Plen
Ședința Camerei Deputaților din 1 noiembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.150/05-11-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 01-11-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 noiembrie 2004

  In memoriam: Aurel Daraban, deputat PSD în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța.  

Ședința a început la ora 16,50.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Puiu Hașotti, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschise lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților. Sunt prezenți, din cei 344 de deputați, 274 deputați, 70 deputați sunt absenți, 13 deputați participă la alte acțiuni parlamentare.

V-aș propune să începem ședința de astăzi cu un moment trist, de reculegere, închinat fostului nostru coleg Aurel Daraban din Circumscripția electorală Constanța.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

 
   

Vă mulțumesc. Dumnezeu să-l odihnească!

 
Informare privind demisia domnului Chiriță Dumitru, deputat PSD în Circumscripția electorală nr. 3 Argeș.  

Tot un moment prealabil, vă anunț demisia domnului deputat Chiriță Dumitru, începând cu data de astăzi. Dacă stăruiți în demisia pe care ne-ați înaintat-o. Da. Vă mulțumesc. Procedura a fost îndeplinită.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, vă informez cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent și care urmează să fie înaintate comisiilor permanente pentru examinare și aviz.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2004 privind instituirea subvențiilor individuale de sprijin pentru cazare pentru studenții care locuiesc în alte spații decât căminele instituțiilor de învățământ superior de stat, adoptat de Senat în ședința din data de 21 octombrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 1 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, adoptat de Senat în ședința din data de 25 octombrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 1 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Propunerea legislativă pentru definirea corespondenței și asigurarea confidențialității, inițiată de doamna deputat Mona Muscă și domnul deputat Titu Ghiorghiof, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Ion Neagu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în ședința din data de 21 octombrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru industrii și servicii.

Termen de depunere a raportului: 18 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

4. Proiectul de lege pentru completarea art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală, adoptat de Senat în ședința din data de 21 octombrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

5. Proiectul de lege pentru modificarea art.III din Legea nr.90/2004 privind modificarea și completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, adoptat de Senat în ședința din data de 21 octombrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

6. Proiectul de lege privind autorizarea Ministerului Justiției de a vinde locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare, adoptat de Senat în ședința din data de 21 octombrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

7. Proiectul de lege privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult cu venituri mici sau fără venituri, ale micilor comunități de enoriași în dispersare aparținând unităților de cult oficial recunoscute în țară, inițiat de domnii deputați Becsek-Garda Dezideriu, Makkai Grigore și domnul senator Verestóy Attila, membri ai Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., adoptat de Senat în ședința din data de 21 octombrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, inițiată de domnul deputat Dobre Traian, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în ședința din data de 21 octombrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, inițiată de domnul deputat Dobre Traian, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în ședința din data de 21 octombrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

10. Propunerea legislativă privind regimul activității de lobby, inițiată de domnul deputat Octavian Mitu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în ședința din data de 21 octombrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

11. Propunerea legislativă privind protecția persoanei private, inițiată de domnul deputat Adrian Severin, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în ședința din data de 21 octombrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.150/2003 a creditului agricol pentru producție, inițiată de domnul deputat Wittstock Eberhard-Wolfgang, membru al Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnii deputați Erdei Doloczki Istvan, Varga Attila, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R., respinsă de Senat în ședința din data de 21 octombrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Senatul s-a desesizat cu adresa nr.L658 din 27.10.2004, în temeiul art.73 alin.3 lit.n) din Constituția României, republicată.

Termen de depunere a raportului: 4 noiembrie 2004

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În continuare, vă prezint legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art.15 alineatele 2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.129/1998 privind declararea ca zonă de interes național a unui ansamblu din perimetrul central al municipiului București, incluzând Noul Centru Civic și Centrul Istoric, și stabilirea condițiilor de realizare a investițiilor pentru ansamblul urbanistic din această zonă;
  • Legea privind instituțiile publice de spectacole și concerte;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției;
  • Legea contenciosului administrativ.
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea la Convenția internațională din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la Conferința Organizației Maritime Internaționale, la Londra la 5 octombrie 2001 (amânarea votului final).  

Primul proiect normativ înscris pe ordinea de zi de astăzi este proiectul de Lege pentru aderarea la Convenția Internațională din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate de nave. Convenție adoptată la Conferința Organizației Maritime Internaționale.

Rog inițiatorul să prezinte aceste proiect foarte pe scurt. Și, Comisia pentru industrii și servicii să se pregătească pentru a prezenta raportul. Din partea Comisiei pentru industrii și servicii, vă rog, domnule vicepreședinte, fiți gata.

   

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Cu ocazia Conferinței din 2001 de la Londra, Organizația Maritimă Internațională a propus o convenție care a fost adoptată la Conferința din octombrie 2001 de la Londra, având ca temă interzicerea folosirii sistemelor antivegetative periculoase la nave.

În esență, este vorba de straturi protectoare care, datorită compușilor lor, aduc, periclitează mediul marin și prin aceasta, implicit, și sănătatea oamenilor, în măsura consumului diverselor plante sau animale acvatice. Această convenție se aplică de abia din anul 2008, însă măsuri le-a luat deja Uniunea Europeană începând cu anul 2003, respectiv 2004, prin introducerea treptată prin regulamente a unor etape în pregătirea și finalizarea acestor măsuri de securitate a mediului. Astfel, vor fi protejate în primul rând tot ce înseamnă navă peste 400 de tone deadweight, orice ambarcațiune peste 24 de metri lungime, fiecare dintre aceste categorii având obligații, fie de certificate internaționale pentru sisteme antivegetative, fie de declarații însoțite de documente doveditoare, pentru tonaje mai mici, dar depășind lungimea de 24 de metri. Aceasta este, în mare și în esență, această reglementare, această convenție la care România a participat la conferință și pe care vă rugăm să o adoptați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bivolaru, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru industrii și servicii.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a aprobat favorabil acest proiect de lege, în forma prezentată de către Guvern. Menționez că în această situație, în cadrul acestui proiect de lege, Camera decizională este Senatul.

În consecință, vă rog să supuneți aprobării raportul comisiei pentru industrii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climatice, semnat la București la 9 aprilie 2003 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climatice.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Este aici domnul Florescu. Vă rog să fiți pregătit pentru prezentarea proiectului.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Ioan Jelev (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor):

Domnule președinte,

Onorați deputați,

Mă numesc Ioan Jelev, sunt secretar de stat la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, și-mi revine onoarea de a prezenta proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climatice, semnat la București la 9 aprilie 2003.

România a ratificat Convenția privind modificările climatice în 1994 și a fost prima țară care a ratificat și din Anexa 1 protocolul de la Kyoto privind modificările climatice. Conform acestui protocol, România s-a angajat între 2008 și 2012 să reducă cu 8% emisiile de gaze cu efect de seră, comparativ cu 1989. România are rezerve mult mai mari și în acest context poate participa la aplicarea în comun a acestei convenții, ceea ce înseamnă colaborarea cu țări dezvoltate din Europa care au obligații pe care pot să și le realizeze cu dificultate mult mai mare. Beneficiul nostru este că putem beneficia de aport de tehnologii moderne pentru realizarea unor sisteme de încălzire locală, alte proiecte.

În acest context, vă propun să fiți de acord cu ratificarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florescu, vă rog să prezentați proiectul.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege prezentat de inițiator a fost dezbătut și avizat în fond în procedură obișnuită în 26 octombrie 2004.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei au participat 23 din 24 de membri și a fost votat în unanimitate, drept pentru care, vă propun să supuneți spre dezbaterea și aprobarea Camerei acest proiect, în forma și fondul prezentate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea și aprobarea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți, votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de ratificarea a memorandumului, memorandum pe care îl aveți anexat în proiectul de lege. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege la sfârșitul zilei.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România și Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri, Mediu și Gospodărirea Apelor din Austria privind cooperarea bilaterală pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, semnat la Viena la 23 octombrie 2002 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România și Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri, Mediu și Gospodăririi Apelor din Austria.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic să se pregătească pentru raport.

   

Domnul Ioan Jelev:

Domnule președinte,

Onorați deputați,

Este vorba de un proiect de lege similar cu cel precedent, de data aceasta încheiat cu Austria. El se adaugă la o serie de astfel de memorandumuri cu alte țări: Olanda, Elveția, Norvegia.

Conținutul și obiectivul acestui memorandum este similar cu cel precedent, tot așa, în cadrul Convenției privind modificările climatice, pentru punerea în practică a acestei convenții se pot derula astfel de proiecte de aplicare în comun a convenției, de data aceasta este vorba de un proiect cu Austria.

Având în vedere aceleași avantaje pe care le-am prezentat și la precedentul proiect, vă propunem să fiți de acord cu acest proiect de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegerea între Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România și Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri Mediu și Gospodărirea Apelor din Austria.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florescu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege prezentat în fața dumneavoastră de inițiator face parte tot din categoria legilor ordinare, a fost dezbătut de comisie la aceeași dată cu precedentul, a fost votat, la fel, în unanimitate.

Vă rog să îl supuneți spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma și fondul prezentate deja în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale?

Domnule secretar Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În această convenție este vorba de o situație de referință, o situație standard a poluării, în raport cu care se vor judeca procesele reale viitoare.

Eu am înțeles din expunerea de motive și din textul convenției că această situație standard de referință nu este elaborată. Deci noi adoptăm un act normativ fără să avem reperul fix. Pe această temă, doresc să obțin explicații.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog inițiatorul să răspundă la această problemă.

 
   

Domnul Ioan Jelev:

Această convenție are ca reper emisiile în atmosferă de gaze cu efect de seră, gaze cu efect de seră care cuprind în principal bioxidul de carbon, vaporii de apă, oxizii de azot, metanul și altfel de astfel de gaze care rezultă în special din procesul arderii combustibililor fosili în termocentrale, dar și în transport, poate să rezulte și din gropile de gunoi neecologice, unde nu se captează gazul metan, și aceste emisii la nivelul României, care au fost luate ca reper, sunt emisiile în anul 1989. Convenția dă acest drept ca fiecare țară să-și aleagă ca an de reper anul pe care îl consideră că a fost caracterizat prin emisiile maxime de gaze cu efect de seră. Pentru România acest an a fost 1989, cifra de emisie a fost undeva în jur de 210 milioane de tone, echivalent gaze cu efect de seră, de CO2, s-ar putea să fie plus sau minus față de această cifră o mică cantitate, exact nu știu în acest moment cifra , dar e undeva în jur de 210 milioane.

În prezent, emisiile de gaze cu efect de seră în România sunt în jur de 160 de milioane. Deci, diferența care există între emisiile reale și emisiile la care România are dreptul pot fi valorificate într-un fel sau altul.

Aș dori să precizez că această valorificare nu se realizează din, să spunem, direct din această rezervă, ci în momentul în care România dorește să realizeze un proiect, de exemplu o instalație de încălzire la o anumită localitate sau o centrală termică pentru încălzirea unei localități, emisiile care rezultă din acest proiect, dacă sunt realizate cu un proiect cu o tehnologie mai avansată, care provine dintr-o țară care dispune de o tehnologie mai avansată, diferența care rezultă prin diminuarea emisiilor ca urmare a unei promovări a unei tehnologii mai avansate și cea care rezultă prin același proiect din folosirea, să spunem, tehnologiilor de care dispui, poate fi preluată contra cost de țara care finanțează această activitate.

În acest context, de exemplu, pentru realizarea unei astfel de centrale termice, o anumită țară, să spunem Austria în acest caz, dacă un investitor austriac poate veni cu o tehnologie mult mai avansată, în contul respectiv de reduceri, care se plătește cu o anumită sumă care rezultă pe piața aceasta a tranzacțiilor de emisii cu reduceri de emisii cu bioxid de carbon, vine și contribuie cu fondul echivalent la realizarea acelui proiect. Deci, practic proiectul se realizează cu o investiție mai mică din partea investitorilor din țara noastră, întrucât statul care preia reducerile care rezultă în urma aplicării proiectului contribuie cu fonduri la realizarea acestui proiect.

Dacă am înțeles bine, aceasta este situația.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Leonăchescu mai dorește o precizare.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O primă chestiune pe care o ridică intervenția colegului nostru, inițiator al legii, este aceea că nu s-au indexat toate gazele tri și poli atomice care pot concura la efectul de seră. Ele sunt selective, lucrează pe anumite benzi de lungimi de undă, este o problemă pur tehnică și se pot complementa în efectul de seră. Mă gândesc la produșii sulfului care rezultă din arderea unor cărbuni, a unor combustibili care conțin mult sulf, inclusiv păcură cu mult sulf. Și sunt și alți compuși tri și poli atomici neindexați încă. Cred că în raport cu anul de referință la care ne-am propus să fixăm situația standard suntem cam în întârziere. Între timp au apărut alte tehnologii mai performante și a accepta produse vechi, care produc poluanți cu efect de seră, mizând pe diferența de preț plătită de vânzător, s-ar putea să nu ne avantajeze.

Eu am rețineri din acest punct de vedere. nu voi vota contra legii, mă voi abține.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să-mi permiteți să vă supun votului și dezbaterii textele proiectului.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care cuprinde și dispoziția de ratificare a memorandumului aflat în anexa prezentei legi. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat cu o abținere și majoritatea celor prezenți pentru.

 
   

Stimați colegi,

Vom supune votului final acest proiect astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, precum și a altor infracțiuni grave, semnat la București la 14 mai 2004 (amânarea votului final).  

Următorul proiect, cel de la pct.5, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori. Inițiatorul, prin domnul ministru Alexandru, vă prezintă proiectul.

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de lege în discuție se propune ratificarea acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalității organizate, a traficului ilicit de substanțe psihotrope și precursori, precum și a altor infracțiuni grave, semnat la București la 14 mai 2004.

Acordul supus ratificării creează bazele unei cooperări bilaterale eficiente pentru prevenirea și combaterea terorismului, a criminalității organizate, precum și a infracțiunilor menționate în textul acestuia, pentru prevenirea, urmărirea și cercetarea acestor infracțiuni.

De asemenea, se reglementează protecția datelor personale și modalitățile de transmitere a acestor date și se stabilesc modalitățile de cooperare între cele două părți contractante, desemnându-se și autoritățile competente cu aplicarea prevederilor acordului.

În conformitate cu prevederile legislației române în materie, pentru a intra în vigoare acest acord trebuie să fie ratificat e către Parlament prin lege. Având în vedere toate aceste aspecte, precum și raportul favorabil, cu unanimitate de voturi, întocmit de Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul, în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au analizat acest proiect de lege ținând cont de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități vă propun spre dezbatere și adoptare proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, semnat la București în 14 mai 2004, în forma prezentată de inițiatori.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de ratificare a acordului, acord anexat prezentului proiect. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Contractului de împrumut dintre România și Institutul de Credit pentru Reconstrucție - Germania, semnat la București la 18 februarie 2004 și respectiv, la Frankfurt la 27 februarie 2004 în scopul finanțării programului de creditare pentru întreprinderi mici și mijlocii - Proiectul Promovarea întreprinderilor mici și mijlocii - etapa a 3-a (amânarea votului final).  

Următorul punct, proiectul de Lege pentru aprobarea contractului de împrumut dintre România și Institutul de credit pentru reconstrucție - Germania. Rog inițiatorul să-l prezinte și Comisia pentru buget, finanțe și bănci, domnul vicepreședinte Grigoraș, prezent ca întotdeauna.

Doamna ministru Manolescu, vă rog să prezentați proiectul.

   

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin acest act normativ se ratifică contractul de împrumut denumit în titlul și cuprinsul proiectului "Acord de credit" care a intervenit între România, reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice, și Institutul de credit pentru reconstrucție - Germania, în vederea finanțării programului de creditare pentru întreprinderile mici și mijlocii. Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară a anului 2002 a fost ratificat de Parlament prin Legea nr.574/2003. Sumele aferente acestui împrumut vor fi gestionate și monitorizate de firma internațională de consultanță KPMG- România, în calitate de manager, prin crearea unui fond româno-german, domiciliat într-un cont deschis la BRD-Grup Sociéte Generale al cărui titular este Ministerul Finanțelor Publice. Prin acest act normativ se creează temeiul legal pentru introducerea unor amendamente necesare pe parcursul derulării programului, amendamente care nu vor majora obligațiile financiare stabilite inițial.

Menționăm că în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților s-a întocmit raport de adoptare în forma prezentată de Guvern, motiv pentru care propunem și susținem adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Grigoraș, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea contractului de împrumut dintre România și Institutul de Credit pentru Reconstrucție Germania, semnat la București, la 18 februarie 2004 și, respectiv, la Frankfurt, la 27 februarie 2004, în scopul finanțării programului de creditare pentru întreprinderi mici și mijlocii, proiectul Promovarea întreprinderilor mici și mijlocii, etapa a 3-a, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbaterea și adoptarea plenului, în forma prezentată de Guvern.

S-au avut în vedere avizele Comisiei pentru industrii și servicii și respectiv, Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege este de competența decizională a Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Leonăchescu dorește să pună o întrebare.

Rog inițiatorul să fie atent. Doamna ministru Manolescu, o să vă pună o întrebare domnul Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles că inițiatorul a încheiat acest acord în anul 2004. Și atunci, întrebarea pe care eu o pun inițiatorului este aceasta: la această dată mai există Republica Federală Germania?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, vă rog să citiți contractul de împrumut care este cu o firmă de credit.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Aș vrea să fac mențiunea că în actele oficiale prin care s-a consimțit acest contract apar exact aceste denumiri pe care le-am prezentat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, stimați colegi, la dezbaterea proiectului.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Art.3, 4. Votate în unanimitate.

Art.5. Votat și acesta în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege. Îl vom supune votului final astăzi.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical (retrimisă comisiei).  

La pct.7 - Reexaminarea, la cererea președintelui României, a Legii privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical.

Domnul deputat Burnei, din partea Comisiei de sănătate, dorește să intervină.

   

Domnul Ion Burnei:

Referitor la această lege, comisia propune ca legea să fie retrimisă la comisie, deoarece mai sunt o serie de aspecte care trebuie puse în concordanță cu punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Următorul proiect, staful tehnic, a venit raportul suplimentar pentru proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței nr.16/2002? Așteptăm raportul suplimentar, amânăm dezbaterea.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (amânarea votului final).  

La pct.9: proiectul de Lege privind înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.

Rog inițiatorul, domnul secretar de stat Cuteanu, să prezinte acest proiect.

   

Domnul Emilian Vasile Cutean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc Emilian Vasile Cutean. Sunt secretarul de stat cu problemele revoluționarilor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să aveți în vedere că suntem în procedură de urgență. O să propun timpii de dezbatere, dar oricum fiți foarte scurt.

 
   

Domnul Emilian Vasile Cutean:

Da. Vă propun spre analiză și adoptare proiectul de Lege privind înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, având în vedere că obiectul de activitate al acestuia este analiza științifică a premiselor desfășurării și efectelor în plan politic, economic, social al Revoluției române din Decembrie 1989, în scopul realizării unei imagini documentare obiective și cuprinzătoare asupra acestui eveniment cardinal din istoria contemporană a țării noastre.

Și, având în vedere că până la aniversarea a 15 ani de la Revoluția română din decembrie mai sunt câteva zile, v-aș ruga să adoptăm acest proiect de lege în regim de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Rog Comisia de cultură să propună timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Noi vă propunem 10 minute, câte un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere. E cineva împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Domnul Dan Brudașcu. Suntem în procedură de urgență. Ce fel de intervenții vreți să faceți? La titlu? În cadrul titlului dacă doriți să faceți o observație generală, vă rog!

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

În primul rând, aș vrea să atenționez că acest proiect de lege este absolut neavenit, titlul lui presupunând crearea unei situații care ne reamintește de perioada existenței Institutului de studiere a istoriei C.C. al P.C.R. Nu văd de ce să rupem istoria națională în fragmente de timp. Nu văd de ce să consacrăm acestui eveniment, unul dintre evenimentele formatoare de istorie, o mai mare importanță decât restul istoriei naționale.

Prin urmare, eu personal consider că festivismele spre care ne sugerează să ne îndreptăm această inițiativă, nu-și mai găsesc locul într-o societate normală spre care tindem să înaintăm și noi.

Nici o țară din apropierea noastră, unde s-au petrecut revoluții reale sau de catifea, nu au constituit asemenea structuri de cercetare.

Pe de altă parte, înființarea unui institut al revoluției române care-și propune să studieze aspectele științifice, nu poate să existe decât, eventual, ca filială a Academiei sau sub controlul științific al Academiei Române.

Cercetători de duzină sau cercetători de la piața de vechituri nu cred că vor reuși să facă o adevărată istorie a poporului român.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Berceanu dorește, de asemenea, să aibă o intervenție.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am să fac intervenție de procedură. Pentru că ne aflăm în fața unei situații foarte ciudate. Acest proiect de lege a fost dat de către noi prin vot pentru raport comun al Comisiei de cultură și al Comisiei revoluționarilor.

Acest raport comun nu a fost întocmit așa cum noi am decis. Comisia de cultură a făcut un raport și, pe cale de consecință, cea pentru revoluția din decembrie 1989, un alt raport. Problema ciudată este că una dintre comisii a făcut un raport de adoptare, iar cealaltă a făcut un raport de respingere.

Drept urmare, eu cred că noi trebuie să retrimitem spre dezbatere, așa cum am decis, în comisii reunite, aceste două comisii să se reunească și să ne facă, așa cum am decis, un raport, cum o fi el, de respingere, de adoptare, cu anumite puncte de vedere pe care o să le discutăm atunci. Dar eu am să vă întreb și mă întreb de fapt retoric în fața dumneavoastră: noi discutăm acum legea pe baza cărui raport? Pe baza raportului întocmit de Comisia de cultură, unde apar, eu știu, niște amendamente, niște modificări, pentru că este un raport de adoptare, sau pe baza raportului Comisiei de studiere a revoluției din decembrie 1989 care este un raport de respingere.

Drept urmare, ar fi trebuit să încheiem foarte scurt așa-zisa dezbatere, și anume să acceptăm sau nu prin vot respingerea. Eu cred că cel mai corect lucru este să retrimitem acestor două comisii care trebuie să-și facă datoria, pentru că dacă plenul Camerei ar decide într-un fel, comisiile n-au nici un drept regulamentar să facă altfel decât a decis plenul.

Și plenul a decis ca aceste două comisii să se reunească în ședință comună și să realizeze un raport comun. Mai departe, sigur, eu îmi dau seama acum că există o grabă care la Comisia de cultură a fost acceptată și înțeleasă, iar la Comisia pentru revoluția din decembrie 1989, bineînțeles că nu a fost acceptată și nici n-ar fi avut cum să o înțeleagă.

Deci, repet cererea mea de a retrimite la comisii această lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu rigoarea care îl caracterizează, distinsul nostru coleg a observat niște lucruri corecte. Într-adevăr, au fost sesizate, în comun, cele două comisii. Ceea ce nu s-a spus aici este faptul că în termenul dat de Biroul permanent de a întocmi raportul, Comisia pentru problemele revoluției nu a făcut raport. Biroul Permanent a hotărât înscrierea proiectului pe ordinea de zi, având în vedere procedura de urgență, în condițiile art.35 și 80 din Regulament, care permit Biroului Permanent și Comitetului ordinii de zi să înscrie pe ordinea de zi un proiect pentru care comisia n-a făcut raportul la timp.

Noi am făcut niște diligențe, să spun așa, extraregulamentare, la comisie și am primit ulterior un raport negativ de la Comisia parlamentară a revoluționarilor. Comisia își păstrează acest raport. N-am avea cum să ieșim din această dilemă decât hotărând în plen, eu îmi fac datoria să cer unui membru al Comisiei parlamentare a revoluționarilor să prezinte raportul negativ al acestei comisii.

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 a fost primit spre dezbatere un proiect de lege pentru înființarea Institutului Revoluției din decembrie 1989, cu nr.605/2004.

Întrucât președintele comisiei a convocat comisia după termenul care a fost stabilit, noi am întocmit acest raport și, în cadrul raportului, comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 a dezbătut în ședințele din 19 și 26 octombrie 2004, acest proiect de lege și a hotărât să prezinte acest raport ca un raport de respingere din următoarele considerente:

în legătură cu promovarea în regim de urgență a proiectului de lege, Guvernul motivează: necesitatea instituționalizării unei analize științifice, obiective și cuprinzătoare a premiselor interne și a conjuncturii internaționale, ca și a desfășurării propriu-zise, a mutațiilor profunde realizate în societatea românească de Revoluția română din decembrie 1989, asigurarea unui cadru științific de sistematizare și cercetare a importantelor acumulări istoriografice de ordin documentar și arhivistic realizate în răstimpul trecut de la Revoluție.

Este evident că aceste considerente ar fi justificat urgența creării unui institut al Revoluției române din decembrie 1989 în primii ani de după desfășurarea evenimentului istoric.

De fapt, adevăratul motiv al așa-zisei urgențe alese este cuprins în expunerea de motive, și anume: cu ocazia apropierii împlinirii a 15 ani de la acest eveniment cardinal din istoria contemporană a țării.

În opinia noastră, intenția de a crea prin lege respectivul institut este doar o încercare propagandistică, o lovitură de imagine, pe care viitorul senator Ion Iliescu și-o dorește realizată în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare și prezidențiale. Că lucrurile stau așa o dovedește atât faptul că, pe de o parte, potrivit art.14 din Legea nr.341/2004, înființarea acestui institut era deja făcută de jure prin chiar respectiva lege, urmând ca organizarea și funcționarea lui să fie stabilite prin hotărâre a Guvernului, iar, pe de altă parte, proiectul de lege este doar o formă fără fond, obiectul său părând să fie mai degrabă acela al constituirii unui Colegiu național al Institutului Revoluției și numirii unui președinte al acestuia, decât crearea unei instituții științifice, viabile, care să aibă într-adevăr rolul de a cerceta și pune în valoare faptele și documentele care să conducă la stabilirea adevărului în legătură cu organizarea, desfășurarea și consecințele social-politice ale Revoluției Române din decembrie 1989.

Sunt semnificative în acest sens următoarele aspecte: deși în expunerea de motive se vorbește despre institut ca urmând să fie o instituție publică autonomă, de interes național, practic, prin proiectul de lege, se încearcă crearea unei forme eterogene, fără bază constituțională, art.117 din Constituție. Dacă institutul se dorea o instituție publică autonomă, atunci el putea fi creat numai prin lege organică și numai sub autoritatea Parlamentului.

Înființarea unui institut de cercetare științifică se putea face, așa cum de altfel s-a prevăzut inițial în art.14 al Legii 341/2004, printr-o simplă hotărâre de guvern, institutul putând funcționa fie în subordinea Academiei Române, fie în cea a Ministerului Educației și Cercetării. Nu înființarea unui institut de cercetare științifică este esența proiectului de lege, ci folosirea acestui pretext pentru a crea unele suprastructuri, astfel: Colegiul Național al Institutului Revoluției Române din decembrie 1989, ca organ deliberativ de conducere a institutului, cu mandat permanent, format dintr-un număr de personalități reprezentative și recunoscute ale Revoluției române care urmează să fie desemnate de către președintele României; Consiliul științific al institutului, ca organ consultativ științific, format dintr-un număr de până la 28 de membri desemnați de colegiul național prin consultarea Academiei Române și a Ministerului Educației și Cercetării; președintele institutului ales la colegiul național dintre personalitățile care au avut rol de primă mărime în desfășurarea Revoluției române; un director general, ajutat de un director general adjunct, aleși din membrii Colegiului național și de Colegiul științific, la recomandarea președintelui institutului.

Se încearcă astfel oferirea unor demnități de tip sinecură la nu mai puțin de 46 de persoane, Consiliul național plus Consiliul științific, în condițiile în care, potrivit art.6 din prezentul proiect de lege, numărul maxim de posturi salarizate ale institutului este de 25, exclusiv directorul general și directorul general adjunct.

În concluzie, noi putem spune, pe considerentele expuse mai sus, că se justifică prezentul raport de respingere și se demonstrează fără putință de tăgadă că scopul și obiectivele proiectului de lege nu sunt acelea de a înființa un institut de cercetare științifică în adevăratul sens al cuvântului, ci acelea de a crea o structură fără viabilitate, pe umerii căreia să fie așezate două suprastructuri ce urmează să fie populate cu oameni ai președintelui, iar la sărbătorirea a 15 ani de la Revoluția Română din decembrie 1989, cei care pe valul revoltei populare s-au așezat în șaua puterii, să-și declare grija părintească față de luptătorii din revoluție, încercând o dată în plus să manipuleze, în plină campanie pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, revoluționarii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea inițiatorului, dorește domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Emilian Vasile Cutean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă expun doar câteva idei, și anume că motivația pe care Comisia revoluționarilor a dat-o în această situație, e clar că nu poate fi luată în considerare, mai ales că se face referire la persoane care n-au nici o legătură cu inițierea acestui proiect de lege.

Cred că nu a fost foarte bine înțeles acest proiect de lege, deoarece, într-adevăr, în cadrul acestui, institut funcționează două organisme, și anume: Colegiul național și Consiliul științific. Colegiul național este format din revoluționari, iar Consiliul științific este format din profesioniști, istorici, membri ai Academiei și așa mai departe, care nu sunt remunerați, după cum observați din proiectul de lege și remunerați sunt doar cei care au funcții executive, și anume, directorul, directorul adjunct și ceilalți din subordinea acestora.

E clar și se poate observa că acest raport negativ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, nu mai faceți dezvoltări, pentru că suntem în procedură de urgență.

 
   

Domnul Emilian Vasile Cutean:

E clar că acest raport negativ a fost dat în urma unei nemulțumiri a câtorva membri ai comisiei revoluționarilor, nemulțumiri de ordin politic și cred că nu trebuie ca problemele personale să le expunem în defavoarea problemelor generale ale revoluționarilor.

De aceea, vă rog să adoptați în regim de urgență acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Știți că, potrivit art.105 din Regulament, atunci când se înscriu pe ordinea de zi proiecte inițial fără raport și apoi cu raport negativ, se dezbat și amendamentele care n-au făcut obiectul raportului.

Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea proiectului de lege, în formula adoptată de Senat.

La titlu, dacă există observații.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Opinia publică românească nu este unitară în perceperea evenimentelor din decembrie 1989 ca fiind o revoluție. Prin urmare, cred că se impune ca și în titlul acestei legi să se reflecte această situație.

Prin urmare, propun reformularea titlului: "Proiect de lege privind înființarea Institutului de studiere a evenimentelor din decembrie 1989". Atâta vreme cât nici cercetătorii științifici, mulți dintre ei nume prestigioase, nici reprezentanții mass-media, ca să nu mai vorbesc de societatea civilă, nu-și însușesc în totalitate ideea că în 1989 a avut loc o revoluție, nu putem înființa ceva forțat, dând noi etichete evenimentelor social-istorice petrecute într-o perioadă destul de recentă.

Nu avem nici detașarea în timp ca să putem fără putință de tăgadă să afirmăm că în decembrie 1989 a avut cu certitudine loc o revoluție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Fără să intru în dezbateri, nici științifice, nici polemice, nici politice, vă amintesc că din Ž90, de când s-a constituit Parlamentul, am adoptat mai multe legi inclusiv privind instituirea unor ordine și medalii în acest sens.

Domnul Berceanu.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Eu rămân la părerea că nu s-a elucidat deloc problema de procedură, pentru că așa cum prevede ordinea de zi de astăzi, ambele rapoarte sunt trecute acolo și, în conformitate cu Regulamentul, ar trebui mai întâi să supuneți la vot respingerea și, la articole, la amendamente, dacă sunt și propuneri de respingere și propuneri de modificare, mai întâi se supune la vot respingerea și dacă nu trece respingerea, se continuă discuția cu modificările și propunerile respective.

Așa că din moment ce noi avem două rapoarte, unul de respingere și unul de adoptare cu eventuale modificări, nu văd cum am putea să lucrăm altfel decât mai întâi să supuneți la vot respingerea și după aceea, eventual, să intrăm cu titlul legii și așa mai departe.

Sigur că am de spus niște lucruri și la titlul legii, dar după ce supuneți la vot respingerea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ca întotdeauna atunci când intervine domnul Berceanu, cam are dreptate pe regulament; s-a făcut propunerea de către comisia de fond a respingerii proiectului de lege. Ați auzit și argumentele inițiatorului și argumentele Comisiei de cultură.

Eu supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei parlamentare a revoluționarilor, sesizate în fond, să se respingă proiectul de Lege privind înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.

Cine este pentru ?

 
   

32 voturi pentru.

Împotriva respingerii? 37 voturi împotriva respingerii.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Propunerea de respingere a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră titlul legii pentru că... Vă rog! Vă rog, și pentru că sunteți atât de riguros cu regulamentul, amintiți-vă că am votat și un timp afectat fiecărei intervenții și fiecărui articol.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, domnule președinte!

Deoarece în art.4 se spune că membrii Colegiului Național sunt desemnați de către președintele României, v-aș propune ca titlul să fie "Lege privind înființarea Institutului privind ascunderea adevărului în privința revoluției române - Ion Iliescu", trebuie să aibă și el un titlu.

(Aplauze din partea Opoziției)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă făceați propunerea asta la o dezbatere extraparlamentară, n-aș fi comentat nimic. Acum, v-aș ruga să fim totuși riguroși la nivelul unei dezbateri pe lege și pe respectarea instituțiilor statului.

S-au făcut totuși două propuneri, pentru că nu e propunere de respingere, supun întâi votului titlul adoptat de Senat.

Cine este pentru? 37 de voturi pentru.

Împotrivă? 29 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Titlul a fost adoptat cu 37 voturi pentru, 29 împotrivă și o abținere.

La art.1 dacă sunt obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

La art.3, urmăriți, vă rog, amendamentul 1 pentru lit.a). Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1 al Comisiei pentru cultură. Nu. Adoptat amendamentul, modificat art.3 la lit.a).

Pentru literele b) și c), dacă sunt obiecțiuni. Rămân textele inițiale.

Pentru alin.2, la lit.a) și b) nu sunt amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni. Nu. Votate textele inițiale.

Pentru lit.c), urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 2 din raportul Comisiei de cultură. Nu. Adoptat amendamentul, modificat corespunzător lit.c).

Pentru alin.3, urmăriți vă rog amendamentul 3 al comisiei care vizează lit.a). Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat lit.a).

La pct.3 alin.b) și c) dacă sunt obiecțiuni. Comisia n-a avut amendamente. Votat în unanimitate.

La art.4, nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.5. Vă rog, domnule Berceanu, îmi cer scuze că nu v-am observat la timp.

La art.4 aveți amendament, sau aveți obiecție?

 
     

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Sunt împotrivă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi cer scuze? Un vot împotrivă. Reluăm votul la art.4.

Cine este pentru? 37 voturi pentru.

Împotrivă? 29 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat cu 37 voturi pentru, 29 împotrivă și 3 abțineri.

Art.5. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.6. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.7. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.8. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.9. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.10. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.11. Nu sunt obiecțiuni " Votat în unanimitate.

Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege și îl vom supune votului final la sfârșitul acestei ședințe.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea legii 215/2001, Legea administrației publice locale (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

V-aș propune să mai luăm un singur proiect pentru că urmează ședința de interpelări, cel de la pct.13, căruia îi expiră termenul constituțional pe 4 noiembrie: este vorba de Propunerea Legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală. Comisia a propus adoptarea. Nu este procedură de urgență.

Rog inițiatorul, întâi, să-l prezinte foarte pe scurt.

Domnule președinte al Comisiei de învățământ, știință, tineret și sport, țin să vă anunț că suntem în plenul Camerei, nu în ședința comisiei, unde există alte regulamente și obiceiuri. Acolo nu aveți tribună să veniți să vă exprimați, acolo aveți mijloace electronice și le utilizați concomitent cu cele verbale.

   

Domnul Viorel Coifan este inițiatorul. Înțeleg de la colegii domniei sale că susțin propunerea.

În interesul Alianței am luat un proiect care poartă semnătura unui distins coleg al dumneavoastră, care n-ar trebui înfrânt printr-o dispoziție formală regulamentară.

Aveți cuvântul, domnule Florescu.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De fapt această propunere legislativă are rostul de a corela prevederile Legii nr. 371/2004 privind înființarea Poliției comunitare cu prevederile Legii nr.215 a Administrației Publice Locale din 2001. Ea a fost dezbătută și avizată pe fond în comisie. A întrunit majoritatea de voturi. Camera Deputaților este Cameră de reflecție, decizională fiind Camera Superioară, Senatul.

Este lege organică, preluând caracterul legii asupra căreia se intervine. Vă rog, domnule președinte, s-o supuneți spre dezbatere și adoptare, această propunere în forma și fondul prezentat în raport. Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolăescu, reprezentantul personal al inițiatorului, doriți să ne dați o explicație?

 
     

Domnul Eugen Nicolăescu:

Nu cred că pot...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

O să puteți...

 
     

Domnul Eugen Nicolăescu:

Mă doare sufletul dacă... (Se deplasează la masa prezidiului unde poartă o discuție cu domnul președinte Dorneanu).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ar urma să trecem la vot. Reprezentantul Partidului Național Liberal a venit să-mi comunice direct ceea ce ar dori să comunice și la tribună: cererea de verificare a cvorumului.

Îi rog pe cei doi secretari să verifice dacă avem cvorum în sală, prin numărare.

 
   

Stimați colegi,

Nu vă spun numărul membrilor prezenți, dar vă spun că nu avem cvorumul respectiv, 174 de deputați. În consecință, votul de astăzi, votul final asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi nu va avea loc.

În continuare, vom trece la partea a 2-a ședinței.

 
   

Domnul Damian Brudașcu:

La proiectul acesta de lege, domnule președinte, am propus - și comisia și-a însușit - o modificare de ordin redacțional.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Haideți puțin să avem totuși în vedere faptul că, deși nu votăm proiectul, putem să adoptăm textele acestuia. Guvernul este de acord cu propunerea legislativă a colegului nostru, și să fim de acord să ascultăm amendamentul pe care-l prezintă domnul Brudașcu.

 
   

Domnul Damian Brudașcu:

La pct.2 din raport, domnule președinte, ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Punctul II.

 
   

Domnul Damian Brudașcu:

Punctul II, articolul unic, lit.i), eu am solicitat să supun atenției comisiei - domniile lor au fost de acord - cu următoarea modificare: "care au obligația să ducă la îndeplinire solicitările sale în condițiile legii". Deci nu este vorba numai de a răspunde, că poți răspunde fără să și îndeplinești.

Analizând această propunere, din câte am înțeles de la colegii din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, domniile lor și-au însușit această modificare redacțională.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Florescu.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia își însușește sau aprobă, este de acord cu această propunere, cu acest amendament. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Pct.I. Votat în unanimitate.

Pct.II. Îl supun votului dumneavoastră - cu propunerea domnului Dan Brudașcu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Legea a fost adoptată pe articole, dar nu poate fi supusă votului final, și în consecință urmează să constatăm că termenul expiră pe data de 4 noiembrie. Atunci vom constata că a fost adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional.

Încheiem ședința în plen de astăzi destinată dezbaterilor proiectelor legislative.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

Trecem la partea a doua, care este destinată răspunsurilor orale la interpelările deputaților.

  Mihaela Ionescu

Doamna deputat Mihaela Ionescu este prezentă? Da.

Vreți să dezvoltați întrebarea?

     

Doamna Mihaela Ionescu:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Va rog!

 
   

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Administrației Publice și Internelor, domnul Marian Săniuță.

Lipsa siguranței cetățenilor, prevenirea incendiilor, care duc la pagube materiale importante, paza lor în localitățile mici și departe de centrele administrative mari prezintă numeroase carențe care duc la stări de panică, la nemulțumiri, la frustrări și la luări de hotărâri de multe ori nechibzuite, din partea celor care se văd lipsiți de apărare din partea organelor care au datoria să o facă.

Faptul că mass-media face cunoscută o situație paradoxală, care se perpetuează de două luni în satul Chiochiș din județul Bistrița-Năsăud, dovedește că oamenii nu mai au încredere în organele statului, care ar trebui să le facă dreptate, și cred că numai mass-media mai poate face ceva acolo unde Poliția și pompierii au făcut atât de puțin, și anume nu au putut soluționa cazul.

Duma Leon are domiciliul în satul Chiochiș nr.196. Acesta, în ziua de 1 septembrie, orele 23,30, s-a trezit cu incendiu de proporții la grajdul din curtea proprietății sale, flăcările producând pagube de milioane de lei.

Pompierii, aflați la mare distanță față de sat, au venit după mai multe ore. Peste câteva zile, pe 4 septembrie 2004, orele 1,30 noaptea, vecinul lui, Șoloc, de la nr.99, din același sat, a fost victima unui alt incendiu. Focul s-a extins și oamenii locului au trebuit să se lupte cu flăcările până la ora 5,00, când - în fine - au ajuns pompierii. Pe data de 29.09., orele 2,45 noaptea, s-a provocat un alt incendiu, de data aceasta la Șoloc Daniil. Pe data de 2 octombrie s-a mai provocat un incendiu la o căpiță de fân, între grajduri, în apropierea locuinței domnului Duma, și de data aceasta la orele 4,30 noaptea. Din nou, dimineața, a avut loc un al doilea incendiu, tot la casa bietului om Duma. Pompierii au ajuns după două ore.

Pe data de 2 octombrie s-a început un simulacru de anchetă, găsindu-se doi suspecți, în persoana lui Man Adrian, care locuiește la nr. 197, și a lui Grămădă Simion, domiciliat la nr.200. După găsirea suspecților nu au fost găsite și probele necesare, iar cercetările s-au oprit.

În sat a rămas o situație asemănătoare cu cea a Vestului sălbatic, unde oamenii terorizați de piromani stau de pândă zi și noapte, cu butoaiele pline de apă, și văd dușmani și suspecți în oricine, fiind lăsați să-și facă singuri dreptate, pentru că autoritățile ridică din umeri și nu se implică îndeajuns.

Faptul că populația este lăsată să-și facă singură față incendiilor, timp de ore, până la sosirea pompierilor, care pătrund cu greu în localitățile depărtate, face ca aceasta să fie într-un permanent pericol.

Cerem, de aceea, domnului ministru al Administrației și Internelor, să continue și să finalizeze cercetările în cazul piromanului din satul Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud, să reinstaureze siguranța cetățenilor, preluând activitatea de anchetă, pază și luptă contra celor care încalcă legea.

Cerem, de asemenea, să se analizeze de urgență posibilitatea înființării unor unități suplimentare de pompieri la distanțe mai mici de localitățile îndepărtate ale județului Bistrița-Năsăud.

Sau, să furnizeze mijloace tehnice necesare înființării unei echipe de voluntari în respectivele așezări rurale. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Alexandru, v-aș ruga să încercați să răspundeți la această interpelare.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimată doamnă deputat,

Cu referire la interpelarea dumneavoastră, referitoare la lipsa de apărare a cetățenilor din partea organelor cu atribuții în domeniu, în contextul producerii unor incendii repetate, într-un sat din județul Bistrița-Năsăud, am onoarea să vă comunic următoarele:

Pe data de 1 septembrie 2004, orele 23,00, în localitatea Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud, a luat foc o parte a acoperișului casei domnului Duma Leon, ocazie cu care a ars și cantitatea de 5 tone furaje.

Din constatarea detașamentului de pompieri Dej, subunitate care a intervenit pentru localizarea și stingerea incendiului, rezultă faptul că sursa probabilă a fost autoaprinderea, cauzată de presiunea mărită a furajelor depozitate.

Ulterior, în noaptea de 5 spre 6.09., 2004, la ora 3,00, a fost incendiat fânarul, aparținând cetățeanului Șoloc Andrei, ocazie cu care au ars circa 25 tone de fân. În noaptea de 29 spre 30.09.2004, orele 3,00, a fost incendiat alt fânar, aparținând familiei Șoloc, în care au ars circa 20 tone fân. Ultimul caz de incendiere s-a petrecut în dimineața zilei de 2.10., orele 8,30, când a fost incendiat acoperișul grajdului domnului Duma Leon, fiind distruse prin incendiu 10 tone fân.

În vederea identificării și tragerii la răspundere penală a autorilor acestor fapte, mai puțin în primul caz, organele de poliție au efectuat cercetarea la locului faptei, împreună cu criminaliștii, în scopul administrării de probe concludente și edificatoare, în privința eventualilor suspecți.

În urma analizării modului de producere a incendiilor, precum și a bunurilor și lucrurilor unde s-au produs acestea, s-a concluzionat faptul că imobilele și anexele celor trei cetățeni se află într-un perimetru restrâns, formulându-se două ipoteze principale: incendiul putea fi provocat de una sau de mai multe persoane cu care păgubașul se afla în relații de dușmănie; sau incendiul putea fi provocat de un bolnav psihic, piroman.

Pe baza celor două ipoteze au fost identificați doi posibili autori, respectiv un consătean agricultor, care s-a aflat anterior în relații conflictuale cu unul dintre păgubași, din cauza unui teren agricol, și o persoană cunoscută ca suferind de epilepsie, care în cursul acestui an a fost supusă unei intervenții chirurgicale neurologice și care locuiește în apropierea persoanelor vătămate.

Cei doi suspecți au fost supuși textului poligraf, în data de 26 octombrie 2004; reacțiile de detectare a comportamentului simulat fiind neconcludente, și ca atare cercul de suspecți a fost extins, urmând a se efectua noi verificări.

Cercetarea acestor fapte considerate infracțiuni de distrugere în formă agravantă, se efectuează la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița-Năsăud, unde s-a constituit un colectiv special, format din ofițeri de la serviciile de ordine publică și cercetări penale, care desfășoară activități investigative specifice, analizate săptămânal la nivelul conducerii inspectoratului.

Totodată, au fost dispuse măsuri suplimentare pentru creșterea gradului de siguranță pe raza comunei, îndeosebi pe timpul nopții, măsuri care constau în intensificarea patrulelor pe timp de noapte, îndeosebi în arealul unde s-au produs incendiile, și suplimentarea temporară a efectivelor de la postul de poliție Chiochiș, cu două posturi, cu agenți din comunele limitrofe și cu efective de jandarmi din cadrul Secției de jandarmi Beclean.

Menționăm că în afara acestor incendieri, situația operativă pe raza comunei Chiochiș nu creează probleme deosebite, nefiind înregistrate în ultimii ani evenimente grave, incendiile produse în perioada septembrie-octombrie 2004, fiind cu totul conjuncturale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat, aveți dreptul la un comentariu de un minut.

 
   

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare bine că vorbim despre aceleași acțiuni, numai că eu nu pot să cred, așa cum spune domnul ministru, că a putut să ia o căpiță foc, să se autoaprindă; și a doua zi, iarăși, să se autoaprindă, și după două zile și la un vecin să ia foc.

Dumneavoastră spuneți că s-au intensificat patrulele. După cunoștința mea, sătenii înșiși, și asta mi se pare un lucru foarte grav, își organizează paza. Deci, ei, familiile respective, zi și noapte fac de patrulă, așa cum s-a văzut și la televizor. Deci, eu am fost și în satul acela, dar am văzut și la televizor. Am vorbit cu domnul Duman. Eu nu cred că dânsul a venit până la Năsăud ca să spună un lucru neadevărat.

Cu respect vă întreb dacă are de gând ministerul pe care îl coordonați să facă ceva pentru apropierea pompierilor de această comună. Eventual, să instruiască oamenii din comună ce să facă în caz de incendiu, nu să stea cu butoaiele. Vă spun, mi se pare că suntem chiar în Far West, adică, când bieții țărani își fac ei dreptate, ei sunt pompierii, ei sunt jandarmii, ei sunt polițiști-sătești. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimată colegă.

 
  Marian Ianculescu

Următorul răspuns îl va da tot domnul Mircea Alexandru, domnului deputat Marian Ianculescu.

Vă rog să vă prezentați interpelarea, domnule deputat.

   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Obiectul interpelării se referă la fluidizarea circulației la intersecția străzilor Șos. Dudești-Pantelimon cu str. Nicolae Roșu din sectorul 3 al Capitalei.

Traficul pe șoseaua Dudești-Pantelimon a devenit extrem de aglomerat, după intrarea în funcțiune a hipermarket-ului CORA, deoarece toată circulația, miile de mașini de la acest magazin, se desfășoară pe această arteră de circulație, precum și datorită dezvoltării comercializării materialelor de construcții ale firmei ANDAMI, situată pe aceeași stradă, colț cu str. Nicolae Roșu.

De menționat că ambele străzi, situate în sectorul 3 al Capitalei, perpendiculare una pe alta, au numai două benzi de circulație mai îngustă. Poarta de intrare a firmei, de materiale de construcții, este situată la mai puțin de 10 metri de intersecția celor două străzi, făcând foarte anevoios accesul la firma respectivă a trailerelor de mare capacitate și lungime.

De asemenea, datorită acestui lucru este îngreunată foarte des circulația auto dinspre str. Nicolae Roșu și cea de pe șoseaua Dudești-Pantelimon.

Pentru fluidizarea circulației, care a devenit foarte aglomerată, după cele două străzi, consider că se impun următoarele două măsuri.

  1. semaforizarea intersecției respective
  2. mutarea porții de acces a firmei ANDAMI la o distanță mai mare decât cea din prezent, față de intersecția în unghi drept a celor două străzi.

De asemenea, consider că s-ar impune acolo niște indicatoare de interzicerea parcării mașinilor, întrucât mașinile care se parchează pe trotuar iau vizibilitatea celor care intră de pe o stradă pe alta.

În speranța soluționării favorabile a acestui demers civic, vă asigur, stimate domnule ministru Marian Sorin Săniuță de înalta mea considerație.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru,

Vă rog să oferiți răspunsul colegului nostru.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În referire la interpelarea dumneavoastră, prin care formulați o serie de propuneri vizând fluidizarea traficului în zona Dudești-Pantelimon, am onoarea să vă comunic următoarele:

Șoseaua București-Pantelimon este o arteră modernizată în cursul anului 2003, cu două benzi de circulație, pe care se defășoară un trafic de intensitate medie, compus îndeosebi din vechicule de mare tonaj, aflate în tranzit sau care deservesc obiectivele comerciale și industriale din zona adiacentă.

Realizarea în perimetrul cuprins între șoseaua Pantelimon și șoseaua Dudești-Pantelimon a complexelor comerciale CORA, BRICOSTORE și MOBEXPERT, a impus resistematizarea circulației prin semaforizarea intersecțiilor șoselei Gării Cățelu cu șoseaua Dudești- Pantelimon, respectiv cu șoseaua Pantelimon.

O problemă deosebită pentru circulație în zona la care vă referiți o constituie accesul către S.C. "ANDAMICOM" S.R.L., care desfășoară activități de prelucrare, depozitare și comercializare a materialelor de construcții și care generează un trafic zilnic compus aproximativ din 30 de autotrenuri și 50 de autospeciale.

Fluxul tehnologic impus de existența liniei industriale de cale ferată destinată aprovizionării, a unor rezervoare pentru depozitarea cimentului și a unui cântar pentru determinarea greutății mărfurilor ce urmează a fi expediate, determină păstrarea poziției accesului auto așa cum se află în prezent.

Este adevărat că la ieșirea din incintă și înscrierea către dreapta a autotrenurilor, datorită lățimii insuficiente a părții carosabile, de 8 m, vehiculele depășesc axul drumului și stânjenesc într-o oarecare măsură desfășurarea traficului pe șoseaua Dudești-Pantelimon.

Întrucât din motivele invocate, poarta de acces auto din incinta S.C."ANDAMI" nu poate fi mutată. Soluția identificată pentru eliminarea disconfortului creat în traficul general în zonă, constă în retragerea acesteia către interior, cu circa 3-5 metri, asigurându-se astfel raza minimă necesară efectuării virajelor spre dreapta de către autotrenuri.

În acest sens, Direcția Poliției Rutiere conlucrează cu Primăria Sectorului 3 referitor la aspectele constatate și propunerile de natură să contribuie la fluidizarea traficului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat este mulțumit de acest răspuns.

În continuare, domnul secretar de stat Marin Popescu o să-i răspundă tot domnului Marian Ianculescu cu privire la poluarea râului Doftana.

Doriți să dezvoltați puțin întrebarea? Vă rog.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Obiectul interpelării îl constituie luarea unor măsuri eficiente de stopare a deversării de reziduuri lichide toxice de către Spitalul Voila din vecinătatea Municipiului Câmpina, județul Prahova, care produce uscarea vegetației forestiere în partea din aval și poluarea în final a râului Doftana.

Spitalul Voila din Municipiul Câmpina, județul Prahova, deversează reziduuri lichide toxice în pădurea din avalul acestuia, contribuind la uscarea multor exemplare de arbori de fag și alte specii forestiere. Scurgerile respective sunt colectate într-un pârâiaș care izvorăște din amonte și le transportă mai departe, într-un alt pârâu, care se varsă în râul Doftana, generând - pe lângă uscarea arborilor sau poluarea apelor - un miros practic insuportabil.

Pentru remedierea acestei situații se impune ca spitalul respectiv fie să se racordeze la canalizarea Municipiului Câmpina, fie să-și construiască o fosă septică proprie eficientă. Remedierea situației este cu atât mai necesară, cu cât normele legate de protecția mediului din țara noastră, dar mai ales cele ale Uniunii Europene, prevăd obligativitatea tuturor instituțiilor publice, agenților economici, ca și a persoanelor fizice să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului ambiant, așa cum se întâmplă în prezent în cazul semnalat prin această interpelare.

În speranța soluționării favorabile acestui demers civic, vă asigur, stimate domnule ministru Ionel Bănculescu, de înalta mea considerație.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Marin Popescu, v-aș ruga să răspundeți acestei interpelări.

 
   

Domnul Marin Popescu (secretar de stat, Autoritatea Națională de Control):

La interpelarea formulată de domnul deputat Marin Ianculescu, în ședința din data de 25.X.2004 cu privire la poluarea râului Doftana cu ape reziduale deversate de către Spitalul Voila, vă comunicăm că, urmare verificărilor efectuate de Garda Națională de Mediu, instituție aflată în subordinea Autorității Naționale de Control cu privire la aspectele menționate, cele verificate au scos în evidență că acestea se confirmă.

Astfel, evacuarea apelor uzate se realizează în pârâul Valea cu Tei, afluent al râului Doftana, după trecerea prin stația de epurare proprie, compusă din stația de clorinare cu clorură de var, două decantoare și bazin de contact. Stația de epurare era exploată necorespunzător, în sensul că apele uzate intrau doar într-unul dintre decantoare, cel de-al doilea fiind înfundat.

Cele două decantoare prezentau acumulări de nămol în cantități mari. Cu toate că se efectua clorinarea cu clorură de var, bazinul de contact nu funcționa corespunzător. Apele uzate evacuate în pârâul Valea cu Tei aveau aspect opalescent, prezentând depuneri.

Din buletinele de analiză a apelor evacuate, efectuate de laboratorul Companiei publice de gospodărie comunală Câmpina, s-au constatat depășiri față de concentrațiile maxime admise, impuse prin autorizația de mediu.

Ca urmare a celor constatate, au fost luate și dispuse următoarele măsuri:

  • administratorul spitalului a fost sancționat contravențional cu amenzi în valoare de 30 milioane lei;
  • s-a dispus curățirea decantoarelor, punerea în funcțiune a tuturor instalațiilor stației de epurare;
  • efectuarea de analize a apei uzate, evacuate, ... toți indicatorii prevăzuți în autorizația de mediu.
  • termenul limită pentru îndeplinirea măsurilor dispuse, este data de 15.11.2004.
  • Comisariatul județean Prahova al Gărzii Naționale de Mediu va verifica aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse la termenul stabilit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Marian Ianculescu este mulțumit de răspuns.

 
  Dan Brudașcu

Pentru domnul deputat Dan Brudașcu va răspunde domnul George Pavelescu cu privire la soluționarea conflictului de muncă declanșat la Federația SANITAS.

Așteptați răspunsul, da?

Mai este un răspuns, domnule ministru, cu privire la Turda, Policlinica din Municipiul Turda.

Vă rog să formulați ambele răspunsuri și să ascultăm și aprecierea domnului deputat.

   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Referitor la interpelarea dumneavoastră, care privește declanșarea conflictului de muncă la nivel național de către Federația SANITAS, vă informăm următoarele:

Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de act normativ care are drept obiect de reglementare salarizarea și acordarea de alte drepturi personalului contractual din unitățile sanitare publice ale sectorului sanitar. Proiectul prevede majorarea salariilor de bază minime și maxime cu 14, respectiv 28% pentru personalul TESA și muncitor, față de nivelul minim și maxim al salariului de bază aferente lunii octombrie, care include și indexarea cu 6% acordată, începând cu 1.X.2004.

Reprezentanții Federației Sanitas nu au fost de acord cu nivelul de majorare, solicitând o creștere de cel puțin 40%. Această influență financiară asupra Fondului Național Unic al Asigurărilor de Sănătate este evaluată la 3.707 miliarde de lei.

Totodată, prin Ordonanța nr. 81 s-a creat baza legală privind acordarea de tichete de masă pentru personalul din sistemul sanitar. Deci, la această majorare care este prevăzută în proiectul de act normativ s-ar adăuga o valoare reală de 650 de mii, care ar reprezenta o creștere la salariu între 8 și 18%.

În prezent, există un comitet interministerial, cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și, bineînțeles, ai Ministerului Sănătății, care a avut două runde de negocieri cu Federația Sanitas. După greva de avertisment de astăzi, între orele 9,00 și 11,00, urmează ca mâine acest comitet să aibă o nouă întâlnire cu Biroul Consiliului Național al Federației, pentru a debloca situația, arătându-se totodată disponibilitatea pentru dialog.

Referitor la situația Policlinicii din Turda. La Spitalul Municipal Turda, în clădirea fostei policlinici, funcționează, începând cu 1.01.2000, Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Municipal Turda, prin reorganizarea dispensarului policlinic al spitalului.

Tot în municipiul Turda funcționează, conform Ordonanței de urgență nr. 124: cabinete stomatologice, care au intrat în comodat cu data de 8.11.1999, în număr de patru; laboratorul de tehnică dentară, intrat în comodat la 5.05.2000, și ambulatoriul de specialitate, care s-au reorganizat, prin contracte de comodat, cu Primăria Municipiului Turda. Tot în această incintă funcționează cinci cabinete medicale, care sunt în structura Spitalului Municipal Turda.

În urma acestor reorganizări s-au stabilit cote părți ce revin pentru întreținerea spațiilor comune - folosință comună: hol, casa scării, grupuri sanitare.

Este adevărată observația dumneavoastră și în urma controlului făcut de Direcția de Sănătate Publică Cluj s-a comunicat că etajele 1 și 2 funcționează în regim de igienă, sunt niște probleme la grupurile sanitare de la etajul 2, ceea ce a determinat Direcția de Sănătate Publică și Primăria Municipiului Turda ca în anexele la contractele de comodat cu beneficiarii spațiilor comune să se prevadă o asemenea clauză de responsabilizare a acestora.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, doriți să faceți un comentariu, înțeleg?

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Se cuvine, mai întâi, să-i mulțumesc domnului ministru pentru răspunsuri. O să încep invers față de ordinea folosită de domnia sa.

Este vorba de o instituție spitalicească, de o policlinică, în incinta căreia se găsesc asemenea situații, care nu sunt de admis în general în orice instituție, cu atât mai mult într-una de ordin spitalicesc. Grupul social al policlinicii, așa cum am precizat, este mereu îndesat cu deșeuri; unica chiuvetă disponibilă împroașcă cu apă rece pe lângă garnituri și, tot aici, în această policlinică, funcționa, la data documentării mele, un singur coș de gunoi. Nu știu dacă acest lucru este suficient, prin contractul pe care dumneavoastră l-ați evidențiat aici, dacă va fi singura modalitate de rezolvare a cazului.

Supun atenției dumneavoastră și ministerului pe care îl reprezentați ideea ca asemenea controale să aveți inițiativa de a le declanșa singuri, pentru că sunt semnale că și în alte unități spitalicești situația nu este cu mult departe de cea semnalată la Turda.

În legătură cu evenimentul declanșat astăzi, așa cum ați menționat, între orele 9,00 și 11,00, el riscă, în cazul în care dumneavoastră nu veți dovedi flexibilitate în arta negocierii, să declanșeze, în data de 8 noiembrie a.c., o grevă generală, care va conduce la paralizarea, practic, a activității din unitățile spitalicești. Nu vă dau eu sfaturi, nu vă fac recomandări, însă e o solicitare pe care o fac în numele pacienților din unitățile spitalicești din municipiul Cluj-Napoca și din județul Cluj, să vă gândiți în primul rând la ei și la faptul că o asemenea situație, cu lucrul cu 30% din efective, ar putea să creeze serioase probleme în derularea programelor de tratament care se desfășoară în aceste unități.

Cu atât mai mult insist pe acest element cu cât, după părerea mea, această grevă este oarecum justificată, întrucât în ultimii patru ani nu a avut loc nici un fel de majorare a salariilor în sistemul sanitar. Acestea au fost declarațiile care au fost făcute la biroul meu parlamentar de liderul Sindicatului Sanitas pe județul Cluj. Este nevoie, din acest punct de vedere, de o politică corespunzătoare.

Ei mai sesizează, de altfel, la nivel național, și necesitatea alocării de fonduri suficiente pentru derularea activității. Din proiectul de lege al Ministerului Sănătății, pe care l-am studiat, nu rezultă că sumele care au fost alocate corespund unei asemenea doleanțe. Poate că ar trebui ca și pe parcursul dezbaterilor ministerul dumneavoastră să iasă din starea de mulțumire care rezultă din forma actuală a documentului și să pretindă o rediscutare și o redimensionare a fondurilor alocate de la buget activității Ministerului Sănătății în viitorul an. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu

Domnul Adrian Moisoiu are o interpelare, în legătură cu reincluderea Aeroportului Târgu Mureș pe lista proiectelor prioritare. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte și stimați colegi,

Aeroportul Târgu Mureș prezintă o serie întreagă de avantaje, și anume: este faptul că dezvoltarea sa, modernizarea sa, introducerea sa în lista proiectelor prioritare identificate de România împreună cu Uniunea Europeană ar însemna relansarea economică a județului Mureș, cât și a celor învecinate, Alba, Brașov, Hunedoara, Harghita, Covasna, Bistrița Năsăud, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere turistic, cultural, științific.

Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor și Construcțiilor, Consiliul Județean Mureș, Consiliul Municipal Târgu Mureș au investit sume importante în vederea modernizării aeroportului în vederea balizajului, în vederea asigurării condițiilor de securitate. În apropierea aeroportului se construiește în clipa de față un parc industrial, care, în curând, va fi dat în folosință. De asemenea, se fac curse regulate Târgu Mureș-Copenhaga și Târgu Mureș-Budapesta, tur-retur.

Față de aceste aspecte, solicitarea noastră și, respectiv, intervenția mea, a fost pentru dorința de a se completa anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2003 pentru modificarea Anexei nr. 3 la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transporturi în interes național și european, având în vedere că acolo, la Secțiunea "Aeroporturi", poz. 12 a rămas necompletată. Deci, îi rog pe domnii miniștri, dacă consideră că intervenția mea este necesară, să treacă acolo "Aeroportul din Turgu Mureș". Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Va răspunde domnul ministru Andrei Popescu. Poftiți, domnule ministru.

 
   

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că nici nu mai era nevoie ca domnul deputat Adrian Moisoiu să aducă atâtea argumente, pentru că și noi suntem conștienți că ar fi fost bine dacă am fi izbutit să obținem măcar acum înscrierea acestui aeroport în rețeaua transeuropeană.

Vreau să subliniez că lista proiectelor prioritare identificate de Uniune cu statele membre reprezintă, de fapt, elementele rețelei transeuropene de transport în statele membre, inclusiv în cazul României. Aceste elemente de infrastructură au fost discutate cu Uniunea Europeană în cursul anului 2002, iar principala condiție pentru ca acest proiect să poată fi inclus în această listă o constituia îndeplinirea parametrilor și condițiilor prevăzuți în Decizia Consiliului și a Parlamentului European nr. 1692/1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport.

Ministerul Integrării, ca și Ministerul Transporturilor, a insistat pentru includerea pe această listă a Aeroportului Târgu Mureș, cunoscând faptul că în acest fel nu respectam ceea ce prevedea decizia Consiliului, ca să fie o distanță de 300 de km și alți parametri ca atare. Partea română a propus includerea Aeroportului Târgu Mureș pe lista proiectelor rezervei de infrastructură transeuropeană, aceasta nu a fost posibil însă să fie reținută, în condițiile deciziei menționate.

Cu toate acestea, dintr-o eroare tehnică, care în nici un caz nu se datorează Ministerului Integrării, în Anexa nr. 3 figura până nu demult, până la modificarea Legii nr. 203, și Aeroportul Târgu Mureș. La sesizarea Comisiei Europene a trebuit să facem corectura necesară, prin Ordonanța Guvernului nr. 94/2003, aprobată prin Legea nr. 589/2004, asigurându-se astfel concordanța cu rețeaua transeuropeană pe teritoriul României, așa cum fusese ea agreată.

Includerea Aeroportului Târgu Mureș în rețeaua transeuropeană este avută în vedere în continuare de către autoritățile române și va fi solicitată cu prima ocazie, când se vor aduce în discuție viitoarele modificări în rețeaua transeuropeană de transport. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul Adrian Moisoiu mai are un comentariu de făcut.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc și eu, domnule ministru, pentru răspunsul pe care l-am primit și, respectiv, pentru faptul că nu ați ucis speranța. Credeam că, totuși, o să o putem realiza acum, în acest mandat sau până când mai suntem aici. Dar se poate și mai târziu. Mulțumesc.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul deputat Emil Rus este? Nu. Răspundeți-i în scris, v-aș ruga, de la Ministerul Justiției.

Domnul Gheorghe Pribeanu? V-aș ruga, și dumnealui, să-i trimiteți răspunsul scris, domnule ministru.

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi destinată interpelărilor.

Vă reamintesc că mâine avem activități în comisii, pentru examinarea bugetului.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,30.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 20 ianuarie 2022, 23:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro