Cristian Diaconescu
Cristian Diaconescu
Ședința Senatului din 14 februarie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.11/21-02-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 14-02-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 14 februarie 2005

3. Declarații politice prezentate de către domnii senatori:
  3.6 Cristian Diaconescu (PSD) - procesul de reformă a sistemului judiciar.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................
Din partea parlamentar al Partidului Social Democrat, invit la microfon pe domnul senator Cristian Diaconescu.

Domnul Cristian Diaconescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi, foarte succint, să mă refer la o chestiune care poate face mai puțin obiectul unei declarații cu nuanță politică, cât un mesaj către dumneavoastră, toți membrii Parlamentului României, în ceea ce privește procesul de reformă a sistemului judiciar, în contextul obligațiilor asumate de România în procesul de integrare europeană. (rumoare în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rugăm foarte mult să ascultăm pe fiecare coleg. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Cristian Diaconescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum știți, "Capitolul de justiție și afaceri interne" reprezintă un element încă sensibil în ceea ce privește procesul de integrare europeană a României. Avem semnale, din păcate confuze, ușor contradictorii, din partea Bruxelles-ului în ceea ce privește în continuare, în anul 2005, situația României față de acest capitol. Există o clauză de salvgardare care odată activată ar putea bloca integrarea României în Uniunea Europeană.

În contextul acestor chestiuni, dați-mi voie, foarte succint , să mă refer la o serie de obligații îndeplinite total sau parțial în 2004 și modul în care acestea ar trebui abordate în anul 2005 pentru a rezolva odată pentru totdeauna problema reformei sistemului judiciar.

După cum știți, în ultima perioadă noi, cel puțin, am observat cu îngrijorare și preocupare crescândă existența unor tensiuni din ce în ce mai puternice între Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii. A fost înlocuit discursul promovat în urmă cu câteva săptămâni de actuala echipă de guvernare, atunci în opoziție, prin care se susținea asigurarea independenței totale a sistemului justițiar, cu o critică repetată a tuturor deciziilor, precum și a componenței Consiliului Superior al Magistraturii.

După cum cunoașteți, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ colegial, alcătuit din 19 membri - 9 judecători, 5 procurori, 2 reprezentanți ai societății civile. Aceștia au fost aleși în decembrie 2004 prin votul deschis a 6.000 de magistrați, iar componența sa a fost validată de către Senat în unanimitate. La acești membri ai CSM-ului se mai adaugă, de drept, conform Constituției, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Preluarea de către CSM a competențelor Executivului privind cariera și eventuala sancționare a magistraților găsiți vinovați de săvârșirea unor fapte, au reprezentat obiective clare de integrare a României, convenite cu Uniunea Europeană. Dar nu numai cu Uniunea Europeană, ci și cu magistrații, cu clasa politică, dar și cu societatea civilă. Ideea de a reveni asupra acestei măsuri pune în pericol real mersul reformei sistemului judiciar.

Aș vrea să vă spun că încă din 2002, prin scoaterea mecanismului de alegere a CSM de sub autoritatea politică, s-a realizat filozofia necesară asigurării independenței reale a acestei instituții. Această filozofie a fost preluată în Constituția din 2003 și stabilită prin cele trei legi de organizare din 2004. Sigur că se implică o schimbare structurală majoră. Ministrul justiției a renunțat la acele atribuții care puneau problema unei eventuale imixtiuni a politicului în justiție, acum soarta magistraților este în puterea CSM, organ colegial independent format din magistrați aleși prin vot secret de adunările generale ale magistraților. Există o dublă întrebare: putem alege varianta, chiar anevoioasă, de a crea o maiotică specială pentru acest CSM și de a-i da posibilitatea să se afirme într-adevăr ca un organism independent al justiției, deci că funcționăm ca un stat civilizat sau există posibilitatea să ne reîntoarcem - ambele variante sunt egal valabile tehnic - la diverse forme de ingerință a Executivului și să reluăm aceeași situație din anii anteriori pe care toți o criticăm în funcție de cum suntem - la putere sau în opoziție - și atunci să dăm dovada faptului că nu suntem în stare, sub aspectul criteriilor politice, să ne încadrăm în calitatea de stat civilizat?

Vreau să mai spun, totodată, legat de CSM, un singur element. La sfârșitul anului 2004 au fost elaborate planurile de implementare pentru legile care consfințesc reforma justiției în România. Cele trei planuri au fost aprobate printr-un protocol încheiat între CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Ministerul Justiției. Aceste planuri detaliază obiectivele cuprinse în Strategia de reformă. Considerăm util să știm ce se întâmplă cu aceste planuri acum, dacă au fost preluate în logica anului 2005 privind reforma justiției, iar dacă nu, ce se va pune în loc? Vreau să menționez o singură subliniere: aceste planuri sunt făcute cu avizul și cu sprijinul experților europeni din cap în coadă.

Câteva chestiuni foarte rapide aș vrea să-mi permiteți să parcurg. Pentru a aplica Legea falimentului, deci pentru a asigura criteriile necesare statutului de economie de piață funcțională în România, precum și pentru a crea un regim de protecție al minorilor, conform standardelor europene, am trecut la înființarea tribunalelor comerciale și a tribunalelor pentru minori. Nu știm ce se întâmplă cu acest proces și am fi foarte interesați să cunoaștem dacă se mai dorește ca aceste instituții specializate să funcționeze în România?

În anul 2004 am realizat 60 % din informatizarea sistemului judiciar. Pentru 2005 informatizarea a reprezentat o prioritate și bugetară, este bugetată special, vrem să știm dacă acești bani în continuare vor fi utilizați pentru finalizarea procesului de informatizare?

Repartizarea aleatorie a dosarelor am înțeles că reprezintă în continuare o prioritate. Este foarte bine.

Noi am alocat, din bugetul de stat, 13 miliarde. Practic, în două luni din 2005, acest proces, conform fondurilor care există, ar fi trebuit să fie finalizat. Această informatizare a distribuției aleatorie a dosarelor este un proces foarte necesar, atât pentru funcționarea mecanismului justiției, cât și ca instrument anticorupție.

Și pentru că vorbeam de instrumentul de luptă anticorupție, sigur se fac foarte multe discuții, extrem de multe politizate. Dați-mi voie să am și eu o simplă și scurtă abordare tehnică, din acest punct de vedere. Lăsând la o parte elementele deja complinite, vreau să fac două precizări. În primul rând, sunt incertitudini, cel puțin din câte am înțeles din declarațiile publice, în ceea ce privește statutul Parchetului Național Anticorupție. Vreau să fac aici două mențiuni, sigur, decizia politică poate fi a oricui și și-o asumă cel care o ia. În primul rând, Parchetul Național Anticorupție este instituție fixată deja în EUCP - mă rog - în European Union Common Position, adică documentul de poziție Uniunea Europeană - România care este instrumentul juridic prin care noi am finalizat negocierea pe Capitolul 24. Iar a doua mențiune pe care aș dori să o fac este că există 6 proiecte de lege pe care Ministerul Justiției, în anul 2004, le-a elaborat împreună cu Transparence International, cu referire directă la întărirea elementelor concrete privind lupta anticorupție. Sunt legi privind creșterea eficienței prevederilor legale privind conflictul de interese și incompatibilități, asigurarea protecției persoanelor care notifică încălcările legii, acționând cu bună credință, stabilirea unor reguli stricte și clare de conduită a personalului, deci Codul de conduită a personalului contractual din autorități și instituții, este vorba de asigurarea transparenței urmăririi penale, obligativitatea pentru procurori de a comunica deciziile pe care le iau, extinderea sferei infracțiunilor de corupție, precum și, în sfârșit, Consiliul Național al Integrității. Toate aceste legi se află aici, în Parlament.

Din păcate, nu am găsit nici o mențiune în ceea ce privește interesul actualei puteri de a se reactiva discuțiile pe aceste legi, dacă, într-adevăr, dorim să avem o percepție clară în ceea ce privește lupta anticorupție.

Un singur element, domnule președinte, doamnelor și domnilor, și voi încheia, vă mulțumesc, este vorba de raportul de țară al Uniunii Europene. Vreau să vă spun că, înainte de prefigurata și dorita de noi toți semnare a tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, va fi un raport al parlamentarului european Moscovici care se va referi, în mod direct și clar la elementele față de care încă există obligații din partea României. Totodată, în luna iunie a acestui an, va exista o delegație de experți de evaluare în ceea ce privește exact reforma sistemului judiciar care va fi reluată în luna septembrie a acestui an. Pe baza concluziilor acestor misiuni și acestor evaluări, se va stabili dacă România îndeplinește criteriile necesare și nu este necesară aplicarea clauzei de salvgardare.

Vreau să vă asigurăm, în numele Partidului Social-Democrat și al grupului nostru parlamentar, că asigurăm tot sprijinul, de bună credință, pentru a ieși bine din aceste evaluări. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 18:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro