Plen
Ședința Camerei Deputaților din 1 noiembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.150/05-11-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 01-11-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 noiembrie 2004

13. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

   

Domnul Valer Dorneanu:

    ................................................
 

Trecem la partea a doua, care este destinată răspunsurilor orale la interpelările deputaților.

 
Mihaela Ionescu

Doamna deputat Mihaela Ionescu este prezentă? Da.

Vreți să dezvoltați întrebarea?

   

Doamna Mihaela Ionescu:

Da.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Va rog!

 
 

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Administrației Publice și Internelor, domnul Marian Săniuță.

Lipsa siguranței cetățenilor, prevenirea incendiilor, care duc la pagube materiale importante, paza lor în localitățile mici și departe de centrele administrative mari prezintă numeroase carențe care duc la stări de panică, la nemulțumiri, la frustrări și la luări de hotărâri de multe ori nechibzuite, din partea celor care se văd lipsiți de apărare din partea organelor care au datoria să o facă.

Faptul că mass-media face cunoscută o situație paradoxală, care se perpetuează de două luni în satul Chiochiș din județul Bistrița-Năsăud, dovedește că oamenii nu mai au încredere în organele statului, care ar trebui să le facă dreptate, și cred că numai mass-media mai poate face ceva acolo unde Poliția și pompierii au făcut atât de puțin, și anume nu au putut soluționa cazul.

Duma Leon are domiciliul în satul Chiochiș nr.196. Acesta, în ziua de 1 septembrie, orele 23,30, s-a trezit cu incendiu de proporții la grajdul din curtea proprietății sale, flăcările producând pagube de milioane de lei.

Pompierii, aflați la mare distanță față de sat, au venit după mai multe ore. Peste câteva zile, pe 4 septembrie 2004, orele 1,30 noaptea, vecinul lui, Șoloc, de la nr.99, din același sat, a fost victima unui alt incendiu. Focul s-a extins și oamenii locului au trebuit să se lupte cu flăcările până la ora 5,00, când - în fine - au ajuns pompierii. Pe data de 29.09., orele 2,45 noaptea, s-a provocat un alt incendiu, de data aceasta la Șoloc Daniil. Pe data de 2 octombrie s-a mai provocat un incendiu la o căpiță de fân, între grajduri, în apropierea locuinței domnului Duma, și de data aceasta la orele 4,30 noaptea. Din nou, dimineața, a avut loc un al doilea incendiu, tot la casa bietului om Duma. Pompierii au ajuns după două ore.

Pe data de 2 octombrie s-a început un simulacru de anchetă, găsindu-se doi suspecți, în persoana lui Man Adrian, care locuiește la nr. 197, și a lui Grămădă Simion, domiciliat la nr.200. După găsirea suspecților nu au fost găsite și probele necesare, iar cercetările s-au oprit.

În sat a rămas o situație asemănătoare cu cea a Vestului sălbatic, unde oamenii terorizați de piromani stau de pândă zi și noapte, cu butoaiele pline de apă, și văd dușmani și suspecți în oricine, fiind lăsați să-și facă singuri dreptate, pentru că autoritățile ridică din umeri și nu se implică îndeajuns.

Faptul că populația este lăsată să-și facă singură față incendiilor, timp de ore, până la sosirea pompierilor, care pătrund cu greu în localitățile depărtate, face ca aceasta să fie într-un permanent pericol.

Cerem, de aceea, domnului ministru al Administrației și Internelor, să continue și să finalizeze cercetările în cazul piromanului din satul Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud, să reinstaureze siguranța cetățenilor, preluând activitatea de anchetă, pază și luptă contra celor care încalcă legea.

Cerem, de asemenea, să se analizeze de urgență posibilitatea înființării unor unități suplimentare de pompieri la distanțe mai mici de localitățile îndepărtate ale județului Bistrița-Năsăud.

Sau, să furnizeze mijloace tehnice necesare înființării unei echipe de voluntari în respectivele așezări rurale. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Alexandru, v-aș ruga să încercați să răspundeți la această interpelare.

 
 

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimată doamnă deputat,

Cu referire la interpelarea dumneavoastră, referitoare la lipsa de apărare a cetățenilor din partea organelor cu atribuții în domeniu, în contextul producerii unor incendii repetate, într-un sat din județul Bistrița-Năsăud, am onoarea să vă comunic următoarele:

Pe data de 1 septembrie 2004, orele 23,00, în localitatea Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud, a luat foc o parte a acoperișului casei domnului Duma Leon, ocazie cu care a ars și cantitatea de 5 tone furaje.

Din constatarea detașamentului de pompieri Dej, subunitate care a intervenit pentru localizarea și stingerea incendiului, rezultă faptul că sursa probabilă a fost autoaprinderea, cauzată de presiunea mărită a furajelor depozitate.

Ulterior, în noaptea de 5 spre 6.09., 2004, la ora 3,00, a fost incendiat fânarul, aparținând cetățeanului Șoloc Andrei, ocazie cu care au ars circa 25 tone de fân. În noaptea de 29 spre 30.09.2004, orele 3,00, a fost incendiat alt fânar, aparținând familiei Șoloc, în care au ars circa 20 tone fân. Ultimul caz de incendiere s-a petrecut în dimineața zilei de 2.10., orele 8,30, când a fost incendiat acoperișul grajdului domnului Duma Leon, fiind distruse prin incendiu 10 tone fân.

În vederea identificării și tragerii la răspundere penală a autorilor acestor fapte, mai puțin în primul caz, organele de poliție au efectuat cercetarea la locului faptei, împreună cu criminaliștii, în scopul administrării de probe concludente și edificatoare, în privința eventualilor suspecți.

În urma analizării modului de producere a incendiilor, precum și a bunurilor și lucrurilor unde s-au produs acestea, s-a concluzionat faptul că imobilele și anexele celor trei cetățeni se află într-un perimetru restrâns, formulându-se două ipoteze principale: incendiul putea fi provocat de una sau de mai multe persoane cu care păgubașul se afla în relații de dușmănie; sau incendiul putea fi provocat de un bolnav psihic, piroman.

Pe baza celor două ipoteze au fost identificați doi posibili autori, respectiv un consătean agricultor, care s-a aflat anterior în relații conflictuale cu unul dintre păgubași, din cauza unui teren agricol, și o persoană cunoscută ca suferind de epilepsie, care în cursul acestui an a fost supusă unei intervenții chirurgicale neurologice și care locuiește în apropierea persoanelor vătămate.

Cei doi suspecți au fost supuși textului poligraf, în data de 26 octombrie 2004; reacțiile de detectare a comportamentului simulat fiind neconcludente, și ca atare cercul de suspecți a fost extins, urmând a se efectua noi verificări.

Cercetarea acestor fapte considerate infracțiuni de distrugere în formă agravantă, se efectuează la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița-Năsăud, unde s-a constituit un colectiv special, format din ofițeri de la serviciile de ordine publică și cercetări penale, care desfășoară activități investigative specifice, analizate săptămânal la nivelul conducerii inspectoratului.

Totodată, au fost dispuse măsuri suplimentare pentru creșterea gradului de siguranță pe raza comunei, îndeosebi pe timpul nopții, măsuri care constau în intensificarea patrulelor pe timp de noapte, îndeosebi în arealul unde s-au produs incendiile, și suplimentarea temporară a efectivelor de la postul de poliție Chiochiș, cu două posturi, cu agenți din comunele limitrofe și cu efective de jandarmi din cadrul Secției de jandarmi Beclean.

Menționăm că în afara acestor incendieri, situația operativă pe raza comunei Chiochiș nu creează probleme deosebite, nefiind înregistrate în ultimii ani evenimente grave, incendiile produse în perioada septembrie-octombrie 2004, fiind cu totul conjuncturale. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat, aveți dreptul la un comentariu de un minut.

 
 

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare bine că vorbim despre aceleași acțiuni, numai că eu nu pot să cred, așa cum spune domnul ministru, că a putut să ia o căpiță foc, să se autoaprindă; și a doua zi, iarăși, să se autoaprindă, și după două zile și la un vecin să ia foc.

Dumneavoastră spuneți că s-au intensificat patrulele. După cunoștința mea, sătenii înșiși, și asta mi se pare un lucru foarte grav, își organizează paza. Deci, ei, familiile respective, zi și noapte fac de patrulă, așa cum s-a văzut și la televizor. Deci, eu am fost și în satul acela, dar am văzut și la televizor. Am vorbit cu domnul Duman. Eu nu cred că dânsul a venit până la Năsăud ca să spună un lucru neadevărat.

Cu respect vă întreb dacă are de gând ministerul pe care îl coordonați să facă ceva pentru apropierea pompierilor de această comună. Eventual, să instruiască oamenii din comună ce să facă în caz de incendiu, nu să stea cu butoaiele. Vă spun, mi se pare că suntem chiar în Far West, adică, când bieții țărani își fac ei dreptate, ei sunt pompierii, ei sunt jandarmii, ei sunt polițiști-sătești. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimată colegă.

 
Marian Ianculescu

Următorul răspuns îl va da tot domnul Mircea Alexandru, domnului deputat Marian Ianculescu.

Vă rog să vă prezentați interpelarea, domnule deputat.

 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Obiectul interpelării se referă la fluidizarea circulației la intersecția străzilor Șos. Dudești-Pantelimon cu str. Nicolae Roșu din sectorul 3 al Capitalei.

Traficul pe șoseaua Dudești-Pantelimon a devenit extrem de aglomerat, după intrarea în funcțiune a hipermarket-ului CORA, deoarece toată circulația, miile de mașini de la acest magazin, se desfășoară pe această arteră de circulație, precum și datorită dezvoltării comercializării materialelor de construcții ale firmei ANDAMI, situată pe aceeași stradă, colț cu str. Nicolae Roșu.

De menționat că ambele străzi, situate în sectorul 3 al Capitalei, perpendiculare una pe alta, au numai două benzi de circulație mai îngustă. Poarta de intrare a firmei, de materiale de construcții, este situată la mai puțin de 10 metri de intersecția celor două străzi, făcând foarte anevoios accesul la firma respectivă a trailerelor de mare capacitate și lungime.

De asemenea, datorită acestui lucru este îngreunată foarte des circulația auto dinspre str. Nicolae Roșu și cea de pe șoseaua Dudești-Pantelimon.

Pentru fluidizarea circulației, care a devenit foarte aglomerată, după cele două străzi, consider că se impun următoarele două măsuri.

  1. semaforizarea intersecției respective
  2. mutarea porții de acces a firmei ANDAMI la o distanță mai mare decât cea din prezent, față de intersecția în unghi drept a celor două străzi.

De asemenea, consider că s-ar impune acolo niște indicatoare de interzicerea parcării mașinilor, întrucât mașinile care se parchează pe trotuar iau vizibilitatea celor care intră de pe o stradă pe alta.

În speranța soluționării favorabile a acestui demers civic, vă asigur, stimate domnule ministru Marian Sorin Săniuță de înalta mea considerație.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru,

Vă rog să oferiți răspunsul colegului nostru.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În referire la interpelarea dumneavoastră, prin care formulați o serie de propuneri vizând fluidizarea traficului în zona Dudești-Pantelimon, am onoarea să vă comunic următoarele:

Șoseaua București-Pantelimon este o arteră modernizată în cursul anului 2003, cu două benzi de circulație, pe care se defășoară un trafic de intensitate medie, compus îndeosebi din vechicule de mare tonaj, aflate în tranzit sau care deservesc obiectivele comerciale și industriale din zona adiacentă.

Realizarea în perimetrul cuprins între șoseaua Pantelimon și șoseaua Dudești-Pantelimon a complexelor comerciale CORA, BRICOSTORE și MOBEXPERT, a impus resistematizarea circulației prin semaforizarea intersecțiilor șoselei Gării Cățelu cu șoseaua Dudești- Pantelimon, respectiv cu șoseaua Pantelimon.

O problemă deosebită pentru circulație în zona la care vă referiți o constituie accesul către S.C. "ANDAMICOM" S.R.L., care desfășoară activități de prelucrare, depozitare și comercializare a materialelor de construcții și care generează un trafic zilnic compus aproximativ din 30 de autotrenuri și 50 de autospeciale.

Fluxul tehnologic impus de existența liniei industriale de cale ferată destinată aprovizionării, a unor rezervoare pentru depozitarea cimentului și a unui cântar pentru determinarea greutății mărfurilor ce urmează a fi expediate, determină păstrarea poziției accesului auto așa cum se află în prezent.

Este adevărat că la ieșirea din incintă și înscrierea către dreapta a autotrenurilor, datorită lățimii insuficiente a părții carosabile, de 8 m, vehiculele depășesc axul drumului și stânjenesc într-o oarecare măsură desfășurarea traficului pe șoseaua Dudești-Pantelimon.

Întrucât din motivele invocate, poarta de acces auto din incinta S.C."ANDAMI" nu poate fi mutată. Soluția identificată pentru eliminarea disconfortului creat în traficul general în zonă, constă în retragerea acesteia către interior, cu circa 3-5 metri, asigurându-se astfel raza minimă necesară efectuării virajelor spre dreapta de către autotrenuri.

În acest sens, Direcția Poliției Rutiere conlucrează cu Primăria Sectorului 3 referitor la aspectele constatate și propunerile de natură să contribuie la fluidizarea traficului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat este mulțumit de acest răspuns.

În continuare, domnul secretar de stat Marin Popescu o să-i răspundă tot domnului Marian Ianculescu cu privire la poluarea râului Doftana.

Doriți să dezvoltați puțin întrebarea? Vă rog.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Obiectul interpelării îl constituie luarea unor măsuri eficiente de stopare a deversării de reziduuri lichide toxice de către Spitalul Voila din vecinătatea Municipiului Câmpina, județul Prahova, care produce uscarea vegetației forestiere în partea din aval și poluarea în final a râului Doftana.

Spitalul Voila din Municipiul Câmpina, județul Prahova, deversează reziduuri lichide toxice în pădurea din avalul acestuia, contribuind la uscarea multor exemplare de arbori de fag și alte specii forestiere. Scurgerile respective sunt colectate într-un pârâiaș care izvorăște din amonte și le transportă mai departe, într-un alt pârâu, care se varsă în râul Doftana, generând - pe lângă uscarea arborilor sau poluarea apelor - un miros practic insuportabil.

Pentru remedierea acestei situații se impune ca spitalul respectiv fie să se racordeze la canalizarea Municipiului Câmpina, fie să-și construiască o fosă septică proprie eficientă. Remedierea situației este cu atât mai necesară, cu cât normele legate de protecția mediului din țara noastră, dar mai ales cele ale Uniunii Europene, prevăd obligativitatea tuturor instituțiilor publice, agenților economici, ca și a persoanelor fizice să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului ambiant, așa cum se întâmplă în prezent în cazul semnalat prin această interpelare.

În speranța soluționării favorabile acestui demers civic, vă asigur, stimate domnule ministru Ionel Bănculescu, de înalta mea considerație.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Marin Popescu, v-aș ruga să răspundeți acestei interpelări.

 
 

Domnul Marin Popescu (secretar de stat, Autoritatea Națională de Control):

La interpelarea formulată de domnul deputat Marin Ianculescu, în ședința din data de 25.X.2004 cu privire la poluarea râului Doftana cu ape reziduale deversate de către Spitalul Voila, vă comunicăm că, urmare verificărilor efectuate de Garda Națională de Mediu, instituție aflată în subordinea Autorității Naționale de Control cu privire la aspectele menționate, cele verificate au scos în evidență că acestea se confirmă.

Astfel, evacuarea apelor uzate se realizează în pârâul Valea cu Tei, afluent al râului Doftana, după trecerea prin stația de epurare proprie, compusă din stația de clorinare cu clorură de var, două decantoare și bazin de contact. Stația de epurare era exploată necorespunzător, în sensul că apele uzate intrau doar într-unul dintre decantoare, cel de-al doilea fiind înfundat.

Cele două decantoare prezentau acumulări de nămol în cantități mari. Cu toate că se efectua clorinarea cu clorură de var, bazinul de contact nu funcționa corespunzător. Apele uzate evacuate în pârâul Valea cu Tei aveau aspect opalescent, prezentând depuneri.

Din buletinele de analiză a apelor evacuate, efectuate de laboratorul Companiei publice de gospodărie comunală Câmpina, s-au constatat depășiri față de concentrațiile maxime admise, impuse prin autorizația de mediu.

Ca urmare a celor constatate, au fost luate și dispuse următoarele măsuri:

  • administratorul spitalului a fost sancționat contravențional cu amenzi în valoare de 30 milioane lei;
  • s-a dispus curățirea decantoarelor, punerea în funcțiune a tuturor instalațiilor stației de epurare;
  • efectuarea de analize a apei uzate, evacuate, ... toți indicatorii prevăzuți în autorizația de mediu.
  • termenul limită pentru îndeplinirea măsurilor dispuse, este data de 15.11.2004.
  • Comisariatul județean Prahova al Gărzii Naționale de Mediu va verifica aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse la termenul stabilit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Marian Ianculescu este mulțumit de răspuns.

 
Dan Brudașcu

Pentru domnul deputat Dan Brudașcu va răspunde domnul George Pavelescu cu privire la soluționarea conflictului de muncă declanșat la Federația SANITAS.

Așteptați răspunsul, da?

Mai este un răspuns, domnule ministru, cu privire la Turda, Policlinica din Municipiul Turda.

Vă rog să formulați ambele răspunsuri și să ascultăm și aprecierea domnului deputat.

 

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Referitor la interpelarea dumneavoastră, care privește declanșarea conflictului de muncă la nivel național de către Federația SANITAS, vă informăm următoarele:

Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de act normativ care are drept obiect de reglementare salarizarea și acordarea de alte drepturi personalului contractual din unitățile sanitare publice ale sectorului sanitar. Proiectul prevede majorarea salariilor de bază minime și maxime cu 14, respectiv 28% pentru personalul TESA și muncitor, față de nivelul minim și maxim al salariului de bază aferente lunii octombrie, care include și indexarea cu 6% acordată, începând cu 1.X.2004.

Reprezentanții Federației Sanitas nu au fost de acord cu nivelul de majorare, solicitând o creștere de cel puțin 40%. Această influență financiară asupra Fondului Național Unic al Asigurărilor de Sănătate este evaluată la 3.707 miliarde de lei.

Totodată, prin Ordonanța nr. 81 s-a creat baza legală privind acordarea de tichete de masă pentru personalul din sistemul sanitar. Deci, la această majorare care este prevăzută în proiectul de act normativ s-ar adăuga o valoare reală de 650 de mii, care ar reprezenta o creștere la salariu între 8 și 18%.

În prezent, există un comitet interministerial, cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și, bineînțeles, ai Ministerului Sănătății, care a avut două runde de negocieri cu Federația Sanitas. După greva de avertisment de astăzi, între orele 9,00 și 11,00, urmează ca mâine acest comitet să aibă o nouă întâlnire cu Biroul Consiliului Național al Federației, pentru a debloca situația, arătându-se totodată disponibilitatea pentru dialog.

Referitor la situația Policlinicii din Turda. La Spitalul Municipal Turda, în clădirea fostei policlinici, funcționează, începând cu 1.01.2000, Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Municipal Turda, prin reorganizarea dispensarului policlinic al spitalului.

Tot în municipiul Turda funcționează, conform Ordonanței de urgență nr. 124: cabinete stomatologice, care au intrat în comodat cu data de 8.11.1999, în număr de patru; laboratorul de tehnică dentară, intrat în comodat la 5.05.2000, și ambulatoriul de specialitate, care s-au reorganizat, prin contracte de comodat, cu Primăria Municipiului Turda. Tot în această incintă funcționează cinci cabinete medicale, care sunt în structura Spitalului Municipal Turda.

În urma acestor reorganizări s-au stabilit cote părți ce revin pentru întreținerea spațiilor comune - folosință comună: hol, casa scării, grupuri sanitare.

Este adevărată observația dumneavoastră și în urma controlului făcut de Direcția de Sănătate Publică Cluj s-a comunicat că etajele 1 și 2 funcționează în regim de igienă, sunt niște probleme la grupurile sanitare de la etajul 2, ceea ce a determinat Direcția de Sănătate Publică și Primăria Municipiului Turda ca în anexele la contractele de comodat cu beneficiarii spațiilor comune să se prevadă o asemenea clauză de responsabilizare a acestora.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, doriți să faceți un comentariu, înțeleg?

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Se cuvine, mai întâi, să-i mulțumesc domnului ministru pentru răspunsuri. O să încep invers față de ordinea folosită de domnia sa.

Este vorba de o instituție spitalicească, de o policlinică, în incinta căreia se găsesc asemenea situații, care nu sunt de admis în general în orice instituție, cu atât mai mult într-una de ordin spitalicesc. Grupul social al policlinicii, așa cum am precizat, este mereu îndesat cu deșeuri; unica chiuvetă disponibilă împroașcă cu apă rece pe lângă garnituri și, tot aici, în această policlinică, funcționa, la data documentării mele, un singur coș de gunoi. Nu știu dacă acest lucru este suficient, prin contractul pe care dumneavoastră l-ați evidențiat aici, dacă va fi singura modalitate de rezolvare a cazului.

Supun atenției dumneavoastră și ministerului pe care îl reprezentați ideea ca asemenea controale să aveți inițiativa de a le declanșa singuri, pentru că sunt semnale că și în alte unități spitalicești situația nu este cu mult departe de cea semnalată la Turda.

În legătură cu evenimentul declanșat astăzi, așa cum ați menționat, între orele 9,00 și 11,00, el riscă, în cazul în care dumneavoastră nu veți dovedi flexibilitate în arta negocierii, să declanșeze, în data de 8 noiembrie a.c., o grevă generală, care va conduce la paralizarea, practic, a activității din unitățile spitalicești. Nu vă dau eu sfaturi, nu vă fac recomandări, însă e o solicitare pe care o fac în numele pacienților din unitățile spitalicești din municipiul Cluj-Napoca și din județul Cluj, să vă gândiți în primul rând la ei și la faptul că o asemenea situație, cu lucrul cu 30% din efective, ar putea să creeze serioase probleme în derularea programelor de tratament care se desfășoară în aceste unități.

Cu atât mai mult insist pe acest element cu cât, după părerea mea, această grevă este oarecum justificată, întrucât în ultimii patru ani nu a avut loc nici un fel de majorare a salariilor în sistemul sanitar. Acestea au fost declarațiile care au fost făcute la biroul meu parlamentar de liderul Sindicatului Sanitas pe județul Cluj. Este nevoie, din acest punct de vedere, de o politică corespunzătoare.

Ei mai sesizează, de altfel, la nivel național, și necesitatea alocării de fonduri suficiente pentru derularea activității. Din proiectul de lege al Ministerului Sănătății, pe care l-am studiat, nu rezultă că sumele care au fost alocate corespund unei asemenea doleanțe. Poate că ar trebui ca și pe parcursul dezbaterilor ministerul dumneavoastră să iasă din starea de mulțumire care rezultă din forma actuală a documentului și să pretindă o rediscutare și o redimensionare a fondurilor alocate de la buget activității Ministerului Sănătății în viitorul an. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu

Domnul Adrian Moisoiu are o interpelare, în legătură cu reincluderea Aeroportului Târgu Mureș pe lista proiectelor prioritare. Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte și stimați colegi,

Aeroportul Târgu Mureș prezintă o serie întreagă de avantaje, și anume: este faptul că dezvoltarea sa, modernizarea sa, introducerea sa în lista proiectelor prioritare identificate de România împreună cu Uniunea Europeană ar însemna relansarea economică a județului Mureș, cât și a celor învecinate, Alba, Brașov, Hunedoara, Harghita, Covasna, Bistrița Năsăud, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere turistic, cultural, științific.

Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor și Construcțiilor, Consiliul Județean Mureș, Consiliul Municipal Târgu Mureș au investit sume importante în vederea modernizării aeroportului în vederea balizajului, în vederea asigurării condițiilor de securitate. În apropierea aeroportului se construiește în clipa de față un parc industrial, care, în curând, va fi dat în folosință. De asemenea, se fac curse regulate Târgu Mureș-Copenhaga și Târgu Mureș-Budapesta, tur-retur.

Față de aceste aspecte, solicitarea noastră și, respectiv, intervenția mea, a fost pentru dorința de a se completa anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2003 pentru modificarea Anexei nr. 3 la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transporturi în interes național și european, având în vedere că acolo, la Secțiunea "Aeroporturi", poz. 12 a rămas necompletată. Deci, îi rog pe domnii miniștri, dacă consideră că intervenția mea este necesară, să treacă acolo "Aeroportul din Turgu Mureș". Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Va răspunde domnul ministru Andrei Popescu. Poftiți, domnule ministru.

 
 

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că nici nu mai era nevoie ca domnul deputat Adrian Moisoiu să aducă atâtea argumente, pentru că și noi suntem conștienți că ar fi fost bine dacă am fi izbutit să obținem măcar acum înscrierea acestui aeroport în rețeaua transeuropeană.

Vreau să subliniez că lista proiectelor prioritare identificate de Uniune cu statele membre reprezintă, de fapt, elementele rețelei transeuropene de transport în statele membre, inclusiv în cazul României. Aceste elemente de infrastructură au fost discutate cu Uniunea Europeană în cursul anului 2002, iar principala condiție pentru ca acest proiect să poată fi inclus în această listă o constituia îndeplinirea parametrilor și condițiilor prevăzuți în Decizia Consiliului și a Parlamentului European nr. 1692/1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport.

Ministerul Integrării, ca și Ministerul Transporturilor, a insistat pentru includerea pe această listă a Aeroportului Târgu Mureș, cunoscând faptul că în acest fel nu respectam ceea ce prevedea decizia Consiliului, ca să fie o distanță de 300 de km și alți parametri ca atare. Partea română a propus includerea Aeroportului Târgu Mureș pe lista proiectelor rezervei de infrastructură transeuropeană, aceasta nu a fost posibil însă să fie reținută, în condițiile deciziei menționate.

Cu toate acestea, dintr-o eroare tehnică, care în nici un caz nu se datorează Ministerului Integrării, în Anexa nr. 3 figura până nu demult, până la modificarea Legii nr. 203, și Aeroportul Târgu Mureș. La sesizarea Comisiei Europene a trebuit să facem corectura necesară, prin Ordonanța Guvernului nr. 94/2003, aprobată prin Legea nr. 589/2004, asigurându-se astfel concordanța cu rețeaua transeuropeană pe teritoriul României, așa cum fusese ea agreată.

Includerea Aeroportului Târgu Mureș în rețeaua transeuropeană este avută în vedere în continuare de către autoritățile române și va fi solicitată cu prima ocazie, când se vor aduce în discuție viitoarele modificări în rețeaua transeuropeană de transport. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul Adrian Moisoiu mai are un comentariu de făcut.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc și eu, domnule ministru, pentru răspunsul pe care l-am primit și, respectiv, pentru faptul că nu ați ucis speranța. Credeam că, totuși, o să o putem realiza acum, în acest mandat sau până când mai suntem aici. Dar se poate și mai târziu. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul deputat Emil Rus este? Nu. Răspundeți-i în scris, v-aș ruga, de la Ministerul Justiției.

Domnul Gheorghe Pribeanu? V-aș ruga, și dumnealui, să-i trimiteți răspunsul scris, domnule ministru.

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi destinată interpelărilor.

Vă reamintesc că mâine avem activități în comisii, pentru examinarea bugetului.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,30.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 0:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro