Național Anticorupție, în speranța că toate acestea vor duce la rezultate concrete în acest domeniu.

Desigur, nu putem să negăm faptul că nu ar exista și realizări în domeniu. Au fost numeroase cazuri în care această nouă instituție și-a făcut datoria, obținând rezultate. Dar acestea se limitează numai la corupția unui anume nivel. Nu se depășește o anume limită, o anume ștachetă, privind ierarhia celor implicați. Pentru că, trebuie să recunoaștem: aceste rezultate se opresc numai la un anumit nivel al făptuitorilor. Nimeni nu a văzut că PNA-ul a depășit, în măsurile pe care le-a întreprins, nivelul unor consilieri guvernamentali, sau primari, care se știe bine - și este deja de notorietate - dacă nu au acționat în nume propriu, au avut legătură cu șefii lor direcți, unii dintre aceștia chiar cu rang de ministru "

Ați văzut sau ați auzit dumeavoastră cumva ca vreunul din aceștia să fie deranjat de instituția amintită, sau să fie vreunul trimis în fața organelor de justiție în legătură cu responsabilitatea lor? Nu, nicidecum.

Și pentru a vă demonstra afirmația mea, vă amintesc doar cele mai elocvente cazuri: de exemplu, cazul falimentului premeditat și lichidării printr-un adevărat jaf al unei bănci românești, este vorba de Banca Internațională a Religiilor, în care este implicat un grup de interese, poate impropriu spus grup, în realitate o adevărată bandă de escroci cunoscuți, dovediți, grup în care sunt implicați și doi viceguvernatori ai Băncii Naționale, și demnitari din Ministerul Justiției, (un fost ministru, foști secretari de stat), magistrați, avocați etc.

Acest dosar al falimentului premeditat al BIR, aflat în prezent pe rolul Camerei a II-a a CEDO, riscă a se încheia cu obligarea Romniei la plata a câteva sute de milioane de dolari, numai datorită faptului că instanțele românești, la comanda grupului de interese menționat, au refuzat să aplice prevederile legale, iar autoritățile abilitate, fiind pasive în rezolvarea dosarului pe plan național, preferă să protejeze încă pe membrii acestui grup.

Un alt caz este dosarul privatizării ROMTELECOM, dosar ce trenează încă din legislatura trecută, caz în care statul român a pierdut sute de miliarde lei. Și acest dosar continuă să zacă, fără ca vreo autoritate competentă să ia măsurile de rigoare.

Nu mai doresc să intru în recentul și controversatul caz al acordării fără licitație, a construcției autostrăzii Brașov - Borș, firmei Bechtel, pentru care România este arătată cu degetul de către organismele europene, cu referire tot la fenomenul corupției "

Ce concluzii am putea trage din cele expuse mai înainte ?

Prima ar fi aceea că fenomenul corupției a devenit în România, interpartinic sau/și transpartinic, persoane din cadrul unui partid ce s-a aflat la putere, implicate în mari cazuri de corupție, sunt protejate de alte persoane cu demnități aflate la putere, protejându-se în mod reciproc "

A doua concluzie ar fi aceea că , deși se clamează independența organismelor chemate să lupte împotriva corupției, ele se află sub controlul total al partidelor aflate la putere "

De aici decurge a treia concluzie, respectiv aceea că autoritățile abilitate în combaterea corupției sunt, în realitate, dependente, și nicidecum independente de "puterea aflată la putere", care în mod public clamează interesul, dar care în realitate nu este interesată în eradicarea și combaterea efectivă a acestui flagel, pentru că, o astfel de finalitate ar lipsi-o de mari surse de venituri. Singurul interesat în întronarea adevărului, al dreptății și responsabilității sociale, în eradicarea corupției, este poporul român, principalul păgubit al cancerului numit corupție.

Pentru confirmarea celor de mai sus, stau cazurile despre care am amintit aici: dosarul BIR și dosarul Romtelecom. deși acestea se află în portofoliul Parchetului Național Anticorupție de ani de zile, acesta tergiversează lucrarea lor, neîntreprinzând măsurile legale ce se impun, protejând în mod practic pe vinovați "

Pentru care motiv ? Se înțelege că dacă s-ar permite lucrarea acestor dosare s-ar ajunge la persoane "sus-puse" și din vechea putere, dar și din, încă, actuala putere.

Ei bine, se știe că între persoane din cadrul vechii puteri și actualei puteri , în mod particular, există bune relații. "Taci tu, voi tace și eu" " Acesta este în mod practic "trocul" între cei ce se perpetuează la putere, indiferent de partidele din care fac parte. Iar acest fapt nu trebuie dedus, relații de afaceri între cei aflați la putere și opoziție există, și acestea duc efectiv la protecție reciprocă "

Crede cineva că în acest mod vom putea eradica fenomenul corupției ?

De exemplu, în cazul falimentului premeditat și lichidării prin jaf a Băncii Internaționale a Religiilor, noi, Comisia pentru cercetarea abuzurilor și corupției din Cameră, recent, și Comisia omoloagă din Senat, am informat toți factorii de răspundere din această țară, de la Președintele României, primul-ministru, miniștrii de resort, Parchetele etc. , am ținut la curent prin sute de comunicări, prin mii de rânduri, cu date și fapte concrete, cu expertize etc. atestând faptul că ne aflăm în fața unui caz de crimă organizată și corupție instituționalizată, în care sunt implicate persoane cu înalte demnități din cadrul unor structuri ale statului.

Nimeni nu a mișcat un deget. Pentru care motiv ? Se înțelege. Firele în această tenebroasă afacere duc undeva sus : sunt implicate "persoane tabu", fapt pentru care, în viitorul apropiat, statul român va fi obligat de către CEDO la plata unor sume enorme, de ordinul a sute de milioane de dolari.

Noi am făcut mai mult. Recent, cele două Comisii permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului am redactat un Raport comun, înaintat deja Birourilor permanenete ale celor două Camere, cu propunerea adoptării unei hotărâri de rezolvare a cazului pe plan național, pentru evitarea unui enorm efort financiar al României "

Încă nu cunoaștem motivul tergiversării introducerii pe ordinea de zi a acestui raport. Se știe bine că timpul lucrează, nu în favoarea noastră. Este posibil să ne trezim într-o bună zi, probabil că nu peste mult timp, cu hotărârea CEDO. Atunci va fi prea târziu să mai discutăm și să aprobăm rezolvarea cazului pe plan național.

Analizând în general fenomenul corupției, care macină din temelii societatea românească, dar și cercetând, verificând ani de zile dosare și cazuri concrete de corupție instituționalizată, de mare corupție, în care sunt implicați demnitari, am ajuns la concluzia că, indiferent ce organe am crea noi pe plan intern, acestea se vor afla mereu la cheremul "puterii aflată la putere", sau, cu alte cuvinte, aflată în scaun la un moment dat "

Aceste organe vor acționa, sau nu vor acționa, așa cum li se dictează. In acest mod, cazuri de corupție în care sunt implicați "marii pești", "rechinii", denumiți astfel și pe care îi tot cer organismele Uniunii Europene, vor rămâne nesancționate, iar corupția va continua nu numai să existe, dar va continua să înflorească în România.

Ei, bine, toate acestea ne-au determinat pe noi să ne adresăm organismelor europene, Consiliului Europei, Comisiei Europene, Parlamentului European, cu propunerea de a fi creat un organism în cadul structurilor europene, specializat în domeniul combaterii și eradicării corupției în țările aspirante la Uniune, dar și în cele care sunt deja membre ale Uniunii "

Desigur, cunoaștem faptul că există OLAF-ul (organismul specializat în verificarea modului în care sunt folosite fondurile Uniunii) dar acest organism are în competența sa numai acest cadru - folosirea fondurilor acordate de Uniune "

Noul organism propus de către noi, - un Parchet European Anticorupție - , va putea fi sesizat de orice persoană fizică sau juridică din țările Uniunii, care are cunoștință de cazuri de mare corupție în care sunt implicați politiceni, demnitari din cadrul unor structuri statale, protejați, apărați pe plan intern prin legaturi și interese de grup care afectează societatea.

Credem noi că va fi singura soluție viabilă care să determine, dacă nu eradicarea completă, cel puțin limitarea acestui flagel în țări precum România și în mod sigur și în altele "

Am făcut această propunere deoarece nu poate fi înțeles faptul că două Comisii parlamentare permanente de specialitate, care sesizează de ani de zile autoritățile abilitate în combaterea fenomenului, acestea să ignore pur și simplu aceste sesizări, să le trateze cu pasivitate, în dispețul legii, numai fie pentru că nu au dezlegare de a lucra cazurile în care sunt implicați anumiți minștri, viceguvernatori ai băncii centrale, magistrați etc. sau, mai direct spus, pentru că probabil acestor autorități - este vorba de PNA - , li se interzice să ia măsurile legale în astfel de cazuri "

Am dorit să vă informez în legătură cu toate acestea, acum, la sfârșit de mandat, pentru a cunoaște că organismele europene au fost sensibilizate de către noi, Comisiile parlamentare permanente de specialitate, din păcate fără efect, și nu de către acele structuri ce au obligația să lupte pentru eradicarea corupției, și nicidecum pentru a-și proteja și apăra pe cei implicați în cazuri precum cele la care am făcut referire.

În încheiere, ne manifestăm convingerea nestrămutată în viitorul unei Românii promovată în sânul comunității europene, în urma unei profunde mutații comportamentale, în care fenomenul corupției să rămână de-a pururi o nefastă amintire.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 2:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro