Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 decembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/31-12-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 28-12-2004 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 decembrie 2004

3. Prezentarea Programului și a Listei Guvernului de către domnul Călin Popescu - Tăriceanu, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Vă rog să-mi permiteți, doamnelor și domnilor senatori și deputați, stimați invitați, să-l invit la cuvânt pe domnul prim-ministru desemnat Călin Popescu Tăriceanu pentru a prezenta lista Guvernului și programul de guvernare.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul. (aplauze)

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnilor lideri ai Grupurilor parlamentare,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Este o onoare pentru mine să vin în fața dumneavoastră în calitate de prim-ministru desemnat și să solicit Parlamentului votul de învestitură pentru Guvernul României. Echipa care se află în fața dumneavoastră a rezultat din alegerile din noiembrie 2004. Acest scrutin nu este doar sursa noastră de legitimitate, ci și o sursă de responsabilitate față de țară.

Cu alegerile din 2004 tranziția s-a încheiat. Începe modernizarea țării prin integrarea în Uniunea Europeană și reconstrucția bunăstării. Echipa guvernamentală cu care vin astăzi în fața Parlamentului României nu este menită doar să înlocuiască un guvern anterior și nici alte formule anterioare. Să recunoaștem aici că fiecare a contribuit la transformările din România post-comunistă. Adesea au și eșuat, irosind ocazii istorice și înșelând așteptările cetățenilor. Acum însă ne aflăm la granița dintre o tranziție controversată și relansarea modernizării societății românești. Este un privilegiu și un moment de responsabilitate istorică asumată de Guvernul pe care îl voi conduce.

Prin noi, România alege pe deplin valorile care au făcut Europa modernă și prosperă, valorile liberale. Iată de ce vă propun să lăsăm la o parte calculele politice și să ne aplecăm asupra a ceea ce ne-au spus alegerile din noiembrie 2004.

Acest scrutin a demonstrat că nu există două Românii, ci una singură. Românii sunt oameni activi, cu inițiativă, pricepuți, gata să-și asume destinul lor și al țării. Oamenii acestei țări nu vor să trăiască în dezbinare. Sunt români cu putere de muncă, cu încredere în forțele lor, dar care au fost nevoiți să-și caute mai binele în străinătate. Vom face ca ei să trăiască mai bine în țara lor, alături de familiile lor. Sunt oameni dependenți de stat, pensionari, categorii dezavantajate, care au nevoie de asistența autorităților și de înțelegerea celorlalți români.

Un element comun îi leagă pe toți acești oameni. Sunt români, sunt cetățeni ai României. Guvernul pe care îl voi conduce va fi guvernul lor, al cetățenilor României.

Nu toți cei care au votat au ales alianța D.A. Mulți au votat cu Partidul Social Democrat și cu Partidul România Mare. Pentru Guvernul pe care îl voi conduce, opțiunea politică a cetățenilor români nu este un criteriu de diferențiere. Votul pe care l-au dat românii pe 28 noiembrie și pe 12 decembrie nu-i ridică pe unii în rang în defavoarea celorlalți. Toți cetățenii României vor fi reprezentați de Guvernul pe care îl voi conduce. Vreau ca echipa mea de guvernare să fie recunoscută public, ca fiind Guvernul României.

Al doilea element semnificativ al acestor alegeri este acela că ele au încheiat tranziția. Guvernul pe care îl voi conduce va fi primul guvern al României de după tranziție. Suntem de acum o țară recunoscută pe plan internațional. Suntem un membru activ și respectat al NATO. Suntem o sursă de stabilitate în regiunea Balcanilor și în sud-estul Europei și, mai ales, suntem o țară care are certitudinea că este inclusă în calendarul extinderii Uniunii Europene.

Pe plan intern, ieșirea din tranziție înseamnă că guvernarea noastă nu se va face prin compromisuri de genul celor care s-au produs în timpul guvernărilor anterioare. Nu vom recurge la mineriade ca să aranjăm jocurile politice. Nu vom întreține o economie de pradă, parazitară. Cercurile clientelare nu vor mai domina politicile publice. opoziția nu va mai fi subminată și tratată cu dispreț. Presa nu va mai fi controlată financiar și politic. Societatea civilă nu va mai fi defăimată și slăbită.

De aceea, spun cu toată răspunderea, sunt onorat de șansa ca primul guvern post-tranziție a României să fie condus de un prim ministru liberal. Un liberal nu tolerează ambiguitățile de genul celor enumerate mai sus. Un liberal nu alege ca țara să meargă împiedicat, așa cum a făcut România în tranziție. Un liberal alege ca lucrurile să fie simple, clare și să asigure dezvoltarea și progresul pentru toți cetățenii României. Avem de recuperat decalaje istorice față de Europa, care pot fi depășite numai printr-o asumare hotărâtă a valorilor liberale, iar eu îmi asum condiția de liberal în acțiune.

Vă cer onoarea de a fi părtași celor trei adevăruri pe baza cărora am acționat de când am fost desemnat ca prim-ministru. Aceste adevăruri sunt fundamentul acțiunilor politice pe care le voi întreprinde și de azi înainte.

Primul adevăr este că țara trebuie guvernată. Ar fi o iresponsabilitate ca din calcule politice meschine să împiedicăm sau să întârziem guvernarea țării. Încheierea tranziției nu înseamnă că țara nu mai are probleme. Dimpotrivă, pe agenda românilor stau, la loc de frunte, câteva urgențe vitale: integraarea europeană, reconstrucția bunăstării, modernizarea țării. Cu aceste comandamente în minte, orice om politic responsabil nu va specula rezultatele alegerilor în defavoarea României.

Al doilea adevăr este că Guvernul pe care îl voi conduce preia o agendă critică, ale cărei principale provocări sunt corupția, fiscalitatea împovărătoare și sărăcia.

Corupția endemică și fiscalitatea împovorătoare împiedică relansarea economică și reduc șansele românilor de a avea o viață prosperă. Ele sunt sursele principale ale sărăciei care care îi macină și îi dezbină pe români.

Al treilea adevăr este că România se angajează în 2005 pentru integrarea deplină în Uniunea Europeană. De acum nu mai este vorba de negocieri și discuții. Este vremea modernizării structurale, de profunzime, a țării.

Următorii 10 ani vor face ca România să renască sub forma unei țări europene moderne, tranziția s-a încheiat, urmează modernizarea care este legată intrinsec de Uniunea Europeană.

Echipa cu care vin în fața dumneavoastră s-a format în jurul a două ținte strategice: stabilitate și deschidere, care corespund adevărurilor enunțate mai sus.

Nucleul Guvernului pe care îl voi conduce este dat de Alianța D.A. P.N.L.-P.D. Dintre formațiunile politice care au intrat în Parlament, Alianța a obținut cel mai mare număr de parlamentari. Ca atare, Alianța a avut șansa de a avea o echipă de conducere unită și de elită. Liderii Alianței au colaborat și s-au completat reciproc în toate momentele cheie ale anului electoral 2004.

Teodor Stolojan și Traian Băsescu au pus bazele și au lansat acest proiect politic pentru România. Traian Băsescu și cu mine am realizat un parteneriat redutabil în perioada campaniei. Acum eu, împreună cu Emil Boc, președintele P.D., continuăm să lucrăm în același stil politic responsabil și performant. Rezultatele alegerilor au impus un echilibru fragil pe scena politică. Să ne lansăm în critici și comentarii ar însemna să irosim timpul României. De aceea, Alianța D.A. s-a deschis către alte formațiuni parlamentare.

Am cooptat Uniunea Democrată a Maghiarilor din România la guvernare pentru că de ani de zile această formațiune s-a dovedit o sursă de stabilitate și un factor de sprijin al integrării europene.

Am cooptat P.U.R. pentru că acest partid militează pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru dezvoltarea economică performantă.

Am apelat la sprijinul minorităților naționale din România ca o expresie a deschiderii noastre către diversitate. Indiferent de naționalitate, cetățenii români sunt chemați să sprijine un guvern pentru modernizarea țării.

În același timp, consider că sprijinul parlamentar nu este o casă cu ușile închise. Guvernul pe care îl voi conduce are ca misiune principală integrarea în Uniunea Europeană. Și celelalte formațiuni parlamentare, P.S.D. și P.R.M. au afirmat în campania electorală sprijinul pentru acest obiectiv strategic al României. Așa că nu voi fi deloc surprins dacă vom obține și susținerea parlamentarilor acestor partide, pe pachetele de proiecte care să permită intrarea în Uniunea Europeană, ca o țară modernă și puternică.

Astăzi, solicităm votul de învestitură în numele unui proiect care depășește ambițiile de partid. Solicităm sprijinul colegilor de coaliție și vom fi onorați de sprijinul tuturor parlamentarilor.

De altfel, Guvernul pe care îl voi conduce va avea o relație constructivă cu opoziția. Vom comunica cu P.S.D. și cu P.R.M. și le vom informa permanent în legătură cu măsurile noastre, tocmai pentru că vom guverna și în interesul celor care au votat cu aceste partide.

Un element necesar pe care îl va aduce noul Guvern va fi recunoașterea rolului mediului de afaceri, a contribuției sectorului privat din România la realizarea unei economii de piață funcționale și competitive, condiții strategice pentru integrarea în Uniunea Europeană. Mediul de afaceri, sectorul privat, libera inițiativă, profesiunile liberale nu vor mai fi simple anexe ale Guvernului. Ca liberal, voi respinge, în egală măsură, atât influența unor cercuri clientelare care pretind poziții privilegiate, discriminatorii, pe o piață încă în curs de consolidare, cât și expunerea inițiativei private, a I.M.M-urilor sau investitorilor străini la costurile unei proaste guvernări.

Ca liberal, voi lupta împotriva economiei de pradă, învățată să consume și să risipească banii publici. Guvernul pe care îl voi conduce va susține o autentică inițiativă liberală care să stimuleze I.M.M-urile, să atragă capital străin, să modernizeze piața muncii, să coopereze cu sistemul bancar.

Iată de ce organizațiile patronale vor fi pentru noi un adevărat partener în elaborarea politicilor economice, în asigurarea stabilității legislative, în susținerea capitalului românesc în țară și străinătate. Economia românească poate deveni un jucător activ în plan regional. De aceea, Guvernul României va susține acele inițiative viabile, menite să afirme capitalul românesc în regiune, pe piața europeană sau în lume.

Dialogul social presupune, totodată, o relansare a rolului sindicatelor, organizațiilor profesionale din România. Deschiderea economiei românești către piața europeană, apariția circulației masive a forței de muncă, creșterea semnificativă a ponderii sectorului privat în ocuparea forței de muncă, toate acestea sunt premise care creează un nou context pentru mișcarea sindicală. Noua abordare a Guvernului față de mediul de afaceri se leagă intrinsec de o nouă abordare față de mișcarea sindicală.

Modernitatea liberalismului stă în faptul că și-a asumat responsabilitățile sociale.

Un criteriu de eficiență a Guvernului, pe care îl voi conduce, se referă la principiul care arată că performanța sectorului privat constă nu numai într-o stabilitate, ci și în capacitatea de a produce locuri de muncă bine plătite. Iată de ce, dialogul social stă la baza reconstrucției bunăstării în România.

Noul Guvern va fi preocupat, deopotrivă, de investitorii străini. Ei nu sunt străini de economia românească, ci sunt jucători onoranți, eficienți pentru mecanismul economic al țării, pentru conectarea economiei românești la economia mondială.

Mai mult decât aportul de capital, ei asigură și un transfer de management de calitate, o cultură modernă a afacerilor, o responsabilitate socială corporativă, competitivitate și coeziune în stabilitatea strategică. Viitorul Guvern va fi partener al investitorilor străini în România, atât pentru realizarea deschiderilor în planul politicilor economice, cât și pentru asigurarea stabilității legislative.

În mod egal, vom fi preocupați și de românii de pretutindeni. Cunoaștem multiplele lor nevoi și așteptări și dorim ca împreună să construim cele mai bune soluții pentru cei care sunt tot români, dar uneori nu le este ușor să recunoască acest lucru în străinătate. Noi vom fi un Guvern al tuturor românilor și le vom reda demnitatea de a fi români, acasă și în lume.

Una dintre cele mai importante componente ale alegerilor din această toamnă a fost contribuția substanțială, responsabilă și modernă a organizațiilor societății civile. Această contribuție a reprezentat una din primele trei componente ale campaniei din 2004, care nu a fost strict politică, dimpotrivă. Responsabilitatea civică și principiul societății deschise au influențat cursa electorală. Recunoaștem această contribuție, o apreciem și contăm pe ea.

Guvernul pe care îl voi conduce consideră organizațiile nonguvernamentale ca un partener de prim ordin, atât la nivel reprezentativ, cât și la nivelul proiectelor. Salutăm transformarea coaliției pentru un Parlament curat într-o coaliție pentru o guvernare curată. Voi fi receptiv la opiniile și semnalele exprimate de aceasta și de alte voci civice.

Totodată, Guvernul pe care îl voi conduce își asumă transparența și comunicarea publică ca principii de acțiune și de relaționare cu cetățenii, organizațiile societății civile și mass-media.

Recunoaștem și apreciem rolul mass-media ca semnal în privința dinamicii vieții publice. Mass-media este și principalul canal de comunicare între Guvern și societate. Prin mass-media anunțăm inițiative și măsuri și solicităm sprijinul public, dar pentru aceasta nu avem nevoie de o mass-media subjugată politic. Nu mai vrem o media de salon sau de spălat bani. Ca liberal, consider că libertatea presei este o condiție intrinsecă pentru o societate modernă. România nu va fi niciodată o societate modernă dacă media nu va fi liberă, de aceea Guvernul pe care îl voi conduce va fi alături de toți cei care doresc să facă din media românească una independentă. Vom reda independența pentru mass-media publică, televiziunea și radioul public sunt finanțate în foarte mare măsură din banii contribuabililor, deci ele trebuie să informeze opinia publică susținut, corect și responsabil.

Guvernul pe care îl voi conduce se bazează pe următorii piloni:

Alianța D.A. ca nucleu politic cu un program electoral viabil și bazat 100% pe interesul național;

O colaborare de excepție cu președintele țării. Așa cum știți, Traian Băsescu a câștigat alegerile prezidențiale cu misiunea de a fi un președinte jucător. Contăm pe Traian Băsescu ca președinte al României și ca apărător al Constituției, care să se implice în lupta împotriva corupției, să contribuie la funcționarea legală a instituțiilor statului, să sprijine independența administrației locale și să reprezinte așteptările tuturor românilor față de guvernare.

Președintele jucător va fi un partener al Guvernului pe care îl voi conduce.

Al treilea pilon este relansarea Parlamentului. O dată cu încheierea tranziției, Parlamentul încetează să mai fie o anexă a Guvernului sau o casă de odihnă pentru pensionarii politici. Noi vrem să facem din Parlament o sursă pentru o guvernare viabilă. De aceea, solicităm astăzi Parlamentului, pentru realizarea proiectului nostru, întreg sprijinul de care este nevoie pentru proiectul de integrare europeană.

De aceea, atât eu, cât și miniștrii din cabinetul pe care îl voi conduce vom fi în Parlament în mod constant, solidari și responsabili, în raport cu prioritățile țării.

Al patrulea pilon este justiția independentă. Ca liberal, cred în domnia legii ca sursă a bunăstării, progresului și a dreptății sociale. Doar o justiție independentă garantează o guvernare viabilă. Este principala sursă de încredere în viața publică și în clasa politică. Ca prim-ministru, îmi asum această misiune de a demonstra că Guvernul poate acționa productiv și eficient în litera și spiritul legii.

Guvernul pe care îl voi conduce va lua startul cu trei acțiuni de bază:

1. Vom descătușa forțele economiei prin introducera cotei unice de impozitare. În prima fază vom recurge la o ordonanță de urgență pentru a respecta prevederile Codului fiscal. Mizăm însă pe sprijinul acordat de Parlament pentru această măsură care va permite relansarea economiei românești.

2. Vom pune în aplicare imediată, din 2005, programul de recalculare al pensiilor pe baza principiului la vechime, funcție și pregătire profesională egală, pensii egale.

3. Vom colabora cu administrația locală pentru a gestiona iarna în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală. Vremea baronilor locali a trecut.

În lunile următoare vom completa aparatul administrativ. Voi avea drept criteriu de numire a oamenilor competența și corectitudinea, precum și capacitatea de a răspunde intereselor cetățenilor. Pe termen lung, misiunea Guvernului pe care îl voi conduce va fi să asaneze viața publică prin combaterea corupției, eliberarea instituțiilor publice de clientelismul politic, relansarea dialogului social, redarea libertății de expresie și libertatea presei.

Reconstrucția bunăstării în România este indisolubil legată de integrarea în Uniunea Europeană. De aceea, ținta numărul 1 a Guvernului pe care îl voi conduce este respectarea angajamentelor asumate și realizarea unor reforme de profunzime conformă valorilor europene. Integrarea va continua ani buni după aderare, dar noi vom gândi și pune în practică strategii post-aderare.

Reconstrucția bunăstării în România este imposibilă fără stimularea liberei inițiative. Aceasta este a doua țintă a Guvernului pe care îl voi conduce. Vom reduce impozitul pe profit de la 25 la 16%, iar pentru persoanele fizice vom aplica o cotă unică de impozitare de 16% și aceasta cu începere de la 1 ianuarie 2005.

Românii cu venituri mici nu vor fi afectați, deoarece vom menține sau vom crește deducerile actuale. Mai mult, prin relansarea politicii fiscale vor fi create locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. Din 2006 vom reduce gradual contribuțiile sociale, astfel încât în anul 2008 acestea să fie 39,5% față de 49,75% cât sunt în prezent.

Reconstrucția bunăstării în România depinde de întreprinderile mici și mijlocii și de dezvoltarea clasei de mijloc. Vom asigura stimulente economice pentru ca IMM-urile să furnizeze servicii pentru marile întreprinderi. Vom administra transparent fondurile comunitare destinate IMM -urilor. Vom face toate aceste lucruri în efortul de a sprijini consolidarea unei clase de mijloc puternice și prospere, bazată pe proprietate și inițiativă privată.

Sprijinim întreprinzătorii privați onești, gata să-și asume efortul și riscurile începerii de activități economice, români care vor să devină propriii lor stăpâni, români care se definesc printr-o atitudine activă față de economie. Credem cu tărie că fără o clasă de mijloc puternică nu vom avea nici o economie sănătoasă și nici o democrație stabilă.

Reconstrucția bunăstării în România nu se poate face fără carte, de aceea a treia țintă a Guvernului pe care îl voi conduce este modernizarea educației pentru a forma elite autentice. Considerăm că investiția în capitalul uman este cea mai profitabilă pe termen lung. De aceea, vom ținti accesul egal și sporit la educație, creșterea calității educației și pregătirea societății bazate pe cunoaștere, descentralizarea și depolitizarea sistemului educativ, reconstrucția învățământului în mediul rural.

Vom aloca 100 milioane de euro anual pentru școlile de la sate. Reconstrucția bunăstării în România nu exclude categoriile defavorizate. Guvernul pe care îl voi conduce va recalcula pensiile pe principiul enunțat anterior. Până în anul 2008 vom majora pensiile cu aproximativ 30% în termeni reali. Vom îmbunătăți protecția copilului și a familiei prin creșterea alocației de stat pentru copii până la 400.000 lei și acordarea unui sprijin financiar de aproximativ 8 milioane de lei la constituirea familiei.

Reconstrucția bunăstării în România este de neconceput cu un popor bolnav, de aceea a cincea țintă a Guvernului pe care îl voi conduce vizează reforma sistemului sanitar pentru a permite accesul egal și real al cetățenilor la îngrijirile sanitare de bază și îmbunătățirea actului medical. Românii nu vor mai suferi de bolile sărăciei și mizeriei.

Reconstrucția bunăstării în România depinde de relansarea agriculturii. Vom finaliza reforma proprietății funciare, vom stimula transformarea gospodăriilor țărănești în ferme agricole familiale cu caracter comercial, inserate în circuitul economic, gospodării care să producă pentru piață și nu doar pentru autoconsum.

Vom aloca eficient resursele bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli. Vom sprijini valorificarea producției agricole prin măsuri de piață. Vom moderniza satele și vom gestiona pădurile cu gândul la generațiile viitoare.

Reconstrucția bunăstării în România este incompatibilă cu corupția. De aceea, Guvernul pe care îl voi conduce va combate corupția printr-o strategie de tip integrat. Ne vom axa pe prevenție și pe aplicarea efectivă a legilor având ca suport cooperarea între puterea executivă, pe cele două nivele - președinție și Guvern - puterea legislativă, puterea judecătorească, puterile locale și societatea civilă. Vom curăța administrația publică prin introducerea standardelor de calitate pentru servicii și utilități publice și reglementarea mai exactă a conflictelor de interese.

Guvernul va colabora cu Parlamentul pentru elaborarea unei legi privind activitatea de lobby. Reconstrucția bunăstării în România este strâns legată de depolitizarea justiției. Guvernul pe care îl voi conduce va garanta independența efectivă a puterii judecătorești. Vom lansa strategia de reformă a sistemului judiciar, cel mai târziu până în martie 2005.

Reconstrucția bunăstării în România este imposibilă fără angrenarea tinerilor, de aceea ei reprezintă o țintă prioritară pentru Guvernul pe care îl voi conduce. Vom dezvolta politici pentru creșterea autonomiei tinerilor, implicarea lor în viața publică, asigurarea formării profesionale continue, susținerea familiilor tinere. Vom elimina stagiul militar obligatoriu până cel mai târziu în 2007.

Reconstrucția bunăstării în România depinde de dezvoltarea societății informaționale, conform agendei Lisabona și normelor europene.

Guvernul pe care îl voi conduce va încuraja utilizarea celor mai noi tehnologii informaționale și consolidarea industriei de profil, ca surse ale competitivității economiei. Administrația publică va deveni mai eficientă, prin implementarea de sisteme informatice integrate.

Reconstrucția bunăstării în România este inspirată și susținută de cultură. Guvernul pe care îl voi conduce va avea ca principal obiectiv îmbunătățirea constantă a cadrului legislativ instituțional și de finanțare a culturii. Ministerul Culturii și instituțiile publice vor asigura condițiile favorabile creației și protejării patrimoniului cultural.

Reconstrucția bunăstării în România îi include pe românii din afara granițelor. Guvernul pe care îl voi conduce va aplica o strategie de dezvoltare a identității culturale a românilor de pretutindeni. Vom fi în permanentă legătură cu comunitățile românești. În relațiile cu statele în care trăiesc etnici români, vom face apel la norme europene privind identitatea culturală, similare cu cele pe care le aplică România.

Reconstrucția bunăstării în România îi vizează pe toți cetățenii români, indiferent de naționalitate. Guvernul pe care îl voi conduce va ținti dezvoltarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice, prin politici afirmative: combaterea discriminării și promovarea toleranței, încurajarea dialogului interetnic, eliminarea extremismului, șovinismului și antisemitismului, îmbunătățirea situației rromilor.

Reconstrucția bunăstării României are nevoie de o strategie de securitate națională modernă. Odată cu intrarea în N.A.T.O., responsabilitățile României nu se mai limitează la apărarea teritoriului național ori la diplomația preventivă, ci se extind la politici care promovează interesele României și sprijină stabilitatea globală, oriunde are N.A.T.O. misiuni.

Guvernul pe care îl voi conduce va avea următoarele obiective prioritare în domeniul apărării naționale:

  • consolidarea statutului României în cadrul N.A.T.O.;
  • integrarea în Uniunea Europeană și dezvoltarea unui profil strategic adecvat;
  • continuarea reformei armatei;
  • întărirea controlului civil și democratic asupra armatei;
  • consolidarea statutului României, de contributor la securitatea regională și globală.

Este nevoie de o politică externă dinamică și credibilă, lipsită de retorism și conformă așteptărilor, care să reflecte sincer interesele strategice ale statului român. Avem nevoie de o diplomație tenace, implicată activ în promovarea intereselor noastre economice în lume.

Politica externă a României trebuie să fie, cu precădere, o politică activă, de implicare în procesele politice și economice semnificative, la nivel regional, continental, reconfigurând rolul României între statele de mărime și influență internațională medie.

Factorii chemați să transpună în practică obiectivele de politică externă a României trebuie să mizeze și să contribuie în interior la coagularea consensului politic asupra opțiunii euroatlantice românești, prefigurând, astfel, evenimentul istoric din anul 2007 - primirea României ca membru în cadrul Uniunii Europene, familie de valori de care ne simțim profund legați prin istorie, tradiții politice, democratice și cultură.

Relațiile cu partenerii noștri din Uniunea Europeană, alături de care vom fi începând cu 2007, ca membru deplin al Uniunii Europene, și cu Statele Unite ale Americii vor reflecta perfecta coeziune, atât la nivel comunitar, cât și bilateral, dintre obiectivele noastre strategice și obiectivele Uniunii Europene și ale N.A.T.O., pe toate planurile, economice și politice, cât și în orice coordonate geostrategice.

Politica României în relația cu Uniunea Europeană va lua în considerare statutul viitor al țării noastre - stat-graniță al Uniunii Europene, în limita ei estică de extindere, și de membru al N.A.T.O.

Politica externă a României, viitor membru al Uniunii Europene, va reflecta preocuparea noastră pentru participarea valoroasă și credibilă la construcția instituțională și culturală a marii Europe.

Pentru Statele Unite, România reprezintă un aliat privilegiat în regiune, a cărui relevanță strategică îl recomandă ca piesă esențială în stabilizarea politică a Estului european și a spațiului pontic.

În deplină concordanță cu interesele naționale, Guvernul va valorifica această situație, care conferă țării noastre importanță în relațiile bilaterale cu Federația Rusă, cu Republica Moldova și cu Ucraina. Vom avea, astfel, greutatea necesară pentru a contribui eficace la întărirea prezenței românești la frontiera de răsărit a Uniunii Europene și a N.A.T.O.

Raporturile României cu statele din regiunea sud-est europeană vor lua în considerare definiția geostrategică a României, membru al N.A.T.O. și viitor membru al Uniunii Europene, interesele noastre economice și politico-strategice nemijlocite afirmând România nu doar ca țară cu potențial de implicare în procesele majore economice și politice regionale, dar și ca furnizor de securitate regională.

Principiile fundamentale ale politicii noastre regionale sunt:

  • afirmarea ofensivă a României, stat sud-est european, ca parte interesată în promovarea și urmărirea intereselor sale directe, economice și politice la nivel regional, în concordanță cu poziția sa geostrategică și performanțele naționale;
  • politica bunei vecinătăți, cooperarea regională având ca miză integrarea euroatlantică a statelor europene.

Urmărind obiectivul strategic al deplinei aderări a României în spațiul euroatlantic, Guvernul va acorda atenție dezvoltării raporturilor noastre tradiționale cu statele din Asia, în primul rând, China și Japonia, cu cele din America Latină și Africa. În acest scop, vom folosi posibilitățile oferite de diplomația multilaterală, în primul rând, a structurilor Organizației Națiunilor Unite și a instituțiilor sale specializate.

Agenda guvernării este formată dintr-un pachet de proiecte pentru care integrarea europeană și reconstrucția bunăstării sunt elementele esențiale. Guvernul pe care îl voi conduce nu va fi o rutină a funcției publice. Misiunea noastră va fi modernizarea țării prin integrarea europeană.

Îmi asum sarcina de a asigura, împreună cu miniștrii de stat, armonizarea internă. Noi, cei care formăm acest guvern, suntem legați printr-un angajament de echipă. Miniștrii din guvernul pe care îl voi conduce vor coopera pe intervale definite, asumate, angajate. Începem cu măsuri economice, care să permită descătușarea economiei românești din eșecurile și ezitările tranziției. Nu vrem să ne batem cu opoziția. Războiul nostru este cu realitatea, cu problemele cu care se confruntă românii în viața de zi cu zi. Considerăm că interesul public este deasupra intereselor clientelare. De aceea, recunoaștem și încurajăm contribuția tuturor celor care susțin interesul public. De aceea, nu vom accepta nici un fel de discriminare în chestiunea corupției. De aceea, temele noastre sunt orientate spre viitor, și nu spre trecut.

Guvernul pe care îl propun astăzi își asumă, ca pe o datorie de onoare, zece opțiuni fundamentale, pe care le împărtășește și se angajează să le promoveze:

  1. Consolidarea statului de drept și a democrației în România;
  2. Redefinirea rolului statului, prin restrângerea intervenției sale în economie și întărirea funcțiilor acestuia, de garant al legalității;
  3. Întărirea libertăților individuale, sporirea siguranței cetățeanului și a familiei;
  4. Garantarea și dezvoltarea proprietății private, restituirea integrală a proprietăților abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul egal al proprietății;
  5. Instituirea economiei de piață funcțională;
  6. Stimularea spiritului întreprinzător;
  7. Coeziunea economică și socială, reducerea sărăciei și a marginalizării sociale;
  8. Egalitatea șanselor;
  9. Respectarea drepturilor minorităților;
  10. Integrarea deplină a României în structurile economice și de securitate euroatlantice.

Nu suntem singuri. Alături de noi sunt oamenii, cu nevoile, așteptările și temerile lor. Cei care au crezut în noi, ne-au votat spunând că suntem șansa de schimbare și o să fie mai bine cu noi. Ne-au preferat pentru că suntem mai buni decât ceilalți, suntem credibili și competenți, pentru că nu tolerăm corupția și avem un program politic bun, prin care vom îndrepta țara spre bine.

Am înțeles că, despre mine, oamenii cred că sunt competent și cinstit și au încredere în Alianța pe care o reprezint. Sunt onorat și îmi asum aceste așteptări. Să fim calmi, să fim entuziaști, să rămânem fermi și să promovăm proiecte folositoare pentru țară. Ceea ce este bun pentru România este bun pentru Guvern. Cu ajutorul Parlamentului vom confirma această încredere. Sper să putem răspunde cu adevărat așteptărilor oamenilor.

Pentru toate aceste motive, venim astăzi în fața dumneavoastră și vă solicităm votul pentru a consacra o formulă de guvern bazată pe parteneriat și deschidere spre viitor.

Vă invit să votați acum acest guvern, vă invit să fiți deasupra intereselor conjucturale și politice. Contribuiți la afirmarea României în modernitate și bunăstare.

Permiteți-mi, în final, să vă prezint lista membrilor Guvernului care solicită votul dumneavoastră de învestitură.

Prim-ministru - Călin Popescu-Tăriceanu

Ministru de stat, însărcinat cu coordonarea activităților din domeniul economic - Adriean Videanu (aplauze)

Ministru de stat, însărcinat cu coordonarea activităților din domeniul culturii, învățământului și integrării europene - Marko Bela (aplauze)

Ministru de stat, însărcinat cu coordonarea activităților din domeniul mediului de afaceri și al întreprinderilor mici și mijlocii - George Copos (aplauze)

Ministrul afacerilor externe - Mihai Răzvan Ungureanu (aplauze)

Ministrul integrării europene - Ene Dinga (aplauze)

Ministrul administrației și internelor - Vasile Blaga (aplauze)

Ministrul justiției - Monica Macovei (aplauze)

Ministrul finanțelor publice - Ionuț Popescu (aplauze)

Ministrul economiei și comerțului - Codruț Ioan Șereș (aplauze)

Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale - Gheorghe Flutur (aplauze)

Ministrul apărării naționale - Teodor Atanasiu (aplauze)

Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei - Gheorghe Barbu (aplauze)

Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului - Gheorghe Dobre (aplauze)

Ministrul educației și cercetării - Mircea Miclea (aplauze)

Ministrul culturii și cultelor - Mona Muscă (aplauze)

Ministrul sănătății - Mircea Cinteză (aplauze)

Ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației - Zsolt Nagy (aplauze)

Ministrul mediului și gospodăririi apelor - Sulfina Barbu (aplauze)

Ministru delegat pentru relația cu Parlamentul - Bogdan Olteanu (aplauze)

Ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului - Mihai Voicu (aplauze)

Ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanțare internațională și urmărirea aplicării acquis-ului comunitar - Cristian David (aplauze)

Ministru delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului - Laszlo Borbely (aplauze)

Ministru delegat pentru coordonarea autorităților de control - Sorin Vicol (aplauze)

Ministru delegat pentru comerț - Iuliu Winkler (aplauze)

Vă mulțumesc foarte mult, doamnelor și domnilor și sper ca așteptările dumneavoastră și ale cetățenilor să le putem onora în deplină responsabilitate.

Încă o dată, mulțumiri. (aplauze prelungite)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc domnului prim-ministru desemnat Călin Popescu-Tăriceanu.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 4:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro