Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 14-02-2005

Ședința Senatului din 14 februarie 2005

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Doina Silistru

Declarații politice prezentate de către domnii senatori: Doina Silistru (PSD)- introducerea taxelor pentru serviciile de consultanță agricolă.

Doamna Doina Silistru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea se referă la o serie de aspecte privind introducerea taxelor pentru serviciile de consultanță agricolă.

Calitatea, capacitatea și performanțele agricole ale fermierilor reprezintă indicatorul de bază pentru nivelul de eficiență, productivitate, dezvoltare și susținere a sectorului agricol din fiecare țară. Capacitatea și performanțele bune ale fermierilor nu sunt însă, calități înnăscute, ci trebuie dobândite. Chiar și acei fermieri care au beneficiat de avantajul unei școlarizări medii sau superioare nu sunt întotdeauna la curent cu noile tendințe și cerințe ale agriculturii moderne.

Din aceste motive, majoritatea organizațiilor și instituțiilor internaționale recunosc necesitatea sprijinirii și dezvoltării activității de consultanță și extensie.

În Europa, raportul de un consultant la 431 de fermieri, existent în acest moment, este considerat inadecvat și, în ciuda eforturilor sectorului public de a asigura servicii de consultanță și extensie, numărul fermierilor ce nu beneficiază de aceste servicii rămâne ridicat.

Acest lucru se datorează, în special, ponderii destul de importante reprezentate de fermele de subzistență și micilor fermieri, cum sunt majoritatea în țara noastră.

În România, după 1962, consultanța agricolă a fost asigurată sporadic prin activitatea specialiștilor agricoli.

După anul 1990, această activitate s-a redus aproape până la desființare, proces care a contribuit, în mare măsură, la declinul agriculturii românești.

În anul 1996, au fost înființate - în cadrul direcțiilor generale pentru agricultură, la recomandarea Comisiei Europene pentru Agricultură - servicii de consultanță și formare profesională, iar în anul 1998, prin Hotărârea de Guvern nr.676, s-a înființat Agenția Națională de Consultanță Agricolă, creându-se, astfel, cadrul legislativ și organizatoric pentru realizarea unei activități eficiente de consultanță agricolă atât de necesară, în prezent, pentru agricultura românească.

Cererea fermierilor pentru serviciile de consultanță și extensie variază, însă, de la un tip de fermier la altul. În funcție de cererea lor potențială pentru serviciile de consultanță agricolă, se poate face distincție între fermierii de subzistență, care, în județul pe care îl reprezint, respectiv, județul Vaslui, înseamnă circa 90%, micii fermieri, cei cu o mică producție comercializabilă, care reprezintă, în județul Vaslui, 46%, și marii fermieri, adică cei cu producții comercializabile medii și mari. Plătind o taxă fixă sau negociabilă pentru serviciile de consultanță, marii fermieri pot să înmulțească efectele, costul pe unitatea de producție a serviciilor de consultanță devenind, astfel, mai scăzut și accesibil. Pe măsură ce activitățile fermelor devin tot mai comerciale și fermierii au nevoie de tehnologii agricole tot mai avansate din punct de vedere tehnic, serviciile de extensie sunt obligate să asigure informații specifice necesare pentru sprijinirea acestor activități. O asemenea specializare îi va duce la exclusivitatea informațiilor și, în consecință, a activităților de extensie. De exemplu, rezultatele unei analize de sold sau conceperea unui program informatic care să optimizeze activitățile fermelor sunt specifice situației sau clientului respectiv.

Asemenea informații nu sunt neapărat folositoare altor fermieri și, chiar dacă ar fi, clienții pot să-și rezerve dreptul la exclusivitatea informațiilor și să nu le transmită gratuit altor potențiali utilizatori, încetinind, astfel, procesul de difuzare. Aceste caracteristici fac din informațiile specifice bunuri taxabile și constituie un stimulent adecvat pentru ca sectorul privat să le furnizeze la un nivel optim. În cazul micilor fermieri, însă, producția lor comercializabilă mai mică duce la un cost pe unitatea de producție mai ridicat, fiind pentru ei mai puțin profitabil sau chiar neprofitabil să plătească pentru serviciile de consultanță.

Fermierii care se limitează să producă doar pentru nevoi proprii, dacă nu doresc sau, de fapt, nu au capacitatea să treacă la producția comercializabilă, sunt tentați prea puțin sau deloc să plătească pentru serviciile de extensie.

Resursele și finanțările din sectorul public rămân, însă, esențiale pentru fermieri, indiferent de mărimea fermei, dacă informația respectivă privește domenii de interes public, cum ar fi: pregătirea pentru integrarea în Uniunea Europeană a populației rurale, care desfășoară activități agricole, piscicole, silvice și de diversificare a activităților în mediul rural, diseminarea prevederilor legislative armonizate cu cele ale Uniunii Europene, promovarea în rândul populației a programelor de dezvoltare rurală, pregătirea și perfecționarea profesională în domeniul agricol, silvic și piscicol a populației din mediul rural.

Din experiența altor țări, precum: Marea Britanie, Germania, Olanda, Franța, trecerea de la o consultanță gratuită la un sistem mixt public privat, pe bază de taxe percepute de la beneficiari și subvenții de la stat, s-a realizat în momentul în care au apărut organizații ale fermierilor sau marii fermieri, care au dorit să se conecteze direct la fluxul informațional și la o bază de date utilă.

Astfel, în Marea Britanie, activitatea de extensie se desfășoară încă din anul 1920 și - după mai bine de 60 de ani, și după aderarea la Comunitatea Europeană - s-a pus problema introducerii taxelor pentru serviciile de consultanță, după care, în anul 1997, serviciul de extensie și consultanță a fost privatizat în totalitate.

În Germania, structura federativă a impus servicii de extensie și consultanță pentru agricultură, care diferă de la un land la altul. În landurile în care structura agricolă, la scară mică, este dominantă, serviciile de consultanță sunt gratuite. În landurile în care predomină fermele mari, există servicii mixte sau total private pe bază de taxe. În prezent, Bavaria este singurul land, în Germania, unde aceste servicii sunt, în continuare, gratuite. Motivul - așa cum a fost prezentat de Guvernul Bavariei - este structura la scară mică și situația agro-ecologică specifică ce situează agricultura Bavariei pe o poziție dezavantajată în comparație cu alte regiuni ale Germaniei.

Având în vedere cele câteva aspecte prezentate în acest material, atragem atenția că nu este momentul oportun, ca în România, să fie introduse tarife directe în munca de consultanță, dacă vrem ca aceasta să-și atingă scopul pentru care a fost creată, din următoarele motive: fermierii cu venituri mici nu-și pot permite taxele pentru consultanță, existând riscul pierderii influenței consultantului asupra acestor grupuri, care reprezintă majoritatea din numărul total al fermierilor din România.

Activitatea de consultanță nu va mai fi în beneficiul tuturor agricultorilor, consultanții se vor reorienta spre fermierii dispuși să plătească. Acest lucru nu ar fi atât de grav dacă micii fermieri ar avea acces la informații din surse, altele decât consultanții agricoli.

Taxarea serviciilor de consultanță destinate micilor fermieri și fermierilor de subzistență va fi posibilă doar în momentul în care aceștia se vor asocia, creând asociații puternice de fermieri, capabile să-și permită o consultanță contra cost.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

    ................................................
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori: Aurel Ardelean

Doamna Doina Silistru (din sală):

Domnule președinte, nu vă supărați, am și eu o întrebare.

    ................................................
  Doina Silistru

Doamna Doina Silistru:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

O întrebare adresată domnului ministru Gherghe Flutur.

Prin Hotărârea de Guvern nr.64/2005 publicată în Monitorul Oficial nr.102 din 31 ianuarie 2005, sunt stabilite subvențiile ce se vor acorda producătorilor agricoli din sectorul animalier în acest an. Actul normativ nu prevede, însă, data de la care se pot acorda subvențiile.

Având în vedere faptul că o hotărâre de Guvern intră în vigoare, dacă nu se prevede altfel, la data publicării în Monitorul Oficial, în acest caz, 31 ianuarie 2005, v-aș ruga, domnule ministru, să ne informați dacă producătorii care au livrat, în cursul lunii ianuarie anul curent, animale, păsări și lapte către unități autorizate, vor primi aceste subvenții și - dacă da - în baza cărui articol din actul normativ?

Mulțumesc.