Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 octombrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.142/26-10-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 19-10-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 octombrie 2004

5. Dezbaterea moțiunii simple cu tema "NU, subordonării media de către Guvernul Năstase; DA, libertății de exprimare" (respingerea moțiunii).

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Stimați colegi, începem dezbaterile la moțiune... S-au înscris la cuvânt, fără a fi lista închisă, desigur, în cadrul spațiului de timp acordat...

Aveți vreo chestiune prealabilă, doamna deputat...? Vă rog.

 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Chestiune de procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Monica Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Cu tot respectul și pentru dumneavoastră și pentru colegii mei, dar nu putem să dezbatem o chestiune atât de importantă cum este libertatea de exprimare și dreptul la informare cu o sală goală. Și atunci, eu o să vă rog să luați măsurile necesare pentru a dezbate o chestiune serioasă, într-un cadru adecvat. Vă rog frumos!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, vă admir bunăvoința și transparența și tot în mod transparent v-aș ruga să vă uitați și dumneavoastră în spatele dumneavoastră, ca să vedeți dacă grupul dumneavoastră parlamentar este prezent.

 

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

În egală măsură! Nu mă refeream la P.S.D., la U.D.M.R., la P.R.M.! Mă refeream la o sală întreagă, la Camera Deputaților!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Cred că sunt în asentimentul colegilor, în primul rând prezenți, dar și al celor absenți, că problema în dezbatere este deosebit de importantă și nu putem să o neglijăm. Poate, însă, că fiecare dintre noi are o impresie subiectivă asupra conținutului moțiunii și fără să mă refer la colegii de la P.N.L., P.D., P.S.D. sau P.R.M., poate nu-i interesează acest conținut. Nu putem să facem un proces de intenție, să mă ierte doamna colegă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Îi rog pe toți liderii grupurilor parlamentare să-și invite în sală colegii. Îi rog pe cei care sunt pe sală să poftească înăuntru și să-mi exprim speranța că dezbaterile care vor începe vor fi atât de interesante încât îi vor strânge în sală pe toți.

Are cuvântul din partea Grupului parlamentar al P.S.D. domnul Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să fiu și eu de acord cu cei care au vorbit mai înainte, sala este goală, pentru că, de fapt, suntem într-unul dintre momentele, să zic așa, cele mai penibile, cele mai ciudate din Parlamentul României, momentul în care ieri am avut subiectul în discuție, astăzi discutăm ceea ce, de fapt, s-a expus ieri.

Suntem nevoiți să discutăm azi, de fapt, fără a avea subiectul în față. Subiectul a fost ieri. Eu, personal, nu pot să fac așa ceva și probabil că mulți dintre colegii noștri nu pot să facă lucrul acesta și, de aceea, probabil că nu sunt prezenți în sală.

Totuși, pentru că trebuie să avem un subiect, am să spun: probabil că astăzi discutăm moțiunea care este. Moțiunea care este, pentru că cineva a avut nevoie să fie. Este pentru că, așa cum se întâmplă în alianță, atunci când cineva dintre ei are nevoie să fie, alianța este pentru ei. Alianța este pentru oamenii ei, în primul rând.

În aceste condiții, ieri am asistat la unul din cele mai interesante momente, una dintre cele mai interesante cereri din Parlamentul României.

Am auzit o frază de tipul: dacă nu discutăm în trei minute, îmi iau oamenii și plec. Nu conta că aveam de discutat lucruri de care depindea buna desfășurare a campaniei electorale, cum este comisia pentru timpii de antenă, aveau termen final ieri. Nu contau nici alte lucruri, ci conta faptul că pierdeam sau pierdeau colegii noștri, semnatarii moțiunii, ultimele ediții ale ziarelor, ale jurnalelor de noapte, ale talkshow-rilor și așa mai departe. Pentru că, bineînțeles, oamenii trebuiau să se ducă liniștiți la culcare. Alianța veghea pentru ei! Și oamenii s-au dus liniștiți la culcare, pentru că, așa cum am spus mai devreme, alianța veghează.

Situația aceasta este emblematică pentru cei care au semnat moțiunea, pentru colegii noștri din alianță, pe care-i interesează doar imaginea și nu subiectul.

Totuși, am considerat, deși în mod normal ar trebui și probabil acesta este sentimentul celor care n-au venit în sală și a multora din cei care sunt în sală, că, de fapt, ar trebui să trecem direct la votul final și să nu mai dezbatem nimic. Totuși, consider că trebuie spuse câteva cuvinte la această moțiune, deoarece tema este foarte importantă, iar momentul este extrem de interesant ales.

Am să încep referindu-mă la temă: libertatea de exprimare, libertatea presei, liberul acces la informații.

Cei care au trăit înainte de 1989 probabil că nu au uitat ce a însemnat presa scrisă din acea vreme și mai ales ce programe, dacă putem să le numim așa, erau la Radio-Televiziunea Română. Cei care au trăit Revoluția din decembrie 1989 nu pot, probabil, uita faptul că unul din primele deziderate ale acestei perioade a fost tocmai libertatea presei și implicit liberul acces la informații.

Ce s-a întâmplat de atunci și până astăzi? Au apărut sute de posturi private de televiziune, de radio, mii de publicații independente deservite de câteva mii de ziariști profesioniști, a fost reglementat spațiul audiovizual care este coordonat de autoritatea independentă, conform practicilor europene. A apărut o lege care reglementează liberul acces la informațiile publice. Sunt pași serioși care s-au făcut în România de-a lungul acestor 15 ani, în a edifica un spațiu informațional liber și corect. Se poate afirma, fără îndoială, că din acest punct de vedere, România anului 2004 nu seamănă cu cea din 1989, dar, pe de altă parte, că avem unul dintre cele mai dezvoltate spații informaționale din Europa de est. Faptul că am ajuns aici este meritul tuturor parlamentelor, tututor parlamentarilor din toate legislaturile după 1989 și a tuturor guvernelor care au existat în această perioadă.

Și atunci, de ce această moțiune? Pentru că, evident, nu este suficient. Pentru că suntem încă departe de o situație ideală.

În aceste condiții este evident că există probleme și că rezolvarea lor este imperios necesară.

Aceasta înseamnă că este nevoie de o dezbatere publică, permanentă, dezbatere la care să participe întreaga clasă politică, societatea civilă și mai ales reprezentanții mass-mediei româești.

Dezbateri de acest tip ar trebui să genereze soluții pe care clasa politică să le pună în practică și numai așa putem face pași clari în îmbunătățirea acestui mediu informațional.

Pe de altă parte, trebuie spus că după 1989 nu s-au edificat clasamente în care un partid să fi fost declarat campion și altul să să afle la retrogradare. Simplul fapt că la un moment dat un partid s-a aflat în opoziție nu i-a conferit și nu-i conferă automat coronița de cavaler al luptei pentru libertatea presei.

Cred că fiecare dintre noi a făcut și lucruri bune, dar și greșeli și abuzuri și nu cred că avem memoria atât de scurtă sau atât de selectivă, încât să le fi uitat.

În aceste condiții, în loc să ne înjurăm în numele unor idealuri pe care toți le-am încălcat cândva și să oferim încă o dată populației acestei țări un spectacol care nu ne face cinste și nu ne urcă în ochii oamenilor, ar fi mult mai productiv și, în mod cert, mult mai bine pentru toți să ne așezăm la masa rotundă și să vedem împreună ce este de făcut.

Nu vreau să intru în detaliile acestei moțiuni, deși multe lucruri afirmate în aceasta ar merita răspunsuri acide, fie și numai pentru că dovedesc o totală necunoaștere a problematicii sau, mai grav, dovedesc rea-credință.

Totuși, există câteva lucruri la care am să mă refer.

Nicăieri în cele 162 de pagini, cu anexe cu tot, ale Raportului de țară nu se vorbește de faptul că situația din acest domeniu reprezintă un obstacol de netrecut în calea integrării europene. Fac această precizare recunoscând, așa cum am făcut-o de la bun început, că există probleme în acest domeniu și dacă acestea nu se rezolvă, România va avea greutăți în relația cu Uniunea Europeană dar, totodată, și cu credința că nu poți vorbi de corecta informare a cetățenilor utilizând sferturi de adevăr sau chiar dezinformând.

Toate exemplele care sunt date, cu excepția situației de la S.R.T.V după dezbaterea raportului acesteia în comisiile parlamentare și cele legate de "Evenimentul Zilei" și "România Liberă" sunt din anii 2001-2003, iar marea majoritate a lor au fost deja rezolvate, fie de Parlament, și aici nu trebuie neglijată contribuția decisivă a Grupului P.S.D., fie de Guvern, fie în colaborare cele două instituții.

Semnatarii acestei moțiuni invocă presiunea societății civile în rezolvarea acestor situații, dar uită că tocmai acesta este rolul reprezentanților opiniei publice, și anume acela de a corecta greșelile clasei politice.

Eu cred că este important că atât Guvernul Adrian Năstase, cât și Grupul parlamentar P.S.D. au dovedit voință politică în corectarea erorilor semnalate.

În ceea ce privește C.N.A-ul, nu pot să nu remarc confuzia în care se află semnatarii moțiunii și totala lipsă de stăpânire a termenilor specifici de care dau dovadă aceștia. De asemenea, nu pot să nu remarc faptul că actuala conducere a C.N.A. s-a prezentat până acum de două ori în fața Parlamentului și a absolvit examenul "Magna cum laude", primind acest calificativ, inclusiv din partea opoziției.

Semnatarii atacă posturile de radio, cum ar fi Europa FM, insinuând că ar fi proprietatea unor companii care nu au nimic de-a face cu audiovizualul sau cltura, neavând curiozitatea, măcar pentru buna informare a opiniei publice, să se uite pe site-ul acestuia, pentru că atunci ar fi remarcat că este vorba de unul dintre cei mai mari editori de presă și carte din lume și unul dintre cei mai mari proprietari de posturi de radio și televiziune din Europa.

Tot atât respect față de acuratețea informațiilor utilizate o au semnatarii moțiunii atunci când vorbesc despre principalele postri de televiziiune, ignorând faptul, ușor de verificat, de asemenea, că PRO TV și Antena 1 sunt cu datoriile achitate la zi, ceea ce este, probabil, valabil pentru toate celelalte posturi private centrale.

Al doilea lucru la care am să mă refer este momentul care a fost ales pentru a discuta această moțiune. De ce a fost depusă această moțiune acum și nu atunci când unele din problemele ridicate de semnatarii moțiunii erau actuale? Este evident de ce! Pentru că se vorbește despre aceste lucruri în raportul de țară și toată lumea știe că invocarea unor instituții internaționale dă greutate celor afirmate, chiar și atunci când afirmațiile făcute de aceste instituții sunt răstălmăcite de cei care le utilizează. Dar mai ales pentru că suntem în plină campanie electorală. Și în campanie electorală orice mijloc este bun pentru a câștiga puterea. În astfel de momente, populismul este la el acasă și în astfel de momente consideră semnatarii moțiunii că se pot face afirmații fără nici un fel de acoperire, cum ar fi faptul că o eventuală guvernare a Alianței P.D.-P.N.L. nu va permite ca administrația centrală, administrația locală, societățile care au cât de cât capital de stat, precum și orice alte instituții ale statului să cheltuiască bani pe publicitate. Afirmație fără nici o legătură cu realitatea și semnatarii acestei moțiuni știu foarte bine acest lucru.

Și atunci ce urmărește moțiunea? Prin o amalgamare de realități, jumătăți de adevăr, lucruri deja rezolvate, informații false și insinuări, autorii moțiunii încearcă să inducă imaginea unui P.S.D. și a unui prim-ministru care au și pun în aplicare un plan diabolic de subordonare a mediului informațional și de cenzurare a informațiilor pentru a-și menține puterea. Dar tocmai acest lucru, precum și modul selectiv și interesat în care sunt manipulate informațiile și nu în ultimul rând momentul ales pentru a avea loc această dezbatere trădează adevărata intenție a autorilor.

De fapt, această moțiune este o încercare populistă și politicianistă de a atrage electorat și o simpatie a mass-mediei, în scopul preluării puterii de către Alianța P.N.L.-P.D. În fond, moțiunea, din acest punct de vedere, nu este altceva decât o ilustrare perfectă a proverbului: "Chelul - și nu fac nici o insinuare aici - își pune mâna în cap".

În concluzie, putem spune că textul acestei moțiuni este la fel de fantezist și de coerent ca și programul de guvernare al Alianței P.N.L.-P.D., amândouă putând fi caracterizate, parafrazând un celebru vers al lui Eminescu: "Azi le vedem și nu sunt".

Grupul P.S.D. din Camera Deputaților nu va vota această moțiune și aceasta nu numai pentru că este tendențioasă, inexactă, ambiguă, profund populistă și politicianistă, ci pentru că prin ea nu se încearcă rezolvarea unor probleme existente în societatea noastră, ci numai câștigarea de capital electoral, acum în pragul alegerilor.

Totuși, Partidul Social Democrat recunoaște și susține necesitatea organizării unor dezbateri publice la care să participe, alături de partidele politice, societatea civilă, ziariștii și conducătorii mass-mediei românești, dezbateri care să aibă și să pună în discuție teme ca: libertatea presei sau liberul acces la informații.

Scopul acestor dezbateri ar trebui să fie îmbunătățirea cadrului instituțional care guvernează mediul informațional românesc și nu câștigarea de capital de imagine pentru unul sau altul din partide.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Partidului Social Democrat)

Domnul Valer Dorneanu:

Ați consumat 17 minute, stimate coleg, din timpul afectat partidului dumneavoastră. Are, în continuare, cuvântul, din partea Grupului P.R.M., domnul Bolcaș Lucian, liderul grupului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am văzut că autorii moțiunii, cât și cei care au răspuns, au început bătălia prin motto-uri care de care mai hazlii. Practic, este o bătălie a motto-urilor la această moțiune. Și atunci m-am gândit și eu să încep cu un motto. N-am găsit ceva adecvat și am apelat la buna și bătrâna înțelepciune românească și singurul motto pe care-l puteam găsi este: "Ce ție nu-ți place altuia nu-i face". Cred că aceasta caracterizează atât moțiunea, cât și răspunsul.

Vreau să precizez de la bun început că reprezentanții Partidului România Mare vor vota ideea acestei moțiuni, pentru că nouă, mai mult decât oricui, ne este dragă și sfântă libertatea presei. Suntem un partid care s-a născut dintr-o mișcare națională generată de o revistă. Suntem un partid care înțelegem să afirmăm deschis și răspicat toate opiniile noastre. Suntem un partid pentru care libertatea de exprimare nu trebuie să cunoască nici un fel de îngrădire.

Din acest punct de vedere, vom vota ceea ce de principiu propune această moțiune. Dar, vorbind despre conținutul său concret, trebuie făcute anumite precizări: se vorbește pe drept cuvânt în moțiune despre presiunile economice care se fac pentru a se îngrădi libertatea de exprimare. Și eu consider că aceste presiuni economice, la ora actuală, într-un sistem de economie de piață, sunt cele mai periculoase dintre toate cele care se pot face. Dezavuăm categoric aceste presiuni economice, pornind de la ideea care le-a inițiat. Această idee - dați-mi voie să citez - constă în următoarele: "În Constituție se spune că o publicitate nu poate fi suprimată, dar poate fi suprimată financiar de noi, care putem pretinde daune morale". Revista "22", 19 - 25 ianuarie 1999, autorul acestui îndemn de încălcare a Constituției era ministrul de justiție atunci, proeminentul liberal al inițiatorilor moțiunii, domnul Valeriu Stoica. De aici au început marile presiuni economice, în primul rând, pentru sugrumarea libertății presei.

Cât timp domnul Valeriu Stoica este o proeminentă figură a Partidului Național Liberal nu există credibilitate în ceea ce privește afirmațiile din această moțiune.

Vreau să vă spun că această lecție a servit foarte bine și actualilor guvernanți. În răspunsul domnului ministru, abil construit, am remarcat împrejurarea că s-a îndoit de necesitatea achitării tuturor datoriilor la stat a trusturilor de presă, care ar duce la falimentarea acestora. Pentru că, spunea domnia sa, astfel vom sugruma libertatea presei. E cealaltă față a medaliei.

Dar dacă un post de televiziune, cum este PRO TV-ul, este înfeudat în datorii față de stat, iar Guvernul în mărinimia sa, folosind și majoritatea parlamentară pe care o acuz aici de complicitate, eșalonează și iartă miliarde de lei datorie, aceasta nu este o presiune economică? Eu spun că nu. Este șantaj, domnilor! Și de aceea PRO TV-ul este la ora actuală un post guvernamental.

Această continuitate în sugrumarea libertății presei, de la guvernarea liberală la cea pesedistă, a fost remarcată, poate involuntar, și de colegul meu, domnul Sassu, care cerea "să nu ne batem degeaba pentru diverse încălcări de principii de care poate ambii suntem vinovați".

Da domnilor, ambii sunteți vinovați de încălcări de principii și de aceea îmi permit, în numele Partidului România Mare, care nu poate să-și asume această vină și care întotdeauna a militat pentru libertatea presei să spun: vinovăția dumneavoastră este demonstrată și de votul nostru pentru această moțiune. S-a vorbit la un moment dat în conținutul moțiunii, în mod contradictoriu, de o situație. Pe de o parte este căinat bietul Consiliu Național al Audiovizualului care este permanent supus la presiuni, săracul de el, iar pe dea altă parte, se vorbește despre transformarea televiziunii publice într-o televiziune de partid. Așa este! Este o televiziune de partid și vinovat este CNA-ul! Regula treimii pe care a introdus-o, o aberație matematică, care nu păcălește pe nimeni, a permis ca într-un simplu jurnal de actualități, în medie, chipul domnului Adrian Năstase să apară de circa cinci ori. Este prea mult! Și mă mir că un om care este în primul rând profesor universitar nu sesizează că Horațiu a avut dreptate: "Este o limită în toate!" Dincolo și dincoace de ea, începe răul.

S-a mai vorbit despre ineficiența aplicării Legii transparenței sau a Legii privind accesul la informația publică, mai corect, și în aceste condiții s-a dat și un răspuns cu privire la modul în care funcționează această lege și care evident că mai trebuie îmbunătățită, în funcționarea sa.

Domnilor colegi,

Mă adresez dumneavoastră la acest sfârșit de legislatură, avem prea multe legi care nu funcționează în punerea lor în aplicare și cred că nu vedem pădurea din cauza copacilor. Principala deficiență nu constă în maniera de punere în aplicare, principala deficiență constă în lege. Principala deficiență este a autorilor acestei legi, care n-au putut să o construiască de maniera în care ea poate să fie irevocabil pusă în aplicare.

Repet și închei, vom vota această moțiune pentru a ne demonstra punctul de vedere de principiu. Vom vota această moțiune, care învinovățește în egală măsură pe autori și pe guvernanți.

Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Ați fost cronometrat 11 minute, distinse coleg, din cele care se cuvin partidului dumneavoastră.

Are, în continuare, cuvântul doamna Monica Octavia Muscă.

Sunt mai ușoare documentele cu care vă prezentați acum, decât tabloul de ieri...

Doamna Monica Octavia Muscă:

Din păcate, grea este problema, nu documentele. Din păcate, spun, și chiar foarte grea și foarte gravă și tare e supărător și trist și pot să spun fără speranță să se trateze o chestiune atât de serioasă așa de neserios.

Și pentru că Alexandru Sassu (iată, are și drept la replică, spunându-i numele) a venit cu maxime, am să-i spun și eu una, care se adresează în egală măsură Guvernului PSD Adrian Năstase și situației din România la ora actuală: "Este mai bine ca întemeiat pe realități să-ți învingi iluziile, decât întemeiat pe iluzii să învingi realitatea". Din păcate, asta se întâmplă la ora actuală!

S-a spus aici, ieri, de către Guvern că această moțiune și în general problema libertății de exprimare, așa cum o punem noi, este o chestiune de demagogie. Ei, bine, înseamnă că de 3 ani încoace rapoartele Comisiei Europene în privința libertății de exprimare fac ceea ce facem și noi: demagogie! Înseamnă că rapoartele Departamentului de Stat SUA, care incriminează lipsa de libertate de exprimare în România fac demagogie! Înseamnă că toate rapoartele organizațiilor neguvernamentale prestigioase, internaționale și naționale, cum sunt Freedom House, Human Rights Watch ș.a.m.d. fac demagogie!

Și pentru a nu rămâne la nivelul afirmațiilor, așa cum se întâmplă cu răspunsul Guvernului, care face doar afirmații, fără să aducă nimic în sprijinul lor, am să vă citez din rapoartele de țară, care, din 2001, spun același lucru: trag un semnal de alarmă cu privire la libertatea de exprimare în România și la dreptul la informare. În 2002, ca să nu o iau chiar din 2001, se spune clar, în raportul Comisiei Europene, că: "Trebuie luate măsuri pentru asigurarea libertății de exprimare în România". În 2003, se spune: "Sunt necesare în continuare eforturi sporite pentru a consolida libertatea de exprimare".

Din nefericire, în 2004, raportul de țară nu se mai referă doar la o chestiune generală, ci dezvoltă în mai multe alineate diferite domenii în care libertatea de exprimare în România și libertatea presei este în pericol. Se spune, citez doar unele dintre aceste alineate: "Există de asemenea rapoarte credibile asupra aleșilor locali, care utilizează funcția publică pentru a influența politica editorială a ziarelor locale, radiourilor și posturilor tv, prin acordarea selectivă a contractelor de publicitate organizațiilor publice. Un raport publicat recent sugerează că aceeași politică prevalează și la nivel național". Iată, deci, că raportul de țară incriminează felul în care se acordă publicitatea de stat, publicitatea publică, fără criterii și, pur și simplu, pe motive politice.

Tot în raportul de țară se spune: "Pe perioada acoperită de acest raport - deci, e vorba de anul 2004 - cazurile de atacuri fizice serioase asupra jurnaliștilor au crescut. Jurnaliștii de investigații ai jurnalelor locale au fost ținta principală. Această tendință e deranjantă și până la acest moment investigațiile au avut succes limitat".

"În concluzie - citez tot din raportul de țară - în ceea ce privește libertatea de exprimare, situația legală a jurnaliștilor s-a îmbunătățit, dar situația economică a multor organizații mass-media rămâne precară și este necesară continuarea eforturilor pentru a garanta independența media."

Același lucru îl întâlnim și în rapoartele de țară ale Departamentului de Stat al Statelor Unite: în anul 2002, e o dezvoltare serioasă privind lipsa de independență și presiunile făcute de către Guvernul PSD asupra instituțiilor de media. Citez din anul 2002: "În general, presa și televiziunea au reflectat opiniile politice ale proprietarilor, televiziunea și radioul public sunt înclinate de partea Guvernului. De exemplu, în decembrie 2001, partidul de guvernământ a forțat schimbarea conducerii radioului public, care fusese numită de fostul Guvern, noua conducere reflectând viziunea partidului aflat la guvernare". Tot în raportul din 2002 al Departamentului de Stat al Statelor Unite se vorbește și despre "Ziarul de Vrancea", care a avut: "Jurnaliștii hărțuiți și supuși la diferite presiuni de către oficalitățile locale ale PSD, președintele Consiliului județean Vrancea, prefectul de Vrancea".

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă, ați depășit deja cu 2 minute. Vă mai oferim 2 minute din bugetul de timp al PSD-ului, pentru a încheia, pentru a vorbi despre libertatea de exprimare.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mai am minute și de la Partidul Democrat.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aveți cum să aveți mai multe, pentru că Partidul Democrat nu a vorbit încă. Nu mai ia cuvântul nimeni de la Partidul Democrat?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Înțeleg din prima, în ciuda aparențelor, înțeleg ușor.

În anul 2003, se spune foarte clar: "Plângerile frecvente ale oficialilor partidului de guvernământ sugerează că autoritățile pot utiliza în mod abuziv pedepse, ca amenzi grele, pentru a restricționa aceste drepturi", ceea ce s-a întâmplat.

Se mai spune, de asemenea: "Autoritățile au ridiculizat sau reprimat pe acești critici, mai degrabă decât să răspundă substanței serioase a criticii". Exact ceea ce se întâmplă și astăzi cu privire la moțiune.

Stimați colegi,

Din păcate, România are o mare problemă cu libertatea de exprimare și, pe cale de consecință, dreptul la informare corectă a cetățenilor. Evoluția din 2001-2004 este în defavoarea libertății de exprimare și a dreptului la informare. Guvernul PSD Adrian Năstase, în răspunsul la moțiune, nu recunoaște realitatea, ceea ce se traduce prin lipsă de responsabilitate și, în egală măsură, prin imposibilitatea de a se îndrepta lucrurile. Nu ne dau nici o speranță că lucrurile se vor putea îndrepta!

Guvernul, de fapt, în răspunsul lui, a încurcat și guvernele, a încurcat și timpul în care se află. A vorbit despre 1996-2000, în loc să răspundă la întrebările puse de moțiunea care se referea la activitatea Guvernului 2000-2004.

De fapt, din nefericire, n-au răspuns la problemele puse de moțiune. Ce se întâmplă cu încălcarea Legii nr. 504 a audiovizualului de către Guvernul României, prin Ministerul Comunicațiilor? Nici o vorbă pe tema aceasta! Despre publicitate? Doar afirmații, fără nici un fel de explicații privind publicitatea.

Libertatea de exprimare și dreptul la informare sunt minimalizate de Guvernul PSD Adrian Năstase și de vorbitorii PSD. Nu mă miră, așa s-a ajuns la deteriorarea celor două drepturi fundamentale ale omului prevăzute și în Constituție.

Guvernul PSD vorbește despre Principiile de la Johannesburg, dar nu le înțelege și nu le aplică. E vorba de respectarea principiului transparenței și a unui alt principiu: "Cea mai protejată critică este critica la adresa guvernanților". Asta nu înțelege Guvernul PSD Adrian Năstase!

E suficient să amintesc câteva acțiuni, tulburătoare pentru întreaga lume, nu numai pentru cei din România. În momentul în care a apărut un Armaghedon cu privire la Adrian Năstase, cei care au dat drumul acestui Armaghedon, unde era vorba de o opinie, au fost arestați! Cu alte cuvinte, delictul de opinie încă se mai practică în România! E vorba de cazul Ciuvică. Să nu mai vorbesc de domnul Agathon și domnul Ioan Mircea Pașcu, care încearcă să oprească anchete ale jurnaliștilor, însoțind această acțiune de amenințări.

Cât privește publicitatea de stat, amintesc aici că Alin Teodorescu, care este cancelarul primului ministru, a spus în direct, într-o emisiune televizată, că este imposibil să dai publicitate unui ziar care te critică. Același lucru, din păcate, l-a spus și domnul Adrian Năstase, într-o altă emisiune în direct, spunând următorul lucru: "Considerați că atitudinea Guvernului care plătește publicitate și dă publicitate la niște ziare care îl înjură permanent este o atitudine inteligentă?" Publicitatea, domnule Adrian Năstase, nu se dă în funcție de cât critică sau nu critică un ziar, ci pe niște criterii bine stabilite și în funcție de publicul țintă. Cu alte cuvinte, din banii publici dumneavoastră nu vă faceți reclamă, nu pedepsiți anumite instituții de media, dându-le sau nedându-le publicitate de stat.

De altfel, atitudinea Guvernului se vede și în documentul...

Voci din PSD:

Timpul!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată doamnă,

Eu știu că așteptați cu mare ardoare să vă întrerup...

Doamna Monica Octavia Muscă:

...pe care domnul Benejariu și Guvernul l-au discutat și care dădea putere domnului Adrian Năstase, ca, în vârful pixului lui, așa cum în vârful pixului lui Mischie au stat banii pentru județ, ei, bine, în vârful pixului domnului Adrian Năstase urmau să stea banii de publicitate și contractele de publicitate.

Voci din PSD:

Timpul!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimați colegi,

Îmi face impresia că este absolut inutil...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, îmi face impresia că dumneavoastră abuzați de orice prevedere regulamentară!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Închei acum, domnule președinte, am încheiat, ați mai vorbit și dumneavoastră între timp...

Îmi face impresia că este absolut inutil și ce face Comisia Europeană în rapoartele de țară, e inutil ce am făcut noi de-a lungul anilor privind libertatea de exprimare, e inutil faptul că sunt atâția jurnaliști agresați, e inutil să vorbim, atâta vreme cât Guvernul PSD Adrian Năstase și membrii partidului de guvernământ nu recunosc o realitate pentru a o putea îndrepta.

Încă o dată, mie mi se pare lipsă de responsabilitate și, încă o dată, cred că nu e nici o speranță, decât, eventual, schimbarea. Mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

Domnul Valer Dorneanu:

Partidului Democrat i-au mai rămas de la colegii de alianță 5 minute, pe care le utilizează domnul Adrian Gurzău.

Domnul Adrian Gurzău:

Doamnelor și domnilor,

Prea multe nu mai sunt de spus, legat de moțiune. Aș vrea să vin cu două completări, doar.

Îngrădirea libertății de exprimare este mult mai gravă pe plan local, acolo unde presa locală este influențată de administrația locală, iar baronii locali o subordonează. Cred că ar trebui discutat mult cu acești ziariști dacă au posiblitatea să exprime liber ceea ce gândesc, ceea ce doresc să publice sau totul se realizează prin comenzi, de multe ori plătite din bani publici.

Aș vrea să închei cu două citate, din partea unor personalități publice internaționale, care sunt recunoscute ca militanți și, în multe cazuri, au luat atitudine față de modul în care, în România, libertatea de exprimare suferă.

Domnul Michael Guest, omul anului 2003, spunea într-un interviu că: "Nici o personalitate politică nu ar trebui să poată spune unei emisiuni de televiziune cum să-și organizeze formatul și nici un jurnalist nu ar trebui amenințat pentru felul în care prezintă o personalitate politică. Nici un ziarist nu ar trebui să fie bătut în plină stradă și nu pot să-mi închipui cum unui ziarist i se poate spune, după 14 ani, că se renunță la serviciile sale".

Aceasta este poziția unui luptător pentru democrație, care nu cred că trebuie să ne lase nepăsători, pentru că vine din partea unui american. Cred că domniile lor știu mult mai bine ce se întâmplă la noi în țară, iar noi ne facem că nu vedem acest lucru.

Un alt congresman american, Christopher Smith, spunea că a patra putere în stat nu poate să critice liderii politici: "Acești corupți vor înșela, vor minți, chiar fura în voie, fără să aibă teamă că vor fi penalizați prin lege. Defăimarea persoanelor publice, în special Guvernul și primul ministru, președintele, (...) iar liberul flux al informațiilor, în momentul de față, este îngrădit în România".

Christopher Smith s-a referit în special și la situația din țara noastră, apreciind că: "În separarea binelui de rău este esențială critica". Domnia sa este îngrijorat de faptul că presa în România a făcut un pas înapoi în ultima perioadă.

Cred că există motive de îngrijorare, pentru că sunt năravuri care nu au condus la eliminarea la eradicarea acestei implicări a politicului în mass-media.

 

Domnul Vasile Bleotu (din sală):

Gata! Îți ajunge! Mai ai?

Domnul Adrian Gurzău:

Domnilor,

Chit că ridicularizați această problemă, care este esențială, sper că colegii din celălalt Parlament au să fie mai înțelegători cu ceea ce înseamnă libertatea de exprimare, inclusiv a colegilor lor. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Árpád Márton.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi semnatari ai moțiunii,

Ieri, când ne-am întâlnit să discutăm despre modul în care vom dezbate în continuare această moțiune, doamna Mona Muscă a spus că citirea moțiunii necesită 20 de minute, la care eu am zis că nu, 40. În final, știe toată țara, a durat 45 de minute, nu m-am gândit la cele 5 minute care au intervenit din cauza pe care o știm cu toții.

Care e problema? Tocmai aici vreau să ajung, se pare că doamna ori a dorit să informeze despre altceva decât conține moțiunea ori nici domnia sa nu știa ce conține exact moțiunea.

 

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Aceasta este adevărat!

Domnul Francisc Árpád Márton:

Eu mă voi limita la cea de a doua fațetă, pentru că eu sunt bine intenționat și am pretenția că dacă domnia sa ar fi știut ce conține această moțiune n-ar fi susținut-o. Din păcate, însă, ea a fost citită și a ridicat o minge înaltă PSD-ului, care a reușit să desființeze toate punctele din moțiune, deși sunt câteva probleme mari și importante legate de presă, pe care ar trebui să le dezbatem, dar nu într-o asemenea dezbatere politicianistă, ci cu aplicare.

Vă dau un singur exemplu. Într-adevăr, Uniunea noastră deja a propus ca tot ce ține de t.v.a. în domeniul culturii să fie redus la 5%. Aceasta este o rezolvare a problematicii din presă, a situației financiare din presă și trebuie să fie realizată pe cale legislativă în Parlamentul viitor.

Dar să revin la câteva probleme adevărate din această moțiune.

Într-adevăr, ne-am zbătut cu toții ca să redăm autoritatea CNA-ului și, doamnă Mona Muscă, împreună am reușit. Nu cred că e bine ca dumneavoastră să spuneți că ceea ce am făcut noi împreună în Comisia pentru cultură nu a fost o reușită. Într-adevăr, s-a venit cu un proiect de lege greșit, dar, credeți-mă, ceea ce scrieți aici dumneavoastră, în concluziile acestei moțiuni, în care susțineți că: "Toate deciziile importante în domeniul audiovizualului sunt luate de Ministerul Telecomunicațiilor" nu corespunde realității din legea pe care am votat-o împreună, pentru că ele sunt doar de ordin tehnic. Indiferent dacă este în mâna autorității, care, și în legea respectivă era subordonată aceluiași minister sau este în subordinea ministerului.

Altă problemă. Noi, împreună, am reușit să rezolvăm situația Rompresului și alte asemenea, într-adevăr, încercări de subordonare a presei. Dar, credeți-mă, în România nu există lege care să limiteze libertatea exprimării. Nu există o astfel de lege! Și dacă puteți să-mi arătați, atunci, sunt de acord cu dumneavoastră.

Și, în final, ce ne propuneți dumneavoastră aici, cu ce ar trebui să fim noi de acord? Pe de o parte, prin faptul că trebuie să se ia toate sumele cu care sunt datoare anumite organe de presă, imediat și necondiționat, doriți să fie desființate Pro TV-ul, Acasă și alte asemenea instituții. E bine să știe întreaga țară că asta doresc semnatarii acestei moțiuni!

Mai departe și citez de aici, nu știu dacă ați citit cu atenție ce ați propus: "Să dispună Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor retragerea frecvențelor scoase la concurs de către CNA și sistarea acordării oricăror avize tehnice sau licențe de emisie". Deci, "retragerea frecvențelor scoase la concurs de către CNA", fără nici o arătare a datei de când. Deci, practic, vreți să desființați întreaga medie electronică privată din România, rămânând doar postul public de radio și tv! Asta nu doriți dumneavoastră, dar asta ați scris! (Vociferări ale doamnei deputat Monica Octavia Muscă.) Păi, aceasta este logica pe care o aveți dumneavoastră!

 

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Nu ați înțeles bine!

Domnul Francisc Árpád Márton:

Nu are nici un secret, limba română, în acest domeniu este clară și fără echivoc! Vreți să se retragă...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Árpád, vreți să vă opriți puțin?

Distinsă colegă,

Atunci când sunteți la tribună și suportați interpelări mult mai ușoare decât cea pe care o provocați dumneavoastră acum, nu vă mulțumește!

 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Dar dumneavoastră nu interveniți atunci!

Domnul Valer Dorneanu:

Am intervenit și atunci!

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Eu văd în felul următor, dacă am un text care zice: "Retragerea frecvențelor scoase la concurs de către CNA", înseamnă că toate frecvențele acordate de CNA trebuie să fie retrase, deci, tot segmentul privat.

Mai departe. Dumneavoastră doriți să nu se aplice prevederile legale din Legea dreptului la informații, din Legea licitațiilor și alte asemenea legi, care obligă statul român să facă publicitate în presa scrisă. Deci, doriți să nu se mai facă, aveți o astfel de prevedere.

Mai mult, doriți să privați presa scrisă de astfel de posibilități de a primi bani, susținere din partea statului.

Și o ultimă observație, ceea ce ați și rezovat și ați și realizat prin Legea privind alegerea Parlamentului, a aleșilor locali și a președintelui, în care presa nu mai poate lua nici un ban din publicitate electorală, care, iarăși, a lovit în presa românească.

Deci, noi nu vom vota o moțiune prin care se dorește desființarea presei din România. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din majoritate.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Începem runda a doua a luărilor de cuvânt. Din partea PSD-ului, are cuvântul domnul Octavian Mitu.

Domnul Octavian Mitu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Preocuparea față de problema libertății de exprimare este legitimă, indiferent cine ar exprima-o. De altfel, libertatea de exprimare constituie o problemă recurentă, atât în România, cât și în majoritatea țărilor cu tradiții democratice însemnate și devine cu atât mai mult importantă în momentele politice majore.

De aceea, apreciem reacția opoziției și credem în necesitatea demersului său, sperând că și dânșii vor crede în sinceritatea și disponibilitatea noastră. Nu înțelegem însă de ce tocmai acum s-au intensificat aceste preocupări, în condițiile în care acuzele majore aduse actualului Guvern nu sunt de dată recentă. Mai bine zis, ne vine greu să înțelegem de ce o problemă atât de gravă cum este libertatea de exprimare este folosită pentru a dobândi vizibilitate publică în scop electoral.

Inițiatorii moțiunii care face obiectul intervenției de față acuză PSD de monopolizarea discursului public, prin măsuri de ordin legislativ, economic și financiar, prin încercări de subordonare a mass-media ce ar risca să compromită intrarea României în Uniunea Europeană. Or, libertatea de expresie este un criteriu politic fundamental care nu ține de decizii conjucturale, ci de însăși esența democrației.

PSD este conștient de acest lucru și nu a făcut nici un gest în sensul îngrădirii acestei libertăți, fiind convins că altfel s-ar sinucide politic și ar intra în conflict cu interesul național. Spre exemplificare: este blamată modalitatea de alocare a fondurilor pentru publicitate prin centralizarea deciziei privind alocațiile din acest domeniu, or, măsurile luate au venit tocmai în sensul gestionării judicioase, în acord cu interesele de publicizare a anumitor norme, procese, proiecte.

Logica unei astfel de decizii este cunoscută tuturor: maximizarea investiției în publicitate în funcție de audiența fiecărei media, cum se întâmplă peste tot în lume. Deci, criteriul economic primează, nu cel politic.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, numai puțin.

Întreb colegii de la Partidul Național Liberal dacă admonestarea celor care au luat cuvântul sau au vorbit altfel decât dumnealor face parte din libertatea de exprimare sau din altceva.

 

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof (din sală):

Putem să vă răspundem. Lăsați-ne să vă răspundem.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să vă păstrați disputele pe care le aveți cu domnul Marton. (Rumoare)

Continuați, domnule deputat.

Domnul Octavian Mitu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fondurile pentru publicitate nu pot fi distribuite de o manieră populară încât Puterea să cumpere bunăvoința unor ziariști, ci funcție de utilitatea și oportunitatea alocării, responsabil, și nu discreționar, repet, funcție de tipul de media și de audiența acesteia.

De altfel, Guvernul va face publice, la solicitarea celor interesați, informațiile despre aceste alocații, conform legii, pentru a proba transparență și bună-credință.

A acuza partidul de guvernământ că șantajează mass-media prin acest mecanism de alocare este o dovadă de rea-credință.

Este vorba de o publicitate utilă, cu o miză economică și politică evidentă, în acord cu așteptările cetățenilor și cu cele ale Uniunii Europene, deoarece cotă parte din alocațiile de acest tip nu sunt fonduri publice, ci europene, ceea ce presupune maximă responsabilitate din partea decidenților.

Și guvernele viitoare vor conștientiza utilitatea publicității pentru programele lor, pentru actele de guvernare, pentru deciziile de interes public.

În ceea ce privește acuza de amestec al PSD în activitatea CNA, reamintesc faptul că în componența acestei instituții sunt și reprezentanți ai altor partide parlamentare. Nu știu să fi fost tensiuni, să se fi manifestat neînțelegeri în materie de administrare la CNA.

Cât privește cadrul normativ privind informațiile clasificate, mă văd nevoit să amintesc ceea ce inițiatorii moțiunii au uitat sau se fac numai că au uitat: Proiectul Legii informațiilor clasificate, față de care societatea civilă a exprimat rezerve, a fost elaborat în legislatura anterioară, respectiv 1996-2000. Practic, l-am preluat și l-am îmbunătățit în acord cu exigențele euro-atlantice.

Personal, ca parlamentar, am fost primul care am atras atenția la acea dată că proiectul conținea prevederi care aduceau atingere libertăților fundamentale ale cetățeanului, și îmi face plăcere să vă amintesc că eu sunt parlamentar PSD. De aceea, găsesc cel puțin bizară reacția inițiatorilor moțiunii în discuție astăzi față de această lege.

Găsesc, de asemenea, exagerată acuzația că TVR a fost transformată într-o televiziune de propagantă pentru PSD.

Acolo există autonomie editorială și un corp de jurnaliști pe care nu îi putem acuza de obediență.

În producția jurnalistică primează logica evenimențială, nu privilegierea Puterii, or actorii politici, economici care au de transmis mesaje de interes public este firesc să apară cu o frecvență mai mare decât cei care nu fac gesturi mediatizabile.

Polemici privind strategiile editoriale ale canalelor publice au mai fost. De aceea, consider oportun ca în legislatura viitoare împreună să contribuim la crearea unui cadru legislativ prin care președinții Societății Române de Radio și Societății Române de Televiziune să fie propuși de partidele parlamentare aflate în Opoziție. În acest mod, vom face un important pas spre echilibru.

Nici un om politic lucid nu poate fi interesat de jurnalismul obedient, pentru că acesta nu-i face servicii, ci dimpotrivă.

Nici un partid politic responsabil nu poate încuraja direct sau indirect jurnalismul de reverență, pentru că doar critica adusă actelor sale îl menține în atenția publică și îi oferă feed-back-ul necesar aplicării programului său politic fără derapaje.

PDS mai este blamat pentru că ar fi vinovat de tergiversarea anchetelor privind agresarea jurnaliștilor. Este, evident, o exagerare, deoarece 80% dintre cazurile înregistrate au fost rezolvate, iar celelalte sunt în curs de rezolvare. Mai precis, din cele 81 de cazuri înregistrate între anii 1999 și 2004, 65 au fost deja soluționate.

Sunt convins că în perioada următoare competiția electorală va intensifica disputele privind presa și problemele acesteia. De aceea, vă invit la o analiză lucidă a stării mass-media, a libertății presei, în acord cu realitatea, cu progresele făcute în sensul liberalizării sistemului mass-media.

Numai cu luciditate și bună-credință vom proba o maturitate politică.

În acest context, vă invit, stimați colegi, să respingeți prin votul dumneavoastră moțiunea care a făcut obiectul intervenției de față.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Ați vorbit 6 minute, domnule coleg.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PRM, doamna deputat Vasilescu Lia Olguța.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Problemele ridicate în moțiunea simplă pe care o dezbatem astăzi sunt în mare parte adevărate, iar unele dintre acestea au constituit baza mai multor comunicate și interpelări formulate de parlamentarii PRM în această legislatură.

Suntem perfect de acord cu afirmațiile potrivit cărora presa este cumpărată la modul propriu, și nu la cel figurat de politicieni care aparțin mai multor formațiuni politice, nu doar PSD, și că în unele județe ale țării diverși afaceriști mai mult sau mai puțin implicați politic intervin de multe ori brutal în politica redacțională, obligând ziariștii să exprime numai anumite puncte de vedere care le convin lor sau colegilor lor.

Județe precum Constanța, Vrancea, Bacău, Brașov, Neamț sunt exemple concludente în acest sens. Aici, diverși indivizi stabilesc ce anume trebuie să citească a doua zi în presă populația, ce știri trebuie să apară pentru a nu le crea probleme, cenzura fiind uneori la fel ca și în perioada comunistă, cu diferența că atunci când nu înțeleg de bunăvoie cum trebuie să scrie, jurnaliștii sunt agresați sau își pierd locul de muncă.

Sunt de notorietate cazurile ziariștilor Rodica Culcer, Cosmin Prelipceanu și Nadina Forga ? de la Departamentul de știri al postului de radio "Europa FM", cărora conducerea le-a cerut să nu mai transmită știri ce ar putea deranja partidul de guvernământ, al lui Traian Ungureanu de la BBC, cu care s-au solidarizat șapte colegi după ce a fost concediat pe nedrept, adevăratul motiv fiind acela că nu ar fi vrut să se compromită profesional relatând deformat anumite evenimente politice.

Mai grav este atunci însă când cenzura acționează și în instituțiile publice ale mass-media.

La postul public de televiziune din Timișoara, Brândușa Armanca, realizatoarea unei emisiuni, a fost cenzurată pentru că a citat din presa locală câteva paragrafe referitoare la cazuri de corupție. Mai târziu, ea a fost agresată de un superior de-al său și, pentru că a făcut public cazul, i s-a desfăcut contractul de muncă.

Din nefericire, se înmulțesc pe zi ce trece cazurile de agresiune asupra jurnaliștilor, în special asupra celor care realizează anchete despre cazuri flagrante de încălcare a legilor și de corupție, astfel încât aceștia nu mai trebuie să se deplaseze în zone de conflict pentru a li se pune în pericol viața. În același timp, amenințările sunt la ordinea zilei.

În ceea ce ne privește, aș dori să menționez că un membru al Organizației de tineret România Mare de la Zalău, care l-a amenințat telefonic pe ziaristul Marius Avram de la "Magazin Sălăjean" și în același timp corespondent al ziarului "Evenimentul zilei", a fost exclus din structurile noastre a doua zi, chiar dacă am avut dubii că faptele relatate despre acesta ar fi fost veridice.

Noi am încercat să ne situăm de fiecare dată de partea adevărului și am militat pentru libertatea de exprimare, deși de multe ori anumite persoane care nu au nimic în comun cu frumoasa meserie de jurnalist uită de etica profesională și prezintă distorsionat evenimentele sau nu le verifică din mai multe surse, aducând grave prejudicii unor oameni nevinovați și întinându-le imaginea.

Recent, un redactor-șef îmi povestea cum s-a ales ziarul pe care îl conduce cu o grămadă de procese de pe urma unui așa-zis jurnalist care spunea că are probe pentru tot ceea ce îi trecea lui prin cap și punea pe hârtie, iar, în cele din urmă, speriat de numărul mare de plângeri penale, a demisionat și a lăsat redacția să plătească despăgubiri de ordinul zecilor de milioane de lei persoanelor calomniate.

Nu același lucru s-a întâmplat însă cu Dan Bălășescu, redactor șef-adjunct la cotidianul "Gazeta de sud" din Craiova, care a simțit pe propria-i piele ce va să zică legea atunci când este aplicată de un judecător supărat rău pe presă. Magistratul l-a condamnat pe jurnalist într-un proces penal pornind de la plângerea prefectului de Olt Marin Diaconescu la plata a 7.000.000 de lei amendă penală și 600.000.000 de lei despăgubiri morale, în solidar cu S.C. "Media Europa" SA. De domeniul absurdului este faptul că prefectul solicitase doar 100.000.000 de lei despăgubiri pentru onoarea pătată, iar judecătorul, într-un exces de zel, l-a cadorisit cu o sumă de șase ori mai mare. Deși la vremea respectivă am cerut printr-o interpelare adresată Ministerului Justiției să corecteze eroarea din acest caz, recursul în anulare nu a fost acceptat.

În ceea ce privește referirile la CNA din prezenta moțiune, dorim să specificăm faptul că PRM a atras de multe ori atenția asupra neregulilor săvârșite de acest organism care, se vede clar, acționează numai într-o anumită direcție.

În precedenta campanie electorală am văzut cum legea este pentru unii mumă iar pentru alții ciumă. Numai videoclipurile PRM trebuiau să îndeplinească toate condițiile legale, celelalte trecând neobservate, și numai Vadim Tudor nu avea dreptul să prezinte candidații la primării sau consilii, în timp ce toți ceilalți, deși nu candidau la locale, apăreau până la intoxicare pe micile ecrane. Spaima unora de a nu veni noi la putere nu mai cunoaște limite.

În ceea ce privește publicitatea dată de Guvern cu aprobarea primului-ministru diverselor instituții de presă, considerăm că acesta este cel mai clar exemplu de mituire a mass-media și de șantaj: că sunt tăiate de la porție atunci când politicienii Puterii nu mai primesc osanale.

Este obligatorie instituirea unui control și a unei transparențe asupra modului în care se folosesc banii publici în publicitate.

Stimați colegi,

Pe fond, anumite chestiuni cuprinse în moțiunea simplă sunt reale și trebuie corectate, pentru ca cetățenii să poată primi informații corecte și să judece în cunoștință de cauză, motiv pentru care am decis votarea moțiunii. Dar nu putem să nu remarcăm faptul că semnatarii de la PNL și PD nu sunt mai departe decât politicienii atacați, cei de la PSD, pentru că, practic, și ei doresc același lucru: să cumpere bunăvoința presei în această perioadă de campanie electorală.

Ne întrebăm, firesc, de ce acum intră în dezbatere o asemenea moțiune. Nu mai pot ei de grija presei? Abia acum își dau seama că este supusă presiunilor politice, că jurnaliștii sunt agresați sau sunt amenințați? Mie mi se pare mai degrabă o infracțiune de mituire în formă agravantă.

Este adevărat că jurnaliștii trebuie apărați de agresiunea unor potentați ai zilei sau de procese intentate pe criterii aiuristice, dar de ce o faceți numai în campanie electorală, domnilor?

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimată colegă.

Celelalte grupuri parlamentare și-au epuizat timpul repartizat, potrivit algoritmului.

Urmează domnul Mihai Mălaimare, din partea Grupului PSD.

PSD a consumat până acum 23 de minute.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Înainte de a mă referi la moțiune, vreau să constat că au trecut 15 minute de la un act foarte grav comis sub cupola Parlamentului și nimeni nu s-a sesizat și nimeni nu a luat atitudine. La această tribună era domnul deputat Marton Arpad și din rândurile colegilor noștri de la PD-PNL i s-a sugerat că limba română are meandre pe care domnia sa nu le cunoaște. Este un act grav de șovinism.

Domnule deputat român de etnie maghiară Marton Arpad, te rog să primești scuzele deputatului PSD de Botoșani Mihai Mălaimare.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm în fața unei moțiuni care, ca exercițiu democratic, înseamnă, dincolo de posibile urmări, șansa de a dezbate o teză excepțională - libertatea de expresie. Numai că această șansă ne este oarecum refuzată prin faptul că ni se pune pe masă o moțiune, un document. Or, într-un film celebru se spunea: "Monseur se scrie, monseur se citește!" Am moțiune, citesc moțiune și comentez moțiune!

De la bun început, trebuie să afirm că titlul moțiunii este incorect, nedrept și, din păcate, susceptibil de a îmbrăca o simplă haină populist-electorală, reducând teza în dezbatere la condiția unei interpelări obișnuite căreia eventual i se pot scuza erori de informație sau enunțări voit demagogice.

Suntem invitați să discutăm, dar ni se atrage atenția că tema este axiomatică, subordonarea media de către Guvernul Năstase fiind în viziunea semnatarilor moțiunii un fapt care nici nu mai trebuie demonstrat.

Ce descoperim parcurgând moțiunea este că semnatarii ei sunt singurii prieteni ai media, singurii care o înțeleg, o respectă și o apără. Iertați-mă, este un captatio benevolentie obositor și, sunt convins, neconvingător. Pentru că nu sunt foarte sigur că media dorește să treacă strada, iar, dacă dorește, nu cred că are nevoie de sprijin și, în orice caz, nu de un astfel de sprijin.

Nu mă voi referi la mottoul moțiunii pentru că este evident pentru orice om că folosirea unei propoziții scoase din context, răstălmăcite cu vădită rea interpretare nu merită comentarii. Însă chiar de la început moțiunea însăși se regăsește astfel în zona derizoriului, căci pleacă, în opinia noastră, și este evident, de la o premisă absolut falsă.

Se vorbește de monopolizarea discursului politic, dar se ignoră toate monitorizările făcute de organismele specializate și se uită că Guvernul impune agenda. Și este firesc să contabilizeze o mai mare vizibilitate în contextul în care chiar Puterea a strigat, este adevărat nu cu glas foarte tare, deșteptarea.

Se vorbește de limitarea libertății de expresie prin măsuri de ordin legislativ, și mă întreb care sunt acelea, pentru că, după știința mea, inițiativele susceptibile de a veni în contradicție cu ideea de libertate de expresie nu au fost acceptate și nu s-au transformat în măsuri de ordin legislativ. Pentru că, între altele, stimați colegi, vă reamintesc, că se pare că unii ați cam uitat, nu am dorit-o în primul rând noi, parlamentarii Puterii.

Raportul Parlamentului European din februarie-martie 2004 vorbește într-adevăr despre imposibilitatea atingerii de către România a țelului aderării, dar numai: "dacă nu implementează pe deplin", între altele, și libertatea de expresie. Cu alte cuvinte, chiar acolo se recunoaște că pași fuseseră făcuți, deoarece până la un nivel de "pe deplin" se presupune că un anume stadiu fusese atins. Și, atunci, de unde până unde ideea că Guvernul Năstase a adus România în situația de a nu mai îndeplini criteriul politic de aderare? Tonul folosit ascunde o bucurie abia reținută la ideea că România nu ar apuca integrarea, iar Casandra în care vă deghizați are, din păcate, aerul unui Paris cu trecut de băiat de cartier.

Vorbe înșirate fără noimă curg cu pretenția de sentințe fără drept de apel: "Realitatea 2001-2004 este nici mai mult nici mai puțin una a limitării pieței mediatice și a încălcării fără echivoc a liberei concurențe." Ni se vădește clar modalitatea imixtiunii politico-guvernamentale în cele trei puncte. Vă mai aduceți aminte de unul și îl treceți, dar fără alineat. Se mai dă odată același citat și se declară obstacolul ca fiind de netrecut în calea integrării.

Doamnelor și domnilor,

Departe de mine ideea de a minimaliza posibile primejdii, reale încercări de primejduri. Departe de mine ideea de a ironiza pe cel care strigă temător că primejdia poate să-și producă efectele. Dar prea aveți aerul că sunteți singurii care munciți, singurii care vedeți, singurii care puteți semnaliza, singurii responsabili cu adevărul, și încă unul absolut, singurii care nu obosesc deloc strigând că nu muncim destul și nu muncim cum trebuie, așa cum eventual ați putea munci domniile voastre, dar numai cât veți fi la Putere.

În puhoiul de vorbe se năpustesc articole din ziare străine, elogii la adresa a doi eminenți jurnaliști români. Prinde bine, la o adică. Se consideră dintr-un condei că niște țări ar fi vinovate și ar intra într-o listă a rușinii la care România aderă, prin contribuția decisivă, nu-i așa, a Guvernului Năstase. Și, ca bonus, se mai inventează o țară: Tongo, așa scrie, pentru ca sentimentul de încropeală să fie cât mai clar instalat.

Raportul de țară este și el invocat, dar nu în totalitatea lui, realizările neinteresând pe semnatarii moțiunii.

Fenomenul complex al dependenței economice nu are în viziunea dumneavoastră decât un singur vinovat: Guvernul Năstase, care, dacă ar renunța probabil la publicitate, ar garanta, nu-i așa, în mod clar, atât independența financiară, cât și pe cea editorială a mediei românești.

Nu înțelegem foarte limpede cine este acuzatul: cel care dă sau cel care primește, și nici ceea ce înseamnă intervenție guvernamentală, cum se contorizează ea dincolo de supoziții, sau, mai știi, amintiri dintr-o experiență trăită cu certitudine, în soluțiile pe care tocmai le criticați.

Raportul de țară recunoaște presei scrise o mai dură atitudine față de Guvern decât cea a presei audio-vizuale, dar semnatarii moțiunii, cunoscători până la virgulă a raportului, probabil din viteză, conchid că trebuie oprită imixtiunea guvernamentală în presa scrisă și apoi în cea audio-vizuală. Este chestie de consecvență cu raportul și, aș îndrăzni să spun, chiar de stil. Dar ce mai contează stilul, când la ușă bat alegerile?

Înființarea unui Minister al Informațiilor Publice nu a fost de natură a ne entuziasma nici pe noi, parlamentarii PSD, iar transformarea lui într-un departament este semnul clar că s-a ținut cont inclusiv de opinia noastră. Dar, și așa, "minister al propagandei", cum îl numiți dumneavoastră, el a inițiat Legea accesului la informațiile publice, este adevărat, o zi mai târziu, în multe privințe chiar mai fermă decât inițiativa parlamentară similară, este adevărat, o zi mai devreme.

Cazul "Rompres" este văzut ca una din victoriile Opoziției, când tocmai graba cu care am acționat era pe cale să demoleze construcția instituțională.

Am fost, constat, mult prea îngăduitori cu un discurs care mânuia abil un laudatio de ochii lumii, căci în moțiune nu se mai spune nimic despre noi, PSD-iștii din Comisia pentru cultură, și vă întreb: ar fi trecut vreo inițiativă legislativă a Opoziției dacă noi ne-am fi comportat ca niște politruci oarecare? Și vă întreb dacă știți cum au reacționat ministrul Caramitru și membrii Comisiei pentru cultură la inițativa PSDR privitoare la monumentele istorice.

Societatea civilă invocată a fost martoră și a semnalat modul exemplar în care noi, PSD-iștii din această comisie, am acționat.

Aceeași societate civilă este partenerul unic și preferat și de neîmprumutat al colegilor din Opoziție și în cazul inițiativelor privitoare la dreptul la replică și la respectarea vieții private a demnitarilor, comunicându-se prin omisiune că Guvernul și noi am fi dorit altceva, când, de fapt, Guvernul a încurajat atitudinea noastră clară de respingere a acestor legi.

Distinși colegi semnatari ai moțiunii,

A face societatea civilă părtașă doar la o jumătate de adevăr al dumneavoastră înseamnă a o jigni chiar mai mult decât pe noi.

Nu doresc să revin asupra argumentelor pe care le-au adus reprezentantul Guvernului și colegii mei în privința CNA. Vă reamintesc doar că numai în urmă cu câteva zile lăudați de la aceeași tribună activitatea actualului CNA în termeni care spun totul despre modul în care acum o acuzați.

Despre raportul de țară nu se mai face vorbire căci nu este de folos unui discurs, iată, politicește jenant.

Dacă unii se trezesc lăudând, de ce moțiunile le scriu alții? Și cum este posibil să spui ieri "bravo", iar azi să duci CNA în boxa complicilor? Nu răspundeți, pentru că întrebarea este retorică.

Se vorbește cu nonșalanță de monopoluri mediatice, când ele cresc în propria curte sau dacă au fost cumva construite înainte de 2002, deci înainte de criticatul actual CNA, ele sunt bașca? Nu se mai pun? nu există? n-ați auzit? Dacă noi știm, dacă dumneavoastră știți, pe cine vreți să lămuriți că lucrurile stau exact invers?

Se construiește cu abilitate o legătură primejdioasă între publicitatea guvernamentală și sugrumarea independenței editoriale.

Eu voi spune că este foarte posibil ca în anumite cazuri lucrurile să stea tocmai așa, dar acestea sunt situații speciale de competența unor organisme abilitate a le descoperi și a le pedepsi, mai cu seamă că a primi publicitate în schimbul unor favoruri este cel puțin la fel de reprobabil cu a da publicitate și a solicita favoruri.

Aveți dovezi clare? Aveți cunoștință de ziare care au acordat acele favoruri? Spuneți clar, pentru că suntem în Parlamentul României, nu al țării Tongo!

Sugerați cumva că publicitatea guvernamentală ar trebui să fie zero? Propuneți cumva ca populația să nu mai fie informată numai pentru că există temerea că Guvernul va fi protejat de către ziarele care primesc această publicitate? Cum rămâne, atunci, cu respectul față de probitatea jurnaliștilor noștri, a căror bunăvoință o căutați și o cultivați în fiecare clipă? Chiar toți pot fi cumpărați? Chiar toți sunt a priori vinovați? Dacă asta credeți, și cam asta lăsați să se înțeleagă, spuneți-o verde, să afle lumea, să fie limpede tuturor, inclusiv jurnaliștilor, evident!

Domnilor,

Dacă ar exista numai un singur jurnalist cinstit în România, și tot n-am avea dreptul să afirmăm că media este controlată. Urma scapă turma! Așa am învățat eu când eram copil. Dar poate nu am înțeles bine cui îi este adresată această moțiune.

Un atac violent îl produceți la adresa Televiziunii Române. Nici nu este de mirare. În același stil, un distins parlamentar liberal lăuda ditirambic televiziunea la reuniunea celor două Comisii pentru cultură, iar la vot, în stil liberal, se abținea.

"În Televiziune nu lucrează decât minți racordate la planul ocult al Guvernului Năstase", sugerați dumneavoastră, și nu știu de ce îmi vin în minte niște nume care în perioada '96-'98 au scris cea mai neagră pagină din istoria televiziunii publice atât prin comportament uman, prin refuzul oricărui apel la deontologie, cât și prin cheltuirea iresponsabilă a banilor acestei instituții. Dar, desigur, atunci, la guvernare era doar PNȚ CD și, normal, erorile se plătesc.

Societatea Română de Radiodifuziune, lăudată în Comisiile pentru cultură, intră și ea de-a valma în categoria canale de propagandă. Orice informații care susțin teza subordonării sunt bune! Nu contează anul în care au fost obținute, nu contează dacă lucrurile s-au remediat între timp. Nu există nuanțe, totul este negativ, totul este înspăimântător.

Oare cum se simt angajații celor două instituții, când li se pune în cârcă acuza de agenți guvernamentali? Dar asta este o problemă care nu interesează; este prea măruntă. La urma urmelor, acolo nu lucrează decât câteva mii de oameni, voturi puține.

Nu contează nici faptul că "Lagarderr" este o corporație imensă cu activitate extraordinară în domeniul media. Contează doar că are procente în industria de aviație, că România importă Air Bus-uri, a mai făcut-o și înainte de 2000, și că trei distinși jurnaliști și-au dat demisia din funcțiile de conducere ale departamentului de știri ale postului de radio "Europa FM". Guvernul este vinovat pentru că nu a importat alt tip de avioane.

Chiar și problemele interne ale "României Libere" și "Evenimentului zilei" par să aibă conotații guvernamentale și, în absența oricărei dovezi, fie ea și de râs, rămâne să credem că acest lucru este așa cum spuneți, pentru că, în fond, dumneavoastră o spuneți, iar Guvernul este, după câte știu, abonat la cele două cotidiene.

Legea accesului la informațiile publice este un succes notabil, desigur, dar doar al parlamentarilor Opoziției. Noi, ceilalți, eram în vacanță, probabil și, oricum, în compensație, ne facem vinovați de faptul că unii pun piedici în aplicarea ei.

Nu pot să fiu de acord cu ridicarea acreditării unui jurnalist nici dacă reprezinți prefectura, nici dacă reprezinți Senatul. Sunt erori descalificante, dar nu pot genera acestea impresia că am aprobat această lege numai cu gândul perfid de a nu o aplica.

Nici un om responsabil nu poate accepta ideea agresiunii de orice fel asupra unui jurnalist. Măsurile luate în acești patru ani arată că voința politică se exprimă în vectori pozitivi. Excepțiile, chiar dacă destul de multe încă, nu pot decât să confirme regula stabilită prin lege, prin nevoia de informare corectă și prin respectul unanim față de această profesiune.

Libertatea de expresie este un drept câștigat în România cu sânge. Despre ea ar trebui vorbit mereu, căci a o apăra este mai greu și chiar mai important decât a o câștiga pentru o scurtă perioadă de timp. Ea este victoria noastră, a tuturor, și în același timp responsabilitatea maximă în fața națiunii și a propriei conștiințe.

Putem vorbi despre ea și în moțiuni, dar mai firesc ar fi să fim în stare să o facem zilnic, ca un memento că omenirea nu a cunoscut numai momente de evoluție.

Întrebarea care făcea istorie în urmă cu un deceniu și mai bine ar trebui înlocuită cu una care nu se va perima niciodată: "Ce ai făcut astăzi pentru ca mâine să poți vorbi fără să te rușinezi și să fii rușinat de libertatea de expresie?"

Obligația de a respecta libertatea de expresie este un adevăr pe care dumneavoastră îl strigați cu tărie, mai ales că nu-l neagă nimeni. Restul este doar moțiunea dumneavoastră, adică mult zgomot pentru oricât de puțină imagine s-ar obține.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Celor care îmi arată ceasul le mulțumesc. A vorbit 14 minute și vă amintesc că, de la 54 până la 37, încă mai avem de vorbit.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Mircea Pașcu, care a fost și nominalizat în moțiune, având, așadar, și dreptul la replică. Dar vorbește și în calitate de deputat al Partidului Social Democrat, în cadrul timpului pe care-l avem.

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Mulțumesc.

Unii nu pot fi corectați nici prin instrucție.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Rațiunea luării mele de cuvânt este dublă. Pe de o parte, sunt unul din membrii opoziției dintre '96-2000, chiar purtătorul de cuvânt al celui mai important partid al acesteia, PDSR, care a suferit direct de pe urma interzicerii apariției la televiziunea publică, din ordinul expres al domnului director Hadjiculea, pe simplul motiv că nu era acceptabil să apari de două ori în aceeași săptămână, probabil potrivit rațiunii că ce-i prea mult strică. Apoi, pe de altă parte, deoarece am avut plăcerea să-mi fi auzit numele menționat expres în moțiunea pe care-o dezbatem astăzi. Întrucât această menționare s-a făcut într-un context incorect, determinat, desigur, de o eroare neintenționată de documentare, deși se presupune că, măcar pentru credibilitate, o asemenea eroare nu trebuia să se petreacă, doresc să corectez acest context, în lumina adevărului.

Distinsa noastră colegă, doamna Mona Muscă, menționa, ieri, două lucruri în ce mă privește, și anume: a) faptul că i-aș fi "amenințat" pe jurnaliști cu propoziția "viața este scurtă", în susținerea propunerii legislative privind dreptul la replică; și b) că l-aș fi "amenințat" pe domnul Cornel Ivanciuc, jurnalist de investigații, sugerându-i să abandoneze anchetele în legătură cu posibila filieră prin care s-ar fi putut scurge, dinspre MApN, un document "otrăvit" utilizat împotriva liderului PD Traian Băsescu. Vorba aceea: "două vorbe, trei minciuni".

Mai întâi referitor la cea de-a doua acuză, țin să informez că nu am discutat niciodată cu domnul Ivanciuc, și cu atât mai puțin nu am avut cum să-l ameninț. Ce vorbește domnia sa cu prietenii săi și ce concluzii trage de pe urma acestor discuții este problema sa și numai a lui. Însă, pentru a susține acuzațiile grave pe care le aduce unei instituții publice și conducerii sale, este nevoie de dovezi irefutabile. Dacă le are, și mă refer la altceva decât discuția domniei sale cu prietenii săi, ar fi fost de așteptat să le producă, iar colega noastră, doamna Mona Muscă, să le aștepte și să le utilizeze în motivarea acuzelor pe care mi le aduce. Or, din păcate, acest lucru nu s-a petrecut și îl regret inclusiv pentru credibilitatea distinsei noastre colege.

În al doilea rând, dați-mi voie să-i împrospătez memoria colegei noastre, legat și de prima acuză pe care mi-o aduce, acea cu așa-zisa amenințare, în contextul propunerii legislative referitoare la dreptul la replică. Dacă domnia sa sau cei care i-au pregătit textul și i l-au înmânat să-l citească ar fi avut minima curiozitate, obligatorie, de altfel, de a consulta încă o dată circumstanțele situației evocate, înainte de a face referire publică la ea, ar fi putut vedea cu ușurință că cele două chestiuni, așa-zisa amenințare și propunerea legislativă nu au nimic de-a face una cu alta. Fraza conținând sintagma că "viața este scurtă" - apropo, ar trebui să-l identificăm pe autorul proverbului cu pricina, să-l acuzăm și pe el de amenințare, eventual chiar și postum, a fost utilizată în comunicatul din 9 mai 2002, care avea mențiunea expresă: "În legătură cu relatările din presă referitoare la articolul din "Wall Street Jornal", autor Filip Șișkin, că e rus, că nu e rus, mă rog, nu comentez, cu trimitere la adresa Ministerului Apărării Naționale, Biroul de Presă al ministerului etc., etc. Deci nici o legătură cu Propunerea legislativă a dreptului la replică, de nici o culoare. Că ulterior cele două chestiuni au fost legate, în sensul că, profitându-se de scandalul creat pe tema așa-zisei amenințări, au fost unii care au încercat eliminarea respectivei propuneri legislative, care îi deranja, este altă chestiune. Însă, pentru conformitate, după cum se poate vedea, cele două lucruri nu au legătură unul cu altul.

În sfârșit, un ultim cuvânt legat de fondul problemei, și anume dreptul cetățeanului de a se apăra, prin replică, în cazul unor calomnii, jigniri, defăimări ce i s-ar putea aduce prin presa scrisă, întrucât, în domeniul audiovizualului, lucrurile sunt reglementate.

Am un caz particular care mă privește nemijlocit și doresc să solicit opinia distinsei mele colege, o adversară înverșunată a dreptului la replică, dar și persoana desemnată să susțină prezentarea moțiunii cu privire la modul în care ar trebui să reacționez. Îmi cer scuze dinainte pentru ce voi fi nevoit să menționez, dar citez textual din "Academia Cațavencu" nr.41/12-18 octombrie 2004, pag.5 și 16. Și întrucât mie mi-e rușine să citez lucruri care sunt publicate deja la adresa mea, dați-mi voie să vă înmânez această ultimă pagină, pentru ca să puteți să vă pronunțați asupra ei.

Vă mulțumesc foarte mult. (Domnul deputat Ioan Mircea Pașcu coboară de la tribună ca să-i dea ziarul doamnei deputat Mona Muscă; aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Colegul nostru a vorbit 5 minute.

Stimați colegi,

Intervențiile parlamentare au luat sfârșit, nu înainte de a-i da un drept la replică doamnei Mona Muscă, nominalizată de mai multe ori.

Îmi permit, știindu-vă vorbitoare, să vă amintesc de durata unui răspuns la replică: un minut și vă mai dau eu un minut.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulțumesc frumos, nu va fi nevoie.

În primul rând, îi amintesc colegului meu, domnului deputat Mircea Pașcu, că are mai puțină importanță de ce este legat momentul în care domnia sa a spus că "viața e scurtă", adresându-se jurnaliștilor. Important este că le-a spus-o jurnaliștilor, din funcția domniei sale de ministru. Cred că este suficient.

În privința "Academiei Cațavencu", eu cred că ar trebui să se gândească domnul Ioan Mircea Pașcu, care este un om cultivat și sunt convinsă că a citit mult, la viața domniei sale, că "Academia Cațavencu" este, de la un capăt la altul, un pamflet, este umor, e cu totul altceva.

 

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din loja Guvernului):

Vorbeam de trivialități!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Da, acolo sunt și asemenea chestiuni. Care-i problema? "Le Canard..."? cum e în Franța? Chiar nu știți, chiar nu aveți cunoștință?

 

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din loja Guvernului):

Citiți-le dumneavoastră!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Cât despre domnul Ivanciuc, să știți că presiunile nu trebuie să le faci direct la persoană, ele se fac indirect, mai ales de către cei de la Guvern.

Și ultimul lucru pe care vreau să-l spun. Domnilor guvernanți, învățați că presa are rolul de a vă critica, pentru Dumnezeu! Acceptați acest lucru. Este cea mai protejată critică, critică adresată guvernanților.

 

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din loja Guvernului):

Dați citire textului din "Academia Cațavencu". Aveți curaj, doamnă?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga să vă păstrați răbdarea și calmul. Ați avut posibilitatea, fiecare, să vă exprimați. Urmează răspunsul Guvernului, care va fi dat prin domnul ministru Șerban și domnul ministru Dâncu. În ce ordine doriți dumneavoastră.

Domnul Dâncu.

Voci din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PD:

Este partea a doua!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu e partea a doua, stimați colegi. După dezbateri, după cum știți de patru legislaturi, nu știu câte ați parcurs dumneavoastră, după dezbaterea la care participă parlamentarii, în cadrul fiecărei moțiuni, Guvernul are dreptul la un răspuns cu privire la problemele care se ridică din dezbateri. O să vă amintesc acest lucru, de câte ori e nevoie.

Aveți cuvântul, domnule Dâncu.

Domnul Vasile Dâncu (președintele Agenției pentru Strategii Guvernamentale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Când nu ești membru al Parlamentului și vii aici, la această tribună, ești emoționat de fiecare dată. Te bucuri că poți să vorbești, dintr-un loc unde se servesc cele mai importante valori ale națiunii. La baza valorilor naționale, cred că stă adevărul. Nimic nu se poate construi dincolo de adevăr. De ce cred că unii dintre dumneavoastră au lipsit sau lipsesc de la această întâlnire, de la această temă, este pentru faptul că moțiunea, în sine, nici măcar nu a încercat să servească valoarea de adevăr.

Aș vrea să vă spun că am lucrat, alături de dumneavoastră, la câteva legi importante pentru România. Alături de parlamentarii majorității, dar consistent și alături de parlamentarii partidelor din opoziție, am descoperit, în comisiile pentru cultură, un adevărat spirit democratic, indiferent de partid și cred că, astăzi, spațiul mediatic românesc este liber, este pluralist, este concurențial, și acest lucru vi se datorează și, în numele Guvernului României, vreau să vă mulțumesc pentru modul în care toate partidele, cu deosebire comisiile pentru cultură, au servit această valoare.

Aș vrea, însă, pornind de la acest lucru, pornind de la necesitatea valorii de adevăr, aș vrea să dau doar două exemple care să servească ca un răspuns la faptul că moțiunea este mai degrabă politicianistă și a urmărit un scop electoral.

Primul răspuns se referă la faptul că s-a vorbit despre Legea liberului acces la informații ca fiind neaplicată. Distinșii parlamentari ai opoziției au lucrat alături de noi la această lege și știu și, dacă se prefac că nu știu, în această moțiune, vreau să amintesc următoarele lucruri, pentru că fac parte din raportul nostru anual privind aplicarea acestei legi. Vreau să vă spun că s-au creat 4.724 de instituții privind exprimarea opiniei și privind liberul acces la informații. Deci, în 96% din cazuri, instituțiile centrale și locale au făcut, au organizat asemenea structuri. Anul trecut s-au primit 662.447 de solicitări pentru informații publice și la 97% din acestea s-a dat un răspuns pozitiv. S-au creat, de asemenea, foarte multe instituții de formare. Societatea civilă a participat la acestea. Vreau să vă spun că reprezentanți ai delegației Uniunii Europene au felicitat România pentru modul în care se implementează această lege.

Și un al doilea element pe care aș vrea să-l folosesc pentru a servi adevărul este legat de acuza frecventă legată de monopolizarea spațiului public de către discursurile majorității parlamentare sau de către discursurile guvernanților. Vreau să vă dau o știre caldă, de pe agențiile de presă, și care invocă ultimul raport de monitorizare al CNA-ului. În perioada 1 - 15 octombrie 2004, avem următoarea situație. O să vedeți, citindu-vă modul în care au fost reprezentate partidele, majoritatea și opoziția, în mass-media, o să vedeți că adevărul este tocmai invers. Opoziția este mult mai prezentă în spațiul mediatic decât puterea. În perioada 1 - 15 octombrie, Traian Băsescu a avut, conform raportului CNA, 112 apariții la televiziune, Adrian Năstase - 74, Călin Popescu Tăriceanu - 46, Mircea Geoană - 24. Vedeți, e o disproporție foarte mare.

Să luăm pe câteva din posturile importante de televiziune și radio, care sunt invocate întotdeauna de colegii noștri din opoziție, ca fiind trompetele Guvernului sau ale partidului de guvernământ. Uitați: postul de televiziune națională, TVR 1, a acordat opoziției, în ultimele două săptămâni, 40,99%, iar puterii 14,15%, o disproporție flagrantă; Antena 1 - 49,91% opoziției, 22,24 majorității; PRO TV - 51,85% pentru opoziție, 19,53% pentru majoritate; Prima TV - 42,3% pentru opoziție, 30,5% pentru majoritate ș.a.m.d. Este flagrantă diferența dintre imaginea pe care încercați s-o proiectați prin aceasăt moțiune și realitatea măsurată de una din instituțiile importante de reglementare în domeniul mass-media.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu știu dacă adevărul contează întotdeauna, cred că adevărul contează, însă, aici, în acest loc sfânt al democrației, în acest loc care este kilometrul zero al democrației, adevărul, însă, ne poate permite să ne păstrăm umanitatea, dincolo de competiție și dincolo de alegerile care vin.

Mulțumesc foarte mult. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Șerban, aveți cuvântul. (Vociferări în Grupul parlamentar al PNL)

Amintesc distinșilor colegi de la Partidul Național Liberal un celebru motto spus de domnul Bolcaș: "Ce ție nu-ți place altuia nu face!"

V-aș ruga să încetați, totuși, cu vociferările.

Domnul Șerban Nicolae (ministru pentru relația cu Parlamentul) :

Intervenția va fi, oricum, scurtă, pentru că, ascultând punctele de vedere exprimate de semnatarii moțiunii, constat că ele puteau fi făcute foarte bine și pe timpul alocat Guvernului, pentru că, prin câteva argumente bine țintite, au desființat, practic, moțiunea și însăși esența acesteia. Prin citatele, chiar trunchiate și scoase din context, din rapoartele de țară făcute de Uniunea Europeană, de Comisia Uniunii Europene sau de Departamentul de Stat al Statelor Unite, este evident că acestea nu se refereau la Guvern. Și citez din ceea ce s-a spus: era vorba de aleșii locali. Și aici noi am dat, chiar ieri, un caz important, spunem noi, cazul domnului Aristotel Căncescu, fost senator PD, actual președinte al Consiliului județean Brașov care, în mai puțin de doi ani, a obținut nu mai puțin de 20 de frecvențe radio și trei frecvențe de televiziune, prin intermediul a 6 societăți comerciale. Cred că la asta se refereau cei de la Comisia Uniunii Europene și cei de la Departamentul de Stat al Statelor Unite. De asemenea, am făcut ieri precizarea referitoare și cred că suficient de clară între ceea ce înseamnă informare publică, prin datele furnizate de Guvern, și reclamă. Publicitatea guvernamentală nu este reclamă, pentru că Guvernul nu-și face reclamă, Guvernul informează opinia publică, și pentru asta apelează la mijloacele de informare în masă, așa cum este firesc.

În ceea ce privește atacurile la adresa jurnaliștilor, am precizat și ieri că din 71 de cazuri de agresiuni înregistrate împotriva unor jurnaliști, doar 4 au rămas nerezolvate, și grosul acestor soluționări a fost făcut în perioada guvernării 2001 - 2004, ele rămânând, din perioada 1999 - 2000, nesoluționate, dar, repet, toate aceste argumente nu fac referire la Guvern, moțiunea simplă sau de cenzură se îndreaptă împotriva Guvernului. Rapoartele pe care le-ați citat nu fac referire la activitatea Guvernului.

În ceea ce privește plângerile autorităților, era un subiect pe care, în locul semnatarilor moțiunii, nu l-aș fi abordat, pentru că, în perioada guvernării PSD, nu a existat, cel puțin cunoscut, vreun proces inițiat de un demnitar din partea Guvernului împotriva unui jurnalist. Există, însă, finalizate, și poate că ar fi fost bine să le menționați, procesele de insultă și calomnie finalizate în instanță, și anume cele inițiate de domnul Cristian Mititelu și de doamna Gabriela Adameșteanu, împotriva unui jurnalist cunoscut, care a fost condamnat să plătească sume exorbitante, e vorba de Ion Cristoiu, e vorba de procesul intentat și câștigat de secretarul de stat de la Ministerul Justiției, ceea ce este cu atât mai grav și cu atât mai descalificant, Mocuța, împotriva jurnalistului de atunci Ralu Filip. Și, de asemenea, pentru că tot ați amintit de cazul Ciuvică, mi-ar fi fost jenă să vorbesc de cazul Ciuvică, care a fost recent obligat de instanță să plătească despăgubiri morale de 1.000 de lei, mă rog, atâta face morala părții vătămate, într-un proces intentat de Traian Băsescu, nu de către un reprezentant al puterii, ci de către Traian Băsescu, un reprezentant al opoziției veșnice.

Recent, Cristian Tudor Popescu, președintele Clubului Român de Presă, invitat la Marius Tucă, a afirmat: "în România, nu este, în nici un fel, limitată libertatea de exprimare" - o spune președintele Clubului Român de Presă. Așa cum am arătat și ieri, doamna Renate Weber, președinta Fundației pentru o Societate Deschisă, a spus, în legătură cu această moțiune, nu în legătură cu altceva: "Vocile care acuză, acum, trebuiau să fie continue și nu în momente când se vânează capital electoral".

Eu închei, pentru că am spus că va fi o intervenție scurtă, prin a-l cita pe distinsul lider liberal, domnul Mircea Ionescu-Quintus, care, ieri, afirma, de la această tribună: "Am fost nevoiți să ascultăm o moțiune care nu ne interesează".

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Au fost încheiate dezbaterile cu privire la moțiune. O vom supune votului, la ora fixată pentru votul final. (Vociferări în Grupurile parlamentare ale PNL și PD)

Avem vot final stabilit de Comitetul ordinii de zi și Biroul permanent, la ora 13,30.

 

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți la procedură, dar înainte v-aș ruga să vă numărați și pe dumneavoastră, pentru că nu o să vă adunați nici măcar 52 de...

Doamna Monica Octavia Muscă:

E problema noastră.

Domnul Valer Dorneanu:

...voturi, cât...

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu vă supărați, nu modificăm procedura în funcție de câtă lume e în sală, chiar dacă e vorba de noi. Drept urmare, procedura spune foarte clar: la terminarea luărilor de poziție și a dezbaterilor pe marginea unei moțiuni, se votează. Drept urmare, vă rugăm să puneți în practică Regulamentul Camerei.

Mulțumesc. (Domnul deputat Alexandru Sassu discută, la prezidiu, cu domnul președinte Valer Dorneanu)

O să venim să vă ținem și noi de vorbă!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată doamnă colegă, v-aș ruga exercitați-vă funcția dumneavoastră de monitorizare și vedeți dacă sunt 173 de colegi în sală.

 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte, nu vă supărați, totuși, legea este una, indiferent de conjunctură, indiferent de moment. Dacă în Parlamentul României nu se respectă legea, cum să avem pretenția să se respecte în afară? Drept urmare, dumneavoastră aveți obligația să supuneți la vot moțiunea, indiferent câtă lume e în sală, indiferent că dumneavoastră doriți sau nu doriți să o votați acum. Asta este legea, vă rog s-o respectați.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă, sunt stupefiat să aud din partea unui deputat care are mai multe legislaturi că putem vota indiferent câți suntem în sală. Este un lucru elementar, stimată doamnă, că trebuie să avem cvorum de vot: 173.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mă refeream la indiferent câți sunt în sală din partea PSD-ului, pentru că pe dumneavoastră asta vă doare acum.

Domnul Valer Dorneanu:

E descalificant, încă o dată vă spun. Numărați câți sunt în sală. (Agitație în Grupurile parlamentare ale PNL și PD).

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Este adevărat, probabil doamna Muscă nu știe, dar, așa cum a fost întotdeauna în Regulament, trebuie să avem cvorum. Totuși, eu cer, în numele Grupului parlamentar, să votăm acum această moțiune, să constatăm votul, eventual o să constatăm că nu suntem în sală și, cu asta, să încheiem discuția.

Domnul Valer Dorneanu:

Un jurist din partea dreaptă. Noi, în sală, suntem 145 de persoane. În aceste condiții, putem vota? Vă rog.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte, am să vă citesc doar ce spune Regulamentul, care e legea Camerei: "Dezbaterea moțiunii se face cu respectarea dispozițiilor cuprinse la art.129 și se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți".

 

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Cu o condiție: să fie cvorum!

Domnul Valer Dorneanu:

Aoleu! Și sunteți și jurist, stimate coleg!

Vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu chiar mă bucur că, colegul nostru de la Partidul Liberal a făcut trimitere la acest articol, care spune că să se respecte art.129 până la 143, și la art.134, care intră în discuție, se spune în felul următor: "Camera Deputaților adoptă legi, hotărâri și moțiuni în prezența majorității deputaților".

 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, doamnă deputat.

 

Domnul Anton Mițaru (din sală):

Nu îi mai dați cuvântul!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte, "..

Păi, sigur, nu-i mai dați cuvântul, adică să limităm libertatea de exprimare și în Parlamentul României.

Domnule președinte,

Dumneavoastră ați anunțat, la începutul ședinței numărul oamenilor prezenți în sală. Da? Vă rog frumos să spuneți câți au fost atunci și dacă a fost cvorum sau nu, ceea ce înseamnă că e și acum. Vă rog frumos să ne spuneți cum ați anunțat la începutul ședinței numărul prezenților în sală.

Eu, personal, v-am cerut, atunci, aduceți-vă aminte, v-am cerut să avem răbdare, pentru că nu e lume în sală, dar dumneavoastră, și eu v-am crezut, ați spus că avem 200 și ceva de parlamentari în sală. Drept urmare, avem cvorum.

Domnul Valer Dorneanu:

Voi fi obligat să vă aduc aminte alte lucruri elementare: una este prezența la dezbateri, unde nu e condiție de cvorum, stimată doamnă triplă deputată, și alta e cvorumul de hotărâri. Îmi pare rău că, după 6 ani, încă nu știți acest lucru.

Vă rog, doamnă Ivănescu. (Vociferări în Grupul parlamentar al PNL)

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule președinte, vă solicit, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat să faceți apel nominal pentru verificarea cvorumului de ședință și pentru trecerea la votul final al moțiunii.

Domnul Valer Dorneanu:

Asta deja este o propunere regulamentară, care demonstrează respectul față de Regulament.

Începem apelul nominal.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Va rog sa fiti atenti, ca sa desfasuram apelul foarte rapid.

- Abitei Ludovic - prezent
- Afrasinei Viorica - prezenta
- Albu Gheorghe - absent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absenta
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurentiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - Prezenta
- Arghezi Mitzura Domnica - Absenta
- Ariton Gheorghe - Absent
- Armas Iosif - Absent
- Arnautu Eugenu - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Avramescu Constantin - Prezent
- Baban Stefan - Prezent
- Babiuc Victor - Absent
- Baciu Mihai - Absent
- Bahrim Dorel - Prezent
- Balta Mihai - Absent
- Balta Tudor - Prezent
- Bar Mihai - Prezent
- Bara Radu Liviu - Prezent
- Barbu Gheorghe - Prezent
- Bartos Daniela - Prezenta
- Badoiu Cornel - Absent
- Balaet Dumitru - Absent
- Balasoiu Amalia - Prezenta
- Bancescu Ioan - Prezent
- Bâldea Ioan - Absent
- Becsek Garda Dezideriu Coloman - Prezent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bercaroiu Victor - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Prezent
- Bereczki Endre - Prezent
- Birtalan Ákos - Absent
- Bivolaru Ioan - Prezent
- Bârsan Iulian Gabriel - Prezent
- Bleotu Vasile - Prezent
- Boabes Dumitru - Prezent
- Boagiu Anca Daniela - Prezenta
- Boaja Minica - Prezent
- Boboc Alexe - Prezent
- Bogdan Daniel Marius - Prezent
- Boiangiu Cornel - Absent
- Bolcas Augustin Lucian - Absent
- Böndi Gyöngyike - Prezenta
- Borbely Laszlo - Absent
- Bozga Ion - Prezent
- Bran Vasile - Prezent
- Brînzan Ovidiu - Absent
- Brudascu Dan - Prezent
- Bucur Constantin - Prezent
- Bucur Mircea - Absent
- Buga Florea - Absent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiana-Aprodu Daniela - Absenta
- Buzea Cristian Valeriu - Absent
- Calcan Valentin Gigel - Absent
- Canacheu Costica - Prezent
- Cazimir Stefan - Prezent
- Cazan Gheorghe-Romeo Leonard - Absent
- Casunean-Vlad Adrian - Absent
- Cerchez Metin - Absent
- Chelbea Aurel - Prezent
- Cherescu Pavel - Absent
- Chirita Dumitru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Absent
- Ciopraga Mircea - Prezent
- Ciuceanu Radu - Prezent
- Cîrstoiu Ion - Prezent
- Cladovan Teodor - Prezent
- Cliveti Minodora - Prezenta
- Coifan Viorel Gheorghe - Prezent
- Cojocaru Nicu - Prezent
- Craciun Dorel Petru - Prezent
- Cret Nicoara - Prezent
- Cristea Marin - Prezent
- Crisan Emil - Prezent
- Dan Matei Agathon - Absent
- Daraban Aurel - Prezent
- Daianu Dorin - Prezent
- Danila Vasile - Prezent
- Delureanu Virgil - Prezent
- Dinu Gheorghe - Prezent
- Dobre Traian - Prezent
- Dobrescu Smaranda - Prezenta
- Dolanescu Ion - Prezent
- Dorian Dorel - Absent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragos Iuliu Liviu - Absent
- Dragu Gheorghe - Absent
- Dretcanu Doina Micsunica - Prezenta
- Dumitrescu Cristian-Sorin - Prezent
- Dumitriu Carmen - Prezenta
- Dutu Constantin - Absent
- Dutu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Prezent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâca Mihail - Prezent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Ana - Prezenta
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Absent
- Georgescu Filip - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu-Nicolae - Prezent
- Gheorghiu Adrian - Prezent
- Gheorghiu Viorel - Absent
- Gingaras Georgiu - Prezent
- Giuglea Stefan - Prezent
- Godja Petru - Prezent
- Gradinaru Nicolae - Prezent
- Grigoras Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gurzau Adrian - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Hasotti Puiu - Prezent
- Hogea Vlad-Gabriel - Absent
- Hossu Valentin Tiberiu - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - Absent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionel Viorel - Prezent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Cornelia - Prezenta
- Ionescu Constel Marian - Prezent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Absent
- Ionescu Mihaela - Prezenta
- Ionescu Razvan - Absent
- Ionescu Smaranda - Prezenta
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivanescu Paula Maria - Prezenta
- Jipa Florina Ruxandra - Prezenta
- Kedves Emeric - Absent
- Kelemen Atilla-Bela-Ladislau - Prezent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Kónya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Lari-Iorga Leonida - Absenta
- Lazar Maria - Prezenta
- Lapadat Stefan - Prezent
- Lapusan Alexandru - Prezent
- Leonachescu Nicolae - Prezent
- Lepadatu Lucia-Cornelia - Absenta
- Lepsa Sorin Victor - Absent
- Longher Ghervazen - Absent
- Loghin Irina - Prezenta
- Luchian Ion - Absent
- Magheru Paul - Prezent
- Maior Lazar Dorin - Absent
- Makkai Grigore - Prezent
- Man Mircea - Prezent
- Manolescu Oana - Prezenta
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Marcu Grigore - Prezent
- Mardari Ludovic - Prezent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád-Francisc - Prezent
- Malaimare Mihai Adrian - Prezent
- Maracineanu Adrian - Prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezenta
- Mândroviceanu Vasile - Absent
- Mera Alexandru-Liviu - Absent
- Merce Ilie - Absent
- Mesca Sever - Prezent
- Miclea Ioan - Absent
- Micula Catalin - Prezent
- Mihailescu Petru-Serban - Absent
- Mincu Iulian - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Manuela - Absenta
- Mitrea Miron Tudor - Absent
- Mitu Octavian - Prezent
- Mitaru Anton - Prezent
- Mînzîna Ion - Absent
- Mocanu Alexandru - Prezent
- Mocioalca Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Absent
- Mogos Ion - Prezent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Prezent
- Moisescu Vlad Octavian - Absent
- Moisoiu Adrian - Absent
- Mois Vasalie - Absent
- Moldovan Carmen-Ileana - Prezenta
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldoveanu Eugenia - Prezenta
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Mos Augusta Maria - Absenta
- Motoc Marian Adrian - Prezent
- Musca Monica-Octavia - Prezenta
- Musetescu Ovidiu Tiberiu - Absent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Prezent
- Nassar Rodica - Prezenta
- Naum Liana-Elena - Prezenta
- Nadejde Vlad-George - Absent
- Nastase Adrian - Absent
- Nastase Ioan Mihai - Prezent
- Neacsu Ilie - Prezent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Absent
- Neamtu Horia-Ion - Prezent
- Neamtu Tiberiu-Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Nica Dan - Absent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Absent
- Niculescu-Duvaz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistor Vasile - Prezent
- Nita Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Ionel - Prezent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Absent
- Palade Doru Dumitru - Absent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Pascu Ioan Mircea - Absent
- Pataki Iulia - Absenta
- Paun Nicolae - Absent
- Paduroiu Valentin - Prezent
- Pascut Stefan - Prezent
- Pécsi Francisc - Absent
- Peres Alexandru - Prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent
- Petrus Octavian Constantin - Prezent
- Plesa Eugen Lucian - Prezent
- Podgoreanu Radu - Prezent
- Popa Constanta - Prezenta
- Popa Cornel - Absent
- Popa Virgil - Absent
- Popescu-Bejat Stefan-Marian - Prezent
- Popescu Costel Eugen - Prezent
- Popescu Gheorghe - Absent
- Popescu Grigore Dorin - Prezent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Kanty Catalin - Prezent
- Popescu-Tariceanu Calin - Absent
- Popescu Virgil - Prezent
- Posea Petre - Prezent
- Predica Vasile - Prezent
- Pribeanu Gheorghe - Prezent
- Priboi Ristea - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Absent
- Puscas Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Prezenta
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Radan Mihai - Prezent
- Raicu Romeo-Marius - Prezent
- Rasovan Dan Grigore - Absent
- Radoi Ion - Absent
- Radulescu Vasile Relu - Prezent
- Rosculet Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Prezent
- Rus Ioan - Prezent
- Rusanu Dan-Radu - Prezent
- Sadici Octavian - Prezent
- Sali Negiat - Prezent
- Sandache Cristian - Absent
- Sandu Alecu - Absent
- Sandu Ion Florentin - Absent
- Sarkady Zsolt Csaba - Absent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Satnoianu Tanase - Prezent
- Saulea Danut - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Sapunaru Nini - Prezent
- Sârbu Marian - Absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Semcu AdrianEmanuil - Absent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Absent
- Simedru Dan Coriolan - Absent
- Sireteanu Mihail - Absent
- Simion Sebastian - Prezent
- Sonea Ioan - Prezent
- Spiridon Nicu - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stana-Ionescu Ileana - Prezenta
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stanciu Zisu - Absent
- Stanescu Alexandru-Octavi - Prezent
- Stanisoara Mihai - Prezent
- Stoian Mircea - Prezent
- Stroe Radu - Prezent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Absent
- Suditu Gheorghe - Prezent
- Székely Ervin-Zoltán - Prezent
- Szilágyi Zsolt - Absent
- Snaider Paul - Prezent
- Stefan Ion - Prezent
- Stefanescu Codrin - Absent
- Stefanoiu Luca - Absent
- Stirbet Cornel - Prezent
- Tamás Sándor - Absent
- Tarâta Culita - Prezent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Stefan - Absent
- Timis Ioan - Prezent
- Todoran Pavel - Absent
- Tofan Sergiu Mihail - Prezent
- Tokay Gheorghe - Absent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Prezent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tuducan Teodor Craciun - Prezent
- Tunaru Raj - Alexandru - Prezent
- Tibulca Alexandru - Prezent
- Tocu Iulian-Costel - Prezent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezenta
- Vasilescu Lia-Olguta - Absenta
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Valentin - Prezent
- Vâlva Melania - Prezenta
- Vekov Karoly- Janos - Prezent
- Verbina Dan - Absent
- Vida Iuliu - Prezent
- Voicu Madalin - Absent
- Voinea Florea - Absent
- Voinea Olga Lucheria - Absenta
- Winkler Iuliu - Prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zavoian Ioan Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Stefan - Prezent

 

(Domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință)

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles de la cineva din partea dreaptă a sălii că protestează pentru faptul... Am înțeles că s-ar fi terminat programul, îmi invocați tot dumneavoastră. Mulțumesc, mulțumesc. Să înțeleg că doriți să interveniți? Vă rog. Există cvorum. (Se adresează doamnei deputat Mona Muscă. Din sală se recomandă să se treacă la vot.)

Rog pe domnul Leonăchescu... Unde este?

Supun la vot, și pe urmă spuneți că nu am al doilea secretar, din partea opoziției.

Grupul parlamentar P.R.M, doriți să-l ajutați pe domnul Leonăchescu să vină? Sau nu, este domnul Hașotti. Poftiți. Vă rog. (În același timp sosește la prezidiu și domnul secretar Nicolae Leonăchescu.) Ați văzut ce înseamnă frica de a nu îți lua cineva locul?

Stimați colegi, avem cvorum, și în aceste condiții supun votului moțiunea pe care a prezentat-o Partidul Democrat, împreună cu Partidul Național Liberal.

Cine este pentru? V-aș ruga să nu conturbați numărarea, stimați colegi!

84 de voturi pentru; 35 de aici și 49 de acolo.

Împotrivă?

124 voturi împotriva moțiunii. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Abțineri, dacă sunt?

4 abțineri.

Deci, cu 124 de voturi împotrivă, 84 pentru și 4 abțineri, moțiunea a fost respinsă.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 3:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro