Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 decembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/31-12-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 28-12-2004 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 decembrie 2004

4. Exprimarea punctelor de vedere de către grupurile parlamentare cu privire la Programul și Lista Guvernului.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Vom trece, stimați colegi, la dezbateri pe marginea raportului prezentat, a cuvântului domnului prim-ministru, a Programului de guvernare pe care îl aveți și a listei Guvernului.

Permiteți-mi să invit la microfon, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, pe domnul deputat Victor Ponta. (aplauze)

Domnul Victor Ponta:

Mulțumim, domnule prim-ministru desemnat că ni i-ați prezentat pe colegii dumneavoastră. Pe cei mai mulți nu-i cunoșteam, i-am aplaudat, chiar dacă, atunci când am fost și noi, la rândul nostru, în Parlament, nu am fost la fel de aplaudați de dumneavoastră. Sperăm că de acum încolo un mod mai civilizat de lucru în Parlament și în relația cu Guvernul ne-ar avantaja pe toți.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

Mulțumesc colegilor mei din Partidul Social Democrat pentru încrederea pe care mi-au acordat-o, de a deschide seria dezbaterilor, cu speranța că în aceste dezbateri vom afla cu toții mai mult despre pozițiile noastre și despre ceea ce ne așteaptă în viitor.

Am primit această sarcină dificilă - este primul meu discurs parlamentar - cu gândul că sunt, astăzi, încă membru al Guvernului ce își încheie mandatul, un guvern satisfăcut de realizările sale și, în egală măsură, conștient de nerealizări și gata să și le asume.

De asemenea, sunt un deputat debutant, îngrijorat, totuși, de excesiva prezență a debutanților în actualul Guvern și, mai ales, de reînvierea unei legi care credeam că a fost îngropată în 2000, și anume, algoritmul.

Fiind primul meu discurs, mi-a fost teamă că voi avea emoții și mi-am pregătit câteva citate dintr-un discurs rostit de un om politic, în urmă cu aproape două luni. N-o să vă plictisesc foarte mult, dar sună foarte bine.

Citez: "Adversarii noștri politici, care nu sunt la fel de puternici ca noi, care nu vin în fața românilor cu oameni capabili, cu un program concret și coerent de guvernare, ci doar cu vorbe goale și scandaluri interne, vor face totul să preia puterea. În loc să se ocupe de aceste probleme grave, liberalii din CDR și clientela lor politică au fost mai preocupați să se certe pentru funcții și avantaje cu aliații din PD. Au demonstrat că sunt niște bufoni, care știu câteodată, prin vorbe de clacă sau prin glume murdare, să satisfacă gustul pentru circ. Vă propun să nu lăsăm bufonii să conducă România. Dacă bufonii mai sunt și flămânzi, o să fie cum a fost în 1997 - 2000."

Discursul din 9 octombrie al domnului președinte Dan Voiculescu. (aplauze)

Sunt, de asemenea, un membru PSD convins că, în opoziție și la putere, drumul nostru normal este doar înainte, și nu în urmă. Or, din păcate, Guvernul propus astăzi este mai degrabă o reflectare a trecutului, dar n-aș vrea să-l compar tot timpul cu Convenția Democratică. Sper să nu-l comparăm în continuare cu perioada fanariotă.

Nu vreau să compar cu Convenția Democratică 1997, din mai multe motive. În primul rând, nu vreau să ofensez PNȚCD-ul, spunând că acum i-a fost luat locul de către PUR. Cu toată simpatia mea pentru patronul "Rapid"-ului, editorialul lui Cristian Tudor Popescu "De la Coposu la Copos" m-a făcut să mă gândesc că mai bine ne transferăm toți la Galatasaray, ca să înțelegem cum se face politică în România. (râsete în sală; aplauze)

Sunt și alte diferențe. Atunci erau patru partide, care făceau uneori și lucruri bune - de exemplu, l-au schimbat pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu din funcție - astăzi sunt cinci, pentru că lor li s-a adăugat "Partidul Primăriei Municipiului București". Cu un pic de Primărie Cluj la educație. Îmi cer scuze. (aplauze)

Dacă atunci societatea civilă a fost doar folosită și apoi ignorată, astăzi a fost de-a dreptul cumpărată cu posturi în Guvern.

Cu tot respectul pentru doamna Macovei și domnul Ungureanu, oamenii nu i-au votat pe dânșii, ci i-au votat pe politicieni, răi sau buni, așa cum suntem noi. Măcar, acești politicieni au avut curajul să le ceară votul oamenilor, nu au stat pe margine, filozofând despre strugurii acri, care acum se pare că s-au mai îndulcit, de când cu posturile.

Convenția Democratică, deși venită la putere prin voturile tinerilor, nu a compromis cei câțiva tineri valoroși, punându-i, fie să stea cal de bătaie la toți cei care cer bani când impozitul scade, sau să facă pe curierul cu proiectele de lege transmise unui Parlament condus de opoziție. Aproape îi bănuiesc pe câțiva din colegii liberali și democrați că s-au aliat cu câțiva dintre colegii mei și vor să dovedească că numai peste 50 de ani poți să ai succes în politică.

Mai există o diferență uriașă. Deși a avut sprijinul UDMR, Convenția Democratică nu a dat cultura și educația în coordonarea unui ministru de naționalitate maghiară, care, natural, are altă viziune asupra acestor domenii decât un ministru de naționalitate română.

Îl respect foarte mult pe domnul Marko Bela, dar cred că a făcut o greșeală, acceptând această poziție împotriva naturii, care cred că va spori mesajul - ceea ce nu-și dorea, în nici un caz, domnul Marko Bela - va spori mesajul Partidului România Mare.

 

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Mi se pare normal.

Domnul Victor Ponta:

Aș vrea să mai spun că în Convenția Democratică parcă nu a fost așa de multă ipocrizie, cum s-ar părea că o să fie acum.

Am fost emoționat când, la o emisiune, doamna ministru Mona Muscă i-a compătimit pe tinerii mei colegi, scoși de pe listă, ca să intre membrii PUR în Parlament. Acum are ocazia să se răzgândească. Iar acei tineri așteaptă măcar unele scuze din partea dânsei sau din partea celor care au făcut această greșeală. (aplauze)

Am dori să-l întrebăm pe domnul prim-ministru desemnat Călin Popescu-Tăriceanu dacă aceștia sunt miniștrii cei mai buni pe care Alianța îi poate oferi. Dacă nu, e grav, dacă da, e și mai grav. Eu mai sper încă că e vorba de o farsă, un exercițiu de imagine, o testare a atmosferei, și că atunci când vom fi toți supărați, va apărea adevăratul prim-ministru, domnul Traian Băsescu, cu adevăratul guvern, așa cum ne-a promis la toți.

Românii așteptau un guvern cu un număr mai mic de miniștri. Noi am fost prea mulți, 24. Dumneavoastră, 25, probabil că sunteți prea puțini. Îi anunț, cu amărăciune, pe colegii ziariști că pot, în continuare, ironiza un "ministru pentru controlul implementării programelor cu finanțare internațională și aplicarea acquis-ului comunitar". Îi urez succes înlocuitorului meu.

Cred că toți așteptam un guvern eficient, nu cu cinci structuri paralele, care e ușor de anticipat că vor lupta între ele, un guvern cu miniștri cu atribuții clare și gata de muncă, nu cu trei miniștri de stat, șomeri de lux, care se mai și calcă pe denumiri. Aș fi vrut să ne explicați și nouă - poate înțelegem - sau oamenilor dacă marmura ține de economie și fotbalul și prăjiturile de mediul de afaceri. (aplauze)

Un guvern cu o linie ideologică unitară, nu cu social-democrați, liberali, social-liberali, creștin-democrați și funcționari de primărie, răsturnați toți într-o ciulama politică, pe care chiar și noi o găsim greu de digerat; un guvern care să promoveze în administrația locală, prin prefecții desemnați, o administrație europeană, apolitică și profesionistă.

Înțelegem că cinci membri UDMR și 7 membri PUR își pregătesc birourile de prefecți, alături de alți liberali și democrați, așa că administrația locală europeană mai așteaptă. E mai slabă decât algoritmul.

Un guvern cu un program coerent de centru-dreapta, nu cu un program, în parte, copiat de la noi, în parte, făcut cu tot felul de lucruri care s-au realizat și, poate, dânșii nu au aflat, cu soluții economice și sociale serioase, nu demagogii de campanie.

Evident că vom întreba de unde bani pentru toate promisiunile, din moment ce se reduc impozitele. Poate din averile celui mai bogat cabinet care a existat în România după 1989. Avem însă dubii că dânșii au venit în guvern ca să-și piardă averile. Eventual, să le mai crească un pic.

Un guvern ce respectă Parlamentul și Președinția, dar chiar atât de mult, încât să fie compus din liderul de grup, vicepreședinții Camerelor, secretarii, președinții de comisii și șeful administrației prezidențiale. Ori au fost numiți în bășcălie, ori, pur și simplu, nu exista nici un fel de viziune acum câteva zile, când s-au atribuit aceste funcții.

Un guvern responsabil politic, nu cu miniștri înregimentați peste noapte, de care partidele pot să se dezică, dacă lucrurile merg prost.

Un guvern de oameni integri și serioși. Și aș vrea să nu fiu prea răutăcios, dar pe amicul meu Codruț, dacă îl treziți noaptea, probabil că își pune jacheta albastră cu trandafiri, fularul portocaliu, căciula cu "Antena 1", îl sună pe Mircea Geoană și pleacă la Adriean "Vireanu". (râsete; aplauze)

Trebuie să fie o viață dificilă, categoric, și nu-l invidiez, așa cum nu-i invidiez nici pe reprezentanții societății civile, care au spus să-i eliminăm pe traseiștii politici. Dar ce facem cu cei care fug cu partidul sau care-l scot la vânzare? Probabil că le dăm locuri în Executiv.

Eu sunt unul din naivii care l-au crezut pe domnul Băsescu și am spus și public, și în interiorul partidului că trebuie să dăm o șansă unui guvern al Alianței, că în opoziție, noi, PSD-ul, trebuie să ne pregătim mai bine, să fim mult mai hotărâți pentru luptele care vor urma cu un pol de centru-dreapta serios.

Avem vinele noastre și plătim politic pentru ele, dar nu vrem ca, pentru greșelile grave care se fac astăzi, să plătească întreaga Românie.

Din păcate, din ce a spus domnul Băsescu nu a mai rămas nimic. Când am auzit de UDMR, mi-a venit să plâng. Când am auzit de PUR, mi-a venit să râd și, în final, m-am enervat, pentru că eu sunt unul din cei care cred în ideea unui nou mod de a face politică, o nouă generație politică, și mă supără foarte tare cei care folosesc aceste idei ca și când le-ar fi luat de pe centura Bucureștiului.

Ce ni se propune astăzi nu are nici o legătură cu aceste idei, nici cu echitatea socială, nici cu dezvoltarea economică, nici cu seriozitatea și responsabilitatea formării unui guvern care să ducă România spre Uniunea Europeană și pe români spre o viață mai bună.

Vreau să cred că există mulți liberali, democrați și umaniști care se rușinează de compromisurile făcute, motiv pentru care o să vă sfătuiesc să faceți vot controlat acolo, pe prima bancă, ca să fiți siguri că Guvernul trece.

Pentru toate motivele expuse anterior și pentru multe altele, și eu, și colegii mei social-democrați, nu putem să girăm, prin votul nostru, un guvern în care nu credem și care, probabil, va avea o viață foarte scurtă.

Poate că unii dintre miniștrii propuși nu știu în ce piesă joacă. Atâta timp cât nu-i vedem acolo pe domnul Stolojan și pe domnul Gușă, e clar că e vorba de un guvern-fantomă, și în aprilie ne întâlnim din nou pentru guvernul adevărat.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar Alianța "PNL-PD" din Senat, pe domnul senator Puiu Hașotti.

Se pregătește domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnilor președinți ai celor două Camere al Parlamentului României,

Domnule viitor prim-ministru al României,

Doamnelor, domnilor viitori miniștri ai României,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Permiteți-mi ca, la început, să spun că discursul talentatului Victor Ponta mă face să spun că PSD-ul nu poate fi schimbat nici de tineri care au până la 30 de ani. (aplauze)

În al doilea rând, permiteți-mi să vă spun, domnule președinte Adrian Năstase, că v-ați înșelat atunci când l-ați asemănat cu Nicolae Titulescu, pentru că acela avea un discurs sobru.

Și, dacă tot domnul Ponta a pornit cu niște citate, permiteți-mi să încep și eu cu două citate. La început, chiar am crezut că va avea un discurs firesc, normal, o dezbatere, dar, după aceea, mi-am adus aminte de cuvintele lui Machiavelli. Sunteți prea tânăr, pentru a-l urma pe Machiavelli. Acesta a spus că "Dumnezeu i-a dat cuvânt omului pentru a-și ascunde gândurile".

Una peste cealaltă, am să vă spun că dumneavoastră ați avut un discurs ipocrit și La Rochefoucault spunea că ipocrizia, domnule Ponta, este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuții. Și discursul dumneavoastră a fost un viciu. A fost un viciu de formă și de fond.

În sfârșit, dacă omul va începe cu certitudini, va sfârși prin a se îndoi, dar, dacă se va mulțumi prin a începe cu îndoieli, va sfârși prin a avea certitudini. Eu am început prin a avea îndoieli că vom putea face un guvern stabil, iar acum am certitudinea solidității formulei guvernamentale.

Ne aflăm, astăzi, aici, pentru a ne face datoria față de cei pe care îi reprezentăm în Parlament, cetățenii României. Datoria noastră este ca, astăzi, prin votul nostru, să consfințim voința majorității românilor, să dăm un nou guvern țării, un guvern format în jurul Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL-PD.

Prin votul lor din 28 noiembrie și 12 decembrie, românii și-au exprimat foarte clar voința de schimbare.

Românii au votat pentru Traian Băsescu și pentru guvern, care să pună în aplicare programul Alianței "Dreptate și Adevăr".

În Parlamentul fiecărei țări se face istorie. Și a face istorie înseamnă a te elibera de trecut. Caracterstica zilei de astăzi este că, atunci când va fi învestit cabinetul Tăriceanu, ne vom elibera cu totul de România de dinainte de 1990.

De 14 ani, partidele păstorite de Ion Iliescu s-au învățat să nesocotească, în binecunoscuta tradiție de dinainte de 1990, voința cetățenilor. În aroganța și inadecvarea lor la realitatea românească, s-au obișnuit să considere că românii sunt doar o masă de manevră în fața spectacolelor de imagine.

Iată, însă, că românii nu s-au mai lăsat înșelați. La sfârșitul anului 2004, ei au votat pentru dreptate și adevăr. Au cerut dreptatea, oferită de PSD doar baronilor săi și celor din jurul lor. Au vrut adevărul, refuzat de oameni învățați să-l spună doar arareori, prea arareori. Românii au vrut să-și ofere o nouă șansă. Șansa lor este actuala coaliție guvernamentală și parlamentară și Traian Băsescu.

Ion Iliescu a oferit României doar guverne formate din vechii săi tovarăși de drum sau din mai tinerii învățăcei, mulți dintre ei formați chiar înainte de 1990, fie după, dar cam cu aceleași mentalități și obiceiuri.

Chiar dacă românii au cerut în tot acest timp înnoirea clasei politice, voința lor a fost ignorată.

A contat doar obediența față de partid, cuantumul așa numitelor donații pentru partid și cârdășia unor relații care l-au făcut chiar și pe Ion Iliescu să vorbească, de data aceasta, pe bună dreptate, despre capitalism de cumetrie.

Astăzi, aici, noi vrem să punem capăt, prin votul nostru, acestor obiceiuri fanariote. Astăzi vom învesti un guvern format din oameni capabili să ducă România cu adevărat în Europa, într-o Europă în care să fim tratați ca egali, nu drept o țară de mâna a doua.

Alianța "Dreptate și Adevăr" și partenerii săi propun României oameni noi, un alt tip de mentalitate, cu valori și principii europene.

O imagine sugestivă a schimbării aduse de Guvernul care va fi învestit astăzi o reprezintă fermitatea și viteza cu care premierul desemnat a înlocuit-o pe Cristina Pârvulescu, ministrul desemnat pentru integrare europeană, în timp ce, cu regret o spun, fostului prim-ministru i-au trebuit câteva luni pentru a o schimba pe Hildegard Puwak, dovedită că a deturnat fonduri europene.

O altă evidență a rupturii de metehnele trecutului o oferă lectura declarațiilor de avere ale noilor miniștri, prezentați opiniei publice ca o primă probă de sinceritate și transparență.

Cabinetul Tăriceanu este format din oameni împliniți din punct de vedere profesional și financiar. Ei nu au nevoie să se îmbogățească de pe urma bugetului de stat, așa cum s-au învățat unii dintre miniștrii ultimilor ani. Au făcut-o prin munca lor, prin inițiativă și curaj. Succesul afacerilor lor ne asigură că vor fi buni și onești manageri ai ministerelor și ai intereselor românești. România nu va mai avea miniștri puși pe căpătuială și nici funcționari de tip Păvălache.

Cabinetul Tăriceanu reprezintă ruptura totală de trecut. Tinerii miniștri cărora li se dă acum credit fac parte din generația celor care au fost bătuți sălbatic de minerii conduși de Miron Cozma, cel pe care, din instinct și complicitate, Ion Iliescu a încercat să-l elibereze din închisoare.

Noul Guvern reflectă existența unei Românii tinere, europene, o Românie nouă. România vrea un guvern nou, un guvern care să acționeze în vederea îndeplinirii intereselor cetățenilor săi.

Obiectivul cel mai important al Cabinetului Tăriceanu, așa cum a fost el definit de voința cetățenilor, este lupta împotriva corupției, care afectează direct și major nivelul de trai.

Românii nu trebuie să mai fie nevoiți să se sacrifice. Este rândul guvernanților să-și asume toate riscurile, inclusiv acela al sacrificiului. Acest guvern își va asuma orice risc pentru reducerea corupției și redarea speranței. Doar așa vom reuși să reparăm răul produs asupra imaginii României în ochii Europei, prin instituționalizarea corupției și a lucrului prea adesea făcut de mântuială.

Integrarea europeană trebuie să fie un demers al întregii clase politice. Iată de ce, chemăm toate forțele politice, sincer angajate în demersul european, să ni se alăture pentru a continua și accelera reformele necesare transformării țării noastre într-un stat care să respecte toate exigențele europene.

Interesul național trebuie să transceadă intereselor de partid. El trebuie să fie elementul de continuitate al guvernelor în succesiunea lor stabilită de electorat. Mesajul Europei a fost clar. Și pentru prima oară, poate, el a fost și auzit, și înțeles. România trebuie să reducă corupția, să liberalizeze mediul de afaceri, să crească nivelul investițiilor, să elaboreze și să pună în aplicare un plan coerent privind dezvoltarea durabilă și realizarea coeziunii sociale.

Cabinetul Tăriceanu demonstrează, în primul rând, în alăctuirea sa, că cererile absolut justificate ale Uniunii Europene au fost înțelese.

Ce altă dovadă mai bună decât alegerea Monicăi Macovei pentru funcția de ministru al justiției, o personalitate a societății civile, care se va implica în depolitizarea justiției și în lupta împotriva corupției. Iată un gest fără precedent în politica românească. Dincolo de componenta sa, Cabinetul Tăriceanu își demonstrează vocația europeană prin programul de guvernare.

În esență, programul prezentat Parlamentului este o dovadă a modului în care Alianța "Dreptate și Adevăr" și aliații săi privesc integrarea în Uniunea Europeană. Noi nu încercăm să păcălim Europa promițând, dar cu intenția de a face doar pe ici pe colo. Este în primul rând în interesul României să luăm toate măsurile cerute de Uniunea Europeană, este în interesul nostru să reducem corupția și birocrația din administrație și nedreptatea din justiție. Numai astfel vom deveni mai atractivi pentru investitorii străini. Este în interesul nostru să investim în sănătate, educație și cercetare, numai astfel ne vom asigura un viitor mai bun. Este în interesul nostru să depolitizăm justiția. Numai astfel vom oferi românilor dreptatea și adevărul, cât și credibilitatea României în fața lumii întregi.

Asigurarea măsurilor fiscale pomenite de domnul ministru desemnat și a transparenței financiare reprezintă esența diminuării corupției.

Guvernul Tăriceanu vine în fața cetățenilor cu un program realist, axat pe nevoile de azi și de mâine ale românilor, pe respectarea pașilor stabiliți pentru integrarea europeană.

Guvernul Tăriceanu vrea cu tărie ca toți românii să trăiască bine.

În ultimii patru ani, am avut un guvern care s-a bizuit mai degrabă pe iluzii și a sfârșit prin a fi învins de adevăr.

Am convingerea că guvernul pe care îl vom învesti astăzi se va bizui pe adevăr pentru a-și învinge iluziile.

S-a spus că PSD pregătește un guvern din umbră. Astăzi, am auzit pe la ora 14.00 la radio. Le reamintesc celor din PSD că umbra este răcoroasă și poate duce cel puțin la reumatism. Le recomand colegilor din PSD să profite mai bine de soarele Coastei de Azur și să facă Guvernul la una din superbele vile ale colegului lor, prea cinstitul Corneliu Iacubov.

Tuturor cetățenilor României, colegilor mei parlamenatari, chiar și celor care nu-și pot depăși condiția de simpli membri de partid și nu vor dori să voteze Cabinetul Tăriceanu vreau să le spun în încheiere și chiar cu colegialitate, doar atât: Să trăiți bine.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolăescu, grupul parlamentar PNL din Camera Deputaților și se pregătește domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș.

Domnul Eugen Nicolăescu:

Domnilor președinți ai Camerei Deputaților și Senatului,

Domnule prim-ministru,

Stimați miniștri,

Stimați colegi, deputați și senatori,

Este momentul să spunem astăzi răspicat: e timpul ca cetățenii Românei să trăiască mai bine. Și asta, pentru că e timpul ca România să aibă un guvern puternic, un guvern capabil, apt să transpună în viața reală dorințele oamenilor. Și acest guvern, pe care ni-l dorim cu toții, este reprezentat de echipa propusă de Călin Popescu-Tăriceanu.

Va fi un guvern nu al puterii, ci un guvern al oamenilor, în care fiecare cetățean, indiferent de votul pe care l-a dat să se regăsească și să vadă că poate trăi mai bine. Cabinetul Tăriceanu nu își propune lucruri imposibile.

Echipa propusă de Călin Popescu-Tăriceanu este cea care știe că votul dat în aceste alegeri înseamnă un legământ, înseamnă o obligație de a aduce promisiunile la îndeplinire.

S-a vorbit prea mult de bunăstare până acum și nu s-a întâmplat nimic pentru viața oamenilor.

S-a vorbit prea mult de încurajarea oamenilor de afaceri și nu s-a întâmplat nimic în planul economiei reale.

S-a vorbit prea mult de creșterea nivelului de trai, și pensionarii au trăit din ce în ce mai prost.

Acum este momentul să spunem clar: pentru ce beneficiem de încrederea oamenilor?

Dacă vrem ca economia românească să decoleze cu toate motoarele și să scoatem la suprafață economia subterană, dacă vrem ca tinerii noștri să fie plătiți mai bine și să se întoarcă pentru a munci în România, atunci vom susține cota unică de impozitare de 16%.

Dacă vrem ca bătrânii noștri să nu se mai simtă umiliți în fața prețurilor tot mai mari și să-și recâștige demnitatea, atunci vom susține creșterea în termeni reali a pensiilor.

Dacă vrem ca tinerii noștri, așa cum e domnul Ponta, copiii de astăzi să aibă un viitor în România și să concureze de la egal la egal cu tinerii europeni, atunci vom susține reconstrucția sistemului de învățământ pe baze moderne și vom crea condiții egale pentru toți, indiferent că învață la sate sau la orașe.

Dacă vrem ca fiecare cetățean al Românei să se simtă apărat și protejat, atunci vom susține reforma sănătății care a fost de prea multe ori cenușăreasa puterii.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu este convins că atingerea țintelor din programul de guvernare constituie un angajament, dar și o realitate care a fost evaluată prin calcule și un model economic care constituie o altfel de abordare.

Guvernul României a elaborat un program de guvernare pe baza unor studii de impact, a unor programe și proiecte comensurate din punct de vedere al efectelor și mecanismelor de finanțare.

Programul de guvernare prezentat astăzi asigură realizarea lui pentru că este acompaniat de un buget elaborat pe criterii și principii care au avut în vedere toate măsurile propuse, cu preponderență a celor privind revoluția fiscală, element important pentru care vi se cere votul astăzi.

Programul de guvernare a luat în calcul și resurse neconvenționale, resurse care nu au fost utilizate până acum, resurse care pot aduce o valoare adăugată superioară. Grijile unora că s-ar deteriora o serie de indicatori economico-financiari sunt neîntemeiate. Și dacă se insistă pe ele, aceasta are o singură cauză: diferența de filozofie bugetară, fiscală, de mod de a privi economia capitalistă.

România are o economie de piață funcțională, potrivit unui raport internațional. În practică, aceasta suferă, aceasta are constrângeri, cunoaște deficite cu efect întârziat. Am depășit o etapă importantă și ne-am apropiat de o economie care trebuie să semene din ce în ce mai mult cu una de piață funcțională.

Revoluția fiscală are menirea de a promova capitalul intern și cel extern, de a produce locuri de muncă, de a colecta mai mulți bani la bugetul de stat și la bugetele locale.

Revoluția fiscală are ca scop promovarea unor categorii de impozite și taxe acceptate de întreprinzători care să fie plătite voluntar și care să contribuie la diminuarea evaziunii fiscale.

Aceasta este abordarea pe care o propune un guvern care a înțeles că fiscalitatea este o pârghie deosebit de importantă pentru o creștere economică serioasă, pentru însănătoșirea mediului de afaceri, pentru asigurarea protecției sociale prin muncă și nu prin mită publică, așa cum s-a făcut până acum.

Revoluția fiscală înseamnă modificarea comportamentului agresiv al statului față de contribuabil, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică.

Respectul față de cetățean, de oricare agent economic are ca efect un comportament adecvat, un comportament de renunțare la evaziune, pentru că ceea ce au de plătit este suportabil, în comparație cu riscul de a se sustrage de la plata impozitelor și taxelor.

Construcția bugetară, fiscală, monetară propusă de Guvernul Tăriceanu are toate atributele științifice, tehnice și politice de a schimba soarta țării.

Opoziția va critica și este dreptul ei, și este bine că este așa. Dar sper că orice critică să aibă substanță, să aibă bună credință și mai ales o analiză profundă și să renunțe la declarații politicianiste. Pretinsele goluri de venituri sunt numai în mintea celor care cred în continuare în economia socialistă, în rolul statului de tătuc, în cei care nu au înțeles că economia capitalistă are alte valori, în care impozitele și taxele nu trebuie să fie asupritoare. Este clar că ne deosebim, că ne exprimăm în alți termeni, dar șansa României stă tocmai într-o altă abordare care este cea necesară României de azi și de mâine. Este momentul să votăm pentru un Guvern capabil. Este momentul să uităm rivalitățile politice și să înțelegem că scopul final al puterii este bunăstarea oamenilor.

De aceea, este momentul să votăm pentru o echipă guvernamentală care vrea și poate să redea România românilor.

Îmi exprim încrederea că Parlamentul va da fără rezerve votul său unui guvern care va însemna deschiderea unei istorii pentru România.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș și se pregătește domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vin în față dumneavoastră cu seriozitate și mai ales cu responsabilitatea care trebuie să caracterizeze actul de învestitură a unui guvern, pentru că responsabilitatea aparține, poate, în mai mare și mai grea măsură, celor care își vor da votul decât celor care se prezintă în această calitate de candidați în fața noastră.

De votul nostru va depinde într-adevăr nu soarta guvernării României în următorii ani, ci va depinde practic soarta României în următorii ani.

Mă prezint în fața dumneavoastră nu din obișnuința unui discurs liber, fără nici un fel de note, ci datorită faptului că ne aflăm în prezența unei împrejurări absolut deconcertante.

Discursul domnului prim-ministru desemnat nu are absolut nici o legătură, sub nici o formă cu programul de guvernare, frumos, portocaliu, ce ne-a fost înfățișat.

Avem sau nu avem ce discuta în Parlament în aceste condiții?

Părerea mea este că avem foarte multe de discutat și în primul rând modul de constituire a acestui guvern. Desigur, peisajul politic rezultat ca urmare a alegerilor datorită în parte voinței electoratului și în cea mai mare parte a fraudelor electorale, de care nimeni nu se mai plânge la această oră, a realizat un parlament foarte divizat. Divizat pe forțe politice, divizat pe concepții politice diferite. Și atunci, realizarea unei guvernări reale, în condițiile în care un guvern al unor tehnocrați, propuși de partide dornice să promoveze integrarea României în Uniunea Europeană, putea să fie o soluție. Soluția a fost înlocuită cu ceea ce numai s-a șoptit și sugerat, dar cu ceea eu spun cu voce tare de la tribuna Parlamentului României, cu o târguială fanariotă. Este o târguială fanariotă desfacerea unor uniuni electorale, a unor pacte de colaborare post electorală, în disprețul în primul a electoratului care și-a dat un anume vot. Este un pact fanariot din a determina prăbușirea fostului partid de guvernământ, PSD, care sper că a primit o bine meritată lecție prin aceasta, pierderea de voturi datorită acordului rușinos încheiat cu UDMR-ul și răsplata pe care o primește astăzi.

Este într-adevăr un lucru la care se poate medita pentru că acest pact fanariot care a însemnat nu doctrine, și mi-a plăcut modul în care domnul prim-ministru desemnat, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat crezul liberal al domniei sale, nu știu în ce măsură l-a afirmat cu cea mai mare credință sau cu cea mai mare emfază, deosebirea este esențială, dar să nu uităm că, în afară de această orientare liberală a viitoarei guvernări ce ni se propune se află și partide de orientare social-democrată, se află partide de orientare social-liberală și se află și Uniunea Democrată a Maghiarilor care, în ceea ce privește doctrina, care va să zică că nu o are.

În aceste condiții, împărțeala fanariotă a fost a funcțiilor. Împărțeala fanariotă a funcțiilor care a mers până la limita a ceea ce se numește societate civilă. Pentru că atragerea societății civile, a unor reprezentanți ce se intitulau ai societății civile, la această guvernare, apreciată blând numai ca o moarte a acestei societăți civile, este de fapt adevărata față a ceea ce a reprezentat această societate civilă. O societate politică care și-a găsit modalitatea de a accede la Guvern. (aplauze)

Și atunci, o să-i spun direct doamnei Monica Macovei, care este una dintre coautoarele coaliției pentru un parlament curat, și care a primit răsplata ministeriatului justiției: și Parlamentul României dorește un Guvern curat, și asta este esențial, și asta trebuie să votăm acum.

Dar problema fanariotă nu se oprește aici pentru că, dincolo de târguială, mai sunt și înaltele porți ale străinătății la care s-au dus și au bătut sau care au venit și ne-au bătut ca să formăm un anume guvern. Și îmi permit tot de la această înaltă tribună a Parlamentului României să spun distinșilor analiști străini care se ocupă, se preocupă sau se prea ocupă de soarta României.

Domnilor, știți despre România poate mai multe decât știm fiecare dintre noi în parte, dar nu înțelegeți nimic, și asta este esențialul.

În ceea ce privește programul înfățișat în această guvernare eclectică, nu mă surprinde schimbarea pentru că la ora actuală, astfel cum titra un cotidian, avem o guvernare cu doi președinți.

Domnul președinte, recent ales, Traian Băsescu și-a declarat intenția tutelară asupra acestui guvern în discursuri fără echivoc și care ne duc la limita prerogativelor sale constituționale.

Îi reamintesc, cu tot respectul, domnului președinte Traian Băsescu că și-a început bine mandatul purtând convorbiri cu toate partidele politice și am sperat să fie președintele tuturor românilor, și nu numai al Cabinetului Tăriceanu, și nu numai al Alianței D.A.

Sper că așa va fi în continuare.

Vedeți, v-am vorbit despre disfuncționalitatea și discrepanța între discursul domnului prim-ministru desemnat și programul de guvernare care v-a fost înfățișat. Aceeași discrepanță am întâlnit-o explicit la audierea candidaților la funcțiile ministeriale. Personal, am asistat la momentul în care doamna Monica Macovei s-a disociat public de programul de guvernare. Personal, am auzit miniștri discutând altceva decât această cărțulie. Sigur că nu este un semn de seriozitate, sigur că nu este un semn de bun augur, sigur că acest program de guvernare ce ne-a fost înfățișat prevede într-o adunătură mai mult decât eclectică și mai eclectică decât componența acestui guvern o serie de lucruri care sunt deja de mult înfăptuite ceea ce dovedește ignoranța și îndepărtarea de realitățile românești a celor care au fost propuși în aceste funcții ministeriale, pentru că a reinventa roata acum este atributul domnului senator Adrian Păunescu, și sper că nu și a noului guvern. Cu tot respectul.

În aceste condiții, nu m-a mirat împrejurarea că miniștrii audiați nu au prezentat credibilitate comisiilor. A trebuit să se apeleze la încălcarea unor cutume în votare, menționându-se votul deschis pentru că, așa cum spunea o distinsă colegă, s-ar părea că această adunare eclectică ministerială are frisonul votului secret. Vă dați seama ce fragilitate? Acestui frison al votului secret psihanaliștii îi spun puțin mai dur și mai direct, și să mă cenzureze medicii prezenți, îi spun complexul lui Iuda.

În aceste condiții, îmi pare rău că independent de tinerețea unor personaje propuse sau alături de tinerețea unor persoane propuse există și un mare vid. Tinerețea, prin ea însăși, este o imensă calitate de care îți dai seama numai când ajungi la o anumită vârstă, dar tinerețea prin ea însăși care nu prezintă o carte de vizită, nu în planul vieții politice neapărat, deși ar fi fost bine pentru că avem nevoie de o conducere politică la guvernare, dar măcar o realizare în domeniul de activitate. Eu nu cred că un om care se realizează ca bun manager în propria sa întreprindere, ca un om care se realizează pentru sine financiar poate să se realizeze și pentru țară bine. Nu există o strânsă legătură între aceste elemente. Și în aceste condiții, având în vedere modul de formare a acestui guvern, având în vedere împrejurarea că practic programul său se schimbă în bătaia unui vânt care nu știm din ce puncte cardinale suflă în acest moment, Partidul România Mare care a fost singurul ce și-a păstrat verticalitatea principiilor și doctrinelor nu va vota pentru învestitura sa.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Valeriu Tabără, Grupul parlamentar PD, Camera Deputaților, și se pregătește domnul senator Verestoy Atilla.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Domnișoarelor, doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Îmi permit să spun, domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Și spun acest lucru pentru că dumneavoastră, cei care sunteți invitați, astăzi, aici, în fața Parlamentul României, sunteți expresia, în primul rând, a votului pentru care românii ni l-au dat nouă. Sunteți o expresie a majorității care s-a format în acest Parlament și în același timp sunteți cei care veniți în fața noastră cu un program de guvernare, care va trebui să ducă țara, acolo, unde îi este locul, în Uniunea Europeană. Nu numai pentru a fi în Uniunea Europeană, ci pentru că noi trebuie să marcăm un progres la toate celelalte pe care le-am avut mari sau mici până acum.

Mă așteptam sincer să aud de la această tribună mai puțină politică și mai multe discuții pe programul pe care echipa guvernamentală ni-l prezintă aici.

Din păcate, nu este așa. Ne zbatem mai mult într-o zonă politică, rămasă de altfel tradițională în astfel de moment, așa cum le știam și la celelalte învestituri, patru sau cinci la care am participat în acest Parlament.

Iată de ce, din programul de guvernare am extras o secvență, o secvență care mi se pare deosebit de importantă pentru etapa imediat următoare, pe care trebuie să o parcurgă țara și la care trebuie să conectăm cu toții. Este vorba despre agricultură și dezvoltare rurală. O analiză atentă a programului de guvernare, propusă de echipa domnului Tăriceanu, evidențiază pregnant capitolul agricultură și dezvoltare rurală. Nimeni nu poate nega că pentru România agricultura în particular și spațiul rural în general sunt cele care asigură mijloacele directe de existență pentru mai mult de jumătate din locuitorii țării.

În același timp, agricultura și sectoarele aferente acesteia trebuie să fie nu numai o sursă de trai zilnic, ci și una de bunăstare pentru întreaga societate românească.

Pentru societatea românească, agricultura și spațiul rural pot să fie surse sigure de stabilitate economică, socială și de progres.

Aceasta este motivația pentru care atât agricultura, cât și dezvoltarea rurală, în ansamblul ei, se situează în prim planul acțiunilor de guvernare ale echipei condusă de domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu "

Argumentul așezării agriculturii și dezvoltării rurale în linia întâi a deciziei politice este dat nu numai de faptul că acestea dau, în principal, hrana de zi cu zi, ci și de faptul că o agricultură funcțională economic este furnizoare de materii prime pentru diverse industrii și de multe locuri de muncă "

În același timp, programul de guvernare își propune să aducă agricultura și spațiul rural românesc la elementul de complementaritate cu sistemul agricol al Uniunii Europene. Numai realizând această complementaritate se va putea discuta despre o integrare reală a agriculturii și a spațiului rural românesc în Uniunea Europeană.

Unul din punctele forte ale programului de guvernare în domeniul agriculturii este acela de a trece prin măsuri urgente agricultura de la statutul de subzistență, la acela de agricultură comercială performantă care trebuie să se vadă atât pe piața internă și externă, cât și în prosperitatea producătorului agricol român "

Prin programul pentru agricultură și dezvoltare rurală, guvernul condus de domnul Călin Popescu Tăriceanu propune atingerea câtorva obiective absolut necesare pentru a se putea realiza o integrare reală a agriculturii și a spațiului românesc în Uniunea Europeană, finalizarea reformei proprietății funciare, fără de care nu se va putea niciodată vorbi de implementarea programelor de dezvoltare economică în agricultură și în spațiul rural "

Stimați colegi,

Fac o paranteză, aducându-vă la cunoștință imperfecțiunile și faptul că nu toate programele au putut fi implementate, una dintre marile cauze și principalele cauze a fost lipsa de clarificare a proprietății.

Al doilea obiectiv este transformarea gospodăriei țărănești în fermă agricolă familiară cu caracter comercial, capabilă a intra în competiția agricolă europeană, și eficientizarea resurselor bugetare alocate în sprijinirea producătorilor agricoli este un alt obiectiv. Este inacceptabil sistemul de alocații bugetare pentru agricultori, care nu-i ajută nici la retehnologizare, nici la producție.

Nu se poate ca sumele alocate în agricultura României, de ordinul miliardelor, să fie nejustificate prin realizările care sunt, iar România să fie o dependentă netă de importuri de produse agroalimentare.

Programul de guvernare își propune intervenții pe costuri la imputurile din agricultură, în principal reducerea accizelor la motorină, ca și alte facilități fiscale care să ajute la o creștere a eficienței activităților din agricultură "

În același timp, programul de guvernare creează bazele pentru o dotare tehnică a exploatațiilor agricole astfel încât acestea să asigure atât randamente ridicate, cât și calitatea produselor agroalimentare realizate la standarde de nivel european și mondial.

Dezvoltarea în mediul rural a unor rețele de prelucrare, preluare, depozitare și valorificare a produselor agricole este un alt obiectiv al programului de guvernare "

Spre aceste obiective vor fi dirijate atât surse bugetare, cât și surse provenite din programele Uniunii Europene și altor instituții internaționale.

Proiectele de dezvoltare a infrastructurii rurale vor fi strâns legate de proiectele de dezvoltare economică a localităților rurale care impune o conlucrare perfectă între administrația locală și cea guvernamentală.

Gestionarea durabilă a pădurilor, un alt obiectiv, este văzută în program atât ca o componentă economică, cât și ca una a mediului ambiant "

Pădurea și mediul ei constituie prin programul de guvernare o zonă de acțiune atât de conservare a mediului ambiant, cât și de îmbunătățire a acestuia, cât și o sursă de dezvoltare economică a zonelor rurale, cu precădere a celor din zonele montane.

Îmbunătățirea cadrului instituțional, atât pentru dezvoltarea agriculturii și a spațiului rural, cât și de implementarea într-un timp scurt al legislației comunitare în zonele agriculturii și a spațiului rural este imperios necesară și este o prevedere de bază a programului guvernamental.

Este de evidențiat faptul că tot cadrul instituțional prevăzut în programul de guvernare va accelera procesul de implementare și eficientizare a politicilor agricole și de dezvoltare rurală în spațiul românesc.

Este importantă prevederea din programul de guvernare legată de relația cu cercetarea și învățământul, care pot oferi soluții viabile pentru funcționarea la cel mai înalt nivel a sistemului agricol și rural românesc.

Programul de guvernare își propune reorganizarea consultanței agricole și așezarea ei cât mai aproape de producătorul agricol într-o relație cât mai strânsă cu cercetarea și învățământul pe de-o parte și producătorii agricoli, pe de altă parte.

Programul de guvernare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale are multe elemente noi, dar și de continuitate, legate de negocierile pentru integrare, ambele sunt extrem de importante pentru realizarea acelor obiective esențiale în domeniul agriculturii și spațiului rural în perioada 2004 - 2007. Dezvoltarea agriculturii și modernizarea spațiului rural românesc și integrarea agriculturii și spațiului rural românesc în Uniunea Europeană.

În concluzie, grupurile parlamentare ale partidului Democrat consideră programul de guvernare în domeniul agriculturii și dezvoltării spațiului rural românesc deosebit de valoros, el integrând în totalitate oferta electorală a Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL-PD și, ca urmare, îl susținem și dăm votul pentru întreaga echipă guvernamentală prezentă în fața noastră.

Facem acest lucru pentru ca în 2007 și în 2008 să nu mai vorbim de două Românii, să vorbim de una singură, puternică, demnă, așezată la locul ei.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul în continuare domnul senator Verestoy Attila, Grupul parlamentar UDMR.

Se pregătește domnul senator George Sabin Cutaș.

Domnul Verestoy Attila:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor viitori miniștri,

Domnilor colegi,

Doamnelor și domnilor,

Onorați invitați,

Acum am făcut o scurtă rememorare, sunt în a opta situație de a asculta o prezentare a unui program de guvernare și a unei echipe de guvernare.

În cele opt situații, am fost în diferite faze, când am fost, când nu am fost ascultați, când am fost, când nu am fost consultați, am intrat și în relații protocolare, în patru situații am colaborat la scrierea, construirea, edificiul Guvernului, pornind de la programul de guvernare și incluzând în echipă oamenii noștri.

De aceea, am o altă viziune asupra a cum să abordăm o discuție între opoziție și putere, într-o situație în care toți avem obiective comune.

Nu mă îndoiesc că numai o supărare de moment, care rezultă din sentimentul sau situația de a nu ști să pierzi, l-a făcut pe tânărul nostru coleg să treacă acea limită de la sublim, la ridicol care, din păcate, a distrus acel edificiu oratoric pe care a încercat să ni-l prezinte.

Oricum este bine să punctăm, ca să nu se mai repete, și pentru ca colegii noștri, din orice parte a sălii, să poată să intre în acea sală și să fie cu fruntea sus și cu mâna întinsă la mâna noastră întinsă, e bine a nu se repeta expresii, și a nu califica "împotriva naturii", sunt expresii care ori au un izvor în lipsa de moralitate, și asta este un mare păcat, ori au un izvor mult mai dur, din secolul XX, dintr-o ideologie care a făcut ca unii din oamenii de cultură de vază, de exemplu, înalta conducere a instituțiilor de cultură, să fi fost eliminați în baza faptului că ocupau aceste funcții "împotriva naturii", expresia este dintr-o ideologie pe care trebuie să o numim aici, pentru ca să nu se mai repete, a național-socialului.

Nu cred că este momentul, nu cred că este bine ca în Parlamentul României, să începem o dezbatere privind programul și echipa de guvern cu astfel de ieșiri necontrolate, dar cred că nu este o viziune asumată, nu este ceva care să aibă un izvor în Partidul Social - Democrat care, de acum în colo, așa cum dorim noi, este partener în ceea ce trebuie înfăptuit.

Nu știu ce ați remarcat, dar în întreaga prezentare a fost altfel de cum ne-am obișnuit până acum, totdeauna era celebra poveste, a da vina pe cei care au fost înainte, de data asta nu s-a întâmplat, domnilor colegi, de data asta am pornit prin a recunoaște că, într-adevăr, în țara asta, în aceste șapte guvernări de până acum, s-au făcut pași însemnați și s-a constituit o fundație serioasă pe care putem construi ceea ce dorim, o Românie europeană.

Mi-aduc aminte de acea propoziție, citată de multe ori de prietenul nostru - în momentul de față nu este în putere - propoziția provine de la domnul Allan Kassov, de la Project Ethnic Relations "Ce fel de Românie doriți?". A fost pusă această întrebare, domnul Hrebenciuc și-a și reamintit, dânsul ne-a explicat de multe ori că această Românie trebuie să fie o Românie comună.

În această Românie, în această casă comună, rolul opoziției, de care mă tem astăzi, este un lucru care mă preocupă mai mult decât ce va face guvernul, guvernul știm ce va face. Ce s-a prezentat acum este, într-adevăr, un program de guvernare pe care l-ați aplauda dacă ar fi fost prezentat de candidatul dumneavoastră.

Avem această experiență, deci știm de ce spunem acest lucru.

Noi știm și suntem conștienți că dincolo de expunerile pe care le-ați putut constata, că elogia latura liberală, acest program de guvernare este o îmbinare fericită a valorilor liberal-democrației, social - democrației și a creștin-democrației, pentru scopul pe care-l avem, o societate mulțumită în care să se regăsească materializate cele trei zicale pe care UDMR-ul le-a avut în campania electorală, zicalele pe care domnul președinte Marko Bella, actualmente candidat la funcția de ministru de stat, le-a spus: "Noi dorim bunăstarea în siguranță a poporului, demn și trăind liber.

Sigur, obiectivul major este integrarea europeană.

În acest proces cred că trebuie să ne preocupăm mai mult de cine să fie câștigătorii, câștigătorii să fim toți, iar cei care pierd să fie puțini.

Va fi o perioadă în care, cred, contribuția UDMR-ului la programul de guvernare este benefică.

Aș enumera, pe scurt, zece puncte din programul de guvernare pe care UDMR-ul le-a propus și care se regăsesc aici și al cărui sprijin sunt convins că îl vom avea și din partea opoziției, pentru că am susținut această reducere a cotei impozitului, am ținut la restaurarea sistemului cooperatist prin punerea în aplicare neîntârziată a noii legi - cadru pe care am elaborat-o împreună cu actuala opoziție, am dorit să includem majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetare la 1% din P.I.B. și am crezut și credem că finalizarea reformei proprietății funciare va avea mulți beneficiari și foarte mulți oameni mulțumiți prin despăgubirea justă în cadrul imobilelor și terenurilor agricole și forestiere care nu au putut fi retrocedate în natură.

Suntem convinși că procesul de descentralizare va continua, și limitarea sferei de intervenție a Guvernului la nivel local se va impune și va exista numai în cazurile în care anumite servicii publice, programe sau proiecte nu pot fi realizate cu resurse locale de către autoritățile locale.

Credem că trebuie să existe o înlesnire a finanțării directe de către societăți comerciale a organizațiilor neguvernamentale.

În politica de dezvoltare regională, noi considerăm că avem o viziune europeană când spunem reorganizarea regiunilor de dezvoltare economică prin mărirea numărului acestora, ținând cont de criterii geografice, socio-economice și culturale, în conformitate cu prevederile europene în scopul eficientizării activității acestora.

Dorim aplicarea unui program național de reabilitare a zonei rurale prin canalizări, stații de epurare - programul va avea o durată de 15 ani.

Și, în sfârșit, punctul 10, la care țineam foarte mult, Autostrada București - Brașov - Târgu Mureș, Cluj Napoca, Oradea -Gorj.

Vedeți cât de multe lucruri ne leagă, câte lucruri sunt obiective comune, pentru care cerem să ne sprijiniți prin votul dumneavoastră în acordarea investirii acestui Guvern.

Mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul senator George Sabin Cutaș, din partea Grupului PUR. Urmează domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al Minorităților "

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să recunosc că deși și pentru mine este pentru prima dată când iau cuvântul la această tribună, consider că este nedemn de un membru al Parlamentului României să aibă un discurs de genul domnului Ponta.

Pentru cei care probabil au uitat, țin să reamintesc că Partidul Umanist a realizat 6,4% la alegerile locale și dacă Uniunea Națională PSD plus PUR a obținut rezultatele cunoscute în noiembrie 2004, acestea sunt datorate și aportului Partidului Umanist, implicit a discursului domnului Dan Voiculescu (Aplauze.)

În ce privește guvernul, după cum știți, Partidului Umanist din România, prin miniștrii desemnați în Guvernul Tăriceanu, îi revine importanta sarcină de a gestiona și coordona economia românească. Este o sarcină dificilă, dat fiind impactul economicului asupra socialului și nu numai, dar pe care ne-o asumăm cu toată responsabilitatea "

Obiectivul nostru major pentru perioada care va urma îl constituie creșterea competitivității economiei naționale în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, în paralel cu consolidarea unei economii de piață funcțională.

Pe fond, România a făcut pași multipli, în principal de ordin nominal, atât în direcția alinierii, cât și în cea a coordonatelor formării sistemului funcțional al economiei libere de piață, obținând recunoașterea statutului de economie funcțională de piață.

Există un sector suficient de semnificativ de operatori competitivi, atât pe plan intern, cât și în mediul de afaceri extern. Cu toate acestea, o evaluare obiectivă și nepartizană arată că economia este într-un stadiu de sistem insuficient structurat, chiar și structurile instituționale sunt doar relativ aliniate la cele europene, și cu o concurență dezordonată.

Economia, abordată din punct de vedere organizațional-executiv-instituțional, desfășurată în cadrul concurenței funcționale și ordonate este esențială pentru dezvoltarea pe mai departe.

În context, însăși ordinea socială a pieței și a proprietății, piața și proprietatea fiind componentele de bază ale sistemului instituțional, trebuie să respecte aceleași deziderate.

Accesul în Uniunea Europeană impune sectoare bine conturate cu asigurarea de avantaje competitive și comparative clare în raport cu celelalte țări din Uniunea Europeană.

Una din condițiile esențiale pentru credibilitatea și stabilitatea unui mediu de afaceri prietenos și stimularea dezvoltării economice, dar și pentru definirea strategiei construcției bugetare îl constituie existența și manifestarea voinței politice de a stabili priorități de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung și, mai ales, aceea de a le respecta.

Aceste priorități trebuie să aibă la bază o analiză de identificare a domeniilor de competitivitate a economiei naționale. Odată adoptate acest priorități economice vor fi transpuse în programe fundamentale, pe baza raportului cost-beneficiu economic, dar și social.

În funcție de domeniu, importanță și impact, sursele de finanțare se vor constitui prin alocații, participații bugetare în formula public-privat sau exclusiv-privat, inclusiv prin co-finanțare cu asistență financiară din partea Uniunii Europene, Băncii Mondiale, a altor instituții internaționale sau acorduri bilaterale.

Este bine cunoscut faptul că la ora actuală competitivitatea produselor românești este dată preponderent de forța de muncă ieftină, în paralel se înregistrează un indice crescut de transfer tehnologic, în special pe seama investițiilor străine directe, dar și dezvoltarea industriei de IT și comunicații.

Considerăm că provocarea în fața căreia poate fi pusă România este pregătirea tranziției către economia bazată pe inovare. Pentru acest lucru avem nevoie de un mediu macroeconomic sănătos și de un sistem instituțional stabil. Să nu uităm că Agenda Lisabona are ca țintă eliminarea barierelor din calea inovației și crearea unei societăți bazate pe cunoaștere pentru toți cetățenii Europei unite.

Elementul care ar putea accelera trecerea către o economie bazată pe inovare îl constituie stimularea dezvoltării cercetării de firmă "

Este binecunoscut faptul că România exportă aur cenușiu, principala noastră problemă nu este capacitatea novatoare, ci neînțelegerea importanței acesteia ca proces strategic în ansamblul dezvoltării economice și abordarea lui în consecință.

Înainte de a încheia, permiteți-mi să abordez problema intervenției statului în economie - aceasta trebuie să fie propulsivă atunci când se constată lipsa oricărei posibilități imediate a unor inițiative private serioase sau integrativă când inițiativa privată este complementară sau devine insuficientă, deficitară până în momentul în care aceasta va fi în măsură să-și reia și exercite propriu rol "

În consecință, suntem pentru stimularea concurenței, inclusiv în domeniul furnizării de utilități și a infrastructurii, energie electrică, termică, transporturi, telefonie, crearea de instituții publice de reglementare a piețelor, cu prioritate a celor ce conțin elemente de monopol, reglementarea fermă în sprijinul practicilor uzuale la nivelul Uniunii Europene a ajutorului și plasamentului de stat, definirea de reguli clare și ferme pentru care se stabilesc categoriile îndreptățite, condițiile care generează îndreptățirea, modalitatea de acordare.

Având în vedere principiile programatice prezentate de domnul Tăriceanu, Grupurile parlamentare ale Partidului Umanist vor vota pentru investirea guvernului propus.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat...

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Procedură!

Am dreptul la un minut pentru replică!

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

E numai o precizare și nu o replică.

Condiția mea și numele meu nu îmi permit să discut probleme de demnitate cu un reprezentant al Partidului Umanist. Vă mulțumesc.(Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Varujan Pambuccian.

Se pregătește domnul senator Dan Mircea Popescu.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte "

Domnule prim-ministru viitor,

Domnilor viitori miniștri,

Stimați colegi,

Vreau să spun încă de la bun început că grupul nostru parlamentar va vota pentru învestitura acestui guvern, (aplauze) hotărâre pe care am luat-o după o îndelungă chibzuință în care elementele care țin de stabilitatea politică - economică și socială a României au primat.

În această hotărâre, au prevalat și o serie de chestiuni pe care până acum le-am rezolvat în chip mulțumitor cu Partidul Social Democrat, căruia dorim să-i mulțumim, și pe care sperăm să le rezolvăm și în continuare cu guvernul propus aici.

Există trei chestiuni fundamentale pe care grupul nostru parlamentar și le dorește din punct de vedere al activității sale specifice și anume: definitivarea legislației și construcției instituționale privind minoritățile naționale, așa cum am spus, aceasta a pornit bine, acum urmează practic să încheiem anumite aspecte legislative și instituționale; a doua chestiunea care ne interesează este continuarea dezvoltării tuturor elementelor care garantează menținerea etnicității și mă refer la cele care privesc învățământul de limbă maternă, în limbă maternă și la cultură și, de asemenea, o chestiune pe care sperăm să o vedem abordată mai serios în anii care urmează, cea retrocedării bunurilor comunitare "

Dincolo de problemele cu caracter strict etnic trebuie să vă spun că grupul parlamentar al minorităților naționale consideră dezvoltarea economică unul dintre pilonii fundamentali ai interesului său în prezentul Parlament, pentru că de modul în care România va continua să se dezvolte economic va depinde și felul în care minoritățile naționale vor fi privite în România de-acum înainte.

Suntem după patru ani de dezvoltare economică, certă, suntem după patru ani în care a reușit prima dată un proces de macrostabilizare și avem efectul ei vizibil, creditul de consum, lucrurile acestea vor trebui să continue și vor trebui să continue în condiții mai dificile decât cele care au fost acum patru ani pentru că, stimați colegi, dincolo de discuțiile politice pe care le avem aici, sunt o serie de întâmplări care, în mod cert, vor afecta viața România începând cu anul 2005. Mă refer aici la ridicarea cotelor pentru textile Indiei și Chinei, ceea ce va crea o problemă unei industrii de lon în România, mă refer aici la retragerea ajutorului de stat din zona siderurgică, care va crea probleme, atât economice, cât și sociale, și pe care Guvernul pe care-l avem aici va trebui să le rezolve. Este un test deosebit de greu pe care-l va avea acest Guvern de trecut.

Cred că principala problemă pe care o are România, și nu o are de ieri, o are de foarte mult timp, este structura de ocupare a forței de muncă, trăim într-o țară care de mult și în mod cronic are o structură care nu are o legătură cu ceea ce se întâmplă în restul lumii.

Foarte multă vreme am trăit cu mitul grânarul Europei, noi eram grânarul Europei când Europa se industrializa și îi convenea să aibă un grânar al Europei.

În anii 1970 când lumea trecea la robotizare, noi treceam la automatizare și ne convenea, forța de muncă nu conta în momentul acela, acum lucrurile acestea se răzbună. Calitatea forței de muncă și modul în care ea va fi gestionată, va fi cheia dezvoltării viitoare a României.

Eu sper, domnule prim-ministru și domnilor viitori miniștri, să reușiți aici, este speranța minorităților din România care doresc să trăiască într-o țară dezvoltată pentru că de dezvoltarea acestei țări depinde binele lor, și care doresc să contribuie în continuare la această dezvoltare.

Vă mulțumesc.(Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar PSD, se pregătește domnul deputat Cornel Popa.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniștri,

În ceea ce privește domeniul social, programul de guvernare prezentat astăzi, aici, are în opinia noastră un viciu fundamental și anume, el nu cunoaște importanța deosebită a politicilor sociale și de protecție socială pentru dezvoltarea și modernizarea României, el nu recunoaște necesitatea convergenței realităților noastre din domeniu cu modelul social-european, cu tot ce acesta presupune din punct de vedere instituțional al strategiilor de urmat, dar și a măsurilor și programelor de substanță ce se impun a fi luate.

În final acest lucru poate conduce chiar la ideea neasumării în continuare a angajamentelor luate de România în materie socială, în urma Consiliului European de la Copenhaga din anul 2000.

Avem, stimați colegi, nevoie de certitudini și în domeniul social, sau mai ales în acest domeniu, drept pentru care invit aici reprezentanții Guvernului pentru declarații transparente și mai ales tranșante.

O a doua idee pe care aș sublinia-o, parcurgând programul social al Guvernului, este, din păcate, la fel de îngrijorătoare pentru noi toți, și anume programul dovedește necunoașterea realităților românești și a mutațiilor de fond survenite în acești 15 ani, de după Revoluția din 1989 și în domeniul de care ne ocupăm.

Astfel, dacă în anii 1990 subliniam cu toții importanța economicului pentru dezvoltarea României, subordonând în mod subsecvent socialul acestuia. Astăzi, dimpotrivă, vorbim despre importanța cel puțin egală a dezvoltării economice, dar și a celei sociale. Vorbim despre interdependența lor și despre faptul că ele se presupun cu necesitate. Am spus cel puțin pentru că, în prezent, tendința la nivelul Uniunii Europene, dar și la nivelul comunității internaționale, în general, este cea potrivit căreia, dimpotrivă, socialul determină politicul și economicul, ceea ce relevă o dată în plus evoluțiile și mutațiile semnificative survenite în acești ani în lume dar, subliniez, și în țara noastră. Am înregistrat astfel o modificare importantă de concepție în legătură cu trecerea de la un stat eminamente asistențial la un stat ce protejează, prin stimularea muncii, prin ceea ce numim măsuri active în domeniul ocupării și formării forței de muncă.

O schimbare importantă a reprezentat-o trecerea de la politica și procesul de redistribuire a resurselor bugetare către categoriile defavorizate, la redistribuirea șanselor de a accede la bunăstare în mod egal, prin educație, prin formare profesională continuă, prin sănătate, cultură, locuințe, mediu, servicii publice de calitate. În acest fel, redistribuirea democratică a accesului la resursele necesare bunăstării a reprezentat esența și scopul politicilor sociale din România anilor 2001 - 2004, marcând principala schimbare calitativă a acestui proces.

Toate acestea sunt realități de la care programul social al Guvernului Tăriceanu ar fi trebuit să pornească ca de la niște date fundamentale. Or, din păcate, acest lucru nu se întâmplă.

A nega importanța politicilor sociale pentru România, ba, mai mult, a afirma că "România suferă de prea multă protecție socială", în condițiile în care sărăcia rămâne una din problemele fundamentale ale țării pentru ani buni de acum încolo, înseamnă implicit a nu cunoaște realitățile cu care ne confruntăm, înseamnă a nu răspunde adecvat nevoilor, aspirațiilor și speranțelor celor care ți-au acordat încrederea lor, înseamnă, până la urmă, a crea cu bună știință un hiatus între politica oficială a țării și realitatea de zi cu zi. Și aici intervine una din marile probleme ale acestor alegeri și anume legitimitatea acestui guvern, implicit a programului său și maniera în care el răspunde voinței electoratului și votului popular. Căci, pentru prima oară în istoria acestor 15 ani, partidul care a câștigat alegerile în România se află, datorită unor conjuncturi și jocuri de culise, în opoziție și nu la guvernare, cum ar fi fost îndrituit. Din acest punct de vedere, actuala formulă politică a Executivului ne apare ca eterogenă, exclusivistă și, repet, conjuncturală, ea fiind emanația aritmeticii politice și mai puțin - dacă nu deloc - a unei doctrine, a unei strategii sau chiar a unei concepții politice comune. Aceasta ca să nu vorbim de un set de valori comune. Formula de astăzi a Executivului este fără îndoială una riscantă., întrucât ea marginalizează un segment electoral și social puternic și coerent din punct de vedere politic și, ca urmare, nedispus la compromisuri.

Problema acestor coaliții și a programelor lor o reprezintă, de fapt, una singură, și anume, până unde poți merge cu compromisul, ca individ, ca partid, ca țară chiar, fără a te compromite.

Spun aceste lucruri tocmai pentru că politica reprezintă prin excelență o artă a compromisului.

Iată motive suficiente, stimați colegi, pentru a nu putea susține un asemenea Guvern și un asemenea Program.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Prioritățile domeniului social rămân în continuare: scăderea ratei sărăciei, creșterea nivelului de trai și a calității vieții, stimularea creării de noi locuri de muncă și condiții de muncă mai bune, echilibrarea raportului dintre numărul salariaților, al contribuabililor la bugetele țării și numărul pensionarilor, formarea profesională continuă pentru a face față competiției de pe piața forței de muncă din Uniunea Europeană, creșterea economică susținută.

Unele din aceste obiective le regăsim în Programul de guvernare propus, altele lipesc sau sunt insuficient accentuate. Pentru altele lipsește susținerea financiară, deși moștenirea este una dintre cele mai semnificative din acești ultimi 15 ani.

Iată câteva exemple în acest sens: scăderea ratei sărăciei de la 35,9 % în anul 2000, la 22 % în anul 2004, scăderea ratei sărăciei severe de la 13,8 % în anul 2000, la 8 % în anul 2004, reducerea ratei șomajului de la 10,5 % în anul 2000, la 6,2 % în decembrie 2004, reducerea ratei fiscalității pe forța de muncă de la 62 % în anul 2000, la 49,5 % în anul 2004, creșterea cheltuielilor sociale publice de la 17,2 % în anul 2000, la 19,4 % în anul 2004, creșterea produsului intern brut pe cap de locuitor, exprimat prin puterea de cumpărare standard, de la 2.200 euro în anul 2000, la 7.450 euro în anul 2004, creșterea salariului minim pe economie de la 1.000.000 lei în anul 2000, la 2.800.000 lei în anul 2004, creșterea salariului mediu brut pe economie de la 2.876.000 lei în anul 2000, la 8.014.000 în anul 2004, creșterea pensiei medii din sistemul asigurărilor sociale de stat de la 1.076.000 lei în anul 2000, la 2.509.000 lei în anul 2004, creșterea pensiei medii pentru limită de vârstă cu vechime completă de la 1.414.000 lei în anul 2000, la 3.496.000 lei în anul 2004.

Aș întreba, în aceeași ordine de idei, stimate domnule prim- ministru desemnat, și stimați membri ai Cabinetului, dacă veți continua sau nu marile programe sociale ale României din acești ani: Programul " Cornul și laptele" , Programul "Bani pentru liceu", respectiv cele 100.000 de burse pentru elevii proveniți din familii nevoiașe și care vor să învețe carte, alocațiile complementare pentru familiile cu mai mulți copii și alocațiile pentru familiile monoparentale, ajutoarele pentru încălzirea locuințelor persoanelor cu venituri modeste, subvenționarea cu 200 euro a elevilor pentru a putea cumpăra un calculator, venitul minim garantat, facilități la angajare pentru absolvenți și pentru persoanele de peste 45 de ani și, evident, aș putea continua șirul acestor programe.

Important este că acestea sunt lucruri câștigate pentru România, iar renunțarea la ele ar produce mari perturbări și evident o mare responsabilitate în sarcina Guvernului.

Stimați colegi,

V-aș reține atenția în continuare asupra unei intenții declarate din Programul de guvernare, căci ea mi se pare o afirmație gravă cu consecințe deosebite pe care e bine să le cunoaștem în complexitatea lor. Afirmația este cea potrivit căreia se va trece la " Liberalizarea completă a pieței muncii". Aceasta presupune cu alte cuvinte modificarea radicală a actualului Cod al muncii și renunțarea la toate garanțiile pe care statul le acordă în acest moment salariaților. Cele patru măsuri care încearcă să detalieze această afirmație sunt sibilinice iar cauza este simplă. Formulate concret măsurile intenționate ar fi extrem de nepopulare. Așa încât trebuie să citim o frază de tipul "Reglementarea relației dintre angajat și angajator din punct de vedere al simetriei juridice" și să vedem ce înseamnă aceasta. Simetrie juridică ar însemna că, dacă un salariat poate demisiona prin decizie unilaterală și care nu trebuie motivată, atunci și un manager poate concedia un salariat prin decizie unilaterală și care nu trebuie motivată. Simetrie juridică ar însemna că, dacă un sindicat poate opri activitatea unei firme, producându-i pierderi, atunci și patronatul poate concedia în bloc toți participanții la grevă, producându-le pierderi, și așa mai departe. Societatea modernă este caracterizată tocmai de lipsa simetriei juridice în relațiile de muncă. Raționamentul este destul de simplu. Lipsa de simetrie în materie de proprietate și deci de putere între patron și salariatul său este echilibrată de lipsa de simetrie în relația juridică dintre angajator și angajat. De aceea, salariații pot face grevă, iar managementul și patronatul - în sistemul nostru - nu pot face grevă. De aceea, salariatul poate să părăsească liber un patron, iar patronul nu poate concedia cu aceeași ușurință un salariat.

O altă frază, la fel de sibilinică, este cea potrivit căreia se intenționează " Reglementarea relațiilor de muncă astfel încât să fie respectat caracterul de piață al economiei românești". În România toată lumea vrea să fie respectat caracterul de piață al economiei, așa încât această frază riscă sau risca, mai bine spus, să treacă neobservată. Respectarea însă a caracterului de piață al relațiilor de muncă nu înseamnă altceva decât încheierea contractelor de muncă prin simpla înțelegere dintre patron și angajatul său, în funcție de caracteristicile pieței. Cea mai mare parte a legislației muncii din România și din țările dezvoltate are rostul tocmai de a limita caracterul de piață al relațiilor de muncă, lucru realizat prin două intervenții: a statului și a sindicatelor.

Primul lucru care dispare, dacă respectăm caracterul de piață al relațiilor de muncă, este salariul minim pe economie. Iată, o intervenție directă a statului pe piață echivalentă cu fixarea unor prețuri minimale.

Al doilea lucru care dispare este contractul colectiv de muncă care limitează drepturile de negociere pe piață între angajator și angajat.

Al treilea lucru care dispare, dacă se ia în considerare doar caracterul de piață al relațiilor de muncă, este ansamblul reglementărilor referitoare la obligațiile angajatorilor cu privire la condițiile de muncă. Dacă angajatul nu cere echipament de protecție nu există vreun motiv ca patronul să-l ofere, dacă statul nu intervine. Dacă angajatul nu cere program de muncă de 8 ore, iar piața îl silește să accepte un program de muncă de 10 - 14 ore, nu există nici un motiv ca statul să intervină. Reglementarea caracterului de piață al relațiilor de muncă fără intervenția statului nu este o noutate inventată de Guvernul Tăriceanu. În spatele

ei se află o ideologie patronală puternic revigorată în ultimii ani de gândirea neoliberală. Peste tot unde a fost aplicată ea a condus la scăderea salariilor și la înrăutățirea condiției salariaților în raporturile cu patronatul. Avertizăm opinia publică și cei 4,6 milioane de salariați din România asupra unor asemenea opțiuni ale Guvernului Tăriceanu și cerem lămuriri în acest sens și o facem cu toată fermitatea.

În sfârșit, există și o măsură pe care Programul o afirmă de această dată foarte clar, și anume, reintroducerea convențiilor civile. S-a renunțat la convențiile civile pentru două motive importante:

  1. Ele eliminau majoritatea obligațiilor angajatorului față de angajat, menținându-le însă pe cele ale angajatului față de angajator;
  2. A fost una dintre cele mai comode și mai răspândite forme de evaziune fiscală.

Dacă Alianța își propune să susțină interesele patronatului în raport cu salariații și cu statul, reintroducerea convenției civile este aproape obligatorie, dar ea intră în contradicție cu celălalt obiectiv al Programului, respectiv aducerea la lumină a economiei subterane. Dacă cu o mână luminează subteranele economiei românești, iar cu cealaltă mână reintroduce convenția civilă, ca principal mijloc de evaziune fiscală în domeniul asigurărilor sociale și al impozitelor pe venituri, Alianța nu face decât să mute umbra dintr-un loc în altul.

Pentru oricine citește cu bună credință Programul este evident că el a fost scris de autori nu doar diferiți pentru fiecare domeniu, dar care nu au ținut nici cont de ce anume scrie și propune celălalt. Rezultatul este, pe de o parte, un lung șir de inconsistențe, iar, pe de altă parte, rezultă o imagine destul de îngrijorătoare care amintește într-un mod neplăcut de trecuta guvernare algoritmică PNL-PD-PNȚCD-UDMR, în care fiecare minister făcea ce îl tăia capul fără să existe vreo coordonare. Sper să fi învățat cu toții câte ceva din acea perioadă de tristă amintire și, cum se spune, cât suntem încă pe pace, domnule prim-ministru, stimați colegi, vă dorim succes spre binele României și al cetățenilor ei. Votul însă va fi negativ pentru rațiunile pe care am încercat doar în parte să vi le prezint.

În final, vă asigur domnule prim-ministru, că veți simți pe propria piele că Parlamentul nu este o casă de odihnă pentru pensionarii politici. Și vreau să sper că vă veți retrage imediat această insultă adusă nouă, tuturor, celor ce am dat și dăm substanță de 15 ani adevăratei democrații din România.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Cornel Popa, Grupul Partidului Național Liberal, după care urmează domnul senator Radu Berceanu, pentru 4 minute.

Domnul Cornel Popa:

Domnilor președinți ai Camerei Deputaților și Senatului,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi parlamentari,

Am venit la această tribună să vă transmit un mesaj, pe cât de simplu și concis, pe atât de serios și de puternic. Trebuie să votăm Guvernul care astăzi își prezintă Programul în fața noastră. Unii dintre noi sunt deja convinși de necesitatea acestui fapt, alții vor să se opună. Eu vin însă și pun o întrebare: de ce votul nostru este astăzi atât de important? Răspunsul îl reprezintă milioanele de oameni care așteaptă de la noi o garanție.

Guvernul propus de Călin Popescu-Tăriceanu reprezintă o garanție a faptului că oamenii vor avea, în sfârșit, după 14 ani, ceea ce își doresc și pentru ce au votat: un trai mai bun, un viitor mai sigur pentru copiii lor și, mai ales, își vor primi înapoi demnitatea de a trăi în România. Indiferent de partidul din care facem parte, de culoarea politică ce ne definește, ceea ce rămâne dincolo de toate acestea este faptul că oamenii s-au săturat de vorbe goale, de demagogie și de promisiuni fără acoperire. Avem 4 ani înainte pentru a demonstra că Guvernul poate să își facă treaba și să respecte ceea ce este scris astăzi în programul de guvernare și că noi, parlamentarii, putem să judecăm și să votăm conform unui interes suprem, cel al oamenilor. Dacă oamenii au ales să spună DA răspicat pe 28 noiembrie și pe 12 decembrie, trebuie să arătăm că noi putem să le răspundem, că nu le întoarcem spatele și că oferim țării ceea ce are nevoie: un guvern sigur, pentru o viață mai bună. Mai mult decât atât, noi credem că România nu mai are nevoie de experimente. De aceea, persoanele care vin astăzi să vă ceară votul de încredere reprezintă garanții solide pentru viitor. Călin Popescu-Tăriceanu, un om care a demonstrat că știe și că poate să facă lucrurile temeinic și responsabil, Mona Muscă, un deputat care a demonstrat seriozitate și preocupare față de oameni, Mircea Cinteză, un medic de renume, care are soluții nu doar pentru bolile obișnuite, ci și pentru anomaliile de sistem, iar lista nominalizărilor poate continua cu toți cei care se află astăzi în fața dumneavoastră.

România trebuie vindecată. România trebuie să învețe să respire liber. România trebuie să învețe întoarcerea la valori, la corectitudine, la dreptate și adevăr.

De aceea, este momentul să optăm pentru ceea ce este just. Să tăiem încrengătura nepotismelor și facilităților acordate în virtutea relațiilor, să desfacem tentaculele corupției ce sugrumă gâtul firav al economiei românești, să demonstrăm oamenilor că puterea plicului și a cadoului în instituțiile publice și către cei care trebuie să servească omul, s-a terminat.

Guvernul propus de Călin Popescu-Tăriceanu poate demonstra că a fi pensionar în România nu înseamnă a trăi în sărăcie și umilință. Că a fi salariat și a avea o familie nu înseamnă o permanentă goană după soluții pentru a asigura pâinea de pe masa copiilor tăi. Că a fi om de afaceri nu înseamnă să te gândești cum să eviți taxele mult prea apăsătoare a unui stat care cere prea mult și oferă mult prea puțin pentru contribuabilii săi.

Guvernul propus de Călin Popescu-Tăriceanu înseamnă oameni care muncesc în folosul oamenilor. Înseamnă o garnitură de angajați în slujba cetățenilor. Înseamnă o asigurare pentru viitorul țării. Înseamnă că avem obiective precise: impunerea cotei unice de impozitare de 16 %, creșterea pensiei în termeni reali cu 30 %, un sistem sanitar pentru oameni și reformarea învățământului românesc, o agricultură performantă.

Un vot dat astăzi pentru Guvernul Tăriceanu este un vot pentru o integrare sigură și demnă în Europa. Înseamnă un vot pentru un mediu de afaceri prietenos și stabil, cu impozite mici și rezultate palpabile dar pozitive pentru economia națională. Înseamnă un vot pentru o pensie decentă și pentru un salariu mulțumitor.

Un vot dat astăzi pentru Guvernul propus de Călin Popescu-Tăriceanu este un vot pentru oameni. Un vot pentru viitorul României în Europa.

Vă invit să votați pentru.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la cuvânt pe domnul senator Radu Berceanu. Se pregătește domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor miniștri desemnați,

Stimați colegi,

Sunt acum în fața dumneavoastră pentru a vă spune câteva cuvinte și despre o parte a intențiilor Alianței "DA" PNL-PD, împreună cu partenerii săi politici UDMR și PUR, care nu a putut fi trecută în Programul de guvernare pentru că nu este neapărat o acțiune strict de guvernare. Este vorba de relațiile între Guvern și Parlament sau, mai bine zis, mai corect spus, relațiile între Parlament și Guvern.

Ne aflăm la începutul celei de a 5-a legislaturi după 1989 și mai tot timpul toți cei care am fost la un moment dat în opoziție, și mai toți am fost, ne-am plâns de faptul că cei de la guvernare nesocotesc art. 61 din Constituție, care prevede că "Parlamentul este unica instituție legiuitoare". Mai pe scurt spus, cantitatea enormă de ordonanțe și ordonanțe de urgență pe care cu toții le-ați sau le-am exersat. A venit vremea acum, după ce spunem cu toții că am ieșit din tranziție, să renunțăm la acest obicei care ne apropie de Marea Adunare Națională și sunt convins că Alianța "DA" PNL-PD, Guvernul Tăriceanu, cu sprijinul dumneavoastră, al tuturor, vom reuși să punem în practică o relație în care Parlamentul să fie într-adevăr unica instituție legiuitoare a țării.

În al doilea rând, e vorba de controlul parlamentar asupra Guvernului, prevăzut la art. 111 din Constituție.

Domnul Adrian Năstase, care nu se află în spatele meu...

 

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Mai bine.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

E mai bine, spune cineva de acolo... a promis la investitura de acum 4 ani că va veni în Parlament, așa cum aproape în toate Parlamentele europene primul ministru, însoțit de miniștri, vine periodic și poartă un dialog cu parlamentarii în Parlament, acolo unde este locul acestui dialog.

Noi, Alianța PNL- PD, Guvernul Tăriceanu, suntem deciși să punem în practică și acest lucru măcar acum, după 15 ani, când spunem că am ieșit din tranziția care cred că s-a încheiat și în ceea ce privește relațiile dintre Parlament și Guvern.

Și în al treilea rând și ultimul, sunt convins că nu vor fi numai promisiuni lucrurile spuse la comisii de către mai toți miniștri, aceștia sunt hotărâți ca atunci când sunt momentele importante ale dezbaterilor parlamentare să fie prezenți pentru a-și susține, din punct de vedere politic, ideile și nu cum s-a întâmplat până acum când am avut mult prea des toți directorii, mai mari sau mai mici, mai administrativi sau mai de coloană auto, care veneau în fața parlamentarilor.

Sunt câteva lucruri pe care dorim să le realizăm și facem apel la dumneavoastră, la toți colegii parlamentari, să ne sprijiniți pentru ca peste 2 ani, când vom intra în Uniunea Europeană, și relațiile dintre Parlament și Guvern să fie unele europene.

Am să închei prin a spune că am asistat aici la intenția de a caracteriza drept nu foarte onorabilă atitudinea unui partid, a unui grup politic și a unor grupuri parlamentare de a-și croi o atitudine proprie.

Eu îmi aduc aminte că PSD a fost foarte dornic să-și alăture PUR în campania electorală numai după ce a văzut rezultatele alegerilor locale. Dacă intențiile ar fi fost serioase, din păcate se dovedește că nu au fost, ar fi invitat PUR la o alianță politică, dar PSD a încercat să folosească PUR numai în campania electorală și cred că aceasta nu a fost o intenție onorabilă și rezultatele se văd acum.

În schimb, a fost o intenție foarte neonorabilă, cea care 4 ani de zile a fost pusă în practică, și când PSD a adunat nu 30 de parlamentari - cât numără grupurile PUR - ci mult mai mult decât atâția luați de peste tot: de la PRM, de la PD, de la PNL și de pe unde s-a putut.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog să încheiați. V-am dat 3 minute peste.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am să închei transmițându-i mai tânărului meu coleg Victor Ponta că nu e bine la primul său discurs să-și atragă porecla de "Victor Poantă". Ar fi fost mai bună porecla "Victor Seriozitate". (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la cuvânt pe domnul senator Gheorghe Funar - Grupul parlamentar PRM. Se pregătește domnul deputat Mihai Stănișoară - Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule candidat desemnat la funcția de prim-ministru,

Doamnelor și domnilor candidați la funcțiile de miniștri,

Stimați invitați,

În zilele Crăciunului, cu o grabă suspectă, s-a pus la cale formarea Guvernului Tăriceanu, respectiv a unei echipe constituite din reprezentanții a trei partide și a unei organizații non-guvernamentale UDMR, care nu au nimic comun între ele, fiind parcă luate cu furca. A fost încropit în stil pompieristic un executiv structurat pe Alianța PNL-PD care n-a avut la alegeri decât 32 %.

Pentru ca Guvernul Tăriceanu, Guvern minoritar, să aibă o durată cât mai scurtă, au fost cooptate la putere, la poruncă străină, PUR și UDMR. Viața va confirma că PUR este calul troian în Guvernul Tăriceanu, iar UDMR se va comporta ca și Ciociolina. S-a făcut astfel un guvern compozit, bazat nu pe competență și integritate morală, cum și-ar fi dorit domnul candidat desemnat la funcția de prim-ministru, ci bazat pe algoritm politic și pe șantajul UDMR.

Cabinetul Tăriceanu este un guvern de conjunctură, o echipă improvizată cu candidați propuși de președintele României, de liderii PNL, PD și PUR, de UDMR și de un cetățean american. Majoritatea candidaților la funcția de ministru au un cusur, nu au avut nici o legătură cu domeniul pentru care au fost desemnați să-l conducă în Guvernul Tăriceanu. În Guvernul PNL-PD-UDMR-PUR au fost adunați cei care îndrăgesc o săgeată, un trandafir, trei lalele și o balanță. Mai lipsește, comparativ cu guvernele din perioada de tristă amintire 1996 - 2000, să se reînființeze Consiliul de coordonare a coaliției.

În Guvernul Tăriceanu, UDMR are o reprezentare de 33% la funcția de ministru de stat. Pentru prima dată în istoria României, s-a ajuns ca un viceprim-ministru să fie ungur, iar UDMR să aibă o pondere de circa 17% din totalul miniștrilor. Se știe că UDMR a pretins întotdeauna să fie reprezentat în structurile de putere la nivel de 6-7% cât este ponderea etnicilor maghiari în totalul populației României. Acum, însă, alianța D.A. a negociat în genunchi, în fața UDMR, pentru a prelua puterea, însă nu pentru a o folosi în interesul celor mulți și săraci, ci pentru a-și plăti datoriile din campaniile electorale, mai ales față de miliardarul George Șoroș care a impus-o pe doamna Monica Macovei pentru funcția de ministru al justiției. (Aplauze din partea opoziției.)

 

Din sală: Bravo ! Bravo !

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc pentru aplauze. Mă încurajează mai ales că sunt debutant la microfon.

Guvernul Tăriceanu va satisface pretențiile UDMR privind numirea multor prefecți și subprefecți maghiari în majoritatea județelor din Ardeal, pentru a facilita astfel înfăptuirea autonomiei teritoriale. În această perspectivă, parlamentarii PNL, PD și PUR din județele din Ardeal au de ales între interesul național și umilința dictată de partid.

Priviți-i pe puținii parlamentari ai UDMR și veți vedea că majoritatea refuză să poarte insigna de senator sau deputat român.

Din echipa guvernamentală face parte și organizația separatistă anti-românească și anti-europeană UDMR. În timp ce în PRM sunt peste 10.000 membri de etnie maghiară, în UDMR nu a fost admis nici un român. Cu toate acestea, liderii UDMR susțin, fără nici un argument, că PRM ar fi un partid extremist și șovin. Nu trebuie uitat faptul că, în cei 15 ani de la lovitura de stat din decembrie 1989, UDMR-ul nu a respectat legea partidelor politice și refuză să se înscrie ca partid politic la Tribunalul Municipiului București.

Contrar declarațiilor și angajamentelor din campania electorală, Alianța D.A., în loc să respecte și să aplice legea, s-a rugat de Ciociolina politicii românești, organizația non-guvernamentală UDMR să intre la guvernare pentru a pregăti trecerea la autonomia administrativ-teritorială.

Liderul UDMR, domnul Marko Bela, poet și scriitor maghiar, candidează pentru funcția de ministru de stat fără portofoliu, sperând să coordoneze activitatea Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Culturii și Cultelor și Ministerului Integrării Europene.

Cetățenii României și, mai ales, parlamentarii români nu au voie să uite următoarele fapte și declarații ale domnului Marko Bela. În 28 iunie 2003, ședința Consiliului reprezentanților UDMR care a avut loc la Târgu Mureș, s-a deschis - rețineți - la propunerea domnului Marko Bela, cu intonarea numai a imnului de stat al Ungariei. La 1 decembrie 2003, domnia sa declara: "Pentru maghiarii din Transilvania, însemnătatea zilei de 1 decembrie poartă un alt mesaj decât pentru români." În februarie 2004, tot dânsul declara: "Țelul nostru este unul și același, autonomia." Programul politic al UDMR afirmă că ținta uniunii este autonomia. La 4 septembrie 2004, după ce a fost nominalizat ca și candidat pentru Președinția României, domnul Marko Bela declară că UDMR va lupta pentru obținerea autonomiei culturale, modificarea regiunilor de dezvoltare și pentru autonomia administrativ-teritorială. Pe 15 septembrie, anul acesta, în cadrul unei conferințe de presă la Târgu Mureș, domnul Marko Bela declară: "Pentru noi sunt prioritare atât autonomia ținutului secuiesc, cât și integrarea în Uniunea Europeană, prin urmare cele două probleme nu pot fi contrapuse". Și închei cu o altă referire a domnului Marko Bela din 27 octombrie 2004, când a precizat că acceptarea regiunii de dezvoltare Covasna - Harghita - Mureș va fi condiția principală a oricărei colaborări politice după alegerile din acest an. Recent, domnul Marko Bela a declarat că s-a născut în regiunea Mureș autonomă maghiară, înființată la ordinul lui Stalin în 1952, și vrea să moară în aceeași regiune care să fie reînființată, probabil, înaintea integrării României în Uniunea Europeană.

Prin cooptarea UDMR la putere este contrazis angajamentul Guvernului României înscris la capitolul I din Programul de guvernare 2005-2008, respectiv "Redobândirea demnității naționale". Despre ce demnitate națională poate fi vorba, când în multe județe din Ardeal vor fi numiți prefecți și subprefecți ai UDMR-ului, iar procesul de maghiarizare a românilor va continua.

Apreciem poziția corectă a organizațiilor PNL, PD și PUR din județul Covasna, care se opun numirii unui prefect al UDMR-ului și care amenință cu dizolvarea organizațiilor din acest județ. O atitudine similară se va înregistra în toate județele din Ardeal unde, la alegerile anticipate, speră să mai fie votați candidații PNL, PD și PUR.

Audierea candidaților la funcția de ministru s-a făcut în mare grabă și la comisii, la cele patru la care am participat, pe durata a circa jumătate de oră pentru fiecare propunere, admițându-se doar una sau două întrebări. La unele întrebări, chipurile inopinate, candidații au citit răspunsurile pregătite de acasă, de la partid. Practic, regizorul filmului cu audierile a căutat să mascheze realitatea faptică, respectiv că această nouă coaliție, PNL-PD-UDMR-PUR, nu are oameni pregătiți și nici potriviți pentru viitorul Guvern al României și nici un program de guvernare coerent și credibil.

Ne-am fi așteptat ca, în Programul de guvernare, să găsim soluții la problemele spinoase pe care le are țara.

În concluzie, Partidul România Mare va vota împotriva unui Guvern care a făcut concesii și a acordat privilegii pentru UDMR mult mai mari decât în perioada 1996 - 2000. (Aplauze din partea Partidului România Mare.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Mihai Stănișoară, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Se pregătește domnul deputat Kelemen Hunor.

Domnul Mihai Stănișoară:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor viitori miniștri,

Stimați invitați,

Am asistat, la începutul dezbaterilor noastre de astă seară, la un mic circ instrumentat de o persoană care astă seară m-am lămurit de ce a fost numit "micul Titulescu" și permiteți-mi să subliniez cuvântul "micul". Nu fac efortul să citez din memorie pozițiile public exprimate de domnul "mic Titulescu" împotriva PSD-ului, în ultima vreme, pentru că, probabil, acest fapt ar face ca cei care sunt alături astăzi să-l îndemne să ocupe un loc mai în spatele sălii de ședințe.

Noi știm că vor urma alegeri în PSD și îi înțelegem disperarea domnului "mic Titulescu" de a recâștiga în PSD poziții iremediabil pierdute. (Rumoare în sală.)

Noi susținem însă că dezbaterile trebuie să fie serioase și aceasta pentru că experiența celor 15 ani de democrație ne învață că activitatea noastră politică trebuie să fie caracterizată, în primul rând, de responsabilitate, corectitudine și respect față de cetățenii acestei țări.

Echipa guvernamentală aflată în fața noastră și Programul de guvernare pe care aceasta ni-l propune considerăm că sunt la înălțimea încrederii acordate de electorat, precum și a necesităților impuse de etapa actuală a procesului de integrare europeană.

Apreciem că programul de guvernare pe care această echipă dorește să-l implementeze în următorii ani, oferă răspunsuri și soluții viabile pentru dezvoltarea coerentă a societății românești în direcția integrării europene pentru transpunerea în practică a responsabilităților ce revin României în urma negocierilor politice cu comisia Uniunii Europene.

Una din prioritățile programului pe care echipa guvernamentală ni l-a prezentat este combaterea corupției. Criza morală pe care de atâția ani România nu reușește s-o depășească a condus la discreditarea clasei politice în rândul opiniei publice, a generat neîncrederea alegătorilor în partide, a creat în societatea civilă o atmosferă de dezinteres politic și de pesimism generalizat. Guvernul pe care-l susținem își propune să depășească această criză printr-o abordare de tip integrat care să implice atât structurile centrale, cât și cele locale și care să aplice societății noastre cele mai moderne și mai eficiente metode internaționale de combatere a corupției.

Pornind de la o corectă evaluare instituțională și de la definirea clară a surselor care generează corupție, Guvernul pe care-l vom investi astăzi dorește să implementeze mecanisme pentru monitorizarea și evaluarea activității autorităților publice care să fie independente din punct de vedere politic.

Aportul nostru, al parlamentarilor, în direcția combaterii corupției va consta în reglementarea prin lege a activităților de lobby, eliminarea prin lege a deosebirilor dintre procedura urmăririi penale a membrilor Parlamentului și cea aplicabilă actualilor și foștilor membri ai Guvernului. De asemenea, stabilirea prin lege a incompatibilității între calitatea de parlamentar și activitățile avocațiale și, nu în ultimul rând, prin evaluarea legilor existente pentru a elimina acele prevederi care, prin modul lor de redactare, oferă autorităților publice posibilitatea interpretării și aplicării arbitrare.

Cei doi piloni pe care se bazează strategia anti-corupție sunt reforma administrației publice și reforma în domeniul justiției. Parlamentarii Alianței D.A. PNL-PD vor sprijini cu tărie acțiunile guvernamentale de aplicare a strategiei naționale în domeniul administrației publice pentru îndeplinirea celor trei obiective propuse. În primul rând, reforma serviciilor publice de bază și a utilităților publice de interes local, în al doilea rând, consolidarea procesului de descentralizare administrativă și fiscală și, nu în ultimul rând, întărirea capacității instituționale a structurilor din administrație. Vor fi stabilite standarde minime de calitate pentru serviciile publice, respectiv de eficiență pentru utilizarea resurselor financiare și umane existente. Aplicarea politicilor de reformă în acest domeniu pornește de la întărirea capacității instituționale a structurilor din administrația publică, centrală și locală prin relansarea procesului de descentralizare administrativă și fiscală, prin departajarea responsabilităților între autoritățile publice și separarea nivelului de elaborare a politicilor publice de cel de implementare a acestora.

Plecând de la premisa că numai o justiție independentă poate garanta succesul politicii anticorupție și în raport cu disfuncțiile sistemului judiciar în ansamblul său, susținem consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al puterii judecătorești și obligația acestuia de a supune dezbaterii Parlamentului raportul privind starea justiției. Acest demers presupune dezvoltarea cadrului instituțional și avem în vedere, în principal, restrângerea treptată a competențelor Ministerului Justiției, corespunzător creșterii competențelor Consiliului Superior al Magistraturii.

Va fi garantată, de asemenea, independența efectivă a puterii judecătorești, precum și accesul nemijlocit al cetățenilor la actul de justiție.

Vom susține eforturile Guvernului în vederea dezvoltării unui profil strategic adecvat în cadrul organizațiilor internaționale la care România este parte, precum și acele eforturi care vor valorifica la maximum oportunitățile de lărgire a perspectivei propriilor noastre interese strategice și geopolitice.

Politica externă se va focaliza asupra protejării intereselor sociale și economice ale cetățenilor români, precum...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să încheiați, domnule deputat.

Domnul Mihai Stănișoară:

... și asupra promovării intereselor economice, politice și de securitate ale României în concordanță cu poziția sa geo-strategică.

Avem rolul important, ca și clasă politică, de a transforma speranțele actuale ale cetățenilor în bunăstare economică și integrare europeană. Integrarea în structurile euro-atlantice este opțiunea cea mai puțin costisitoare pe termen lung pentru menținerea și îmbunătățirea poziției României în sistemul internațional, pentru asigurarea securității și bunăstării poporului român.

Luând în considerare cele prezentate, parlamentarii Alianței "Dreptate și Adevăr" vor vota pentru investirea Guvernului și pentru aprobarea Programului de guvernare.

Mulțumesc. (Aplauze din partea puterii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Kelemen, din partea Grupului parlamentar UDMR. Se pregătește domnul deputat Bogdan Ciucă, Partidul Umanist Român.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor miniștri desemnați,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

Dați-mi voie la două precizări în legătură cu câteva afirmații făcute de la acest microfon, în legătură cu UDMR.

Când un senator visează cu Ciociolina, nu mă miră faptul că discursul lui rămâne la nivelul pornografiei politice. (Aplauze din partea puterii, sala se amuză.)

Acum doi ani și jumătate, stăteam de vorbă cu câțiva politicieni din generația noastră, împreună cu domnul deputat Ponta și vorbeam despre viitorul României. Credeam, și eu cred în continuare, că generația noastră va face o altă politică, vom avea un alt stil, un stil mai elegant, un stil european. Discursul domnului deputat Ponta, astăzi, nu a fost nici elegant, nici european. De la simțul umorului până la bășcălie, drumul este lung.

Mi-ați dovedit, domnule Ponta, că ați purtat o mască frumoasă, o mască pe care ați pierdut-o pe drumul de la Palatul Victoriei până la Palatul Parlamentului, pe drumul scurt de la Putere până la Opoziție.

Noi nu vom uita relația noastră, în acești patru ani, nu vom nega această relație fiindcă nu vi s-a părut împotriva naturii când ați avut nevoie de voturile noastre ca să guvernați în liniște, dar acum vi se pare împotriva naturii că ministrul de stat este domnul președinte Marko Bela.

Stimați colegi, acest sfârșit de an calendaristic este, în același timp, și un început pentru o nouă echipă guvernamentală, un început, dar și o continuare a eforturilor societății din România pe drumul către integrarea în structurile Uniunii Europene.

Dezideratul comunității maghiare, reprezentat de Uniunea Democrată Maghiară din România, a rămas, de 15 ani, același, democratizarea deplină a țării, asigurarea unui trai decent pentru fiecare cetățean, asigurarea drepturilor minorităților naționale și apropierea de valorile țărilor dezvoltate, integrarea în marea familie a națiunilor europene.

Un bilanț foarte succint ne arată fără echivoc că țara noastră a făcut pași importanți în această direcție, dar trebuie să recunoaștem că mai avem de parcurs câteva etape importante.

UDMR-ul a fost, este și va fi nu numai un factor de stabilitate în viața politică românească, dar și un tovarăș de drum de încredere pentru acele forțe politice, democratice care au aceleași deziderate.

În competiția națiunilor europene, un rol esențial îl are sistemul educațional. În programul de guvernare se regăsesc toate elementele necesare pentru asigurarea creșterii calității fenomenului educațional, descentralizarea având un rol deosebit în acest demers. În același timp, trebuie asigurate și resursele necesare desfășurării procesului de învățământ.

Un deziderat important al minorităților naționale este crearea condițiilor instituționale, prin elaborarea cadrului legal, privind înființarea unor facultăți de stat cu predare în limbile acestor minorități naționale. În acest sens, trebuie doar continuate demersurile începute, iar programul de guvernare și-a asumat realizarea acestui scop.

În Constituția revizuită, învățământul confesional apare ca al treilea pilon al sistemului educațional. Guvernul își asumă asigurarea cadrului legal de organizare și finanțare a acestui tip de învățământ.

În domeniul culturii, rolul Guvernului trebuie să fie unul de susținere a actului cultural, a creației valorilor culturale, a descentralizării dinamice în mecanismul decizional. Subfinanțarea aduce prejudicii și valorilor culturale, iar Guvernul trebuie să facă un efort financiar în plus în toate domeniile culturale. Arhiva națională trebuie depolitizată și demilitarizată, trebuie să fie o instituție deschisă și transparentă și toate fondurile arhivistice preluate abuziv trebuie retrocedate foștilor proprietari, la cererea acestora.

În domeniul relațiilor interetnice, este de remarcat că Programul de guvernare și-a asumat foarte ferm o politică activă, o politică de acțiuni în acest domeniu, continuând procesul de demolare a prejudecăților între majoritate și minorități naționale, de creare a unui climat favorabil relațiilor interetnice și a unui cadru juridic adecvat situației și solicitărilor legitime ale comunităților naționale din România. Programul de guvernare și Guvernul și-a asumat obligația de a-l apăra, iar majoritatea politică de a adopta legea privind statutul minorităților naționale, a organizațiilor acestora, precum și crearea cadrului instituțional și funcțional necesar autonomiei culturale.

Aderarea noastră la Uniunea Europeană nu poate fi făcută fără eforturi deosebite pe plan social, domeniu la care suntem deficitari în continuare. În Programul de guvernare, un loc foarte important este ocupat de majorarea pensiilor și eliminarea inechităților din sistemul public de pensii. Programul de guvernare pune un accent deosebit pe măsuri active de stimulare a ocupării forței de muncă în totalul cheltuielilor sociale de șomaj.

Stimați domni președinți,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Uniunea Democrată Maghiară din România și-a asumat rolul și responsabilitatea guvernării cu convingerea...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să încheiați, stimate coleg.

Domnul Kelemen Hunor:

... că stabilitatea politică și aportul nostru la actul de guvernare, într-un moment crucial pentru România, va însemna continuarea eforturilor și mărirea ritmului în demersurile de reformă pentru integrarea țării în Uniunea Europeană.

Vom vota Programul de guvernare, vom vota componența Guvernului și vom veni în sprijinul Executivului în realizarea obiectivelor comune. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Liviu Bogdan Ciucă, Partidul Umanist Român. Aveți la dispoziție patru minute. Se pregătește domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor viitori miniștri,

Grupului parlamentar din Camera Deputaților al Partidului Umanist din România i-au mai rămas câteva minute pentru a-și putea exprima opinia cu privire la noua echipă guvernamentală, la Programul de guvernare, la ceea ce considerăm noi, Partidul Umanist, că ar fi prioritar în activitatea noului Guvern.

Am studiat cu atenție Programul de guvernare, am analizat situația actuală în care se află România și am ajuns la concluzia că viitorul Guvern ar trebui să aibă atât de multe priorități încât numai simpla enumerare și abordare generică a acestora ar face ca cele patru minute alocate grupului nostru să fie insuficiente.

Cu toate acestea, am identificat fără mare greutate o temă a Programului de guvernare care, în opinia Partidului Umanist, ar trebui să îmbrace statutul de prioritate absolută. Este vorba de lupta împotriva corupției.

Sunt multe lucruri de făcut în România, dar noi considerăm că prioritatea națională a acestui moment este lupta împotriva corupției, luptă ce trebuie purtată în respectul legii și fără conotații politice. Spunem fără conotații politice având în vedere că, în această luptă, va trebui să avem o poziție comună, indiferent de culoarea politică. Este nevoie să apelăm la profesioniști și coerență în acțiune, este nevoie să apelăm la colaborarea între toate instituțiile statului, între toate partidele politice. Este nevoie, mai ales, ca această ofensivă să nu devină un instrument al amenințărilor și al răzbunărilor politice.

Să nu negăm ceea ce s-a făcut bun în acest domeniu, dar nici să nu ne opunem, pe considerente politice, la ceea ce se va face bun în acest domeniu. Suntem datori să nu uităm nici o clipă că ne aflăm aici doar pentru că poporul român ne-a încredințat acest mandat în speranța că vom reuși împreună, cu toate partidele, cu Parlamentul, cu Guvernul, Președinția să asigurăm României un viitor liniștit, de siguranță și prosperitate.

Corupția nu este o invenție a lumii moderne, este un fenomen pe cât de vechi, pe atât de actual, reprezentând în prezent și temă favorită a subiectelor de presă, a atacurilor politice și campaniilor electorale.

De aceea, este nevoie ca această ofensivă să nu fie apanajul unui singur partid sau unei singure instituții, ci să reprezinte preocuparea comună atât a Parlamentului, a Președinției, a Guvernului, a partidelor politice, a societății civile și, nu în ultimul rând, a populației. Această ofensivă va trebui să restabilească încrederea populației și a mediului de afaceri în clasa politică, în instituțiile statului și în capacitatea de guvernare a actualei echipe.

Consolidarea și aplicarea fermă a legislației naționale împotriva corupției trebuie însoțită de demersuri clare privind armonizarea legislației la nivel internațional.

Această armonizare nu trebuie să fie declarativă și formală, ci trebuie să reprezinte un șir de acțiuni concrete, radicale, responsabile pentru a promova măsuri de prevenire, măsuri de incriminare, de investigare și reprimare a corupției, de cooperare internațională, cercetare și schimb de informații asupra acestui fenomen. De fapt, acestea sunt impuse și de Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, ratificată de România la 5 octombrie 2004.

Partidul Umanist invită toate forțele politice la colaborare în această ofensivă, la a renunța în a se învinui reciproc din considerente politice, la a forma un front comun putere - opoziție, Parlament - Guvern - Președinție pentru a eradica corupția, demonstrând, atunci când identificăm vinovatul, că, indiferent de culoarea politică a acestuia, art.16 din Constituția României nu a dispărut și că, într-adevăr, nimeni nu este mai presus de lege.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului deputat Mihai Tănăsescu, Grupul parlamentar Social-Democrat. Se pregătește domnul Corneliu Vadim Tudor.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Avem ocazia, în această seară, să discutăm despre echipa Popescu Tăriceanu, despre noul Program de guvernare pe care acesta și echipa sa îl propune Parlamentului spre dezbatere și spre analiză.

De la bun început aș vrea să subliniez faptul și să remarc că acest Program de guvernare, așa cum a fost el prezentat, ne arată exact același tip de structură ca și structura Guvernului, adică o structură eterogenă, inconsistentă.

Aș vrea să subliniez că, de la bun început, există clar o anumită instabilitate și divergență între declarații, pe de-o parte și programul final al Alianței, așa cum ne-a fost prezentat.

Au fost menționate o serie de măsuri mai ales de natură fiscală care, într-un final, nu s-au mai regăsit în programul final. Dau doar un exemplu, cel legat de impozitul pe dividende pentru persoanele fizice care nu a mai fost modificat, așa cum s-a subliniat.

Un alt exemplu de contradicție și de inconsistență îl reprezintă, cred eu, și factorii creșterii economice așa cum sunt ei arătați în Programul de guvernare. Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și de durată, este foarte clar și este necesar o stimulare echilibrată a componentelor cererii, cu accent pentru investiții și export, și nu pentru consum. Acest lucru l-am făcut noi, Guvernul Năstase, în acești patru ani.

Dați-mi voie, doamnelor și domnilor parlamentari, să vă anunț, în seara aceasta, o premieră. Anul 2004, pe care îl vom închide peste câteva zile, va cifra creșterea economică a României între 8,2 și 8,4 %. (Aplauze.)

Vorbea domnul Popescu-Tăriceanu despre descătușarea economică, despre relansarea economică.

Domnule prim-ministru desemnat, această declanșare sau descătușare și această relansare a fost începută în anul 2001, după o perioadă în care liberalul în tranziție, și nu liberalul post-tranziție, a făcut ca România să înregistreze scăderi, minusuri și suferință. (Aplauze.)

Vreau să vă spun că această relansare economică începută în anul 2001 a însemnat ca veniturile bugetare să crească cu 50% în termeni reali, a făcut ca rezervele Băncii Centrale, pe care aceasta doar le administrează, să crească, de la 2,6 miliarde de euro la 11 miliarde de euro, la sfârșitul anului 2004.

Această relansare - care a început, de fapt, în 2001 - înseamnă o inflație preluată la 40% și dusă, pentru prima oară în 15 ani, sub 10%, și înseamnă, nu în ultimul rând, un management al datoriei publice, când dobânzile au scăzut și ele reprezintă, la ora actuală, doar la 4% din produsul intern brut.

Acestea sunt doar câteva exemple a ceea ce înseamnă relansare economică.

Eu cred că principala restricție, în această problemă a dezvoltării, o reprezintă această majorare a consumului, pe care programul dumneavoastră vrea să-l impună, și cred că această optică de relaxare fiscală, așa-numita relaxare fiscală, și susținerea unei creșteri economice mult peste produsul intern brut potențial, contravin flagrant cerințelor unei dezvoltări durabile a țării noastre. Și cred că acest tip de gândire economică cu un consum al populației, în anul care urmează, așa cum îl propuneți dumneavoastră, mai mare cu 10% față de anul curent, va crea, în mod sigur, un puseu inflaționist, iar inflația, la sfârșitul anului viitor, va fi cu mult mai mare decât cea pe care o încheiem anul acesta.

De fapt, nu este nimic nou, ne întoarcem la evoluțiile economice din perioada anilor 1996-2000, ne întoarcem la acea perioadă în care eram obișnuiți cu inflație de 150%, eram obișnuiți ca puterea de cumpărare a oamenilor să scadă, eram obișnuiți ca să nu știm ce se întâmplă cu veniturile noastre, de la o zi la alta.

Mixul de politici macroeconomice, așa cum îl propune Alianța "Dreptate și Adevăr", nu este sustenabil, doamnelor și domnilor, fiindcă, prin măsurile propuse, se poate ajunge foarte clar, așa cum menționam înainte, la punerea în pericol a țintelor de inflație, ca urmare, în primul rând, a întreruperii politicii bugetare prudente și consolidării fiscale, care a fost începută în 2001, acest lucru conducând, în mod cert, la niște măsuri restrictive de politică monetară, prin limitarea reducerii dobânzilor sau chiar creșterea acestora, un acces mai dificil la creditare, și care va conduce la o pierdere de competitivitate externă și presiuni pe contul curent.

Nu avem vreme, în anii 2005 și 2006, să ne permitem să facem asemenea revoluții, experimente, iar competitivitatea firmelor noastre să aibă de suferit. Și, în mod cert, ca urmare a acestui tip de politici, deficitul contului curent, la sfârșitul anului 2005, va reprezenta 7 - 8% din produsul intern brut, ceea ce va conduce, în mod sigur, la o inflație foarte mare.

Astfel, doamnelor și domnilor, bucuria mediului de afaceri, bine reprezentată în Guvernul actual, va fi de scurtă durată, atunci când, ca urmare a creșterii inflației, dobânzile la creditele interne vor deveni, din nou, mai mari, când întreprinderile mici și mijlocii, reprezentate aici, nu vor putea să mai acceadă la surse de finanțare, iar stabilitatea economică - considerată, până în prezent, și, cred eu, recunoscută de toți factorii externi - se va transforma, de fapt, într-o instabilitate, iar efectele interne și externe vor fi simțite imediat.

Doamnelor și domnilor, suntem convinși că mediul de afaceri dorește să plătească o contribuție și taxe mai mici, dar, așa cum Programul de guvernare propus ni se arată, mediul de afaceri va avea de suferit, fiindcă, așa cum propun colegii noștri, ei, mediul de afaceri, nu vor beneficia, în anul 2005, de reduceri ale contribuțiilor sociale. Și vreau să vă spun că aceasta reprezintă, de fapt, acea fiscalitate împovărătoare de care se vorbea aici. Este vorba de faptul că contribuțiile sociale, pe care companiile le plătesc, erau de 60% la nivelul anului 2000, sunt de 49% la sfârșitul anului 2004, propus de către noi să scadă cu încă două puncte procentuale în anul următor.

Nu veți avea această bucurie, stimați domni și doamne din mediul de afaceri. Aceste contribuții vor fi înghețate la nivelul anului 2004 și, ca atare, nu veți beneficia de nici o reducere în anul 2005.

Astfel, reducerea impozitului pe venit credem noi că trebuie corelată cu reducerea contribuțiilor sociale de la asigurări. Nivelul acestora din urmă, în special al contribuției la asigurările sociale pentru pensii, este încă foarte ridicat și o știm foarte bine, și el trebuie redus în mod prioritar, repet, în mod prioritar și gradual, și fără să se pună în pericol programele de asistență socială.

Vedem în Programul Alianței "Dreptate și Adevăr" tocmai contribuțiile acestea, care nu sunt reduse în 2005, iar scăderea din următorii ani - deci, această potențiabilitate care credem noi că va putea să fie pusă în aplicare - nu va avea sorți de izbândă. De ce? Fiindcă această reducere a contribuției are loc, în special, la fondul de șomaj, unde se propune, ca în perioada 2006-2008, să scadă de la 4% la 1,5%, contribuții care, la ora actuală, se colectează aproape de 100%.

Deci, vom avea de-a face cu un întreg capitol de ocupare a forței de muncă și șomaj din Programul guvernării Alianței "Dreptate și Adevăr", mai ales a măsurilor active referitoare, care nu vor putea să fie susținute din punct de vedere financiar. Aceste măsuri active, care se suportă, în prezent, din bugetul fondului de șomaj și au fost susținute de actualul Guvern, constituie, în principal, credite pentru întreprinderile mici și mijlocii, programe de recalificare, susținerea tinerilor absolvenți.

Vreau să vă citez un raport de dată recentă al Comitetului de Politici Economice, organism din structurile europene, care spunea că - pentru țările candidate, respectiv, România, Bulgaria și Turcia -, pentru a se reduce sectorul economiei gri, este absolut necesar ca reducerea contribuțiilor pe forța de muncă să fie făcută prioritar, împreună cu scăderea cotei pe impozitul pe venit. Acest lucru nu se întâmplă în Programul Alianței "Dreptate și Adevăr", iar această nesocotire a acestei relații între contribuții sociale și impozitul pe venit va conduce, în mod cert, la o înrăutățire a mediului de afaceri, și nu la o îmbunătățire.

Sigur, se vorbește despre scoaterea la liman a economiilor care nu sunt taxate și, sigur, într-o analiză, pe care am făcut-o în programul de față, observăm că proiecțiile macroeconomice ale acestui program, pe parcursul următorilor patru ani, propune o creștere a veniturilor bugetului general consolidat doar cu 0,7 puncte procentuale din produsul intern brut, când această creștere, vreau să vă anunț, a fost făcută doar în primele zece luni ale anului 2004 de către actualul Guvern.

De asemenea, se propune, ca la sfârșitul anului 2008, să se ajungă la un total de venituri de 31,5%. Vreau să vă spun că, la sfârșitul anului acesta, prin programul nostru, noi am atins o sumă mult mai mare. De aceea, credem că inconsistența programului ne arată foarte clar modul în care a fost desenat.

Se dorește foarte clar, cred eu, că programul acesta, făcut în grabă, vrea să ne arate, de fapt, două lucruri: în primul rând, un simulacru de reformă economică și, în al doilea rând, o grijă, pe care eu o consider nesatisfăcătoare, față de unele categorii sociale în care mulți oameni au nevoie de bani.

Doamnelor și domnilor, Programul de guvernare se apleacă, în principal, asupra a două lucruri considerate de acesta foarte importante, este vorba de cota unică de impozitare și reducerea impozitului pe profit. De la bun început, aș vrea să menționez că aplicarea acestor reduceri de taxe vor conduce, în primul rând, la o reducere considerabilă de venituri la bugetul de stat. Sigur - spunea, mai înainte, un distins coleg parlamentar - că aceste reduceri nu există. Nu, domnilor, aceste reduceri vor exista, aceste reduceri sunt recunoscute și de către potențialul ministru de finanțe, Ionuț Popescu, în audierile care au fost făcute ieri. Aceste reduceri vor afecta viața noastră, a tuturor, iar primii care vor fi afectați de aceste reduceri vor fi cei din administrația locală.

Vorbea Călin Popescu-Tăriceanu de o cooperare între administrația locală și Guvernul său. Păi, cum poate să aibă loc o cooperare, atunci când impozitul pe venit va scădea cu peste 25.000 de miliarde, iar cu toții știm că acest impozit pe venit reprezintă sursa financiară pentru colectivitățile locale? Cum noi, cei care am fost aleși de către oameni, vom da ochii cu ei și le vom spune: "Domnilor, în anul 2005 vom avea mai puțini bani pentru ajutoare sociale, pentru instituțiile de cult și cultură, pentru ajutoarele de încălzire".

Aceasta este, de fapt, revoluția fiscală care ni se propune, bani mai puțini pentru colectivitățile locale. Sunt doar unele din lucrurile care se doresc cu această propunere fiscală. Este foarte clar că foarte multe dintre programele sociale, așa cum au fost arătate aici, nu vor putea să fie puse în aplicare.

Vorbeam despre o recalculare a pensiilor în 2005 pentru 4,6 milioane de oameni, de pensionari, în domeniul asigurărilor sociale de stat, și 1,3 milioane de pensionari din domeniul agrar. Nu, aceste lucruri, probabil, vor fi făcute cu mult mai târziu, și nu în anul 2005, fiindcă resursele bugetului nu vor permite acest lucru.

Este foarte clar că acestea sunt doar unele dintre programele care nu vor putea să fie satisfăcute și eu cred că modul în care, astăzi, s-a prezentat acest crochiu de program reprezintă, de fapt, o sfidare la adresa celor mulți, la adresa bătrânilor, a agricultorilor, a tinerilor care, în mod cert, nu vor mai beneficia de acea bursă socială, de care se bucurau să poată merge la școală.

Cred eu că - pe lângă faptul că măsurile de politică fiscală sunt destinate, în primul rând, persoanelor cu venituri ridicate, sigur, în cazul în care se va reuși să se treacă la această cotă unică - multe dintre măsurile de asistență socială din Programul de guvernare prezentat nu se îndreaptă către persoanele cu venituri reduse, așa cum, de fapt, o impune și Uniunea Europeană, și exemplul este cel menționat de către domnul Popescu-Tăriceanu, și anume, acordarea unui sprijin financiar de 200 de euro la constituirea familiei, indiferent de veniturile membrilor familiei. Vreau să vă reamintesc că principiile Uniunii Europene se îndreaptă către ținte foarte bine stabilite, și nu către o uniformizare a acordării de bani.

Doamnelor și domnilor, acest Program de guvernare cred eu că înseamnă, în primul rând, un mediu de afaceri care crede că se va bucura de un tratament mai prietenos, dar care, foarte curând, va constata că aceste relaxări se vor întoarce, de fapt, împotriva lor. Acest program înseamnă un segment social foarte important care, datorită reducerilor de venituri bugetare, nu va mai putea să beneficieze de multe dintre programele sociale despre care am vorbit. Și acest program va reprezenta, cred eu, pentru o țară întreagă care va constata, la sfârșitul anului viitor, cum, datorită renunțării la această politică bugetară prudentă, rata inflației va crește din nou, iar veniturile lor vor fi erodate.

Se vorbea, aici, despre relație de parteneriat, pe de o parte, între Guvern, între patronate, sindicate. Oare această politică bugetară propusă are o relație de parteneriat cu instituțiile financiare internaționale? Oare această politică, pe care dumneavoastră vreți să o implementați, are girul Fondului Monetar Internațional? Vreau să vă spun, stimați colegi, că nu. Există discuții aprinse, în ultimele zile, pe această linie, în care Fondul Monetar Internațional este total împotriva acestui tip de politică bugetară.

Sigur, Guvernul Popescu-Tăriceanu poate să aprobe orice, poate să facă orice, în cazul în care va fi investit, dar nu în detrimentul relațiilor pe care România le are cu instituțiile financiare internaționale. Eu cred că această gândire economică a actualului Guvern va însemna o instabilitate economică, prin majorarea deficitelor publice, este foarte clar, deficit de concurent la 7 - 8% din produsul intern brut, deficitul fiscal, care va crește la 2,5% - 3%, iar bugetul de stat nu va mai fi acea ancoră de dezinflație, ci, din contră, va fi un instrument de creștere a inflației; înseamnă, de fapt, un program care va face un acces mai dificil la creditare, cu consecințe în diminuarea competitivității; înseamnă, de fapt, o tendință a piețelor externe de așteptare, și nu de evoluție pozitivă, așa cum s-a înregistrat în ultimii patru ani, când România - vreau să vă spun, în toamna acestui an - a primit, pentru prima oară, și repet, pentru prima oară în decursul celor 15 ani, calificativul de țară fără risc pentru investitorii străini.

Și nu în ultimul rând, acest program reprezintă o politică socială în total dezacord cu ceea ce oamenii din această țară au nevoie, o renunțare, de fapt, la noțiunea de sprijin financiar pentru categoriile cele mai vulnerabile, respectiv, bătrânii, tinerii și țăranii.

De aceea, noi, Partidul Social Democrat, prin cele spuse, vom susține a nu vota acest Program de guvernare și echipa Popescu-Tăriceanu. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Am văzut multă nerăbdare în partea dreaptă, legat de timp. Totul este cronometrat, așa cum trebuie. Vreau să știți că Grupul parlamentar Social-Democrat mai are la dispoziție 11 minute, pentru că au vorbit numai trei, în timp ce din partea Alianței au vorbit 6, le-a venit rândul prin rotație, asta-i viața.

Are cuvântul domnul senator - totul e cronometrat, colegii sunt aici, stânga-dreapta, nu e nimic - Corneliu Vadim Tudor, aveți 5 minute, domnule senator.

Se pregătește domnul deputat Pușcaș Vasile.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Doamnelor și domnilor.

Constat că, pentru unii colegi ai noștri, campania electorală încă nu s-a terminat. Dacă P.S.D.-ul a pierdut, într-un fel, alegerile, eu cred că asta se datorează unei aroganțe nemăsurate - care este trufia din Biblie pedepsită de Dumnezeu -, iar dacă Alianța P.N.L.-P.D. va pierde puterea, mai curând decât se așteaptă, asta se va datora unui spirit de revanșă, pe care îl simt plutind în această sală.

În special pentru colegii mai tineri, care au intrat în noua legislatură, aș vrea să dau un sfat: lăsați loc de bună ziua, domnilor! Georges Clemanceau, care ne-a ajutat în făurirea României Mari, avea o vorbă minunată, el era un mare gazetar la origine: "Indiferent cât de mult s-ar certa între ei cei mari, până la urmă tot se înțeleg!"

Constatăm că dumneavoastră tot dați vina unii pe alții. Am un sentiment reconfortant, nimeni nu a reproșat P.R.M.-ului că ar fi vinovat pentru înfometarea poporului român și pentru dezastrul real în care se află, din păcate, România. La culoarul îngust de zbor impus din străinătate se adaugă incompetența și corupția mai tuturor acelora care au guvernat până acum.

Hotărât lucru, dar oratoria nu e punctul tare al domnului Popescu-Tăriceanu, care are alte calități și, probabil, Guvernul propus de domnia sa va trece. Important este cât va rezista. Eu îi doresc viață lungă. Dar nu sunt buni oratori nici unii colegi ai domniei sale, care, în mod involuntar, l-au jignit pe un personaj ilustru, la care eu, personal, țin și căruia i-am dorit, cu toată dragostea, multă sănătate și văd că a revenit în forță printre noi, domnul Teodor Stolojan. Păi, s-au prezentat, aici, niște puncte de vedere de parcă totul începe azi, istoria modernă a României începe azi, de la Guvernul Popescu-Tăriceanu. Totuși, este un lanț de cauzalități, s-au făcut pași importanți, e colegul dumneavoastră, nu-l jigniți, e unul dintre cei care au făurit Alianța P.N.L.-P.D. Mi se pare că nu este fair-play, nu este colegial să-l ignorați, ba chiar să-l împungeți, în sensul că domnia-sa nu are nici o calitate să apere și realizările pe care le-a avut guvernarea domniei sale din 1991-1992.

Domnul Popescu-Tăriceanu a vorbit despre declarațiile de avere sincere, dar asta nu înseamnă, stimate coleg, că ele, aceste averi, au fost realizate în totalitate și pe căi cinstite. Nu uitați că trăim în țara lui "cine țipă mai tare" și mafia nu are culoare politică.

Vorbea colegul Puiu Hașotti, nu știu dacă ne mai onorează cu prezența domniei sale, vorbea în citate, ca Natan înțeleptul al lui Lessing. Îi dau și eu un citat din Letopisețul Cantacuzinesc: "Și nu iaste o țară mai rea ca Țara Românească, fiindcă nu se termine bine o nebunie, că alta se ridică".

Toți vorbesc de lupta contra corupției, numai noi, cei de la Partidul România Mare, am deplasat accentul și vorbim de lupta contra corupților. Corupția e o abstracțiune, ea are niște identități și nume foarte precise, domnilor.

Când ne-am întâlnit cu domnul președinte nou ales, Traian Băsescu, după ce, firește, l-am felicitat, i-am spus: "Începeți cu corupții din tabăra care v-a susținut să luați puterea și atunci veți fi foarte credibil".

Noi, cei din P.R.M., ne-am dat afară deputați corupți și dacă se va demonstra că sunt și alții, îi dăm, pentru că asta este obligația morală față de populația acestei țări, care își pierde speranța în clasa politică.

Domnul Popescu-Tăriceanu vorbea - a vorbit, cred, de vreo 15 ori - de reconstrucția bunăstării. Eu cred că e improprie formularea, domnule Popescu-Tăriceanu, ca terminologie. Poți reconstrui o clădire, poți reconstrui un eșafodaj. Bunăstarea este o anumită stare, un nivel de trai, nu se poate reconstrui și nu se poate vorbi la modul repetitiv, pentru că în România niciodată n-a fost bunăstare, în nici o epocă istorică n-a fost bunăstare. Poate v-ați referit la guvernările anterioare, atunci când au fost marii și adevărații liberali la putere, dar eu vă aduc aminte că a fost și un 1907, când reprimarea în sânge, nu 11.000 de morți, a exagerat N.D.Cocea, probabil au fost vreo 2.400, dar a făcut-o un guvern liberal, și a fost și un 1918, cu piața Teatrului Național, în decembrie, când au murit 102 muncitori.

Ați vorbit de faptul că veți reda România românilor. Cum, domnule Popescu-Tăriceanu? Cu U.D.M.R.-ul care, cu tot respectul față de colegi, care sunt în spatele nostru și în sală, important e ca oamenii să fie oameni și avem prietenii în toate partidele și grupurile parlamentare, dar U.D.M.R.-ul practică, de 15 ani, un autostop politic. Din patru în patru ani, stă pe marginea drumului, face cu mâna, cine îl ia și pe el la guvernare, și acum s-a suit în mașina voastră. E bine așa? (Aplauze puternice.)

Dacă anunțați în campania electorală ce aveați de gând să faceți, nu vă mai vota nimeni. Ați mizat pe faptul că românii au o slabă memorie a răului, din timp în timp, românii uită, sunt prea buni, prea toleranți.

Și P.S.D.-ul a făcut concesii U.D.M.R.-ului, dar nu l-a băgat niciodată la guvernare, nu i-a dat o asemenea funcție importantă de vicepremier în Guvernul României.

Există un partid în România condamnat mereu la guvernare - U.D.M.R. Chiar dacă nu vrea, sunt tot felul de forțe care îi spun: "Domnule, ieși la drumul mare, cere-te la guvernare, că va fi bine".

Și există un partid condamnat mereu la opoziție - P.R.M. Și vă spun și de ce. (Aplauze puternice.)

Nu, dar habar nu aveți ce bine ne simțim, așa bine ne simțim, că vedem cum vă certați între voi, pentru că lumea vede și judecă.

Din 1995 Partidul România Mare face, totuși, cea mai autentică opoziție. Noi am depus cele mai multe moțiuni simple și de cenzură, de altfel. Dar vin alții și culeg, sistematic, roadele luptei noastre idealiste.

Cine ne condamnă pe noi la opoziție în țara noastră?

Eu am curajul să o spun și n-o să-mi ia nimeni microfonul de la gură și nici stiloul din mână. Sunt mulți comisari străini, care uită că țara asta este locuită. Românii, care ne privesc acum, trebuie să știe că totul e calculat și dirijat din străinătate, păstrându-se aparența unui joc democratic. E blocat accesul la putere al P.R.M., pe un motiv pe cât de fals, pe atât de penibil, așa-zisul extremism, care nu poate fi dovedit în nici un fel.

Doamnelor și domnilor.

Ne aflăm în ultimele zile ale anului 2004, a fost un an prost și pe plan intern, și pe plan extern. Să nu creadă cineva că am iertat P.S.D.-ul pentru greșelile grave pe care le-a făcut. Am văzut, aici, cel puțin un ministru al P.S.D.-ului despre care am sperat că va avea decența să tacă din gură o perioadă și uite că n-a tăcut. Îmi pare rău că s-a întâmplat așa ceva. Repet ce am spus despre aroganță.

Marja de manevră și orizontul de așteptare sunt tot mai reduse și vine o iarnă grea. Milioane și milioane de români se uită la noi și la așa-zisa alternanță la putere, iar starea de spirit vă asigur eu că e destul de proastă.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să încheiați, domnule senator!

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Voi formula o concluzie, stimate domnule președinte, ales și prin votul Partidului România Mare, că dacă nu eram eu, dumneavoastră nu erați acolo! (Aplauze puternice.) Erați acolo! Asta ca să nu ne pierdem umorul.

Vreau să dau, în încheiere, un citat și pentru distinsa avocată și, probabil, viitoare doamnă ministru, era și o piesă a lui Bronislav Nușici, aromân de-al nostru din Serbia, doamna ministru, doamna Monica Macovei.

Într-o scrisoare pe care o trimite din Germania unui amic din București, în 1910, Caragiale - probabil că noi trăim mai mult în țara lui Caragiale decât în țara lui Eminescu, el ne tutelează -, Caragiale zice așa: "De când trăiesc aici, în Europa civilizată, unde este dreptate la tribunal, fiindcă e și pe stradă, am învățat că occidentalului trebuie să-i spui cinstit ce gândești, europenește, nu greco-țigănește".

D-aia n-am intrat în Uniunea Europeană și d-aia am intrat atât de greu în N.A.T.O., prea mult bizantinism, prea mult fanariotism.

Iată de ce Partidul România Mare nu numai că va vota contra acestui Guvern suprarealist și mult prea eterogen, e nevoie și de o opoziție puternică, și vă asigur că va fi o opoziție constructivă, dar ne reînnoim convingerea că doar alegerile anticipate pot rezolva această criză din care România nu a ieșit. În Italia, Israel și în alte țări au fost perioade în care erau alegeri în fiecare an și țările respective nu s-au mai prăbușit, dimpotrivă.

Vă reamintesc tuturor că Imnul Național al României nu este "Somnoroase păsărele", ci "Deșteaptă-te, române!"

Totuși, noi vă iubim pe toți și vă dorim sărbători fericite și la mulți ani! (Aplauze puternice.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Pușcaș Vasile.

Grupul parlamentar al P.S.D. mai are 11 minute la dispoziție.

Deci, mai sunt încă trei vorbitori.

Vă rog să vă împărțiți timpul.

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte al Senatului!

Domnule președinte al Camerei Deputaților!

Domnule prim-ministru desemnat! Domnilor miniștri desemnați!

Distinși colegi! Distinși invitați!

Suntem într-un moment foarte important al procesului constituțional post-electoral, acela al desemnării Executivului, și cred că suntem într-un moment în care nu ni se cere numai votul, ci ni se cere o responsabilizare în plus față de ceea ce urmează pentru 2005, 2006 și așa mai departe.

De aceea, pentru o evaluare a opțiunii noastre, ne stau la îndemână Programul de guvernare, introducerea pe care a făcut-o domnul prim-ministru desemnat, ne stau la îndemână concluziile audierilor din comisii și, bineînțeles, istoria recentă a formațiunilor politice și a oamenilor - de ce nu? - care sunt înfățișați nouă astăzi.

Sunt foarte importante, înainte de toate, aderarea și integrarea, suntem absolut de acord.

Vreau să vă spun că sunt absolut de acord cu ceea ce spunea domnul prim-ministru desemnat, sută la sută interes național, și vreau să vă asigur că Partidul Social Democrat a răspuns și va răspunde la orice chemare care arată sută la sută interes național.

Dar am un foarte mare semn de întrebare. Ne stă la îndemână Programul de guvernare, am apreciat foarte mult, domnule prim-ministru desemnat, faptul că spuneați că nu vreți ambiguitate și că nu veți practica ambiguitatea.

Dar am o întrebare foarte mare: atunci când ați prezentate cele zece - da, zece - opțiuni fundamentale ale Guvernului României, pentru promovarea cărora dumneavoastră militați, spuneați de instituirea economiei de piață funcțională, pe care Raportul de țară din toamna acestui an o constată în România - n-am înțeles cum se instituie, Guvernul nu cred că poate să instituie așa ceva -, dar îngrijorarea mea vine din aceea că, în 2005 - 2006, va trebui să facem cu toții un efort foarte mare pentru crearea cadrului de dezvoltare a competitivității, în așa fel încât economia noastră să facă față forțelor competiționale ale Uniunii Europene, ale pieței Uniunii Europene. Nu se găsește nimic în programul acesta și sunt foarte îngrijorat pentru aceasta.

Alt element de ambiguitate, care nu știu cum s-a strecurat în programul dumneavoastră. La pagina 6 spuneți: "Odată cu încheierea negocierilor de aderare, România va intra într-o etapă nouă..." și așa mai departe, ca la pagina 128, atunci când vorbiți de organismele internaționale și dezvoltarea relațiilor multilaterale, să amintiți despre reforma instituțională drept pilon de sprijin ce contribuie la finalizarea negocierilor de aderare. Ori s-au încheiat, ori urmează să se finalizeze?

În ceea ce privește enunțul dumneavoastră, anume că avem certitudinea unui calendar al extinderii Uniunii Europene cu România, vreau să vă spun că Guvernul Năstase se mândrește cu lucrul acesta și se poate mândri toată țara, România, este interes național sută la sută.

Dar sunt îngrijorat - stimați colegi, distinși colegi - că două treimi din ceea ce se spune aici, la Cap. III - "Integrare europeană", are în vedere aspectul post-aderare. Or, noi știm că în 2005-2006 sunt foarte multe lucruri de făcut, pentru că România a venit mai târziu la procesul aderării. În pregătirea acesta pentru aderare s-a recuperat foarte mult, dar trebuie să facem un efort sporit în această perioadă.

M-aș fi așteptat și am aștepta de la un asemenea Program de guvernare mult, mult mai multă atenție perioadei acesteia, pentru că, altminteri, nu știu dacă ceea ce s-a obținut la sfârșitul lui 2004, la Consiliul European din 17, luna aceasta, devine, într-adevăr, o certitudine. Ceea ce vedem o certitudine, s-ar putea să devină o himeră.

În fine, iar sunt îngrijorat de faptul că vorbiți de programele necesare pentru etapa post-aderare. Este perfect adevărat, dar nu am găsit nici în Cap.III și nici în celelalte capitole, unde trebuie să urmărim toate procesele de aderare, nu am găsit referință la planul național de dezvoltare și sunt și mai îngrijorat că programul economic de pre-aderare care, recent, a fost validat cu Uniunea Europeană, pentru că și acestea sunt angajamente ale României, nu numai angajamentele din negocieri, nu este amintit. Sunt instrumente ale relației României cu Uniunea Europeană și sunt angajamente ale României, ce nu se regăsesc în capitolele economice pe care le prezintă actualul Program.

Mai mult, m-am bucurat că ați spus, la un moment dat, cu toată retorica, firește, a momentului, că reconstrucția bunăstării României depinde de drumul integrării europene. Suntem perfect de acord cu aceasta, dar, oare am uita discursul populist din timpul campaniei electorale în care se vorbea numai și numai de costuri sau acum avem în vedere ca aceste costuri să fie plătite de societatea românească și beneficiile - pentru că trebuie să vorbim de costuri și beneficii - să fie numai ale unora ?! Dacă este așa, atunci cred că nu se va întâmpla acea "reconstrucție" a bunăstării României.

Cred că trebuie să avem, la modul realist, în vedere toate elementele pe care le-am propus din punctul de vedere al construcției europene.

Firește, am putea să adăugăm și alte elemente care, încă o dată vă spun, să ne facă să ne adunăm în jurul programului propus de dumneavoastră, pentru că a merge împreună - și trebuie să mergem împreună - înseamnă proiect coeziv, înseamnă un proiect coerent.

În primul rând, discursul pe care dumneavoastră ni l-ați înfățișat trebuie să fie foarte coerent, foarte clar, trebuie să fie credibil și, în același timp, să înfățișeze predictibilitate în primul rând pentru noi și apoi pentru partenerii europeni. Or, în felul acesta, cred că va fi extrem, foarte, foarte dificil, ca să obțineți această coeziune pe care, încă o dată v-o spun, nu doar că o afirmăm, ci că o dorim pentru proiectul acesta al aderării europene.

Aș putea să mai adaug și alte elemente de ambiguitate, cum este acesta privind construcția instituțională, cu care, absolut, suntem de acord, evident, tot post-aderare, dar nu am înțeles, în același timp "Guvernul României va "..

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog, le transmiteți și personal. Mai sunt trei minute și mai este un coleg care vrea să spună câteva lucruri.

Domnul Vasile Pușcaș:

Sunt de acord, domnule președinte.

Vreau să mai spun numai următoarea chestiune: etapa europenizării de care vorbim, este etapa societății românești. Or, dacă în etapa aceasta nu lucrăm cu toții, coeziv, repet, coerent, clar, credibil și predictibil, va fi foarte greu să demonstrăm partenerilor noștri.

Doresc, în primul rând să ni se afirme această credibilitate în interior și apoi mai departe. Mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Șerban Nicolae, mai luați cuvântul ?! Mai aveți la dispoziție două minute și jumătate.

 

Domnul Șerban Nicolae (din sală):

Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, ați renunțat. Închidem luările de cuvânt.

Am un drept la replică, domnul deputat Victor Ponta, da ?!

 

Domnul Gyorgy Frunda (din sală):

Și eu am ridicat mâna.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Fruda, nu am auzit numele dumneavoastră, astăzi, absolut deloc. Vă rog foarte mult, cunoașteți procedura în cazul dreptului la replică.

A răspuns domnul Verestoy, a răspuns domnul Kelemen.

Are cuvântul domnul Ponta. Aveți la dispoziție două minute, domnule Ponta, vă rog.

Domnul Victor Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

În mod sigur am să fiu mai scurt decât atât. Dacă aș fi așa de machiavelic cum mă credea domnul Hașotti, ar trebui să fiu mulțumit, pentru că mi-ați pronunțat numele mai des decât pe cel al domnului Călin Popescu Tăriceanu.

Dar nu asta a fost intenția mea, ci intenția colegilor mei de partid să vă anunțăm că, dacă sunteți la putere trebuie să fiți criticați și că este în interesul și al dumneavoastră și al tuturor oamenilor din această țară să fiți monitorizați și criticați.

Nu vă supărați de la început. Dacă din prima zi vă supărați atât de tare, și mă refer și la cei care formează Guvernul, dar, în special la colegi, cred că nu este calea cea bună, aceea spre care ar trebui să mergem cu toții.

Am un singur cuvânt pentru domnul Stănișoară - nu știu dacă mai este aici -, m-a trimis din prima bancă, undeva în spate. Acum o săptămână eram bun să stau în bancă cu dânsul, acum înțeleg că trebuie să mă duc în spate. Îl anunț că o să stau în banca în care cred eu că e cel mai bine. Mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu schimbatul băncilor este mai greu, dar haideți să continuăm.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 5:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro