Plen
Ședința Senatului din 4 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/11-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 04-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 4 aprilie 2005

Aprobarea ordinii de zi.  

Ședința începe la ora 15,30.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog să vă ocupați locurile, să vă introduceți cartelele de prezență și să începem ședința noastră de astăzi.

Doresc să vă informez că din totalul de 137 de senatori avem 8 miniștri în Guvern, 4 senatori în delegații, deci, 12. Total în cvorum 69 din 137. Un senator este bolnav, unul este învoit. Prezenți la ora 15,30 - 84 de senatori. Absenți motivat următorii senatori - Blaga Vasile la Guvern, Cinteză Mircea - Guvern, Copos Gheorghe - Guvern, David Cristian - Guvern, Flutur Gheorghe - Guvern, Marko Bela - Guvern, Popescu Ionel - Guvern, Șereș Ioan Codruț - Guvern, Stănoiu Rodica Mihaela - în delegație, Cutaș George Sabin - în delegație, Frunda Gyorgy - în delegație, Popa Nicolae Vlad - delegație, Roibu Aristide - concediu medical și Voiculescu Dan - învoire.

În consecință, fiind legal constituiți, vă propun să aprobăm ordinea de zi. O aveți în mapele dumneavoastră. Doresc să vă supun aprobării ordinea de zi. V-aș ruga mult, cei care sunteți în favoarea aprobării ordinii de zi, să votați. Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. Cu 72 de voturi pentru, unul împotrivă, nici o abținere, ordinea de zi a ședinței noastre de astăzi a fost aprobată.

 
In memoriam - Papa Ioan Paul al II-lea.  

Înainte de a începe declarațiile politice, aș vrea să vă spun câteva cuvinte. Așa cum știm cu toții, sâmbătă, 2 aprilie 2005, la orele 22,37, a încetat din viață Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, Suveranul Pontif care a avut un rol deosebit de important în prăbușirea comunismului și în reconcilierea Bisericii Catolice cu bisericile creștine, dar și cu celelalte mari religii, în primul rând, cea islamică și mozaică. Ne aducem aminte cu toții, cu deosebită emoție, de evenimentul extrem de important, pe care l-a reprezentat vizita în România a Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea, prima vizită într-o țară majoritar creștin-ortodoxă și de rolul deosebit pe care l-a avut această vizită în procesul de reconciliere între Biserica Creștină de Răsărit și cea de Apus. Doresc să-i asigur pe colegii noștri romano-catolici și greco-catolici că suntem alături de ei, în aceste momente de grea suferință, ca și alături de toți credincioșii romano-catolici și greco-catolici din România.

Vă propun, dragi colegi, ca Senatul României să păstreze un moment de reculegere în memoria celui care a fost Papa Paul al II-lea. (Întreaga asistență păstrează un moment de reculegere)

Vă mulțumesc.

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

În continuare, vă propun să mergem înainte cu declarațiile politice, și primul calup din aceste declarații politice să fie rezervat acestui eveniment deosebit de trist. De aceea, aș vrea să invit la microfon, din partea Alianței "D.A." PNL-PD pe doamna senator Maria Petre.

  Maria Petre - In memoriam - Papa Ioan Paul al II-lea;

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu voi spune decât câteva cuvinte, pentru că vă mărturisesc că chiar n-am tăria să spun foarte multe și cred că n-aș avea nici curajul să spun foarte multe. Ele sună așa:

Popoarele lumii vibrează astăzi în acord cu corul de îngeri. Am avut printre noi, până mai ieri, un om a cărui dimensiune morală, religioasă și, în aceeași măsură, politică, a dominat marea răscruce ideologică a sfârșitului de mileniu secund. A inspirat mișcarea de eliberare a poporului polonez și a influențat decisiv politica Europei post-moderne. Noi, românii, păstrăm în suflete întâlnirea cu Sfântul Părinte. Am avut atunci, în 1999, uriașul privilegiu să primim binecuvântarea sa aici, la noi acasă. A fost prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară cu populație majoritar ortodoxă. Suntem astăzi cu toții copleșiți de tristețe. Biserica Catolică pierde cel mai important conducător din ultimele două veacuri, iar omenirea pierde un mare prieten. Suntem ca niște umbre pierdute în deșert. "Fiți fericiți!" - a murmurat Papa în marea lui iubire de semeni. Am pierdut un mare prieten, dar am câștigat un stâlp de înțelepciune și credință. Am pierdut un mare om, dar avem fericirea să trăim restul zilelor noastre sub sfânta lui binecuvântare.

Creștinilor catolici din țara noastră, și așa tulburată de vâltoarea vremilor, le dăm cu cea mai curată iubire o înfrățească mângâiere, o blândă invitație la reculegere, la rugăciune.

Fie ca spiritul Sfântului Părinte, mergător, astăzi, spre Domnul, să ne lumineze calea! Marelui nostru prieten, Karol Wojtyla, Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea, pace veșnică și "Dumnezeu să-l odihnească!"

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Chelaru - In memoriam - Papa Ioan Paul al II-lea;

Mulțumesc, doamnei senator Maria Petre, și-l invit la tribună pe domnul senator Chelaru Ioan, din partea Grupului parlamentar PSD.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte,

Stimați și distinși colegi,

Mărturisesc că ultimele zile au fost, într-adevăr, deosebite, nu numai sub aspectul suferinței, dar și sub aspectul aducerilor aminte. Vă rog să-mi permiteți să prezint în fața dumneavoastră câteva din aceste gânduri, pe care eu, în calitate de catolic, le-am trăit.

Prin educația mea religioasă pot să afirm că o credință nu a venit niciodată să capteze, într-o schemă rigidă, conținuturi social-politice. Am știut, însă, întotdeauna că fără adevăr nu poate exista libertate autentică și acest lucru mi-a fost confirmat la întâlnirea pe care am avut-o cu Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea în urmă cu câțiva ani, tot în luna aprilie, într-o audiență personală la Cetatea Vaticanului. Atunci, Papa ne-a spus, mie și soției: "Adevărul și libertatea, fie se conjugă împreună, fie, jalnic pier împreună". Eram în fața ultimului dintre giganții scenei mondiale. Eram în fața aceluia care a fost lăsat aproape singur să predice despre demnitatea muncitorului și sprijinul celui fără de muncă, cerând imperios reconciliere și solidaritate între diferitele pături ale societății și îndemnând națiunile bogate să se preocupe de țările sufocate de sărăcie și datorii externe. Era omul care ne-a oferit o Evanghelie a mântuirii și speranței în fața noilor idoli: egoismul tribal, naționalismului exacerbat, fundamentalismul violent și sectarismul atroce, profitul lipsit de preocupare față de calitatea vieții umane. Atingerea mâinii sale n-a fost atingere de carne și sânge. Privirea sa n-a fost privire, ci iubire transfigurată de iris. O bunătate și înțelegere infinite, care treceau prin mine, cum trece lumina prin sticlă.

Am retrăit în memorie acele clipe iarăși și iarăși, și întotdeauna am regăsit înfiorarea de dincolo de simțuri. În ceasul acela binecuvântat, l-am întâlnit pe Dumnezeu și m-a atins. Acolo, în fața Papei, nevăzuți și fluizi îngerii ne-au transmis o iubire nouă, o altfel de iubire, o altfel de lumină care mă ținea parcă îmbrățișat. Sunt neputincioase cuvintele și săracă descrierea atunci când bunătatea absolută se manifestă. La începutul lunii aprilie am aflat cu toții de agonia Sfântului Părinte. Am simțit câteva secunde că sunt în bătaia vântului rece. Apoi, ceasuri acoperite de panică. Se întâmpla ca o trezire din letargia unui somn buimac de după-amiază, când ridici pleoapele și auzi o răstire care te aruncă în absurd, în neînțelegere, în refuz. Strângi tâmplele între palme și faci eforturi să te aduni, să gândești coerent, să accepți să înțelegi. Să înțelegi ce? Ce anume te tulbură, de ce ți-e frig? Ce neliniște nouă te privește cu ochi de șarpe în intimitatea conștiinței? Aștepți altceva. Orice, care să te liniștească. Un semn. Cu toate acestea, presimți că acest semn nu va veni. Tresărirea ta metafizică și existențială intraductibilă. Agonia Papei Ioan Paul al II-lea te scutură ca un curent puternic, ca un val de glorie cosmică, o revoluție în materia lumii, în carnea ei. Moartea, iminenta moarte a Papei sau moartea omului care ți-a mijlocit întâlnirea cu harul divin și a făcut-o atât de simplu, încât ai înțeles până și tu că Dumnezeu merge tainic, alături de tine, împreună cu tine. Trebuie doar să întinzi mâna, să crezi și să-i ceri înțelegere, iubire, iertare.

Te sună prietenii: "Moare Papa!" Familia ta plânge, frigul îi cuprinde cu frison pe toți cei dragi ție și pe alte milioane de oameni din întreaga lume. Aceeași neliniște pe chipuri, la televiziune, pe stradă, în catedrale. Ne rugăm ca să scăpăm de neliniște. Ne rugăm pentru ca Sf. Părinte - și nu mai știm dacă să-i cerem lui Dumnezeu să-l țină printre noi în agonie sau să fie eliberat de chinuri. Începi să înțelegi. Neliniștea din ochiul deșart al conștiinței te privește în față: Tu și lumea întreagă sunteți singuri. Tu ești de plâns, lumea rămâne singură. Papa se ridică la ceruri și, pentru o vreme, poarta deschisă a Harului se va închide.

Pentru noi, catolicii, Papa Ioan Paul al II-lea a fost Sfântul Părinte. Pentru ortodocșii care-l cinstesc este "Purtătorul Dialogului Ecumenic". Pentru islamici și hinduși este "Frate al Durerii Seculare". Pentru atei "Literat și Poet". Pentru puternicii și marii lumii, "Ambasadorul lui Dumnezeu și al Bisericii".

Eroul Adevărului, Credinței și Iubirii s-a stins. Ioan Paul al II-lea a spus lumii, prin anii '90 că "Salvarea Europei va veni din Est". El a fost germenul fervent al deschiderii ecumenice dintre catolici și ortodocși, el a cerut pentru năpăstuiții de războaie, pacea, pentru nedreptățiți, justiția.

Prin prezența Lui s-a auzit cuvântul lui Dumnezeu în lume. Îndemnul său a potolit ura. Binecuvântarea lui i-a adăpat pe însetații de har.

Știu de ce moartea Sa este acum nenorocire pentru lumea întreagă. Suntem nenorociți că l-am pierdut. S-a îndepărtat de noi purtătorul bucuriei și garantul păcii. Acest fluid îngeresc răspândit în lume de cuvântul său și-a oprit mișcarea la ora 22.37, în seara zilei de 2 aprilie.

Îi vom afla lipsa în toate ce le are de făcut lumea. Când Europa sau întreaga lume se va găsi încurcată în negocieri, va afla sprijin în sfatul și înțelepciunea scrisă a Papei absent.

Poate va regăsi îndemnul ecumenic și-l va urma, măcar în atitudine.

Ne-am bucurat și aici, în România, de sfatul și prezența unei minți turnate în tiparul sfințeniei. Și a stat aproape de noi, o constantă incapabilă de răstălmăcire și minciună.

Ne vom întreba în situații de criză ce ar fi făcut Papa Ioan Paul al II-lea, cum ne-ar fi sfătuit, care ar fi cuvântul său nesmintit de vreun idol? Ceasurile agoniei sale au redeșteptat în conștiința individuală și colectivă temere și spaimă. Rămânem în slaba noastră credință fără un stâlp de seamă.

Vedem că lumea și societatea modernă au o alcătuire șubrezită de absența divină. Statul s-a îndepărtat de biserică, societatea s-a îndepărtat de stat. Familia s-a îndepărtat de credință, individul se retrage în singurătatea lipsită de căldură și har.

Lumea noastră actuală pare o sumă de alcătuiri fără centru, un loc periculos și anamorfic și Papa spusese că se va ajunge aici.

Cuvântul Suveranului Pontif era cuvântul bisericii. El refera pentru noi valoarea vieții și credinței. Prezența lui amorțea spaimele și întărea speranța.

Din suma trăirilor contemporane, cred că sesizați cu toții, distinși senatori, că lipsește compasiunea. Peste tot în lume se comit atrocități, se provoacă suferință, boală, moarte. Suferința ne mișcă sufletește numai dacă se manifestă în proximitatea imediată. Papa ne îndemna la compasiune empatică, la fraternizarea omului cu omul, la conciliere, la pace. Tot El, care avea un simț acut al tragismului vieții, a fost mesagerul speranței fără limite.

În 1978, când a fost uns Papă, adresa lumii îndemnul: "Nu vă fie teamă". Mai târziu a explicat el însuși îndemnul: "Nu vă fie teamă de ceea ce ați creat voi înșivă. Nu vă fie teamă nici de tot ce a creat omul, cu riscul ca toate acestea să devină, pe zi ce trece, un pericol pentru el însuși. Nu vă fie teamă de voi înșivă!"

Să-i învățăm cuvintele. Moartea sa reală, definitiva sa absență fizică să nu ne lase în deziluzie, în conștienta prezenței crescânde a răului în lume pentru că Dumnezeu nu a părăsit omul. Sfântul Părinte a abandonat durerea și materia. Spiritul său întreg se regăsește în vorba sa, în cuvintele sale, în scrierile sale. Acum parcă neliniștea ceasurilor dinaintea morții, vestea morții, spaimele, au intrat într-o matcă mai blândă. Durerea și frica s-au limpezit, lăsând locul unei tristeți adânci.

Eu știu, de la moartea tatălui meu, că o mare absență potențează prezența cuiva prin recursul la memoria vie.

Părintele nostru, Ioan Paul al II-lea a murit ca să trăiască la Dumnezeu și în conștiințe. Chiar dacă nu-l vom mai vedea, știu sigur că lumea nu va înceta să-l iubească. Vă mulțumesc. (aplauze la Grupul P.S.D. și Alianța D.A.)

 
  Corneliu Vadim Tudor - Mesaj de condoleanțe adresat Nunțiului Apostolic din România, Excelența Sa Jean-Claude Périsset; - zi de doliu național și ridicarea unui monument închinat Papei Ioan Paul al II-lea;

Domnul Teodor Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Chelaru Ioan și îl invit la microfon pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor, din partea P.P.R.M.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

"Mesaj de condoleanțe adresat Nunțiului Apostolic din România, Excelența Sa Jean-Claude Périsset.

Monsegnore, la trecerea în veșnicie a Sanctității Sale, Papa Ioan Paul al II-lea, vă adresez acest mesaj de condoleanțe cu o nemărginită durere și cu inima înlăcrimată.

În această primăvară a murit cel mai important om al lumii contemporane, a cărui autoritate izvora, pe filiera celor peste 260 de papi din existența Creștinismului, direct de la Isus Christos.

Există un fel de predestinare, pe care încă nu pot să o explic, și anume faptul că, în imensa lor majoritate, cei mai mari oameni ai Istoriei au murit primăvara: Isus Christos, Alexandru Macedon, Iuliu Cezar, Leonardo Da Vinci, Rafael, Shakespeare, Cervantes, Newton, Napoleon, Haendel, Beethoven, Lordul Byron, Goethe, Benjamin Franklin, Abraham Lincoln, Einstein și atâția alții. Iar acum, iată, Papa Ioan Paul al II-lea, cel care a avut destinul excepțional de a trece lumea creștină, cu bine, din Mileniul II în Mileniul III. Dar însemnătatea acestui om a fost cu mult mai mare și trecerea timpul va dezvălui noi dimensiuni ale operei sale apostolice.

A făcut și politică? Evident, dar aceea a fost politica lui Isus Christos, de pace și bună-învoire între oameni, de triumf al binelui, adevărului și iubirii. Au fost actori în tinerețe și Ioan Paul al II-lea, și Ronald Reagan, prin urmare cei care au contribuit, decisiv, la prăbușirea Cortinei de Fier, care diviza Omenirea, în mod artificial? Da, desigur, dar ei au jucat în piesa scrisă de Dumnezeu!

Papa a ilustrat, în cel mai înalt grad, semnificația titulaturii de "Pontifex", care în limba latină înseamnă "făcător de poduri". Și a făurit poduri între oameni, între popoare, între continente și, mai mult decât atât, între religii. Și a mai ilustrat ceva, cu o forță a exemplului personal ieșită din comun: versetul biblic, prin care Dumnezeu ne spune: "Milă voiesc, nu jertfă!"

A fost un om sfânt, făcut din plămada Eroilor, despre care scria Thomas Carlyle. Pe această "Via Dolorosa" care este Planeta noastră, în fiecare noapte de Înviere, el a interpretat, în chip desăvârșit, rolul lui Simon din Cyrene, preluând Crucea Mântuitorului pe umerii săi. El a înnobilat funcția de Papă cu valențele unei bunătăți și înțelepciuni pe care numai Apostolii le-au mai avut.

De altfel, în făptura sa, acest Papă polonez - care întrupa delicatețea lui Chopin și hotărârea mesianică a regelui Jan Sobiesky, cel care a despresurat Viena în 1683, a topit câte ceva dintre virtuțile celor trei mari Apostoli ai Creștinismului primar: Sfântul Petru (având în vedere că papii sunt urmașii lui) și Sfinții Ioan și Paul, ale căror nume le-a purtat cu atâta cinste.

Păcat, mare păcat că Papa Ioan Paul al II-lea nu a fost laureat cu premiul Nobel pentru Pace! Noi, creștinii, știm și de ce: pentru curajul lui de a se opune războaielor și nelegiuirilor, de a spune, deschis, ceea ce îi insufla Duhul Sfânt să spună! Ani de zile au primit acest premiu tot felul de anonimi, chiar și arhangheli ai războiului, iar un om care întruchipa însăși Pacea a fost pedepsit de cei care nu suportă să fie contraziși și care conduc lumea așa cum o conduc, spre Apocalipsă. Dar, dacă stăm bine să ne gândim, cine avea autoritatea să premieze un asemenea gigant, când orice gest sau vorbă a lui valora mai mult decât toate diplomele și medaliile lumii la un loc?

În ceea ce mă privește, am avut onoarea de a-i fi prezentat Papei Ioan Paul al II-lea, în mai 1999, cu prilejul istoricei sale vizite în România.

Văzându-i împreună, înveșmântați în straie de un alb orbitor, pe Papa Ioan Paul al II-lea și pe Patriarhul Teoctist, am avut senzația că Sfântul Petru a venit să-l întâlnească aici la Gurile Dunării, după 2000 de ani, pe fratele său, Sfântul Andrei. Ce oră astrală pentru noi, românii!

Depun mărturie că atunci a început să se schimbe, în bine, viața mea și că am trăit aceeași revelație pe care o aveau cei suferinzi când încercau să atingă măcar umbra Sfântul Petru, credința lor vindecându-i și mântuindu-i.

I-am dăruit Papei, în acea zi, o antologie de versuri de-ale mele, tipărită la Torino, în 8 limbi, iar, ulterior, mi-am permis să-i trimit toate cărțile mele, cu autograf, și de fiecare dată am primit răspuns de mulțumire de la Vatican, ba chiar și o binecuvântare a întregii mele familii de către însuși Sfântul Părinte.

În noiembrie 2000, am participat, ca invitat, la Ceremoniile Millenium, de la Vatican, împreună cu soția și fetițele noastre. Și iar m-am bucurat să-l văd pe Papă, eu și familia mea trăind, pe viu, sentimentul de sfințenie și energizare, împreună cu 100.000 de oameni din toate colțurile Pământului, adunați în Piața San Pietro, un sentiment care mă trimite cu gândul la limbile de foc ale Duhului Sfânt, pogorât peste creștetele ucenicilor, de Cincizecime.

Aș dori să vă spun că am avut și un motiv particular să mă simt mai apropiat de acest Papă decât de alții: pur și simplu, Ioan Paul al II-lea semăna, la chip, la vorbă și la sfințenie cu iubitul și regretatul meu tată, el însuși un înflăcărat slujitor al Bibliei!

Astăzi, la trecerea în eternitate a Suveranului Pontif, Planeta este mai săracă și mai tristă ca oricând. Dumnezeu l-a luat la El chiar între Paștele Catolic și Paștele Ortodox, ca semn că vrea să-l transforme într-o punte celestă între cele două mari fluvii ale Bisericii Creștine, care, chiar în acest secol, se vor unifica, mai mult ca sigur. Altfel, va fi greu pe pământ...

Așa cum m-am rugat pentru sănătatea Papei, ani de zile, de acum înainte am să mă rog pentru sufletul său, implorându-l pe Tatăl Ceresc să-l primească alături de Fiul și de Fecioara Maria, lângă Scaunul Lui.

Agonia de martir a acestui om providențial a luat sfârșit. Agonia Planetei, din nefericire, continuă, până la împlinirea Scripturilor.

Excelență, vă rog ca, în numele meu, al familiei mele și al mișcării populare și creștine pe care o conduc, să transmiteți Vaticanului sincera noastră compasiune, precum și urarea de a duce, mai departe, torța de lumină a lui Ioan Paul al II-lea.

Lucrarea lui, timp de aproape 27 de ani, în fruntea celui mai mic, dar și a celui mai puternic Stat din lume, Vaticanul, a fost plăcută înaintea Domnului și roadele ei ne vor face viața ceva mai suportabilă "în această vale a umbrei morții" prin care trecem. (Psalmul 23).

Acel porumbel de argint, care i-a poposit pe creștet, la fereastră, era Îngerul Vestitor, sosit să-l anunțe că marea călătorie se apropie.

Oh, Doamne, cât de palide sunt cuvintele în fața voinței lui Dumnezeu! Și cât de neputincioasă este biata ființă umană! Nouă, românilor, ne va fi, mereu, dor de cel care a fost și va rămâne, de-a pururi, reformatorul Ioan Paul al II-lea.

Fie ca pacea și harul Domnului nostru Isus Christos să pogoare peste Cetatea Sfântă a Vaticanului și peste Maica Romă! Amin!

Și în afara acestei telegrame, vreau să propun autorităților române să decreteze cel puțin o zi de doliu național, în memoria Prea-Sfântului Părinte și, de asemenea, propun ca pe locul unde, decenii de-a rândul, s-a înălțat statuia lui Lenin, în Piața Presei Libere, să se înalțe, începând din acest an, un monument închinat Papei Ioan Paul al II-lea. Dumnezeu să-l ierte! (aplauze)

 
  Puskas Valentin Zoltan - In memoriam - Papa Ioan Paul al II-lea;

Domnul Teodor Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Corneliu Vadim Tudor și invit acum la microfon, din partea Grupului UDMR, pe domnul senator Zoltan Puskas.

   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, dați-mi voie ca, în numele Grupului parlamentar UDMR, și în calitatea mea de Cavaler de Malta, cel mai vechi ordin creștin catolic, al cărui membru am devenit prin aprobarea dată de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea, să evoc activitatea celui care a fost și va rămâne cel mai iubit dintre pământeni.

Distins Senat,

"Totus tuus" - al tău în întregime - a fost deviza cu care tânărul preot Karol Wojtyla și-a început cariera sa clerică și care a devenit deviza sa și ca episcop, și ca suveran pontif. AMEN - "așa să fie" - a fost ultimul cuvânt al Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea înainte să se reîntoarcă la cel căruia și-a dăruit întreaga viață.

Da, așa a fost. A fost o viață închinată în întregime bunului Dumnezeu, o viață pusă în întregime în slujba omenirii.

Motto-ul alocuțiunii rostite la investirea sa ca Suveran Pontif a fost: "Să nu vă fie frică, Dumnezeu este cu voi, este cu noi!" Și așa a fost. A trăit o viață conform acestei credințe profunde în Dumnezeu și în oameni.

A fost un exemplu de smerenie. L-a putut ierta și pe teroristul care a vrut să-l ucidă, l-a vizitat în închisoare, a purtat corespondențe cu el și s-a rugat pentru el.

Istoricii, oamenii politici, clericii se întrec în a-i acorda diferite calificative: PAPA RECONCILIERII, PAPA REUNIFICĂRII CREȘTINĂTĂȚII, OMUL SECOLULUI, PAPA TINERETULUI, PAPA PĂCII, PAPA DREPTĂȚII și așa mai departe.

Într-adevăr, a avut o contribuție hotărâtoare la prăbușirea comunismului și la aplanarea marilor conflicte din lume în ultimii 26 ani.

A fost primul Papă care a vizitat o sinagogă, o moschee sau o țară cu populație majoritar ortodoxă. S-a implicat în rezolvarea marilor probleme ale lumii. A vizitat 139 de țări, a stat de vorbă cu 690 de șefi de stat. A fost un mare prieten al tinerilor. Dar dincolo de orice, Papa Ioan Paul al II-lea a fost un slujitor fidel al omenirii și al lui Dumnezeu. A fost omul speranței, care a propovăduit iertarea, credința în Dumnezeu și dragostea dintre semeni.

La ultimul său mesaj, transmis înaintea decesului său, Papa Ioan Paul al II-lea încurajează omenirea să aibă speranță și să creadă în mila lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu ne iubește.

Stimate și stimați colegi,

Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a fost și un mare prieten al României. Rămâne un act istoric vizita Sanctității Sale în România, prima țară cu populație preponderent ortodoxă vizitată vreodată de un Suveran Pontif. Această vizită a deschis și calea pentru reunificarea creștinismului. După această vizită a Sanctității Sale a fost primit în Ordinul Suveran Militar de Malta primul Cavaler de Malta de religie ortodoxă, fratele meu de Ordin, academician dr. Constantin Bălăceanu Stolnici.

Ne-a promis că va reveni și am trăit cu speranța că ne vom întâlni încă o dată cu Sanctitatea Sa. Nu a fost dat să fie așa, dar suntem convinși că liderul spiritual al lumii a rămas și va rămâne între noi, cu sufletul său de prieten al întregii omeniri.

L-am întâlnit de mai multe ori pe Sanctitatea Sa. În 1993, când am avut privilegiul să-l întâlnesc pentru prima oară, împreună cu alți colegi maltezi, ne-a spus: "Trebuie să fiți cavaleri ai dragostei față de semeni." Da, Sanctitatea Voastră, vă asigurăm că noi toți, cei care suntem în această sală, senatori ai României, vom depune tot efortul pentru a deveni cavaleri ai dreptății și ai dragostei față de oameni.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Zoltan Valentin Puskas și, dacă nu mai sunt intervenții la acest punct, vă propun să continuăm cu declarațiile politice, în ordinea grupurilor.

 
  Mihai Tâbuleac - Adevărata valoare a proprietății;

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihai Țâbuleac, din partea Alianței Dreptate și Adevăr PNL - PD.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Trecând într-un alt registru, am intitulat declarația mea "Adevărata valoare a proprietății".

În prezent, o temă de maximă importanță se află în dezbatere politică: tema proprietății. Tocmai de aceea am considerat necesară și firească o declarație politică în acest sens.

Situația dezastruoasă generată de întârzierea restituirii terenurilor și clădirilor naționalizate de regimul comunist a determinat inițierea transpunerii în practică a angajamentului de rezolvare definitivă a problemei proprietății. Acest angajament, consemnat, de altfel, și în Programul de guvernare al Alianței Dreptate și Adevăr PNL - PD, a avut la bază necesitatea recunoașterii, susținerii și garantării proprietății, ca fundament al unei societăți deschise, corecte și prospere.

Scopul este de a se face dreptate proprietarilor, dar și de a se conferi valoare proprietății.

Atitudinea de până acum, rezumată în sintagma "proprietatea privată e un moft", a împiedicat investițiile și competiția economică, obligându-i pe români să-și consume energiile mai mult prin tribunale decât la locurile de muncă.

La această dată, pe rolul instanțelor de judecată, sunt peste 1.200.000 procese generate de aplicarea legislației privind fondul funciar, un asemenea proces înregistrând o durată de soluționare chiar și de circa 6 - 8 ani.

În ultimul timp, toate procesele judecate la Tribunalul de la Haga au fost pierdute de statul român și au atras condamnări la plata unor despăgubiri foarte mari. În plus, potrivit raportului AVAS pe 2004, anul trecut au fost înregistrate 6.226 notificări privind situația unor imobile naționalizate prin Legea nr.119/1948, AVAS fiind implicat și în 1390 de procese legate de modul de aplicare a Legii nr.10/2001.

Recent, Partidul Național Liberal a adoptat o rezoluție conform căreia obiectivul-pilon în ceea ce privește proprietatea funciară este retrocedarea integrală, în natură, pe vechile amplasamente, avându-se în vedere și restituirea proprietăților imobiliare, Legea cadastrului general, reglementările privind simplificarea procedurilor privind procesele funciare și cele referitoare la încurajarea grupării proprietăților prin circulația juridică a terenurilor.

S-a susținut, totodată, și crearea de instituții specifice: Autoritatea pentru aplicarea legilor proprietății, completele judecătorești specializate în procese funciare, notariatele rurale și oficiile cadastrale locale.

Criticile nu au întârziat, însă argumentația acestora lasă de dorit.

Citez: "abia am liniștit puțin cadrul legislativ", "este ceea ce investitorii străini nu-și doresc" sau "nu ne este permis să ne jucăm cu regimul juridic al proprietății" sau "este necesară o dezbatere publică a acestor norme".

Atrag atenția asupra faptului că nu cadrul legislativ trebuie să fie liniștit, ci proprietarii, iar investitorii străini nu au de ce să se pronunțe împotriva garantării proprietății investitorilor români.

Pe de altă parte, această problematică nu reprezintă nicidecum o surpriză, fiind vorba de o măsură din programul de guvernare.

Demersul privind asumarea angajamentului de rezolvare definitivă a problemei proprietății în România pornește de la conștientizarea că o economie și o agricultură moderne nu pot funcționa în condiții de fărâmițare și decapitalizare, iar stabilitatea în domeniul proprietății reprezintă o condiție obligatorie pentru prosperitatea viitoare a țării.

Susținem cu fermitate aceste măsuri ale Guvernului. În același timp, subliniem că simpla existență a proprietății private nu aduce prosperitate într-o comunitate, ci reprezintă doar o condiție. Este necesar ca proprietatea să aibă valoarea, iar valoarea nu va fi dobândită decât prin integrarea bunurilor într-un sistem concurențial loial.

Atâta timp cât guvernarea în țara noastră se va exercita în aceeași manieră de tip perceptor, fără a se ține cont de faptul că economia și piața generează impozite, și nu invers, îmi exprim temerea că problema proprietății nu va fi niciodată rezolvată definitiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  George Cristian Maior - un an de la intrarea României în Alianța Nord Atlantică;

Invit acum la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Maior George.

   

Domnul George Cristian Maior:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Zilele acestea aniversăm un an de la intrarea formală a României în Alianța Nord-Atlantică.

Pe bună dreptate, semnificația acestui moment este acum umbrită de tristul eveniment de la Vatican, care a marcat profund și opinia publică de la noi și despre care colegi de-ai noștri au vorbit cu atâta elocință, chiar aici.

Nu trebuie, însă, să uităm să reflectăm, măcar, astăzi, la pasul imens pe care l-a făcut România, odată cu admiterea sa în cea mai puternică alianță din istoria modernă a relațiilor internaționale. Este acea trecere către un sistem de securitate, în care ne simțim, în sfârșit, protejați și care este fundamental concordant cu opțiunile noastre firești de apartenență la un spațiu de valori pe care le împărtășim.

Îndrăznesc să afirm că, prin includerea noastră în NATO, suntem, după foarte mulți ani, de partea cea bună a echilibrelor de putere și de valori din lumea internațională, cea la care au visat și pentru care au luptat mulți oameni de stat și diplomați români și pentru care a lucrat, de fapt, întreaga clasă politică românească după 1989.

Nu trebuie să uităm nici faptul că NATO ne oferă acum cea mai importantă posibilitate de a avea, într-adevăr, o voce în politica internațională, de a participa, efectiv, la luarea marilor decizii care afectează lumea europeană și internațională, într-un trim politic și strategic marcat încă de destule incertitudini, dar și de destule provocări.

E nevoie să înțelegem, însă, că folosirea eficientă a acestei oportunități în interesul nostru național depinde, în primul rând, de inteligența cu care reușim să ne definim rolul în NATO, cu care ne aducem propria contribuție la adaptarea conceptuală și practică a acestei organizații, la o lume profund schimbată astăzi.

Sperăm că și actualii guvernanți, actuala putere, în frunte cu Președintele țării, vor ști să continue ceea ce a reprezentat un debut remarcabil al României în alianță, sub aceste aspecte esențiale pentru noua sa identitate externă.

Stimați colegi,

E foarte adevărat că a fi membru NATO înseamnă și asumarea mai multor responsabilități politice sau militare, iar aceasta presupune uneori costuri și, adesea, chiar anumite riscuri. Dar e o gravă iluzie să credem că, în condițiile lumii internaționale de astăzi, o țară își poate permite extragerea de beneficii din structurile sistemului internațional, fără a fi capabilă să plătească, la nevoie, și un anumit preț pentru aceasta. Aceasta este o lecție profundă a istoriei de mai bine de o jumătate de secol a unei alianțe care a ieșit, în final, învingătoare. Tocmai de aceea este necesar să o învățăm și noi, să ne-o însușim.

Vă mulțumesc foarte mult. (aplauze)

 
  Petru Stan - intenția Guvernului Tăriceanu de a schimba Lega fondului funciar. Aplicarea nemotivată a restitutio in integrum;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Eu vă mulțumesc, domnule senator, și invit acum la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular România Mare, pe domnul senator Petru Stan.

   

Domnul Petru Stan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se referă la intenția Guvernului de a schimba legile Fondului funciar și în special la "restitutio in integrum" a proprietăților funciar.

De la bun început vreau să vă comunic că această lege "restitutio in integrum" nu este o condiție a aderării României la Uniunea Europeană. Aplicarea acestui deziderat al domnului ministru Fluture și a unor cercuri de interese potrivnice statului român în Transilvania, de altfel, și în întreaga țară nu este realizabil, chiar dacă urmașii grofilor unguri se străduiesc să intre în posesia unor documente care să ateste acest lucru.

O să vă dovedesc acest lucru pe bază de documente concrete.

Prin reforma agrară din 1921 au fost împroprietăriți în Ardealul de Nord 228.000 țărani român și 82.630 țărani unguri.

Exproprierea moșierilor unguri s-a făcut în virtutea acelorași legi ca și în Regat, și ei au fost despăgubiți de statul român cu 1.500 lei pentru fiecare iugăr, ceea ce era o sumă mare de bani pentru acea vreme.

Pe lângă terenul expropriat pe parcursul a 20 de ani (1921-1940), proprietarii de moșii au vândut, nesiliți de nimeni, terenuri agricole și păduri unor comunități rurale și unor țărani individuali.

După Dictatul de la Viena, o acută problemă cu care s-a confruntat regimul hortyst a fost cea referitoare la revizuirea Reformei agrare românești din anul 1921. Moșierii unguri, unii plecați în Ungaria, după Marea Unire, alții rămași în Ardeal, au cerut să intre imediat în posesia fostelor lor terenuri.

Potrivit ideii că "al cui este pământul al acestuia este țara", a fost emisă Ordonanța nr.9370 din 25.12.1940, pusă în aplicare de Guvernul maghiar în ianuarie și februarie 1941.

Potrivit acestei ordonanțe,orice proprietar poate fi declarat "rău gospodar" și proprietatea se confiscă.

Conform ordonanței, moșierii unguri au deschis procese împotriva țăranilor români, pentru a dobândi pământurile pe care le vânduseră de bunăvoie. Astfel că toate actele încheiate între vânzător și cumpărător au fost anulate și considerate ca "păgubind pe vânzător". Numai în județul Sălaj au fost atacate în justiție 35.000 de contrate de vânzare-cumpărare.

Iată, domnilor senatori, de ce U.D.M.R.-ul a insistat să instaleze în fruntea Agenției Domeniilor Statului și la Oficiile de Cadastru din județele din Ardeal reprezentanți ai U.D.M.R.-ului. Probabil că o serie de acte vor fi îndosite, iar unele au fost subtilizate.

Am să vă rețin atenția doar cu câteva procese ale țăranilor români din Sălaj cu baronii, grofii și conții unguri.

  • moșierul Czell Beno - tatăl lui Czell Laurențiu Benianim, actualmente pus în posesie cu 50 de hectare de teren agricol în hotarul Zalăului și al Crișenilor, a făcut uz de ordonanța amintită sub titlul procesului "Repararea pagubelor pricinuite de reforma agrară românească", țăranii români au fost considerați răi gospodari. În proces sunt chemate 83 de familii din Crișeni care au cumpărat, în anul 1938, de la Czell, 61 de iugăre.
  • În comuna Gârbou, 237 de țărani au fost târâți în judecată de baronul Jozsika Janoș, fost prefect al județului Someș. Ei au fost dați în judecată, cerându-li-se 3.663.000 lei, plus despăgubirile de teren, pentru pământul vândut de baron, prin bună înțelegere, la 15 octombrie 1938. La Judecătoria din Jibou au fost intentate de grofii locali Teleki și Beldy 839 de procese pentru despăgubiri ori restituiri de terenuri, târând în procese 1.875 de pârâți.
  • Moșierul Tuzes Todor, din Gârbou, a primit de la autoritățile din acea vreme ale județului 45 de iugăre de pășune din suprafețele atribuite, prin reforma agrară, țăranilor din Chechiș, comuna Bălan. În zona Ip, Marca, Supurul de Jos, pădurea cu care fuseseră împroprietăriți țăranii la reforma agrară a fost trecută în prima fază în proprietatea statului maghiar, ca în aprilie 1944 să fie dată contelui Karolyi Istvan.

Vă mai redau un articol din acea ordonanță. Actul juridic, în intervalul de la 22 octombrie 1918, până în 1940, prin care se înstrăinează un imobil situat în partea nealipită, deci Transilvania, poate fi atacat și se poate intenta acțiune de radiere a inscripțiunii în Cartea funciară.

Ca efect al acestui articol de lege a guvernului ungur o sumedenie de imobile și proprietăți ale românilor au fost confiscate. Sute de familii au fost izgonite din casele lor și puse pe drumuri.

Iată de ce Legea privind restituirea caselor naționalizate în Ardeal nu se potrivește, cum nu se potrivește nicăieri în țară. Sunt cazuri în care unii, foști proprietari, au primit 6-7 apartamente, împreună cu familia lor, și acum revendică un imobil vechi.

Această lege de "restitutio in integrum" va da agricultura și economia României în urmă cu 20 de ani. Procesele vor fi cu milioanele, nu cu miile ca acum. Vor fi trei milioane. Și o să vă spun altădată de ce. Și ne va face să-l regretăm și pe fostul ministru electronist al agriculturii, Ioan Avram Mureșan. Toate marile exploatații, mici și mijlocii, vor avea de suferit, dacă nu, chiar vor dispărea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Nemeth Csaba - modificarea Legii nr. 309/2002;

Invit acum la microfon pe domnul senator Nemeth Csaba, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Nemeth Csaba:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Din cuprinsul Legii nr.309/2002 rezultă că beneficiază de drepturile conferite de aceasta numai persoanele care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției generale a serviciului muncii (DGSM), în perioada 1950-1961. În acești ani, DGSM, înființat la 14 ianuarie 1950, în cadrul Ministerului Construcțiilor și trecut cu data de 14 ianuarie 1956 în cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, nu a fost singura structură în care tinerii încorporați au efectuat stagiul militar în unități de muncă. Unități similare au funcționat și în subordinea altor ministere, cum au fost Ministerul Forțelor Armate și Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor.

Cu toate că, prin Convenția nr.29 din 1930 a Organizației Internaționale a Muncii, s-a interzis munca forțată, în cadrul acestor unități de muncă s-a operat cu o serie de metode tipice ale muncii forțate.

Tinerii care au efectuat stagiul militar în cadrul unităților de muncă au fost obligați să lucreze, prestând munci, activități care nu au avut nimic comun cu instruirea militară.

Soldații din aceste unități au fost selecționați la muncă pe criterii politice la comisariatele militare raionale, în primul rând, tineri cu o origine socială nesănătoasă.

Pentru munca forțată prestată în aceleași condiții, în aceeași perioadă, este drept și echitabil acordarea acelorași drepturi prin lege.

Conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 24 ianuarie 2004, citez, "În caz contrar s-ar ajunge la situații inechitabile de recompensare parțială doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiții identice și care datorită unor împrejurări ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unităților militare beneficiază de un tratament diferit".

În acest context, nu prezintă puțină importanță faptul că în anii `50 numitorul comun al acestor unități de muncă a fost 165, ca număr de specialitate militară, având doar administrații diferite.

În concluzie, consider că sunt întemeiate și juste inițiativele legislative privind modificarea Legii nr.309/2002, ca de prevederile ei să beneficieze și persoanele care au efectuat stagiul militar în cadrul unităților de muncă, în perioada 1950-1961, altele decât detașamentele de muncă din cadrul D.G.S.M.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Gheorghe David - 8 aprilie - Ziua internațională a rromilor - inserția socială a rromilor;

Îl invit acum la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL-PD.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Materialul pe care am dorit să-l prezint l-am rezumat, pentru că au fost multe luări de cuvânt și, ca să câștigăm timp, aș vrea să amintesc faptul că, pe data de 8 aprilie, se va sărbători Ziua internațională a rromilor, astfel că am să prezint câteva aspecte privind situația actuală a acestora din țara noastră.

Deși numărul populației de etnie rromă consemnat oficial prin ultimul recensământ este de 539.000 de suflete, se recunoaște, unanim, și faptul că numărul lor este considerabil mai mare. Și aceasta dintr-un motiv cât se poate de întemeiat.

Potrivit legilor, orice cetățean român își poate declara apartenența la naționalitatea pe care și-o dorește. În cea mai mare parte a lor au ales să fie români, ceea ce mi se pare firesc.

De aceste particularități trebuie să se țină seama la întocmirea proiectelor de inserție socială. Ceea ce ei au în comun este faptul că sunt reprezentați în procente disproporționat de mari în toate categoriile sociale defavorizate: în rândul celor lipsiți de mijloace materiale, al persoanelor necalificate, al celor fără educație sau cu pregătire școlară sumară, provenind din familii numeroase, foarte mulți dintre ei nu dețin documente de identitate, nu au un domiciliu stabil, ba chiar nu-și pot dovedi cetățenia.

Rromii au dificultăți majore în îndeplinirea condițiilor impuse de normele de protecție socială. Obligați, mai des decât alte grupuri, să se mute dintr-un loc într-altul, în căutarea mijloacelor de subzistență, ei obțin și păstrează mai greu documentele de identitate.

Uneori, autoritățile locale consideră așezările rromilor, situate, de obicei, la periferia localităților, temporare, chiar dacă ele există de zeci de ani, motiv pentru care le refuză consfințirea prin acte a domiciliului stabil.

Nerecunoașterea domiciliului în care ei trăiesc "de facto" blochează sau sporește dificultatea accesului la ajutoarele sociale și asistență medicală.

Sintetizând, considerăm că prioritățile ce se cer a fi avute în vedere pentru integrarea acestei etnii în mediul social sunt: sărăcia, ignoranța, rata mare a mortalității și analfabetismul, accesul nestingherit la asigurările de sănătate, lipsa unei protecții sociale eficiente, îndeosebi a copiilor și a femeilor.

Succesul unor astfel de demersuri nu poate fi cel pe măsura așteptărilor, decât prin conștientizarea în rândul comunității a faptului că și acesteia îi revin responsabilități, cel puțin egale.

Datorită faptului că secole de-a rândul au fost marginalizați, în străfundurile ființei lor dăinuie și astăzi convingerea că ei nu pot fi acceptați de societate, altfel decât ca o entitate pentru care drepturile sunt privilegiul exclusiv al majorității.

Perpetuarea acestei convingeri a fost posibilă și datorită faptului că, nici după legea prin care au fost declarați egali în drepturi, nu s-a făcut aproape nimic, pentru a le fi înlocuită prin valori comune situația la temelia drepturilor cetățenești.

Din aceste motive, comunitatea rromă a evoluat aproape distinct prin conservarea tradițiilor, printr-o exprimare profesională în nișe care le particularizează apartenența: fierari, bijutieri ambulanți, căldărari, cărămidari etc. practicate pe cât posibil la periferia legilor, dar și prin acceptarea ca pe o fatalitate a faptului că ea nu poate fi guvernată decât din interior prin cutume de nezdruncinat.

In acest sens, sunt de notorietate regatele și imperiile cărora se declara a le fi supuși. Ba mai mult, ar mai fi de amintit și organizațiile internaționale, anume constituite să reprezinte comunitatea romilor în dialogurile cu forurile mondiale din structurile Națiunilor Unite .

Având în vedere toate aceste aspecte, considerăm necesară inițierea unor programe coerente în educație, sănătate, ocuparea forței de munca și locuințe sociale.

Aș vrea să amintesc în câteva cuvinte doar importanța educației în ansamblul preocupărilor de inserție socială a rromilor.

Este pe deplin demonstrat că formarea deprinderilor și a trăsăturilor de caracter se realizează în primii ani de viață ai individului.

In afara familiei, un rol, cel puțin egal ca importanță îl are școala și mediul social în care acesta trăiește.

Fără a intra în amănunte, din informațiile pe care le deținem, ne-am putut da seama că imediat după cel de-al doilea război mondial in Germania vestica, a fost elaborat un program de inserție a rromilor, atâția câți au mai rămas în urma furiei rasiste.

La baza acesteia a stat școlarizarea copiilor și integrarea acestora fără nici o discriminare, în toate structurile educaționale.

S-a pornit de la convingerea că este mult mai dificil să modelezi un individ ajuns la vârsta maturității, decât un copil. Altfel spus, s-a avut în vedere un program de desfășurare pe termen lung, iar rezultatele au fost cele scontate.

Pe de altă parte, în paralel au fost promovate acte normative de eliminare a oricărei discriminări.

Deși există un cadrul legal de acțiune în zece domenii sectoriale, rapoartele privind implementarea acestora sunt descurajatoare.

Principalele cauze care blochează aplicarea legislației actuale, am să le prezint cu altă ocazie, și aș vrea să mă rezum la final că această succintă prezentare a situației actuale a rromilor din țara noastră, în care ne-am permis să venim și cu sugestii menite să dea consistență activității noastre, este comună și celor din Banat, bineînțeles, cu nuanțele care o particularizează.

Nu negăm existența rromilor extrem de bogați, în cea mai mare parte a lor buni parteneri de afaceri ai unor baroni locali, realitate care și ea ne justifică dreptul exprimării protestului formulat de grupul de lucru format din mai multe organizații ale rromilor din județul Timiș prilejuit de Ziua internațională a rromilor, celebrată în fiecare an pe data de 8 aprilie. Prin el este condamnată atitudinea cinică a multora dintre politicienii care s-au perindat la guvernare față de soarta acestei etnii, împotriva îmbogățiților peste noapte, inclusiv a celor proveniți din aceeași etnie, fiind totodată exprimată speranța că actuala guvernare, prin programele sale enunțate în campania electorală și prin acțiunile deja întreprinse, va izbuti să le redea demnitatea de cetățeni egali în drepturi și îndatoriri de care se bucură toți cetățenii Românei.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
  Doina Silistru - soluționarea problemelor vitale ale cercetării științifice, în general, și ale cercetării din agricultură, în special;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Gheorghe David și o invit la microfon pe doamna Silistru Doina, din partea Grupului parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Doina Silistru:

Stimați colegi,

Această declarație politică se vrea a fi un strigăt de disperarea cercetătorilor din România pentru a fi auziți de cei în drept a soluționa probele vitale pentru cercetare științifică în general, și pentru cercetarea din agricultură, în special.

În viitorul apropiat, subdezvoltarea cercetării științifice in România va determina plata unui tribut insuportabil pentru țară. Fără cercetare, noi și urmașii noștri vom cumpăra progresul științific și tehnic, vom fi datori pe viață celor care fac cercetare, celor care au capacitatea să înțeleagă că la baza progresului unei societăți, în concurență cu alte societăți, stă gândirea vie și activă din instituții special organizate și sprijinite sistematic de către stat.

Cercetarea științifică națională se constituie pe temeiul cercetării în sistem pe termen lung, mediu și scurt, are obiective complexe și formează oameni și colective de cercetare.

Obiectivele cercetării în unități de stat au valoare strategică și nu trebuie expuse riscului privatizării. Finanțarea de la buget a cercetării științifice naționale este o cerință obiectivă în interesul țării.

Constituția României la art.134 punctul 2 alin. c,d,e, f prevede intervenția statului pentru stimularea cercetării științifice naționale.

In prezent, condițiile de cercetare din România nu numai că nu sunt stimulative, dar nu asigură nici supraviețuirea acesteia.

Exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național, nici o resursă naturală nu ar trebui neglijată, inclusiv resursele de inteligență, care reprezintă o componentă a patrimoniului național.

Refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic. Cercetarea din multe domnii și in special cea din biologie, agricultură, zootehnie și silvicultură poate avea o contribuție hotărâtoare în acest sens.

O altă intervenție a statului ar trebui să fie pentru crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, cercetarea agricolă influențează cantitatea, calitatea, costul producției agricole și implicit, bunăstarea populației acestei țări.

Cercetarea științifică necesită un potențial uman și tehnico-material, care trebuie ocrotit și care trebuie să depășească sistematic nivelul critic.

Pretutindeni în lume, unitățile de cercetare științifică sunt necondiționat susținute de la buget, din care trebuie să se acopere salariile, cheltuielile materiale și investițiile.

Când nu atinge un potențial critic uman și tehnico-material, cercetarea produce puține rezultate științifice, nu formează cadre de cercetare, pierde tinerii cercetători și intră în declin.

Paradoxal, deși este motorul dezvoltării societății umane, cercetarea științifică poate să pară inutilă, finanțarea subcritică și întârziată, centralismul birocratic și distrugerea autonomiei științifice acționează sinergic în a discredita cercetarea.

Fără bani, organizată birocratic și fără autonomie, cercetarea poate pieri fără ca cei mai mulți dintre oameni să observe acest lucru.

Se vorbește de câțiva ani buni despre reorganizarea cercetării științifice din domeniul agricol. Din păcate de cele mai multe ori se vorbește despre o reorganizare instituțională și patrimonială, dar, de fapt, considerăm că cel mai important ar fi să se vorbească de o reconsiderare conceptuală a rolului cercetării științifice agricole în perspectiva dezvoltării viitoare a țării noastre.

Agricultura din țara noastră a ajuns să fie foarte diferită de cea din țările Uniunii Europene în ceea ce privește modul de organizare, dotare tehnică, nivel de producție, și mai ales a capacității de a asimila progresele care se pot realiza prin contribuția cercetării științifice.

Practic, pentru a ajunge la un nivel apropiat de țările cu care vom intra, vrând-nevrând, în competiție și pentru a asimila acquis-ul comunitar, nu este nevoie numai de dorință și de entuziasm, ci mai ales de studierea cu răbdare și pricepere a ceea ce se întâmplă în majoritatea țărilor Uniunii Europene, ca și de un efort de gândire pentru a înțelege și a adapta măsurile benefice la specificul țării noastre.

În acest demers, informația științifică și tehnică este nu numai necesară, dar și indispensabilă poate contribui la asigurarea viitorului țării, dar până în prezent acest lucru se pare că nu s-a înțeles. Abandonarea unităților de cercetare din punct de vedere financiar pledează în acest sens.

Cercetarea din agricultură este într-o stare dezastruoasă caracterizată prin absența unei legi corecte și unitare a cercetării științifice care să confere același statut pentru toate domniile de cercetare agricole și neagricole.

Fonduri de cercetare și de investiții mult prea mici, ceea ce a determinat reducerea potențialului uman de cercetare, reducerea cheltuielilor materiale, învechirea totală a bazei materiale și reducerea activității de cercetare, salarii mici, diminuate, date din când în când sau deloc, în discordanță cu gradul de calificare și importanța socială a activității de cercetare științifică, ceea ce a determinat plecarea sistematică a cadrelor din cercetare.

Probabil, suntem unica țară din lume în care doctori în știință, cercetători atestați au ajuns în stare de șomaj.

Imposibilitatea documentării, a specializării în țări avansate din punct de vedere științific, a participării la manifestări științifice internaționale, a realizării de abonamente la publicații importante de specialitate și altele.

Fondurile alocate cercetării au fost diminuate sistematic an de an, ignorându-se cu bunăștiință cursul inflaționist al monedei naționale.

Culmea acestui sistem a fost soluția de a da cercetării în loc de buget direct, buget indirect prin proiecte, mai exact un pumn de bani pentru toți cercetătorii pe principiul că decât să se plângă cercetarea de lipsa fondurilor, mai bine să se reproșeze cercetătorilor că nu sunt capabili să câștige proiecte care, oricum avea un mediu, o șansă aproape nulă și la discreția licitatorilor.

Fondurile bugetare sunt canalizate prin sistemul birocratic al proiectelor, astfel încât intermediari care nu au nici o legătură cu cercetarea dintr-un anumit profil, să drămuiască în fel și chip fondurile de cercetare.

În acest mod se evită finanțarea sistematică și controlabilă a unităților de cercetare și a programelor lor de cercetare, preferându-se o finanțarea haotică cu multe portițe, care lasă deschisă calea corupției și degradării cercetării.

Cercetare prin proiecte are caracter ocazional, este incompatibilă cu cercetarea sistemică și cu formarea colectivelor de cercetare, nu poate să asigure masa critică a potențialului de cercetare uman și tehnico-material.

Ministerul Educației și Cercetării are prea multe grade de libertate în distribuirea fondurilor de cercetare, ceea ce poate permite abuzuri.

Fără a nega rolul Ministerului Educației și Cercetării, cercetarea destinată unui anumit domeniu trebuie să se afle în relații de reciprocitate cu ministerul de același profil.

Cercetarea ia act de problemele curente de soluționat, identificate de ministerul de profil și prezintă acesteia rezultatele științifice care conduc la rezultate practice importante.

Ministerul de profil poate să înțeleagă mai corect și complet cerințele financiare ale cercetării din același domeniu.

Aceasta nu are și nu trebuie să aibă legătură cu autonomia științifică pe care institutele de cercetare trebuie să o aibă. Fiecare institut de cercetare trebuie să gestioneze în mod autonom un program de cercetare pe bază de buget. (Discuții în sală.)

V-aș ruga foarte mult!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, liniște în sală să putem asculta declarațiile politice.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Eu am foarte multă decență și ascult pe toată lumea care este la tribună, vă rog să faceți același lucru și dumneavoastră.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, continuați doamna senator.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Dacă nu, puteți ieși!

Fiecare institut de cercetare trebuie să gestioneze în mod autonom un program de cercetare pe bază de buget. Fiecare minister trebuie să lupte pentru ca cercetarea din profilul său să devină puternică, ceea ce garantează calitatea și caracterul efectiv al cercetării.

Pentru fiecare domeniu de importanță națională trebuie să existe un institut național.

Prin nefinanțarea cercetării științifice se realizează de fapt un proces de involuție a agriculturii românești de mâine.

Cea mai economică subvenționare în agricultură este cea a formării de cunoștințe și difuzarea acestora către producători. Se consideră că o unitate monetară cheltuită pentru cercetarea științifică în agricultură, revine în raport de 1-10 până la 1/20 prin creșterea producției agricole.

Fiecare bucată de pământ este o porțiune din patrimoniul țării și ea trebuie să producă mai mult decât în prezent. Se consideră adesea că productivitatea muncii trebuie realizată prin creșterea suprafețelor exploatațiilor. Fără a ne da acest sfat trebuie avut în vedere că prin îmbunătățirea cultivării pământului și a creșterii animalelor se pot obține rezultate mult mai bune, mai ales în condițiile actuale.

Din acest motiv este o cerință stringentă de noi cunoștințe în domeniul producției agrozootehnice, de adaptarea acestora la specificul ecologic și social și de difuzare spre producători, indiferent de mărimea exploatației.

Informația științifică din agricultură este o resursă infinită și continuu perfectibilă, producerea ei trebuie să fie continuă și să se facă în instituite specializate de cercetare agricolă care au în structura lor echipe de cercetare specializate pe anumite domenii ale științei.

Cu cât aceste echipe de cercetare sunt mai puternice, cu atât un institut este mai valoros din punct de vedere științific.

În contrast cu ceea ce se întâmplă în țările Uniunii Europene, la noi fondurile utilizate pentru cercetarea științifică din agricultură sunt egale cu cele ce se alocă în aceste țări la un institut de 10 - 15 cercetători.

La noi se cheltuiește pentru fiecare cercetător aproximativ 1 -1,5% din cât se cheltuiește în țările dezvoltate ale Uniunii Europene.

În aceste condiții mai putem fi competitivi cu ei?

La fel ca armata, sănătatea, educația, agricultura și mediul, cercetarea științifică reprezintă un domeniu de interes național cu valoare strategică care merită să fie tratat separat și cu maximă seriozitate până nu va fi prea târziu.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
  Viorel Arion - situația dramatică a economiei județului Hunedoara;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu doamnei senator Silistru Doina și invit la microfon pe domnul senator Viorel Arion din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Fără îndoială că mulți dintre dumneavoastră ați avut ocazia să treceți de multe ori prin județul Hunedoara străjuit de înălțimile Munților Retezat, cu zone naturale de o frumusețe neobișnuită, Țara Moților, Țara Hațegului, pârtiile de schi de pe Parâng, de la Straja, străbătut de molcoma Vale a Mureșului, județul Hunedoare este poate cel mai dăruit de Dumnezeu din această perspectivă, dar economic este printre cele mai vitregite.

Ținut mulți ani sub imperiul industriei extractive și al celei siderurgice, județul Hunedoara a fost nevoit să plătească din plin tributul unor restructurări dureroase, tribut adus dezvoltării moderne a economiei românești.

Cu Hunedoara a începute acest proces de restructurare în România, și, se pare, tot cu Hunedoara se va încheia.,

Vă aduceți aminte de vreme când, aproape cinic, presa înlocuise numele Văii Jiului cu Jealea Viului și, cu tristețe spun, expresia a devenit mai actuală ca niciodată.

În Valea Jiului, cu mii de oameni sub pragul sărăciei și fără locuri de muncă, nici speranța nu mai are loc în mintea și sufletul locuitorilor zonei. La fel în Municipiul Hunedoara, în Călan, în Brad, zeci de mii de mineri, oțelari, furnaliști, topitori, cocsari, își așteaptă zi de zi soțiile să se întoarcă de la serviciu cu o pâine sau o bucată de salam.

Situația va deveni și mai dramatică în vara acestui an când alte câteva mii de hunedoreni vor ieși din plățile compensatorii fără să aibă măcar speranța unui posibil loc de muncă. Asemenea Cenușăresei din poveste, județul Hunedoara pare condamnat la sărăcie. Asemenea Cenușăresei din poveste, județul Hunedoara poartă aceleași veșminte ponosite de 15 ani. La fel, Cenușăreasa României nu a mai avut loc de mult la o masă omenească.

Toate aceste gânduri mi-au revenit parcă mai dureros după ce am aflat din presă de o inițiativă a distinsului nostru coleg, domnul Gheorghe Funar.

Este vorba despre constituirea unui grup de lobby pentru a "determina Președinția și Guvernul să aibă o altă atitudine referitoare la Autostrada Transilvania".

Inițiativa este lăudabilă și probabil alegătorii din județul Cluj vor ține seama de ea atunci când vor fi din nou chemați la urme să decidă cine îi va reprezenta în viitorul Parlament. Ea este însă corectă atâta vreme cât nu afectează interesele altor județe care nu se află în fericita ipostază de a fi posibilii beneficiari ai acestei acțiuni, dacă demersul va avea finalul dorit de inițiatori.

Reprezint județul Hunedoara, județ care în ipostaza în care autostrada va urma traseul dorit de domnul Funar și colegii de lobby ai domniei-sale va fi din nou frustrat poate de ultima șansă de a spera la o relansare economică.

Vreau să fiu bine înțeles. Nu am nimic împotriva inițiativei domnului Funar, care, repet, este lăudabilă. Dar nu pot fi de acord cu argumentele folosite de reprezentanții acestui grup de lobby. Am să amintesc doar unul. Citez: "Din punct de vedere al interesului economic, și pentru județele din Moldova este mai convenabilă această autostradă decât Coridorul IV".

Acțiunea domnului Funar ar fi lăudabilă dacă nu s-ar dovedi și una egoistă, de excludere. Plecând de la ipoteza că nu există decât un loc la masă, se merge pe varianta nu contează cine e mai flămând, ridică-te tu ca să mă așez eu.

Vreau să reamintesc distinșilor noștri colegi că și Coridorul IV slujește interesele economice ale multor români, ale multor zone cu potențial, dar fără o infrastructură puternică.

Profit de acest moment pentru a face un apel către colegii parlamentari din județele Argeș , Dâmbovița, Vâlcea, Sibiu, Alba, Hunedoara, Timiș, Arad și județele limitrofe de a constitui și noi un grup de lobby în favoarea Coridorului IV.

Vă rog să remarcați, stimați colegi, că și în județele amintite există interese economice de mare importanță pentru România și, că, poate cu excepția județului Timiș, economiile acestor zone cu potențial sunt în suferință și au nevoie de o infrastructură de tip european pentru a se dezvolta. Între ele, județul Hunedoara este de departe județul cel mai afectat economic și totodată cel care are nevoie ca de aer de această autostradă.

Doamnelor și domnilor senatori,

Doamnelor și domnilor guvernanți,

O țară cu cenușărese este o țară fără viitor, fără demnitate. Cenușăreasa României suferă de prea multă vreme de foame. Exclusă de la toate festinurile tranziției, trage să moară, așa încât vă rog, pentru prima oară, faceți-i vă rog un loc la masă. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
  Corina Crețu - In memoriam - Papa Ioan Paul al II-lea; - nevoia de solidaritate națională în cazul răpirii celor trei ziariști români în Irak;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Viorel Arion și invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe doamna senator Corina Crețu. Aveți cuvântul!

   

Doamna Corina Crețu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Deși s-a epuizat acest subiect, iar tema propriu-zisă a declarației mele politice este alta, doresc să încep și eu această intervenție prin a aduce un omagiu Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea , a cărui trecere în neființă, așa cum s-a spus de la această tribună în cuvinte atât de emoționante, ne-a întristat pe toți și a cărui viață ne-a fost și ne va fi un exemplu de dăruire și de slujire cu devotament a umanității, a oamenilor în general.

Sunt convinsă, de altfel, că noi, românii, am ocupat un loc special în inima Sanctității Sale și aș vrea să spun că vizita sa în România a fost rodul multor ani de eforturi, eforturi care au început practic odată cu lansarea invitației oficiale de către fostul președinte al României, domnul Ion Iliescu, în 1991, care a avut de-a lungul celor două mandate ale sale mai multe întrevederi -am sentimentul că 7 vizite oficiale - iar construirea acestei relații speciale între România și Vatican a permis normalizarea și intensificarea dialogului între cele două Biserici.

Ceea ce aș vrea să spun este doar că prin viața sa, prin faptele sale, Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea va rămâne cu siguranță nu doar în istorie, ci și, mai ales, în mintea, în inima și în sufletul nostru.

Voi trece acum la subiectul propriu-zis al declarației mele politice, despre care am vorbit și săptămâna trecută, care nu are legătură directă cu ceea ce am spus mai înainte, dar are legătură cu spiritul de solidaritate care ar fi trebuit să ne caracterizeze și ar trebui să ne caracterizeze ca oameni, ca societate, ca națiune în general.

Este vorba despre dispariția sau răpirea celor trei ziariști români, un subiect dureros și extrem de important.

Spuneam, săptămâna trecută, că acest eveniment poate genera o adevărată traumă colectivă și, din păcate, trebuie să recunosc că m-am înșelat. Și cred că dacă un asemenea eveniment și o asemenea tragedie nu poate mișca societatea românească, eu nu știu ce ne mai poate scoate din amorțeală și apatie.

Aș vrea să vă mărturisesc sincer că nu mă așteptam la o asemenea reacție, nu mă așteptam ca după primele relatări, după primele zile, să sărim de la un subiect la altul, după primele zile să asistăm la această tratare senzaționalistă și conspiraționistă a acestui subiect, pentru ca acum, practic, acest subiect să fie tratat ca fapt divers, sau, și mai rău, să fie ignorat cu desăvârșire.

Am solicitat să iau cuvântul pentru a declara încă o dată că nu i-am uitat pe ziariștii care se află acum în Irak și că soarta ziariștilor români dispăruți în Irak ne îngrijorează tot mai mult.

Ne-am fi așteptat ca în locul unei tăceri asurzitoare din partea autorităților, tăcere chiar periculoasă pentru că alimentează cele mai aberante zvonuri, ne-am fi așteptat să avem parte de un dialog cu toate instituțiile statului român implicate în gestionarea acestei crize. Noi nu am cerut detalii, dar ne așteptam la un răspuns la multele întrebări pertinente care s-au pus nu numai în această sală, ci și în mediile de informare, dar mai ales pe care și le pun cetățenii României. Eu aș vrea să fim bine înțeleși. Nimeni nu solicită secrete de stat sau date confidențiale, dar să facem diferența între discreție, confidențialitate și solidaritate umană și eu cred că noi nu trebuie să avem rețineri pentru a ne exprima solidaritatea, emoția, îngrijorarea și dorința noastră ca cei trei ziariști să fie eliberați.

Vorbeam, săptămâna trecută, de experiența italiană. Eu cred că un factor important care a contribuit la eliberarea ziaristei italiene a fost acea emoție colectivă a cetățenilor Italiei și, nu în ultimul rând, a oamenilor politici din Italia.

Zariștii din Iași au organizat ieri un marș de solidaritate cu cei trei ziariști și eu vreau să-i felicit de la această tribună pentru că astfel am arătat lumii întregi că mai putem avea emoții și că suntem oameni. După cum vreau să felicit Clubul Român de Presă.

Vreau să vă spun că Internetul este plin de mesaje de solidaritate adresate din toate colțurile lumii, de la Bruxelles, de la Roma, de pe toate continentele, dar cu nici un mesaj de la București. Și așa ceva eu nu cred că este în ordine.

Ne-am fi așteptat ca șeful statului român să se adreseze națiunii în mod direct în legătură cu un subiect atât de important cu un mesaj de solidaritate și de responsabilitate.

Ne-am fi așteptat ca acesta să invite la Cotroceni pentru consultări pe liderii partidelor politice parlamentare pentru a construi un consens politic în ipoteza unor revendicări care ar putea privi implicarea noastră în Irak.

Eu știu că am fost criticată pentru intervenția de săptămâna trecută, dar îmi mențin convingerea mea personală că dacă Administrația Prezidențială ar fi înlesnit călătoria cu avionul prezidențial a celor trei ziariști, așa cum s-a procedat în ultimii 15 ani, poate că această tragedie ar fi fost evitată.. Mi s-a răspuns în presă că cei trei ziariști au ajuns de fapt în Irak cu trei zile înainte. Păi, au ajuns în Irak cu trei zile înainte tocmai pentru că au vrut să prindă vizita oficială a președintelui statului în Irak.

Din sală, din partea Alianței "Dreptate și Adevăr PNL-PD": De unde știau de vizită?

 
   

Doamna Corina Crețu:

Poftim?

Din sală, din partea Alianței "Dreptate și Adevăr PNL-PD": De unde știau de vizită?

 
   

Doamna Corina Crețu:

Știau de vizita în Irak. Și s-au dus special ca să prindă ... și ce dovadă mai mare vreți...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am rugămintea la doamna senator să nu intre în polemică cu sala și din partea dumneavoastră, stimați colegi, am rugămintea să ascultăm...

 
   

Doamna Corina Crețu:

Mă scuzați. Un singur lucru aș vrea să spun...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu mai sunt decât două minute, oricum. Vă rog să avem răbdare.

 
   

Doamna Corina Crețu:

În aceste două minute aș vrea doar să spun că eu nu cred că există dovadă mai mare pentru faptul că ei s-au dus pentru acest scop acolo decât faptul că săracii de ei nu au apucat să transmită la postul de televiziune decât relatări despre vizita președintelui statului în Irak.

În fine, doresc să revin asupra propunerii pe care am făcut-o în precedenta mea intervenție și propun încă o dată formularea unui Apel al Parlamentului României către Parlamentul Irakului, nou ales, pentru ca oamenii politici irakieni să-și folosească influența și autoritatea lor în găsirea unei soluții civilizate pentru criza ostaticilor români. În rest, eu cred că acest subiect, repet, trebuie să fie o prioritate națională, în primul rând din partea instituțiilor statului, a oamenilor politici, a ziariștilor, a asociațiilor neguvernamentale, a Bisericii care au datoria să facă toate eforturile pentru eliberarea celor trei ziariști români.

Și dacă tot această sesiune a început prin evocarea rolului Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea și a vieții sale, aș vrea să vă reamintesc că ultimul său mesaj a fost tocmai acesta, faptul că solidaritatea umană, dragostea este până la urmă ultimul lucru care contează și eu cred că acest lucru este singurul lucru care ne poate uni și în această suferință putem să ne unim eforturile și putem, ca instituții ale statului, să facem tot ceea ce depinde de noi, să nu ne ascundem sub aceste cuvinte: discreție, confidențialitate. Eu cred că emoțiile ni le putem arăta și solidaritatea umană o putem manifesta. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc doamnei senator Corina Crețu pentru intervenție și vă informez că, cu această intervenție, s-a epuizat timpul de 30 de minute acordat Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

 
  Szabo Karoly Ferenc - neconstituționalitatea unei prevederi din Legea nr. 463/2001 privind reglementarea activităților în sectorul gazelor naturale;

Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România

   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În urmă cu circa 6 luni, deci în trecuta legislatură, spre sfârșitul ei, am avut ocazia de la această tribună să fac o declarație politică rămasă fără un ecou deosebit, din păcate, dar asupra căreia cred că acum, după ce au intervenit anumite schimbări nu numai în ceea ce privește firma, nu numai în ceea ce privește denumirea și steagul sau insigna partidelor din Guvern, ci și în ceea ce privește convingerile parlamentarilor și ale membrilor Executivului în legătură cu chestiuni fundamentale din Constituție, precum aceea care stipulează că România are economie de piață.

Despre ce este vorba? Nu vreau să repet pe de-a întregul textul din urmă cu 6 luni, dar este vorba de o temă de mare actualitate și care privește una dintre funcțiunile statului în legătură cu economia de piață, într-un domeniu deosebit de important cum este distribuția gazelor naturale către consumatori și aspectele de economie de piață care sunt conexe acestui domeniu. Se cunoaște că în cursul anilor, după ce s-a modificat radical viziunea în legătură cu strategia privitoare la consumul de gaze și în general cu privire la strategia energetică, a apărut o emulație și un interes deosebit pentru lărgirea și amplificarea, mai ales în zonele care în trecut au fost private de acest beneficiu, de gazele naturale, deci cu amplificarea activității în acest domeniu.

Acest lucru a generat anumite inițiative din partea comunităților locale, a cetățenilor și a autorităților administrației publice locale.

Despre ce este vorba? Concomitent cu dezvoltarea sistemului de transport și distribuție, dar, mai ales în sectorul distribuției, al gazelor naturale, datorită limitelor bugetare - să le spunem așa - de înțeles ale acestui domeniu, au apărut eforturi locale care au dus la următoarea stare de fapt: în anumite localități, rețeaua de distribuție a gazelor s-a construit numai și numai din fondurile care au fost generate de către buzunarul cetățenilor. În alte localități, municipalitatea sau - mă rog - autoritățile administrației publice locale au contribuit la acest lucru, iar în alte cazuri, întreprinderile sau companiile interesate în a obține accesul la rețeaua de gaze și a deveni consumator de gaze, din nevoi energetice, de tehnologie, au contribuit și ele.

Prin urmare... (Se declanșează cronometrul.)

Domnule președinte, 5 minute n-au trecut, 3 numai. Vă rog să-mi acordați... acum mă concentrez pe esențial.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Au trecut 4 minute, domnul senator, și vă rog să concluzionați. Mulțumesc.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Da. Esențialul este ca aceste bunuri, aceste active care nu sunt proprietatea ROMGAZ, DISTRIGAZ și, mai apoi, a entităților privatizate sau în curs de privatizare, ci sunt proprietatea cetățenilor sau a municipalităților locale, să fie luate în considerare ca active, ca și contribuție, ca aport de capital în acest business în care se realizează un profit, pentru că distribuirea gazelor naturale este o activitate profitabilă. Dar cei care au investit în această afacere, acum, sunt puși în situația, datorită unei prevederi cinice și cu adânci rădăcini în comunism, a Legii nr. 463/2001 privind reglementarea activităților în sectorul gazelor naturale care prevede - încep să citez - "că pot să cedeze fără plată - cu alte cuvinte să fie naționalizate aceste bunuri realizate din banii altora - către operatorul național, "că nu este altul, chit că sunt mai multe entități și sunt în curs de privatizare.

Atrag atenția onorabilului corp legiuitor, a domniilor voastre că aceasta este o chestiune vitală, nu numai în sensul ca României să-i fie recunoscut statutul de economie de piață și de stat în care proprietatea este respectată, că aceste elemente care constituie, de fapt, proprietate și care trebuie să-și regăsească semnificația în afacerea, în business-ul distribuției gazelor naturale, să fie recunoscute de către acele entități constituite și care ar putea fiecare, la locul ei, printr-un act în justiție, să se constituie ca o parte oponentă operatorilor de gaze față de această prevedere absolut anacronică și cinică a Legii gazelor care prevede ca unică posibilitate preluarea, cu titlu gratuit, a unui bun pentru care altul a investit.

Rog foarte frumos, într-o eventuală inițiativă de modificare a Legii gazelor, să mă sprijiniți în această chestiune și să realizați că și domniile voastre se află în situație similară cu mine și cu oricare alt reprezentant al electoratului, al contribuabilului, al cetățeanului care a investit bani pentru ca să se realizeze o activitate economică și nu se regăsește nicăieri în calitate de acționar sau măcar de parte despăgubită.

Vă mulțumesc și vă cer, încă o dată, scuze pentru că am abuzat de răbdarea dumneavoastră. Mulțumesc pentru extra-time, domnule președinte. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Adrian Mihai Cioroianu - poziția Societății Timișoara față de declarațiile recente ale domnului Ion Iliescu referitoare la Proclamația de la Timișoara din martie 1990; - protest față de modul neprofesionist în care Radio România Actualități a transmis știrile despre decesul Papei Ioan Paul al II-lea;

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Cioroianu din partea Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL-PD, grupul senatorial.

   

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, sunt deosebit de onorat de faptul că voi închide lista vorbitorilor de azi și, în acest spirit, permiteți-mi să încep cu o felicitare dedicată unui adversar politic. Mă refer la domnul Ilie Sârbu.

Sincer, domnia sa... Partidul Social Democrat a avut, la sfârșitul săptămânii trecute, alegeri în județul Timiș. Domnia sa a fost ales la președinția acestei organizații și spuneam foarte serios felicitări pentru acest lucru. Sunt convins că împreună vom face din Timiș un tărâm al luptei politice civilizate și decente.

Acum, trec, practic, la miezul intervenției mele. Cu această ocazie, la Timișoara, adică în Timiș, a fost și președintele Ion Iliescu și mă simt dator, în calitate de membru de onoare al Societății Timișoara, să fac câteva precizări.

Îl văd în sală pe onorabilul nostru coleg liberal, domnul Radu Câmpeanu, care cred că, de asemenea, are idee despre ce-i vorba, ca unul care a fost implicat în aceste evenimente.

Domnia sa, domnul Ion Iliescu spunea că, într-o primă fază, o primă versiune a Proclamației de la Timișoara, din martie 1990, ar fi conținut idei separatiste ale Banatului față de România și față de București, în special. Mă tem că acest lucru nu este adevărat.

Vă prezint, acum, punctul de vedere al societății. A existat o singură variantă a Proclamației de la Timișoara. Evident că nici una n-a conținut acest sâmbure separatist. Acesta, din păcate, a fost, mai curând, o invenție a cronicarului TV Cornelius Roșianu, cel care atunci, în martie 1990, lucra la TVR și a fost cel care a vorbit, pentru prima dată, despre idei separatiste în Proclamația de la Timișoara.

Iarăși, nu este adevărat că președintele Ion Iliescu ar fi intervenit pentru modificarea acestei proclamații.

Ceea ce este adevărat este că, la o săptămână după citirea Proclamației în Piața Operei, un grup de inițiatori și membri ai Societății Timișoara - e vorba de Vasile Popovici, Daniel Vighi, Dorel Nichit și George Șerban, regretatul George Șerban - au venit la București, s-au întâlnit cu președintele Ion Iliescu și au cerut două lucruri: permisiunea să citească Proclamația de la Timișoara la Televiziune și, a doua, ideea de a introduce punctul 8 al Proclamației de la Timișoara în Legea electorală.

Cum o bună parte dintre dumneavoastră poate-și aduc aminte, acest punct 8 a fost dezbătut atunci în CFSN și a fost respins.

Deci acesta-i adevărul, nicidecum ideile separatiste care ar fi animat prima versiune, care n-a existat niciodată, a Proclamației de la Timișoara.

Închei, stimați colegi, printr-un lucru care pe mine m-a stupefiat. Sunt convins că, în măsura în care ați luat cunoștință de el, v-a uimit până peste poate și pe dumneavoastră. În seara de 2 aprilie, în momentul în care, practic, toate posturile de radio și de televiziune publice și private din România și din toată lumea anunțau decesul Sanctității Sale Suveranul Pontif Papa Ioan Paul al II-lea, la Radio România Actualități, în acele momente, avea loc emisiunea "Doctor de inimă albastră" realizată de simpaticul cântăreț de muzică ușoară Cătălin Crișan. Tema emisiunii era ca ascultătorii să dea telefon să spună ce simt în momentul în care le mor bunicii sau părinții. S-a anunțat moartea Suveranului Pontif, pe un fond de muzică de café concert și, din când în când, Cătălin Crișan întreba persoanele care mai sunau: "Ce sentimente vă încearcă acum, la moartea Papei?", oameni care dădeau telefon să spună ce-au simțit ei la moartea bunicilor lor.

Evident că n-avem nimic cu domnul Cătălin Crișan, care este un cântăreț - spuneam - simpatic și apreciat. Poate dânsul este doctor în inimă albastră, dar, în mod evident, nu este un specialist în probleme de religie.

Ce vreau să spun este că, cu o zi înainte, redacția matinală de la Radio Actualități pregătise un grupaj care să fie introdus în momentul în care, din păcate, așteptata veste ar fi apărut pe telexuri. De asemenea, Radio România Actualități avea un om trimis pe teren, la Vatican, să acopere acest eveniment, care a intrat în emisie abia peste câteva ore. La fel, peste câteva ore, Redacția știrilor a difuzat, cu întârziere, reacțiile internaționale importante, de la președintele Bush la premierul Tony Blair și așa mai departe.

Închei, spunându-vă că, personal, sunt foarte nelămurit de ce domnul Viorel Popescu, cel care este director al Societății Române de Radio, a permis o astfel de năstrușnicie. Știu, în calitate de membru al comisiei care se ocupă cu ancheta Societății Române de Radio și a Televiziunii, știu că domnul Șeuleanu este ocupat să se lupte cu cei care-l contestă, din interiorul instituției, din afară, dar, de data aceasta, mie mi se pare că domnul Șeuleanu s-a dovedit totalmente depășit de evenimente și cred că ar fi un motiv pentru noi toți, inclusiv pentru domnia sa, să se gândească la o onorabilă retragere din postul pe care-l ocupă. Mulțumesc mult. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Cioroianu pentru declarația prezentată. Cu această declarație, am încheiat primul punct de pe ordinea de zi, declarațiile politice.

 
  Gheorghe Funar - drept la replică în problema Autostrăzii Transilvania.

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Domnule președinte, dacă-mi permiteți un minut drept la replică, mi-a fost pronunțat numele.

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul Funar, vă rog !

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, mi-a fost pomenit de vreo 3 ori numele de către un reprezentant al Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL-PD și sunt nevoit să intervin cu o foarte succintă replică.

Aș vrea să menționez și să vă reamintesc faptul că Partidul România Mare și președintele partidului, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, s-au pronunțat pentru respectarea legii în ceea ce privește Autostrada Transilvania. Colegii mei au criticat, ori de câte ori au avut ocazia, faptul că s-a încălcat legea și lucrările la autostradă au fost încredințate direct firmei americane Bechtel prin Ordonanța de urgență nr.120/2003. Ulterior, în Parlament, majoritatea PSD - UDMR a adoptat Legea nr.32/2004. Ca urmare, se ajunge la o creștere a costului lucrărilor de două până la trei ori față de costul lucrărilor similare din țările vecine, realizate însă de alte firme.

Aș vrea să le fac cunoscut colegilor senatori din partea Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL-PD faptul că, în programul Guvernului Tăriceanu este înscrisă finalizarea lucrărilor la Autostrada Transilvania și, de asemenea, finalizarea lucrărilor pe Coridorul IV până la sfârșitul anului 2008. Așa scrie în program.

Noi, cei care ne-am întrunit la Cluj-Napoca, senatori din partea mai multor formațiuni politice, am susținut să se continue lucrările la autostradă, iar senatorul Funar și deputatul Călian, din partea Partidului Popular România Mare, am solicitat în plus să se respecte legea în ceea ce privește lucrările la autostradă. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului Funar.

Cu acest drept la replică, încă o dată, am încheiat punctul intitulat "declarații politice".

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 4 - 9 aprilie a.c.  

Vă propun să trecem la punctul 2 - aprobarea programului de lucru al Senatului în perioada 4-9 aprilie 2005.

Aveți proiectul de program. Luni, 4 aprilie - lucrări în plen, prefațate de lucrări în grupurile parlamentare, cu următoarea ordine de zi: declarații politice, dezbatere proiecte de lege, interpelări, întrebări și răspunsuri. Marți și miercuri - lucrări în comisiile permanente, iar miercuri, la ora 13,00, ședința Biroul permanent al Senatului; joi, 7 aprilie - lucrări în plenul Senatului cu următoarea ordine de zi: probleme organizatorice, aprobarea programului de lucru pentru săptămâna următoare și dezbaterea de proiecte de lege înscrise pe ordinea de zi; iar vineri și sâmbătă - activități în circumscripțiile electorale.

Supun votului plenului acest program de lucru pentru perioada 4-9 aprilie. Vă rog să votați.

Cu 89 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și nici o abținere, a fost aprobat program de lucru al Senatului pentru perioada 4-9 aprilie.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi. Vă rog să-mi permiteți să vă prezint Nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992. În vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, sunt prezentate următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/2004 pentru modificarea art.80 alin.2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2005 pentru reglementarea unor aspecte financiar-contabile aplicabile în implementarea programelor PHARE prevăzute în Memorandumul de Finanțare încheiat între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2003 pentru România, semnat la București, la 2 decembrie 2003, în Memorandumul de Finanțare încheiat între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră între Bulgaria și România pentru anul 2003, semnat la București, la 2 decembrie 2003, în Memorandumul de Finanțare încheiat între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră între Ungaria și România pentru anul 2003, semnat la București, la 2 decembrie 2003, în Memorandumul de Finanțare încheiat între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul "Inițiativa Granițe Externe 2003 pentru România", semnat la București, la 19 decembrie 2003, și în Memorandumul de Finanțare încheiat între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul 2003 pentru sprijin comunitar în domeniul securității nucleare pentru România, semnat la București, la 16 ianuarie 2004;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/2005 pentru reglementarea unor aspecte financiar-contabile aplicabile în implementarea programelor PHARE prevăzute în memorandumurile de finanțare încheiate între Guvernul României și Comisia Europeană referitoare la Programul național PHARE 2004 pentru România, la Programul 2004 pentru sprijin comunitar în domeniul securității nucleare pentru România și la Programele 2004 de cooperare transfrontalieră și de vecinătate - cooperare transfrontalieră a României cu Ungaria, Bulgaria, Serbia și Muntenegru, Moldova și Ucraina;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2004 privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea publică a statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA, în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Prezenta notă are un caracter de informare. Vi s-a adus la cunoștință pentru a vă putea exercita drepturile prevăzute de Constituție și de legile în vigoare.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea plății cotizației anuale de participare a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României la Asociația Înaltelor Jurisdicții de Casație ale țărilor care utilizează parțial limba franceză (A.H.J.U.C.A.F.).  

Trecem la pct.4 de pe ordinea de zi și începem cu proiectul de Lege pentru aprobarea plății cotizației anuale de participare a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României la Asociația Înaltelor Jurisdicții de Casație ale țărilor care utilizează parțial limba franceză (A.H.J.U.C.A.F.).

Îl invit pe președintele Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din partea Guvernului?

   

Doamna Cristina Coteanu - secretar de stat pentru afaceri europene la Ministerul Justiției:

Bună ziua!

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Numele meu este Cristina Coteanu, sunt secretar de stat pentru afaceri europene la Ministerul Justiției.

Vă supunem atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea plății cotizației anuale de participare a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României la Asociația Înaltelor Jurisdicții de Casație ale țărilor care utilizează parțial limba franceză (A.H.J.U.C.A.F.).

Vă rugăm să aprobați acest proiect, în varianta în care a fost deja aprobată de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu doamnei secretar de stat, Cristina Coteanu.

Invit pe domnul președinte al Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări să ne prezinte raportul.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este de admitere, fără amendamente.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Suntem membri la această Asociație a Înaltelor Jurisdicții de Casație ale țărilor care utilizează parțial limba franceză (A.H.J.U.C.A.F.), prin Înalta Curte de Casație și Justiție a României, și, mă rog, trebuie să plătim o cotizație.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții pentru o dezbatere generală pe tema proiectului de lege?

Domnul senator Liviu-Doru Bindea.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, aș vrea să punctez, foarte scurt, câteva chestiuni în legătură cu acest proiect de lege.

Într-adevăr, Asociația Înaltelor Jurisdicții de Casație ale țărilor care utilizează parțial limba franceză (A.H.J.U.C.A.F.), care a fost creată în 16 mai 2001, a cuprins și Înalta Curte de Casație și Justiție a României, în 19 mai 2004.

Este foarte importantă această cooperare între Înaltele Curți de Casație și Justiție, ele doresc să favorizeze cooperarea judiciară, schimbul de experiență între instituțiile juridice și de aceea, în final, doresc să ajungă la consolidarea statelor de drept și la întărirea securității juridice.

De aceea, eu cred că acest proiect de lege vine să materializeze această aderare a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România la acest organism de justiție internațional și, pentru acest lucru, Partidul Popular România Mare va susține proiectul de lege și vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să se voteze raportul și proiectul, așa cum au fost înaintate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Liviu-Doru Bindea pentru intervenție și pentru sprijinul pe care l-a exprimat din partea grupului său.

Dacă mai sunt alte intervenții în dezbaterile generale?

Dacă nu mai sunt, stimate colege și stimați colegi, eu vă propun să ne oprim aici cu dezbaterea, având în vedere că, pentru această ședință de luni, nu am avut proiecte de lege dezbătute, vă propun, deci, ca după această dezbatere, care va urma și pentru celelalte proiecte de lege, să lăsăm voturile, așa cum am convenit deja, pentru lunea viitoare, ținând cont de faptul că nu avem, pentru moment, nici un fel de proiecte de lege dezbătute.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea (din sală):

Procedură, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Liviu-Doru Bindea, vă rog, pe procedură!

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte, propunerea dumneavoastră este una care nu cred că ar deranja pe cineva, dar, sigur, vine o întrebare: sunt niște proiecte de lege care nu au o anume miză politică, nu au o altă miză parlamentară, și faptul că se amână acum când s-au discutat rapoartele, s-au auzit pozițiile reprezentanților Guvernului, s-au auzit discuțiile și observațiile făcute de domnii senatori, cred că nu își are rostul. Sunt legi față de care, după cum s-a văzut și la această lege, nu există nici o problemă, de ce să mai amânăm pentru luni un vot, care poate să încheie, astăzi, o dezbatere și să finalizeze o lege, să avem și noi un fruct parlamentar, că, până la urmă...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Un fruct sau un uzufruct?

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Un fruct parlamentar. Până la urmă, fructele noastre sunt legile votate.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Bine. Mulțumesc domnului senator Liviu-Doru Bindea și, pentru bună-ordine, am dorit să păstrez această procedură. Dacă, însă, dânsul exprimă o idee care e împărtășită de toată lumea, atunci, vă propun, cu aprobarea dumneavoastră, să trecem la supunerea la vot a raportului Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări și, în final, să trecem și la lege.

Deci, vă supun la vot raportul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări privind proiectul de Lege pentru aprobarea plății cotizației anuale de participare a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României la Asociația Înaltelor Jurisdicții de Casație ale țărilor care utilizează parțial limba franceză (A.H.J.U.C.A.F.).

Vă rog să votați. (Rumoare în sală, discuții).

Din sală: Era păcat să amânăm!

Mulțumesc foarte mult domnului senator Liviu-Doru Bindea. Evident că era păcat, dacă știam că acesta va fi rezultatul.

Deci, cu 95 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, a fost adoptat raportul prezentat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Și, în continuare, vă supun la vot, stimate colege și stimați colegi, proiectul de Lege pentru aprobarea plății cotizației anuale de participare a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României la Asociația Înaltelor Jurisdicții de Casație ale țărilor care utilizează parțial limba franceză (A.H.J.U.C.A.F.).

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Chiar cu un scor mai bun, cu 96 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, a fost adoptată Legea pentru aprobarea plății cotizației anuale de participare a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României la Asociația Înaltelor Jurisdicții de Casație ale țărilor care utilizează parțial limba franceză (A.H.J.U.C.A.F.).

Mulțumim doamnei secretar de stat, Cristina Coteanu.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.  

Vă propun să trecem la pct.5 de pe ordinea de zi, care este proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Din partea Guvernului participă domnul ministru Bogdan Olteanu și domnul secretar de stat Adrian Ciocănea.

Legea are caracter organic, face parte din lista de priorități pentru Uniunea Europeană.

Inițiatorii: Ministerul Integrării Europene și Avocatul Poporului.

Vă atrag atenția că, așa cum v-am propus - și am înțeles că nu ați avut nimic împotrivă -, sunteți de acord cu dezbaterea, urmând ca votul final, pe raport și pe proiectul de lege, să-l dăm săptămâna viitoare, luni.

Invit, pentru început, reprezentatul Guvernului să introducă proiectul de lege.

   

Domnul Adrian Ciocănea - secretar de stat în Ministerul Integrării Europene:

Mulțumesc.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Iată de ce am venit în fața dumneavoastră: în cadrul negocierilor, la Capitolul III, cu Uniunea Europeană, cu privire la libera circulație a serviciilor, România s-a obligat să elimine, până la data aderării, toate barierele, la nivel central și local, în ceea ce privește libera circulație a serviciilor.

Conform art.21 din Legea nr.677/2001, în momentul de față, activitatea de monitorizare și control cu privire la acest lucru revine instituției Avocatului Poporului. Cum, însă, menținerea acestor sarcini în atribuțiile Avocatului Poporului nu este în concordanță cu menirea acestei instituții și nici cu practica la nivel european, am venit în fața dumneavoastră cu un proiect de lege, care creează o autoritate de supraveghere pe deplin independentă, și din punct de vedere juridic și organizațional, dar și financiar.

Legea asigură, prin conținut, implementarea Directivei nr.95/46, care se referă la protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Față de cele prezentate, vă rugăm să fiți de acord cu votarea acestei legi. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat, Adrian Ciocănea.

Îl invit pe domnul președinte Eckstein Kovacs Peter să ne prezinte raportul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări privind proiectul de lege. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a primit un raport de admitere, cu amendamente admise de către comisie și agreate de către inițiatori. Într-adevăr, această autoritate se dorește - și cred că și va fi - o autoritate autonomă, cu personalitate juridică independentă față de orice autorități ale administrației publice.

Potrivit amendamentelor, am modificat - întrucât concepția inițială cum că acest președinte ar avea rangul și demnitatea celui de ministru - noi am propus - și comisia a fost de acord - să fie secretar de stat, iar vicepreședintele să aibă rangul de subsecretar de stat.

Condițiile de vechime în justiție, pentru această demnitate, le-am redus de la 15 la 10 ani, pentru a da posibilitatea unor specialiști mai tineri să candideze, respectiv, am eliminat câteva prevederi, care acordau unele drepturi președintelui și vicepreședintelui acestei instituții, pe care nu le au nici parlamentarii în ziua de astăzi și care considerăm că nu și-au găsit o motivație.

Caracterul legii este de lege organică, iar Senatul este Camera decizională.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule președinte Eckstein, pentru prezentarea raportului.

Stimate colege și stimați colegi, vă invit la dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege.

Vă informez că, așa cum rezultă din raport, nu există amendamente respinse la această lege.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular România Mare, îl invit pe domnul senator Bindea.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege este unul foarte important, având în vedere atenția pe care organismele europene o acordă obiectului supus reglementării.

Aș vrea să evidențiez doar faptul că din acest proiect de lege s-a dorit să se creeze o nouă posibilitate de așezare a unor demnitari de un rang nejustificat, în raport cu instituția pe care legea dorește să o creeze.

S-a arătat deja, dar vreau să subliniez faptul că s-a venit cu propunerea ca președintele acestei autorități să aibă rang de ministru, iar vicepreședintele, rang de secretar de stat.

Mai mult decât atât, în patru articole, s-au instituit imunități care nu există nici la nivel de parlamentari, pentru că ele au fost înlăturate prin Legea de revizuire a Constituției, și s-a încercat strecurarea acestor imunități la nivelul funcțiilor create prin această lege.

Am evidențiat acest lucru, ca să nu se creadă, ca să nu rămână cu impresia cei care nu au fost foarte apropiați de această lege, că lucrurile sunt așa cum au fost prezentate de domnul președinte al comisiei, prin raport. Nu, ele, în fața domniilor voastre, acum, sunt ca urmare a dezbaterilor și a criticilor care au fost aduse.

Legea a avut multe probleme, o lege atât de..., totuși, redusă. S-a arătat aici că nu se menționa care este specialitatea celor care vor conduce această instituție, s-a arătat că s-a înscris o vechime mult prea mare, dar toate aceste chestiuni, în urma dezbaterilor, au fost înlăturate, iar, acum, în modul în care a fost prezentată de către domnul președinte al comisiei, prin raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cred că este o lege care vine să așeze în cadre normale această autoritate și conducătorii autorității respective.

De aceea, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să votați raportul comisiei, așa cum a fost înaintat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului Bindea.

Domnul senator Eckstein.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, numai câteva nuanțări. Este vorba de un proiect de lege care vine de la Camera Deputaților, deci forma, inclusiv cu rangul demnitarilor, a fost poziția Camerei Deputaților.

În al doilea rând, am beneficiat de sprijinul inițiatorilor care ne-au pus la dispoziție un vast material documentar și comparativ cu situația instituțiilor din celelalte țări ale Uniunii Europene, iar domnul Avocat al Poporului și domnul secretar de stat au fost foarte cooperanți la lucrările comisiei.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult. Vă rog, domnule senator, dacă mai sunt alte intervenții ?! Domnul senator Iorgovan.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Suntem în prezența unui act normativ pe care, trebuie să spun că unii care suntem în viața parlamentară de prin 1990, atunci, cred că nici nu îndrăzneam să îl visăm.

Marile noastre probleme se știe care erau atunci: era bătălia pentru Constituție și ne luptam, legat de Europa, pentru Consiliul Europei. Și era o doamnă, un secretar general, doamna Lalumière, care nu prea vorbea de bine despre România, nu vreau să intru în prea multe detalii.

Din sală: Era socialistă !

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Nu, fusese un pic pe la Budapesta, înainte. (Sala se amuză.)

Această autoritate publică intră în ceea ce se cheamă romantismul, subtilitatea statului de drept. Dacă România este în situația de a reglementa o asemenea instituție, de a o așeza, este semn că a ajuns într-un anumit stadiu, în acest stadiu și este un lucru care trebuie subliniat și care trebuie marcat, pentru că în spate este un drum extraordinar de greu, delicat și dificil și, în ciuda dezbaterilor și a disputelor politice, până la urmă, acest rezultat onorează Parlamentul României și clasa politică din România.

În legătură cu legea, însă, eu cred că este - acum, punctual - o scăpare, domnule președinte. E vorba de art. 1, și ne-a scăpat, între "autoritate" și "publică", rândul al patrulea, precizarea "la administrație". Pentru că așa cum este redactat textul la modul general și anume: se înființează o autoritate care este autonomă și independentă față de orice altă autoritate publică, lăsăm să se înțeleagă că această autoritate se plasează deasupra Parlamentului și deasupra justiției, ceea ce, evident, nu a fost în intenția nimănui. Deci scoatem un text neconstituțional, pentru că, potrivit art. 111, din Constituție, Guvernul și celelalte autorități ale administrației publice au obligația să prezinte informări Parlamentului, deci este ceea ce se cheamă control parlamentar.

Cu alte cuvinte, nici o autoritate a administrației publice nu poate să fie autonomă față de Parlament. Parlamentul, în virtutea rolului său constituțional, are dreptul să ceară informații, deci întrebări, interpelări etc. Asta, în primul rând.

În al doilea rând, dacă-mi este permisă această formulare, dacă lăsăm teza "altă autoritate publică", plasăm această structură și dincolo de justiție, pentru că odată ce este autonomă față de orice, inclusiv față de justiție, o acțiune în contenciosul administrativ ar putea, până la urmă, să fie blocată de către această autoritate, pentru faptul că există un text din legea specială care o face autonomă față de toți.

Și atunci, rezolvăm această chestiune în felul următor: "autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice" și restul continuă. Vă mulțumesc.

Este, de fapt, un amendament de formulare, nu este de fond.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Iorgovan. Din partea Guvernului ?!

 
   

Domnul Adrian Ciocănea:

În legătură cu acest amendament ?!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da.

 
   

Domnul Adrian Ciocănea:

Da, putem fi de acord cu acest amendament.

Avem însă, dacă va fi posibil, să spunem un punct de vedere asupra unui ultim punct din matricea care ne-a fost prezentată, în legătură cu aprobarea Regulamentului de funcționare de către Senat. Dacă este posibil să discutăm acest subiect.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da, haideți să încheiem cu acest amendament și după aceasta...

 
   

Domnul Adrian Ciocănea:

Sigur, cu acesta suntem de acord.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

...vă dau cuvântul, pentru a ridica problema care...

 
   

Domnul Adrian Ciocănea:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul Bindea.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Procedură, punctul la care se referă domnul secretar de stat este un amendament care a fost aprobat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și a fost adjudecat, în raport cu această comisie, și prezentat în plen, dumneavoastră, așa că, orice intervenție, la ora asta, nu mai este regulamentară.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da, vă mulțumesc. Cu excepția cazului în care un coleg senator prezintă un amendament la raportul comisiei sau comisia.

 
   

Domnul Valentin Dinescu(din sală):

Nu se poate face amendament în plen.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Eckstein, față de prima - haideți să o lăsăm deoparte - este vorba de propunerea de amendament a domnului senator Iorgovan.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Desigur, nu pot spune că este amendament, pentru că amendamentele nu se mai fac în plenul Senatului, amendamentele care nu au fost ridicate în comisie.

Eu cred că putem lua act că este vorba de o cizelare de formulare, să nu o supuneți votului, pentru că, astfel, deschideți Cutia Pandorei, vedeți că, deja, se dorește modificarea raportului.

De altfel, din întregul text de lege, desigur, rezultă clar că această autoritate..., este art. 5 care spune că "președintele prezintă anual rapoarte de activitate în ședința plenară a Senatului", numirile se fac tot prin Senat, la propunerea grupurilor parlamentare, deci din întregul act normativ, din proiect, rezultă că această autoritate funcționează sub control parlamentar, dar ca o cizelare de formulare, fără a supune la vot, sunt de acord.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului președinte Eckstein și atunci vă supun aprobării dumneavoastră ideea unei reformulări, să-i spunem, de natură stilistică, pentru a da mai mare claritate art. 1, așa cum a fost propusă de domnul senator Iorgovan, cu înțelegerea că, de fapt, aceasta va fi formularea pe care noi o vom folosi în legea pe care o vom adopta.

Cu aceasta eu vă rog să încheiem discuția la propunerile de - să spunem - rafinare a textului, făcute de către domnul senator Iorgovan.

Îl invit pe domnul Ciocănea, din partea Guvernului, să spună ce are în vedere, pentru a vedea dacă este vorba tot de o propunere - dacă doriți - de redactare sau dacă intrăm într-un amendament de fond, ceea ce nu va fi posibil. Eventual, în cel mai bun caz, dacă reprezentanții Guvernului consideră că este suficient de important, putem discuta posibilitatea retrimiterii la comisie.

Domnul Ciocănea sau domnul Olteanu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Ciocănea:

În timpul discuției la comisie, poate că din vina mea, o precizare a fost oarecum scăpată.

Iată despre ce este vorba - cu rugămintea să decideți dumneavoastră cum considerați. În textul legii se spune despre Regulamentul de funcționare a Autorității care trebuie să aibă avizul Biroului permanent al Senatului. În textul care s-a propus în comisie, de către domnii senatori, se vorbește despre aprobarea acestui Regulament.

Și acum, dați-mi voie să vă solicit atenția pentru următorul punct de vedere: autoritățile de acest tip, trebuie să fie, în urma negocierilor cu Uniunea Europeană, așa cum scrie în Directive, "independente" și nu doar "autonome".

Autonomia reprezintă, cum putem vedea astăzi, situația autorităților de reglementare care au fost scoase de sub ministerele de resort și puse în subordinea primului ministru.

Acesta a fost un prim pas care a urmat negocierilor și, în raport cu cerințele Uniunii Europene, a fost acceptat acest pas, dar ele, multe dintre ele, nu sunt încă independente.

Ca o autoritate să fie independentă, ea are nevoie de independență financiară și în proiectul de lege se scrie că această autoritate despre care vorbim își poate vota propriul buget - iar comisia a fost de acord cu acest lucru - dar mai este necesar să aibă și o independență instituțională, pentru a fi complet independentă, în spiritul pe care l-am negociat.

Ca urmare, dacă vom pune în proiectul de lege "aprobare" - eu îmi asum această eroare pe care nu am putut să o explic mai bine în comisie - atunci această autoritate nu ar avea independență. Dacă vom pune doar "avizare", ținând seama de faptul că președintele acestei autorități oricum este desemnat de către Senat, ca urmare i se acordă încrederea de a conduce această instituție, atunci ea va avea posibilitatea să devină, într-adevăr independentă, deci și financiar și instituțional.

Închei cu următoarea afirmație: în cazul în care avizul acesta al Senatului nu va fi fost suficient, iar președintele nu va acționa în sensul celor pe care și le-a asumat, în următoarea legislatură probabil că va fi schimbat.

Deci, ca și concluzie, noi am fi dorit să fi "avizul" și nu "aprobarea" acestui Regulament pentru a putea să dăm și aura aceasta de independență instituțională. Vă mulțumesc.

Vă rog să considerați cum credeți, nu suntem de principiu să întoarcem legea, este prea importantă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului Ciocănea.

Domnul Bindea, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Eu vreau să evidențiez, în fața onoratului Senat, că exact această chestiune pe care o ridică domnul secretar de stat a fost ridicată la comisie, a fost dezbătută și a fost lămurită. Și pentru că este vorba despre amendamentul meu, dați-mi voie să explic. Eu nu am discutat chestiunea cine aprobă. Am spus că textul inițial are o vulnerabilitate esențială, și anume aceea că spune, citez: "Coordonarea și atribuțiunile compartimentului din aparatul propriu al Autorității Naționale de Supraveghere se stabilesc prin reguli. Se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare, cu avizul Biroului permanent al Senatului". Deci, iată că, de fapt, nu se prevede cine aprobă. Păi, nu se poate. Un regulament e stabilit de cineva, e avizat de altcineva și nu-i aprobat de nimeni. Și atunci, mi s-a părut firesc ca, având în vedere atribuțiunile Senatului la numirea conducerii Autorității, să existe cineva care și aprobă acest regulament. Și atunci, logic era ca acest cineva, acest organism să fie chiar Senatul. De aceea, a apărut această chestiune, pentru că cineva trebuie să aprobe acest regulament. Nu este o chestiune care a dorit să restrângă independența acestui organism, să o pună la îndoială, și am spus: "Domnule, acest regulament trebuie să-l aprobe cineva". Și dacă îl întocmește Autoritatea, îl înaintează Biroului permanent al Senatului, care-l avizează... Păi, finalmente, hotărârea este a celui care o aprobă. Cine poate să fie, după Biroul permanent, decât plenul Senatului? Aceasta a fost logica și argumentația vizavi de acest amendament, care a fost însușită și chiar a fost discutată și dezbătută în același sens. Deci, nu este ridicată o problemă nouă de domnul secretar de stat în legătură cu această chestiune. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Bindea. Din partea Grupului parlamentar "Dreptate și Adevăr", domnul senator Păcuraru. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu am dorit să intervin decât să spun că, pe de o parte, cred și eu că nu se atentează cu nimic la independența instituției dacă plenul Senatului aprobă regulamentul. Al doilea lucru pe care vreau să-l spun este că și "Avocatul Poporului", când are modificări în regulament, tot în plenul Senatului vine cu ele pentru aprobare. Deci, mie mi se pare că nu aduce atingere independenței instituției faptul că Senatul se pronunță prin vot asupra unui regulament, care, pe urmă, sigur, îi dă independență și autonomie instituției. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu. Din partea Grupului parlamentar PSD.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Aș vrea doar să fac o precizare, ca să nu rămânem cu lucrurile mai puțin înțelese. Bugetul acestei Autorități, ca și a oricărei autorități autonome, nu se autoaprobă, așa cum a făcut afirmația domnul secretar de stat. Se aprobă prin Legea bugetului de stat. Ceea ce legea reglementează corect și clar este faptul că nu poate Guvernul să opereze modificări asupra proiectului trimis spre aprobare Parlamentului, dar a introduce ideea că există autorități care-și aprobă limitele de cheltuieli fără să treacă prin filtrul Parlamentului, fără să fie aprobat prin lege este total fals și incorect. Deci, așa cum bugetul, la fel și Regulamentul de organizare și funcționare trebuie să fie supus aprobării Parlamentului, fără ca prin aceasta să se aducă cumva atingere autonomie acestei Autorități. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Din partea Grupului umanist. Vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și eu susțin punctul de vedere că, într-adevăr, regulamentele acestei Autorități, ca și ale altor autorități trebuie supuse aprobării Parlamentului. Din motive pe care le cunoaștem, în trecut s-au înființat o serie de autorități care la această oră își aprobă singure bugetul, fiind bugete extrabugetare, pe baza unor taxe, care le aplică la operatorii din domeniul respectiv, și-și fixează singuri cotele cu care-și amplifică bugetul și creează instituții nefuncționale și nenecesare și, de asemenea, își stabilesc regulamente care contravin însăși Constituției țării. Deci, aș vrea ca, într-adevăr, de acum înainte, astfel de autorități să fie sub controlul, cel puțin, al Parlamentului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Având în vedere intervențiile prezentate din partea... Vă rog, da. O a doua intervenție, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular România Mare. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc.

Trebuie să avem în vedere că odată aprobat de plenul Senatului, acest Regulament devine fie lege, fie Hotărâre de Senat. Și e bine să clarificăm aici. Dacă Regulamentul se aprobă prin Hotărâre de Senat, e în ordine. (discuții, rumoare)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Imediat, domnule senator Bindea, și chiar v-aș ruga să aveți în vedere, întrucât riscă să devină o dezbatere internă a grupului dumneavoastră, numai un pic de răbdare. Dacă credeți că este necesar, putem continua dezbaterea, dar eu, personal, cred că răspunsul este evident. Dacă-l aprobă numai Senatul, nu poate să fie decât hotărâre, nu poate să fie o lege și eu v-aș ruga, dacă sunteți de acord, să ne oprim aici cu această dezbatere. Din păcate, așa cum vă spuneam, după cum s-a văzut din intervenție, rezultă foarte clar că această modificare e considerată o problemă de fond, legătură cu care nu puteți propune un amendament direct în ședința noastră plenară, așa că eu vă invit, dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale, dacă nu, intenționez să trec la adoptarea amendamentelor propuse de comisie, cu precizarea evidentă a terminologiei avansate de domnul senator Iorgovan, așa cum am decis. Nu există altele, deci, vă informez, stimați colegi, că avem un număr de 8 amendamente. Toate sunt adoptate de către comisie și aș vrea să vi le supun la vot în bloc, pe toate cele 8, dacă sunteți de acord. Toate sunt amendamente acceptate de către comisie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă (din sală):

Aș renunța la ultimul amendament.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Păi, a rămas ca în raport, că am zis că în plen nu mai putem să procedăm la modificare, având în vedere că mai mulți colegi au exprimat anumite rezerve. Deci, dacă ... Vă rog, atunci, numai puțin să fiți atenți. Dacă sunteți de acord, ar urma să procedăm la vot, pe toate cele 8 amendamente, astfel cum se regăsesc în raportul comisiei, și vă propun să votați. Vă rog să votați.

Cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abțineri, raportul comisiei a fost adoptat.

Stimați colegi,

Așa cum v-am spus de la începutul ședinței, întrucât n-am avut posibilitatea să o dezbatem înainte, ideea era să amânăm votul pentru săptămâna viitoare. În condițiile în care dumneavoastră considerați că există un acord suficient de larg în Cameră, și vă atrag atenția că e o lege organică... (discuții, rumoare) În aceste condiții, stimați colegi, vă propun să adoptăm, prin vot, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a fost prezentat astăzi, împreună cu amendamentele pe care le-am adoptat.

Cine este pentru adoptarea raportului comisiei? Vă rog să votați.

Cu 96 de voturi pentru și o abținere raportul comisiei, împreună cu amendamentele, a fost adoptat și atunci mă hazardez să vă supun la vot proiectul de lege, în întregul său, cu precizarea redacțională de la art. 1, prezentată de domnul senator Iorgovan, și cu amendamentele din raportul Comisiei juridice.

Vă rog frumos să votați. Cine este pentru?

Cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivă, care a salvat democrația, proiectul de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2005 privind susținerea proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 Program pentru managementul deșeurilor în Piatra Neamț.  

Trecem la pct. 6 de pe ordinea de zi. Este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2005 privind susținerea proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 "Program pentru managementul deșeurilor în Piatra Neamț".

O să invit, din partea Guvernului, înțeleg că este, pe lângă domnul ministru Olteanu, și domnul secretar de stat Istvan Jakab...

   

Domnul Jakab Istvan - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Da, de la Ministerul Finanțelor Publice. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și, vă rog, atunci, să introduceți, din partea comisiei, domnul senator Vosganian. Vă rog să vă prezentați proiectul.

 
   

Domnul Jakab Istvan:

Domnule președinte,

Distinși senatori,

Sunt în fața dumneavoastră pentru a susține proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2005 privind susținerea Proiectului ISPA 2000, proiect de management al deșeurilor în Piatra Neamț. Acest proiect de lege are ca obiect reglementarea unei sume suplimentare de 2.425.000 de euro pentru susținerea acestui proiect ISPA - "Managementul deșeurilor în Piatra Neamț". Memorandumul de finanțare privind această măsură ISPA a fost semnat în anul 2000. A urmat ratificarea, și după aceea a fost prevăzut un buget total, pentru efectuarea acestor lucrări, de 14.575.000 de euro. În cursul anului 2002-2003 s-au organizat licitațiile pentru executarea acestui proiect și toate cele trei oferte primite au depășit bugetul preconizat, fiind necesară pentru executarea lucrărilor o sumă suplimentară de aproximativ 2.425.000 de euro. Includerea acestei sume suplimentare în Memorandumul de finanțare nu a fost agreată de către reprezentanții Comisiei Europene, considerându-se stipulat în Memorandumul de finanțare că toate costurile suplimentare care vor apărea vor fi exclusiv responsabilitățile părții române și, ca atare, noi susținem alocarea de la bugetul de stat a acestei diferențe, pentru realizarea proiectului. Relansarea licitației ar fi condus la anularea acestui proiect ISPA și la pierderea finanțării nerambursabile de la Comisia Europeană, și a cofinanțării de la Guvernul danez, ca atare, rugăm plenul Senatului să aprobe această lege și să dea undă verde pentru realizarea acestei investiții în Programul pentru managementul a deșeurilor în Piatra Neamț. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului secretar de stat. Îl invit pe domnul senator Varujan Vosganian, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci să ne prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte de ședință,

La argumentele prezentate de inițiator doresc să adaug faptul că la ședința din 30 martie 2005, proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci, luându-se act și avizele Comisiilor economică, administrație publică și organizarea teritoriului și sănătate, ecologie și sport ale Senatului.

Având în vedere cele de mai sus, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Unanimitatea celor prezenți, dar pentru că nu era prezență integrală, am preferat formula "majoritate de voturi". În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, fără amendamente.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale. Vă rog, din partea Grupului umanist.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea doar să vă spun, de la bun început, că eu am să mă abțin la acest vot din probitate profesională. Astfel de proiecte sunt deosebit de exagerate și întotdeauna au scos din concurs firmele românești de construcții. Vreau să vă spun că acest proiect, din monitorizarea făcută de Asociația Antreprenorilor de Construcții din România, s-a executat cu 60% din bugetul aprobat de către firmele românești și că restul bugetului reprezintă beneficiul și asistență tehnică în favoarea firmelor străine care au licitat și au câștigat acest proiect. Proiectele ISPA, în general, sunt proiecte care scot, din start, prin criteriile de eligibilitate, firmele românești, Ca atare, eu aș vrea să vă spun că, sigur, Grupul Partidului Umanist Român va vota acest proiect. Dar Guvernul ar trebui să intervină pe lângă coordonatorul național ISPA și pe lângă Comisia Europeană a acestui program ca aceste criterii de eligibilitate, care sunt absolut exagerate în toate proiectele de infrastructură românească, să facă așa cum a făcut și guvernul spaniol să reducă criteriile la performanțele pe care le au firmele românești, astfel încât aceste proiecte să se realizeze cu fonduri cel puțin la 70% din costurile actuale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Din partea Grupului Social Democrat, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte, din partea Grupului PSD, care susține proiectul, sigur că de fiecare dată vor mai fi și aspecte care pot fi îmbunătățire. Avem toți interesul ca și firme românești să poată participa la asemenea lucrări.

Din păcate, criteriile acelea despre care s-a făcut vorbire sunt suficient de aspre. Încă nu toate societățile românești pot să le îndeplinească și în aceste condiții nu putem renunța la un asemenea proiect, mai ales acolo la mine, la Piatra Neamț, unde, din acest punct de vedere, sunt niște lucruri foarte rămase în urmă.

Rog pe toți colegii senatori să se gândească și la aceste aspecte. Sigur că trebuie să fim patrioți și este firesc să avem grijă de societățile românești, dar nu putem renunța, pe acest considerent, la un asemenea proiect. Grupul Social Democrat va susține proiectul.

 
   

Domnul Teodor Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Da. Din partea Grupului Popular România Mare, domnul Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Noi avem, pentru început, o întrebare pentru reprezentanții Guvernului.

De ce atunci când s-a întocmit caietul de sarcini nu s-a pus această condiție: încadrarea în plafonul maxim? Pentru că s-a ajuns acum la o creștere de aproape 2,5 milioane euro în plus față de sumele aprobate inițial prin proiect?

 
   

Domnul Teodor Meleșcanu:

Vă rog, domnule secretar de stat Jakab.

 
   

Domnul Jakab Istvan:

Proiectul a fost subestimat la nivel local, prima dată, la Piatra-Neamț unde s-a întocmit toată documentația și toate lucrările, iar, ulterior, s-a mers pe proiectul respectiv, fiind aprobat inclusiv de delegația Comisiei Europene și după aceea de Comisia Europeană.

Deci s-a considerat suma respectivă ca fiind bugetul alocat pentru proiectul respectiv.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc pentru răspuns. Grupul nostru parlamentar va susține proiectul de lege.

 
   

Domnul Teodor Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, nu am de adăugat decât faptul că am avut în vedere acest lucru la comisie. Într-adevăr, trebuie să avem în vedere pe viitor criteriile de eligibilitate, să nu excludă firmele românești. Suntem sesizați că se fac licitații la care, din condițiile prealabile, practic firmele românești nu pot să acceadă. Este o chestiune importantă, fără îndoială însă că ea nu poate să afecteze decizia noastră privind importanța continuării acestui lucru. Motiv pentru care am și dat aviz favorabil.

 
   

Domnul Teodor Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenții, v-aș propune totuși să votăm raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este de acord? Vă rog să votați.

Cu 97 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, s-a adoptat raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Având în vedere declarațiile pe care le-ați făcut, vă rog să-mi permiteți să supun votului proiectul de lege în ansamblul său pentru aprobarea ordonanței de urgență cu programul de la Piatra Neamț.

Vă rog să votați. Cine este pentru?

Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, s-a adoptat proiectul de lege.

Mulțumesc domnului secretar de stat Istvan Jakab.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2005 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2005, personalului din învățământ, salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anii 2003 și 2004 personalului din învățământ, salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bază al personalului din învățământ și pentru abrogarea unor dispoziții din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.  

Vă propun să trecem la punctul următor. Este pct.7, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2005 privind creșterile salariale ce se vor acorda, în anul 2005, personalului din învățământ, salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anii 2003 și 2004 personalului din învățământ, salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bază al personalului din învățământ și pentru abrogarea unor dispoziții din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

Legea este ordinară. Inițiator este Ministerul Educației și Cercetării. Participă domnul secretar de stat Miron, din partea Guvernului, împreună cu domnul Olteanu. Raport: Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru învățământ, știință și tineret.

Rog reprezentantul Guvernului să introducă proiectul de lege. Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Dumitru Miron - secretar de stat în Ministerul Educației:

Doamnelor și domnilor senatori, venim în fața dumneavoastră cu o ordonanță de urgență care pleacă de la premisa că învățământul este prioritate națională și că în aceste condiții valorile bază ale învățământului se transpun în practică cu oameni cât se poate de bine motivați.

Pornind de la aceste considerente, vreau să spun că pentru egalitate de tratament, pentru ca salariații bugetari din învățământ să beneficieze de aceeași atenție ca și ceilalți colegi din alte sectoare de activitate, această lege vine și în două etape, de fapt, 55% din creșterea aferentă de 12%, deci o creștere de 6,6% a salariului de bază din decembrie 2004 sau o creștere de 55% din diferența între salariul preconizat pentru octombrie 2005 și decembrie 2004, urmând ca de la 1 octombrie 2005 să se ajungă la creșterea de 12% prevăzută pentru întregul sector bugetar.

Considerăm că este un lucru firesc și susținem în fața dumneavoastră aprobarea acestui act normativ.

 
   

Domnul Teodor Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Popa Aron, raportul comun să fie introdus. Domnul doctor Irinel Popescu. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Irinel Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Cele două comisii reunite au primit această ordonanță de urgență, având ca obiect de reglementare creșterile salariale de 12% din anul 2005 pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și posibilitatea acordării de creșteri salariale pe baza evaluării performanțelor profesionale din anul 2004.

Această creștere se acordă în două etape: în martie-septembrie, 55% din suma corespunzătoare creșterii, octombrie-decembrie 45%,

Proiectul a primit avize favorabile de la Comisia economică și Comisia pentru buget, finanțe și bănci și are avizul favorabil, cu observații și propuneri, al Consiliului Legislativ.

Legea este ordinară, Camera decizională fiind Camera Deputaților.

Ca urmare a examinării proiectului de lege amintit, împreună și cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării și anume, domnul secretar de stat Dumitru Miron, domnul director general Mihai Păunică și domnul director Gheorghe Ghelmez, cele două comisii au hotărât să adopte raport favorabil spre a fi dezbătut în plenul Senatului, cu un amendament admis în unanimitate și unul respins - 6 voturi pentru, 6 împotrivă și o abținere - prezentate în anexele la prezentul raport.

 
   

Domnul Teodor Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule doctor, pentru introducerea raportului.

Vă propun să trecem la dezbateri generale. Îl invit pe domnul senator Ardelean.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.18/2005 privind creșterile salariale ce se vor acorda în acest an personalului din învățământ este o hotărâre care trebuie apreciată în mod deosebit, fiind printre puținele favorabile cadrelor didactice în această etapă.

Tocmai de aceea vreau să resusțin în fața plenului amendamentul pe care l-am făcut în cele două comisii reunite și anume: referitor la art.3 pct.1 din interpretarea în forma actuală prevede pe lângă creșterea salarială, ce se acordă conform ordonanței, și posibilitatea de a beneficia de o creștere salarială în funcție de performanțele profesionale, care sunt cele pe care le cunoaștem, știți cum, stabilite de către minister.

Este o prevedere care încurajează, într-adevăr, activitatea acelor cadre didactice care au rezultate deosebite. Acest lucru trebuie însă certificat. Cadrele didactice sunt motivate astfel să îndeplinească acele criterii de evaluare. Trebuie menționat nu faptul că "pot beneficia". Acest "pot" implică în etimologia limbii române o serie de interpretări, ci faptul că "beneficiază" sigur de acele măriri, în cazul în care au avut rezultate.

Articolul trebuie să exprime cu claritate românească acest lucru fără a lăsa loc la interpretări.

În art.3 pct.1 expresia: "poate beneficia" trebuie înlocuită cu următoarea: "beneficiază". În acest context trebuie să existe certitudinea, că dacă sunt îndeplinite criteriile de evaluare a cadrelor didactice, acestea beneficiază de o creștere salarială.

Este o problemă de interpretare, cum spunea și domnul președinte, în comisii am avut paritate 6:6. Deci art.3 paragraful 1 ar urma să fie formulat în felul următor:

"În anul 2005, personalul didactic salarizat între limitele corespunzătoare funcției beneficiază..." Deci nu "pot", ci "beneficiază". "Pe lângă criteriile salariale"... Încolo nu se schimbă nimic.

Aș dori să sprijinim certitudinea acestor oameni, acestor dascăli care au salarii la ora actuală mici, față de alte categorii, și față de ceea ce ei realizează atât în învățământul preuniversitar, cât și în învățământul universitar.

Ar fi o certitudine acest cuvânt "beneficiază" și o apreciere din partea Senatului a activității pe care o depun. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Numai o precizare. Am înțeles că nu am mai făcut dezbateri generale, ci am intrat direct pe procedura de amendamente respinse, pentru că, de fapt, intervenția domnului profesor Ardelean se referă la un amendament respins, pe care îl aveți în anexa nr.2 la raportul comun al celor două comisii.

Dacă nu sunt, într-adevăr, intervenții cu caracter general, vom continua cu această dezbatere. Numai un moment. L-am avut pe domnul senator Athanasiu, din partea Grupului PSD, pe domnul Zoltan Puskas, pe domnul Funar și în această ordine vă rog să interveniți dacă este pe amendamentul respins sau pe intervenții generale.

Domnul senator Athanasiu.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Îmi iau îngăduința, sper acceptată de președintele nostru de ședință, întrucât s-a demarat o discuție care viza într-adevăr un amendament respins la limită cu 6 voturi pentru, 6 împotrivă și o abținere. Să-mi îngăduiți, în primul rând, să spun că această Ordonanță de urgență a Guvernului nr.18/2005 vine cu o oarecare întârziere, dar bine că vine, în sensul alinierii din punct de vedere al ajustării salariale pentru personalul didactic cu tot personalul bugetar. Regretabilă întârziere, dar mai bine mai târziu decât după trecerea anului bugetar. Într-adevăr, politicile salariale în privința personalului didactic nu au reușit să satisfacă în decursul timpului nevoile acestui corp profesional, ele însă au demarat o anumită strategie. Un demers de predictibilitate în creșterea progresivă concretă și binevenită a salariilor profesorilor s-a făcut prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.68/2004, care a consfințit cea mai substanțială creștere pentru personalul didactic, excepție făcând profesorii universitari, unde a fost o dublare a salariilor.

Știm cu toții, cei din Senatul României, ca și foarte mulți politicieni și, totodată, opinia publică, că există o revendicare a personalului didactic exprimată și de colegii lideri de sindicat - îl văd aici și pe domnul Aurel Cornea - în sensul unei dublări a salariilor profesorilor, sigur, într-un anumit calendar bine etapizat și cu anumită predictibilitate a politicilor de ajustare.

Aș încheia această parte a expozeului meu privind acest proiect de lege spunând că eu cred că, pe lângă evidenta și necesara, ușor întârziata ajustare salarială care se realizează prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2005, trebuie, în continuare, asigurate majorări salariale care să conducă, într-un interval de timp bine determinat, la acel deziderat legitim al profesorilor, de a se dubla salariile, pentru că, altfel, s-ar perpetua o discriminare supărătoare în raport cu creșterea de 100%, operată din 1 ianuarie 2004, în privința salariilor profesorilor universitari. Și știți mai bine decât mine că, dacă adevărul se găsește greu și poate sau nu să producă supărări, nedreptatea e mult mai vizibilă și supără tot timpul.

Cât privește amendamentul respins cu acea proporție de voturi, v-aș învedera faptul că, din punct de vedere al dreptului - iar președintele nostru de ședință este un rafinat jurist, sensibil la nuanțe - vreau să vă spun că acea formulare facultativă sau opțională a textului de lege "poate beneficia" - mă refer la personalul didactic, de aceea formularea este la singular - nu face decât să evidențieze o vocație, nu un drept.

Întrucât textele de lege, de regulă și în mod imperios, obligă la instituirea de drepturi sau, după caz, de obligații, mă simt dator față de colegii senatori să învederez faptul că, din punct de vedere al acurateței formulării, este de dorit, dacă nu chiar necesar, să introducem formularea "beneficiază".

Amendamentul aparține, într-adevăr, domnului senator Ardelean, amendament la care noi, membrii comisiei din partea Grupului parlamentar PSD, am subscris, întrucât doar așa dăm concretețe și efecte juridice unui text. Altfel, rămânem în lumea dezideratelor, ceea ce, într-un text de lege, de regulă, este neavenit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Athanasiu.

Următorul era domnul senator Valentin Zoltan Puskas.

Vă rog.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul nostru parlamentar susține aprobarea acestei ordonanțe de urgență, mai cu seamă având în vedere faptul că în februarie, dacă vă amintiți, am avut o intervenție la acest microfon al Senatului, prin care, într-o declarație politică, am spus că i-am uitat pe slujitorii neamului, pe dascăli, și ar trebui să întocmim un proiect de lege prin care salariile acestora să fie aduse la un nivel acceptabil.

Această ordonanță de urgență mă face să cred că și în Guvern s-a auzit, în sfârșit, o declarație politică și a apărut această ordonanță de urgență, care ne scutește de efortul de a face un proiect de lege, o inițiativă legislativă, dar susținem această ordonanță, având în vedere că ajută, într-un anumit fel pe dascălii noștri, pe slujitorii neamului, și, în privința viitorului, sperăm că această ordonanță este doar un început. Vor urma alte legi, care vor fi benefice acestui segment foarte important din activitatea noastră, învățământul, și, așa cum am spus și în declarația politică, viitorul României, viitorul națiunii depinde de cei care sunt acum în băncile școlii și cei care sunt instruiți, educați de către dascălii noștri. De aceea, sperând că este doar un început, vom vota această ordonanță de urgență și așteptăm și continuarea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL - PD, domnul senator Paul Păcuraru.

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că această ordonanță a fost promovată și în comisie, și în grupul parlamentar, la nivelul alianței, ea este, categoric, votată favorabil.

Aș vrea să fac o precizare, totuși, că, în raport cu negocierile care au avut loc, în timp, între sindicate și Ministerul Educației și Cercetării, există un angajament care nici până în momentul de față nu este respectat - probabil că Guvernul are în vedere să ajungă la îndeplinirea sa - respectiv, realizarea unei legi a salarizării personalului didactic. O astfel de lege, în momentul de față, lipsește. Noi avem acte normative succesive, care reglementează, ajustează sau majorează nivelul salariilor pentru personalul didactic, nedidactic sau pentru personalul TESA și așa mai departe, dar nu avem un act normativ de sine stătător, care să reglementeze cadrul de salarizare, o lege unică a salarizării personalului din învățământ.

Am înțeles că ministerul are în vedere acest aspect. Probabil că domnul secretar de stat ne va da detalii. Mie mi se pare foarte important, pentru că, altfel, vom fi tot timpul în situația de a face comparații care nu stau în picioare.

Opinia mea este - și cred că toți cei care se ocupă puțin de sistemul de salarizare din România vor putea observa că, în momentul de față, avem un sistem care nu mai este unitar, ci este un sistem spart în diverse componente, fiecare s-a autonominalizat în ceea ce privește salarizarea și bine ar fi ca și pentru acest important corp profesional să avem o lege distinctă a salarizării.

În ceea ce privește amendamentul pe care l-a propus colegul nostru în comisie, în reuniunea comună a celor două comisii - Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru învățământ, știință și tineret - până la urmă, amendamentul a fost respins, pentru că, la o lectură atentă, se poate observa că întreg textul poate să lipsească și nimic nu se modifică. Deci, el este, dintr-un anumit punct de vedere, superfluu. El nu constituie drepturi, aduce în situația de a beneficia sau de a nu beneficia anumite persoane.

Reglementarea privind promovarea profesională, ocuparea posturilor disponibile și promovarea pe post există deja și nu era nevoie, obligatoriu, de acest art.3, care să fie acum supus amendamentelor.

Grupul Alianței "Dreptate și Adevăr" și membrii din comisie s-au opus aprobării acestui amendament, tocmai pentru că, de fapt, el nu era în măsură să clarifice nimic, el fiind superfluu. Chiar formularea întregului text poate să lipsească și nimic din ceea ce înseamnă salarizarea sau procedura de promovare profesională în învățământ nu are de suferit, fiind obiectul altor legi și altor reglementări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Ne bucură faptul că avem pe masa de lucru acest proiect de lege. Ne-am fi așteptat ca Guvernul Năstase să fi îndrăznit la vremea respectivă să propună prin ordonanță o creștere mai însemnată a drepturilor salariale ale profesorilor.

Este cunoscut că în domeniul natalității se vorbește, din păcate, în ultimii 15 ani, de un spor negativ al populației. Am o întrebare pentru reprezentanții Guvernului.

Această creștere salarială, propusă prin acest act normativ, corelată cu explozia sau valul uriaș de scumpiri de la 1 aprilie - marea zi a păcălelilor pentru români - creșterile uriașe de prețuri, tarife, impozite, accize - dacă aceste două acte normative, două ordonanțe corelate, ale Guvernului Năstase și ale Guvernului Tăriceanu, duc, în final, la un spor negativ de salarii pentru dascăli?

Până când veți pregăti răspunsul la această întrebare, aș vrea să vă fac cunoscut că Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare susține proiectul de lege și amendamentul care a fost motivat aici de către domnul senator Ardelean.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă puteți răspunde, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Este adevărat, conținutul art.3 se găsește reglementat întocmai în acte normative în vigoare și cu aserțiunea "poate să beneficieze". În al doilea rând, există condiționalitatea acestui "poate". El poate să lipsească, poate să fie, dar tot este condiționat de promovarea unor criterii de performanță profesională individuală și de existența resurselor bugetare, și atunci nu impietează în nici un fel.

De ce l-au mai cuprins în text inițiatorii? Pentru consolidare, nu pentru schimbarea filosofiei ordonanței, pentru că ar fi existat o temere și ea era firească la unele cadre didactice: nu cumva această creștere este în locul celor care existau?

În al doilea rând, s-au ridicat aici niște probleme.

Domnule profesor Funar, vreau să spun că pot să asigur plenul Senatului că vom analiza efectele acelor scumpiri de prețuri, măriri de tarife la servicii, la momentul în care va fi posibilă o analiză ex-post. Deci, noi facem o evaluare ex-ante. Ceea ce pot să spun este că, la acest moment, din binomul la care se făcea referire și care ne preocupă pe toți, noi putem să spunem care este impactul preliminat al acestei creșteri. Care este coeficientul de eroziune datorat altor elemente care se vor produce, vom analiza la momentul potrivit.

În altă ordine de idei, închei prin a spune că la Ministerul Educației și Cercetării nu avem nevoie decât de acest impuls pe care l-am primit astăzi. Dumneavoastră ne-ați dat impulsul să elaborăm și să înaintăm Camerelor Legislativului o lege a salarizării în învățământ. Vă asigurăm că venim cu ea. Problema este următoarea: dacă și resursele bugetare sunt acoperitoare pentru aceste intenționalități și, evident, dacă și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei sprijină această inițiativă.

Împreună cu partenerii noștri sociali, vom demara procesul de finalizare a unui act normativ în această direcție. Venim cu ele spre Legislativ.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții? Vă rog, din partea Grupului parlamentar al Partidului Umanist din România - Social Liberal.

 
   

Domnul Gheorghe Constantin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Umanist din România - Social Liberal susține această lege, cu atât mai mult cu cât, considerăm noi, este un pas, nu tocmai mare, pe baza unei normalizări a situației salariale din învățământ, și credem că este, așa cum a remarcat și colegul senator Puskas, un început în acest domeniu.

Deci, vom vota această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

În aceste condiții, vă propun să procedăm în felul următor. În primul rând, să decidem asupra amendamentului care a fost respins.

Din luările de cuvânt ale domnului senator Ardelean și ale altor colegi senatori, am înțeles că amendamentul respins se susține. În aceste condiții, obligația mea este să-l supun votului în plen, în ideea că cine votează "pentru" înseamnă că sprijină reformularea art.3 alin.1, prin schimbarea formulării "poate beneficia", cu "beneficiază".

Deci, v-aș ruga, respectuos, să vă pregătiți de vot. Cine votează "pentru" votează în favoarea acestui amendament respins, cine votează "împotrivă" votează pentru a rămâne textul așa cum a fost în raportul comisiei. (discuții în sală)

Vă rog să procedați la vot, cine este pentru, împotrivă sau se abține la acest amendament respins, din Anexa 2.

Cu 47 de voturi pentru, 39 împotrivă și 3 abțineri...

Din sală: A trecut. (discuții la masa prezidiului)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Deci, după calcule "savante", vă informez că acest amendament a fost acceptat. În consecință, textul art.3 alin.1 va fi "beneficiază", în loc de "poate beneficia" ...

Din sală: Listă!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog?

Din sală: Listă.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Lista neagră, da.

Da, cu listă, la cererea Grupului PNL - PD, cu această reformulare a art.3, vă supun la vot amendamentele în ansamblul lor, adică și primul, și al doilea amendament, și vă rog să votați, de asemenea.

Cine votează "pentru" este, evident, în favoarea amendamentelor.

Vă supun la vot raportul comisiei, așa cum a fost modificat.

100 voturi pentru, nici un vot împotrivă, raportul comisiei a fost adoptat.

Încurajat de cooperarea dumneavoastră, vă supun la vot proiectul de lege, în ansamblul, său pentru aprobarea ordonanței Guvernului privind creșterile salariale.

Vă vot să votați.

Cu 98 de voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere, s-a adoptat.

Cine a solicitat lista? Domnul senator Bindea, deci să se dea lista și un singur nume. Cine a votat împotrivă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și domnilor președinți.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii:  

Vă propun să trecem la punctul următor.

Din sală mai multe voci: Se transmite la radio...

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu. Vă dau o veste bună. Nu se mai transmite la radio, dar observația dumneavoastră este totuși pertinentă.

Vă propun, stimați colegi, să ne oprim aici, pentru că riscăm totuși să punem într-o lumină mult prea favorabilă Senatul prin modalitatea de acțiune expeditivă.

Vă propun să ne oprim aici cu procedura legislativă și să trecem la întrebări, interpelări. (majoritatea senatorilor părăsesc sala de ședință)

Stimați colegi, vă rog să nu mă înțelegeți greșit. Ședința continuă cu întrebări, interpelări și răspunsuri. Am oprit numai procedura legislativă. (discuții la prezidiu)

Stimați colegi, avem mai multe întrebări și interpelări.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

Mai întâi însă vă rog să fiți de acord, în mod excepțional, să permitem reprezentantului Guvernului, domnul ministru Olteanu, să răspundă la întrebările și interpelările adresate săptămâna trecută primului-ministru, după care să trecem la punerea întrebărilor.

  Gheorghe Funar - de la Bogdan Olteanu - ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul;

Deci, sunt două întrebări. Autostrada Transilvania, o întrebare adresată de domnul senator Nicolae Iorga și Gheorghe Funar, și a doua întrebare, referitoare la majorarea în avans a accizelor, a domnului senator Liviu-Doru Bindea și Gheorghe Funar.

Îl invit pe domnul ministru Bogdan Olteanu.

   

Domnul Bogdan Olteanu - ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă nu greșesc, domnul senator Ilie Petrescu nu se află în sală și atunci răspunsul va fi comunicat în scris, pentru prima întrebare, situația din Dobrița-Gorj.

La întrebarea domnului senator Gheorghe Funar referitoare la indemnizația guvernatorului B.N.R. și a membrilor Consiliului de Administrație, răspunsul domnului prim-ministru este că, potrivit prevederilor art.33 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, salariile, indemnizațiile și alte drepturi bănești ale personalului sunt stabilite de Consiliul de Administrație al B.N.R.

Aici apare o deosebire fundamentală față de sistemul de salarizare a personalului din activitățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale.

Banca Națională a României este, într-adevăr, o instituție publică independentă, dar nu una tipic bugetară.

Prin urmare, Guvernul nu are nici un fel de atribuții și nu se implică în stabilirea plafonului de salarizare, respectiv a indemnizațiilor aferente membrilor Consiliului de Administrație.

În condițiile în care nu există o relație de subordonare între Guvern și Banca Națională a României, domnul prim-ministru consideră că ar fi mai oportun să vă solicite să vă adresați în această privință însuși guvernatorului Băncii Naționale a României, solicitându-i un răspuns.

Personal, respectând principiul transparenței asumat la preluarea mandatului, premierul Tăriceanu vă stă la dispoziție cu orice informație de interes public legată de activitatea Cabinetului pe care-l conduce și vă poate da toate informațiile necesare asupra salarizării membrilor Cabinetului, informație care constituie informație de interes public și este prevăzută în Ordonanța nr.9/2005.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat, sunt parțial mulțumit de răspunsul dat de domnul ministru și am rugămintea să mi se comunice personal aceste cifre pe care le-am solicitat.

Deci, într-un plic confidențial pentru senatorul Gheorghe Funar, fără să le citiți dumneavoastră la microfon, fără să apară în stenogramă. Este vorba de informații de interes public. Eu mă limitez la a le cunoaște personal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

O să rog pe domnul ministru Bogdan Olteanu să informeze pe primul-ministru despre această nouă interpelare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

În ce privește întrebarea domnului senator Ilie Sârbu privitoare la participarea la Salonul Auto de la Geneva, domnul senator fiind în absență, răspunsul a fost comunicat și în scris, sigur.

Domnul senator Ioan Talpeș nu se află în sală. Am comunicat răspunsul primului-ministru, în scris.

În fine, interpelarea domnului senator Gheorghe Funar privitoare la politica în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni.

Domnule senator,

Amplificarea legăturilor cu etnicii români de pretutindeni, în scopul păstrării, dezvoltării și exprimării identităților culturale, lingvistice și religioase constituie obligația statului, prevăzută la art.7 din Constituția României și asumată ca atare în Programul de guvernare pe perioada 2004-2008, aprobat prin Hotărârea Parlamentului.

Pentru o mai bună coordonare și o mai mare eficiență în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni, în cadrul ședinței din 9 martie 2005, Guvernul a hotărât ca Ministerul Afacerilor Externe să preia de la Cancelaria primului-ministru activitatea Departamentului pentru românii de pretutindeni, precum și personalul și fondurile aferente.

De asemenea, a fost preluat Centrul Eudoxiu Hurmuzachi, având ca obiective acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni.

Între acțiunile și proiectele anuale pe care Guvernul le are constant în vedere, cu scopul sprijinirii dezvoltării și exprimării identității culturale a românilor din afara granițelor, vom menționa aici acordarea de către statul român a burselor de studii pentru tinerii etnici români din vecinătate și din diaspora, sprijinirea participării reprezentanților comunităților românești din străinătate la "Simpozionul românii de pretutindeni", manifestare ce se desfășoară, anual, la Mangalia, la Congresul spiritualității românești, precum și la alte evenimente care îi întrunesc pe conaționalii noștri, elaborarea și aplicarea de planuri de acțiune comune, speciale pentru sprijinirea etnicilor români din țările vecine, sprijinirea învățământului în limba română în țările vecine, respectiv a școlilor duminicale pentru copiii cetățenilor români din diaspora, achiziționarea și trimiterea de cărți, precum și casete, CD-uri cu limba română, destinate procesului de învățământ în limba română din cadrul comunităților românești din străinătate.

În ce privește bugetul pe anul 2005, alocat acestor activități, el a fost structurat preliminar, după cum urmează: construcția și renovarea lăcașurilor de cult, 59.500.000.000 lei; școli și cursuri facultative de limba română, 40.239.000.000; mass-media în limba română, 50.000.000.000 lei; manifestări cultural-artistice, tabere pentru copii, 10,5 miliarde; seminarii, conferințe, mese rotunde, întâlniri tematice ale reprezentaților asociațiilor românești, 13.626.400.000 lei; achiziția și donarea de materiale didactice, bunuri culturale, abonamente la publicații în limba română și la fluxul de știri, 30.000.000.000 lei.

Finanțarea proiectelor este individualizată și presupune aprobarea de către ordonatorul principal de credite a notelor de fundamentare în baza cărora se încheie contracte de finanțare cu fiecare beneficiar în parte, în condițiile legii.

Referitor la bursele de studiu pentru tinerii de origine română din Republica Moldova, țări învecinate și diaspora, Ministerul Educației și Cercetării va asigura, în anul școlar universitar 2005-2006, un număr de 6.000 locuri cu finanțare totală sau parțială din bugetul propriu, pentru învățământul preuniversitar, universitar și postuniversitar.

Din cele 6.000 de locuri, un număr de 2.475 sunt prevăzute pentru Republica Moldova.

Stimate domnule senator,

Doresc să vă asigur, în numele primului-ministru Tăriceanu, că actualul Executiv va acționa în continuare, consecvent, pentru transpunerea în practică a Programului politic de guvernare privind relațiile cu românii de pretutindeni.

Totodată, Guvernul va căuta să identifice soluții adecvate pentru susținerea eforturilor comunităților românești de realizare a unor proiecte viabile, vizând păstrarea, afirmarea și dezvoltarea propriei identități culturale, lingvistice și religioase.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Alte răspunsuri? Nu mai sunt.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, sunt mulțumit de răspuns. O întrebare suplimentară, dacă acceptă domnul ministru.

La apropiata rectificare de buget, sumele acestea vor fi afectate cu semnul minus sau nu vor fi afectate?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu există o asemenea intenție de a afecta aceste sume cu semnul minus, dar vă pot da un răspuns calificat în ceea ce privește viziunea Departamentului pentru românii de pretutindeni referitoare la viitoarea rectificare bugetară în câteva zile.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu. Mulțumesc domnului ministru Olteanu și vă propun să trecem acum la formularea de întrebări, interpelări.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Mircea Mereuță

Îl invit pe domnul senator Mircea Mereuță pentru a adresa o întrebare Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mircea Mereuță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, respectiv, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Se știe că, prin Hotărârea Guvernului nr.1105/2003, conform art.7, se stipulează faptul că Romsilva are, printre altele, ca obiect de activitate și coordonarea și implementarea Programului național de ameliorare genetică a cabalinelor, conservarea patrimoniului genetic național și alte atribuțiuni în creșterea cailor.

În virtutea hotărârii menționate, șeful Direcției silvice Bistrița -Năsăud, Ivan Gheorghe, aflat în fruntea instituției, ce are în subordine și Herghelia Beclean care, până anul trecut, asigura armăsari de montă publică pentru comunități din patru județe, respectiv, Cluj, Sălaj, Satu-Mare, Bistrița-Năsăud, a întârziat nespus de mult, în această primăvară, să mai trimită cai în cele patru județe transilvane.

Domnul Ivan Gheorghe nu a explicat motivele deciziei sale, deși conform Ordinului ministrului nr.861/614/2003, stațiunile comunale de montă sunt unități zootehnice ale consiliilor locale, ale comunelor, orașelor și municipiilor care asigură adăpostirea și îngrijirea masculilor de reproducere.

Lipsa de responsabilitate a domnului Ivan Gheorghe, precum și refuzul acestuia de a se implica în urgentarea repartizării armăsarilor pentru montele în teritoriu au atras atât nemulțumirea crescătorilor de cabaline din cele patru județe, cât și a primarilor din numeroase localități. Sezonul de montă a fost astfel întârziat cu o lună, iar prejudiciile vor fi suportate, din păcate, de către crescătorii de cabaline.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog, domnule ministru, să precizați ce măsuri intenționați să dispuneți față de abuzurile șefului Direcției silvice Bistrița - Năsăud, precum și cum se va remedia această situație. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc domnule senator Mereuță.

 
  Gheorghe Funar

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar Partidului Popular România Mare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să adresez interpelarea și cele două întrebări pentru a nu mai reveni la microfon.

Mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tariceanu.

In Programul de guvernare 2005 - 2008, la Capitolul 12 Politica fiscal-bugetară, se precizează următoarele: politica fiscală a Guvernului va funcționa mai degrabă în serviciul producătorilor de impozite, decât în serviciul culegătorilor de impozite și se va baza pe un parteneriat real între stat și contribuabil".

Contrar promisiunilor din campania electorală a programului de guvernare, cabinetul dumneavoastră a hotărât să mărească substanțial impozitele, accizele, prețurile și tarifele cu scopul de a mări încasările la bugetul de stat spre "a umple" gaura neagră produsă după aplicarea cotei unice de 16%. Marea păcăleală de la 1 aprilie se pare ca va fi aplicată cetățenilor României în fiecare lună.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care este programul scumpirilor, pe fiecare din lunile acestui an, precum și pe anii 2006-2007 - 2008.

Am, domnule președinte, o întrebare adresată ministrului culturii și cultelor, doamnei ministru Monica Octavia Muscă.

Ea se referă la fondurile care sunt alocate din Bugetul Ministerului Culturii diverselor organizații și asociații, mici fundații și solicit doamnei ministru să ne comunice care sunt sumele cu care au fost finanțate în perioada 2000-2004, din bugetul Ministerului Culturii, Uniunea Națională Vatra Românească, Societatea Cultural Patriotică Avram Iancu, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și toate celelalte organizații, ligi, fundații, asociații ale cetățenilor români de etnie maghiară.

De asemenea, să solicităm să ne comunicați care sunt sumele alocate din bugetul pe acest an al Ministerului Culturii și Cultelor pentru finanțarea activităților Uniunii Naționale Vatra Românească, Societății Cultural Patriotice Avram Iancu și UDMR.

Și ultima întrebare, domnule președinte, este adresată tot ministrului a culturii și cultelor, doamna Monica Octavia Muscă, și ea se referă la informațiile care au apărut în mass-media clujeană, cu privire la cazul Borda-Beyfin și ilegalitățile legate de acesta.

Îi solicit doamnei ministru să-mi comunice dacă s-a eliberat legal sau cu încălcarea legii avizul de către Comisia regională a monumentelor istorice pentru imobilul din Piața Avram Iancu nr.3 și care considerați că sunt consecințele acestui precedent pentru celelalte imobile, monumente istorice și cele aflate în zonele de rezervație istorică din Municipiul Cluj-Napoca.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Funar.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Invit la microfon pe domnul senator Vasile Dan Ungureanu pentru a adresa o întrebare.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru Monica Macovei.

O parte a personalului auxiliar din justiția română suferă din cauza unui vid legislativ iar nedreptatea se cere numaidecât în dreptate.

Mă refer la arhivarii care au devenit grefieri prin Legea nr.567/9 decembrie 2004, arhivarii registratori au fost numiți prin decizie în funcția de grefier arhivar. Promovarea ar fi trebuit să aducă, potrivit aceluiași act normativ, creșteri salariale pentru persoanele în cauză. În realitate s-a întâmplat altceva: pe cupoanele de plată a salariaților angajați figurează postul de grefier, însă sunt remunerați tot ca arhivari registratori în baza Legi nr.50 /1996.

Mai mult, Legea nr.567/2004 prevede la art.3 că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești este format din grefieri, grefieri-statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni, registratori.

Așadar, postul de arhivar registrator prevăzut de legea nr.50/1996 nu mai există, mai mult, la art.60/567/2004 se prevede că salarizarea personalului auxiliar de specialitate în instanțele judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilește prin lege specială.

Vă întrebăm, doamna ministru, datorită unor regretabile întârzieri, care este, în interpretarea dumneavoastră, această lege specială la care se face referire în textul mai sus-menționat.

Cum își propune Ministrul Justiției să intervină în acest caz pentru a elimina incoerența politicii salariale și dacă bugetul Ministerului Justiției prevede plata salariilor corespunzătoare noilor încadrări făcute în baza Legii nr.567/2004.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Eugen Mihăescu

Îl invit la microfon pe domnul senator Eugen Mihăescu pentru o întrebare pe care o semnează și domnul senator Gheorghe Funar, adresată Ministrului Justiției împreună cu domnul Gheorghe Funar.

   

Domnul Eugen Mihăescu:

Întrebarea este adresată ministrului justiției, doamnei ministru Monica Luiza Macovei.

În ziua de 23 martie anul curent, domnul senator Ion Iliescu, fost președinte al României, a făcut următoarea declarație în fața jurnaliștilor de la posturile centrale de televiziune și de la principalele ziare centrale.

Îl citez: "unii și-au asumat răspunderi și riscuri în decembrie 1989". Ceva mai devreme, în ziua de 15 martie a.c., la postul de televiziune Antena 1, la emisiunea domnului Marius Tucă, domnul senator Ion Iliescu - fiind întrebat cine și pe ce baza legală a decis executarea în Sfânta zi de Crăciun a fostului președinte al României Nicolae Ceaușescu și a soției sale - a răspuns că a fost o decizie politică.

Se pare că acea decizie politică a fost luată de către domnul Ion Iliescu, Siliviu Brucan și Victor Stănculescu.

Vă solicităm, doamnă ministru, să ne comunicați dacă este legal ca pe baza unei decizii politice să fie executați oameni iar dacă s-a încălcat Codul penal și Codul de procedură penală, ce ați dispus dumneavoastră?

Vă mulțumim.

Senator Eugen Mihăescu, senator Gheorghe Funar.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Si eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Liviu-Doru Bindea

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu-Doru Bindea, are o întrebare comună cu domnul senator Gheorghe Funar, referitoare la Autostrada Transilvania. Nu, scuze, "majorarea în avans a activelor" e a dumneavoastră! Vă rog.

   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Problema cu autostrada nu este a mea și a domnului Funar, este a întregului popor și a României, dar asta probabil cu altă ocazie!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Transilvania e România, domule Liviu-Doru Bindea, nu are rost să ne întindem...

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Apreciez recunoașterea dumneavoastră, domnule președinte, în ședință.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Calin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

În Programul de guvernare 2005-2008, în Capitolul 12 Politica fiscal-bugetară, se precizează următoarele: cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului este "relaxarea fiscală ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimularea inițiative private și de încurajare a oficializării economiei ascunse".

Este cunoscut că Guvernul a negociat cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional și s-a stabilit de comun acord că începând cu data de 1 iulie anul curent se va trece la majorarea accizelor.

Contrar Programului de guvernare 2005-2008 și uitând de negocierile cu FMI, la propunerea ministrului finanțelor publice, Guvernul a hotărât prin Ordonanța de urgență nr.24/2005 ca majorarea accizelor să înceapă cu 1 aprilie a.c.

Vă întrebăm, domnule prim-ministru, cine l-a împuternicit pe ministrul Ionel Popoescu să propună majorarea accizelor cu trei luni înainte de data convenită cu FMI și, în acest context, ce rost mai au negocierile cu FMI dacă oricum nu se respectă termenele asumate de comuna acord.

Vă mulțumesc! Aștept răspuns din partea domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domule senator Domnul Liviu-Doru Bindea.

 
  Nicolae Marian Iorga

Îl invit pe domnul senator Nicolae Iorga să adreseze o întrebare referitoare la Autostrada Transilvania.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domn prim-ministru Clin Anton Constantin Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, în Programul de guvernare 2005-2008, la Capitolul 17 intitulat "Politica în domeniul transporturilor", s-a prevăzut: "Guvernul României va aplica o strategie care are în vedere dezvoltarea echilibrată a economiei locale, naționale și regionale, precum și integrarea rețelei naționale de transport și logistică la rețeaua europeană, respectiv la cea internațională."

În acest program se prevede, la strategia în domeniul infrastructurii rutiere, finalizarea lucrărilor începute la autostrada București - Brașov - Tărgu Mureș -Brașov -Târgu Mureș - Cluj Națpoca - Oradea - Borș.

Vă solicit, domnule prim-ministru să ne comunicați ce fonduri sunt alocate pentru anul 2005- pentru autostrada Transilvania, câți kilometri se vor realiza în acest an și între ce localități.

Vă mulțumesc, și aștept răspunsul dumneavoastră în scris și oral.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult domnul senator Nicolae Iorga.

 
  Verginia Vedinaș

Invit pe doamna Verginia Vedinaș să-și prezinte întrebarea privind respectarea normelor europene de detenție.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Întrebarea mea și a domnului senator Funar este adresată doamnei ministru a justiției, Monica Luiza Macovei.

Doamnă ministru,

După cum cunoașteți, câțiva deputați ai partidului Popular România Mare au vizitat mai multe penitenciare împreună cu ziariștii și au prezentat în mass-media concluziile acestor deplasări.

Nu cunoaștem dacă dumneavoastră ați aluat act de acestea și ce măsuri ați dispus.

Vă solicităm, doamnă ministru, să ne comunicați dacă ați reușit să vizitați măcar un penitenciar și, mai ales, dacă dispuneți de informații din care să rezulte că regimul de detenție al deținuților din România se încadrează sau nu în normele europene.

În afară de acest răspuns de ordin general, vă solicităm să ne comunicați dacă în cazul deținutului Miron Cozma în penitenciarele din Craiova și din București sunt respectate normele europene de detenție.

Vă mulțumim și solicităm din partea dumneavoastră răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, doamna senator.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Cu asta am încheiat practic seria de întrebări și vă propun să trecem la interpelări mai puțin cea a domnului senator Funar care a folosit prilejul adresării interpelării la capitolul întrebări, și invit prima oară la microfon pe domnul senator Gabriel Aurel Simionescu, din partea Partidului Social-Democrat, pentru a adresa o întrebare Ministerului Administrației și Internelor.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este mai lungă.

Vă rog să-mi permiteți să formulez finalul ei.

Cum gestionează Ministerul Administrației și Internelor problema funcționarilor publici care vor ocupa o serie întreagă de posturi urmare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2005 pe care noi am aprobat-o și problema managerilor publici, urmare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2005 pe care, de asemenea, noi am aprobat-o astfel încât posturile dedicate în mod special integrării europene în instituțiile din Administrația Publică să fie ocupate de către persoane care au pregătirea necesară, care sunt dedicate acestei funcții și care vor ajuta efectiv la integrarea României în Uniunea Europeană.

Textul integral este la secretariat, fără probleme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu

Îl invit acum pe domnul senator Ilie Petrescu, din Partidului Popular România Mare, pentru a adresa o interpelare Ministerului Lucrărilor Publice.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului delegat al lucrărilor publice și amenajarea teritoriului, domnul Laszlo Barboly.

Obiectul și motivarea interpelării:

Domnule ministru, având în vedere situația creată în cadrul ministerului pe care-l conduceți, cu privire la programul de locuințe și săli de sport, vă rog să mă informați ce locuințe sunt admise în planul existent pentru județul Gorj, în ce stadiu se află acestea pe fiecare localitate din județul Gorj în anul 2005, precum și cele nefinalizate de guvernarea anterioară. De asemenea, vă rog să-mi comunicați termenele de finalizare a acestor locuințe. Solicit aceleași informații și cu privire la sălile de sport pentru fiecare localitate în parte. Totodată, doresc să-mi comunicați ce locuințe vor fi realizate în perioada 2005 - 2008 în județul Gorj și solicit să-mi răspundeți care sunt măsurile ce le veți întreprinde pentru a asigura și clarifica situația locuințelor și dacă aveți soluții alternative de finanțare a noilor locuințe. Vă mulțumesc anticipat. Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ovidiu Teodor Crețu

Îl invit pe domnul senator Ovidiu Teodor Crețu să adreseze o interpelare Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte. Interpelarea este adresată domnului ministru delegat al lucrărilor publice și amenajării teritoriului - Lazslo Borbely. Interpelarea mea se referă la o situație specifică județului Bistrița-Năsăud, județ care are în componență circa o treime din teritoriu zonă montană. Zona respectivă în perioada comunistă nu a fost colectivizată, motiv pentru care populația a migrat în această zonă din celelalte zone ale județului, astfel rezultând o concentrație mare de populație pe Valea Someșului, a Ilvelor, Sălăuța și așa mai departe. Singura sursă de venituri din zonă este pădurea, asupra căreia se exercită

o presiune extraordinară în această perioadă, pentru că terenul agricol este foarte puțin. S-ar putea îmbunătăți situația prin dezvoltarea unor ramuri ale turismului: agroturismul, turismul de trafic. Pentru aceasta este o problemă care ține de programul de dezvoltare a transporturilor și de dezvoltare a infrastructurii, respectiv, deschiderea unui nou traseu spre Moldova pe Valea Ilvelor, prin Pasul Grădinița. Este o problemă, este o porțiune de drum de 16 km care nu este asfaltată. Dacă această problemă ar fi rezolvată, lucrurile s-ar schimba radical în zona respectivă și ar afecta în bine circa 100.000 de locuitori din zona respectivă. Avantajele acestei noi deschideri ar fi printre altele o trecere ușoară a mașinilor mari în Moldova. Drumul pe Valea Ilvelor, Drumul Județean 172 D, la ora actuală, nu are practic serpentine, nici pante abrupte. Or, se știe că despre județul Bistrița-Năsăud televiziunile relatează doar că s-a blocat Pasul Tihuța. Asta în fiecare iarnă, în fiecare săptămână. Deschiderea acestui drum ar rezolva problema blocării drumului peste Pasul Tihuța. Apoi, ar face o conexiune între Stațiunea Balneoclimaterică Sângeorz - Băi și Vatra Dornei care acum sunt pe ruta actuală la distanțe foarte mari, circa 200 și ceva de kilometri, pe drumuri dificile. Distanța s-ar scurta la sub 100 de kilometri, astfel încât pachetele de acțiuni pe care le solicită turiștii din Vest ar putea să includă în circuitul turistic și utilizarea mai bună a acestor două baze. Apoi, este vorba de terenuri forestiere, suprafață relativ mare. Este vorba de circa 20.000 de hectare de pădure care sunt deținute de locuitorii din comunele de pe Valea Ilvelor în județul Suceava. Sunt păduri comunale păduri grănicerești, care sunt recunoscute, sunt trecute în proprietate, exploatarea lor și utilizarea masei lemnoase în zonă este imposibilă datorită faptului că nu se poate face transferul peste pasul respectiv. Ar mai fi și alte avantaje. Colectarea laptelui din zonă, lapte din zonă de munte, zonă în care nu este practicată o agricultură intensivă, nu se folosesc substanțele agricole uzuale zonelor de câmpie. Mă refer aici la pesticide, în special. Acestea se poate valorifica la Societatea Comercială "Lactate - Dorna" bine cunoscută, bine cunoscută și pentru derularea unor programe de înființare a unor micro-ferme de taurine cu finanțare externă și cu participarea Guvernului României. Acestea, împreună cu altele, ar justifica o intervenție a Guvernului în zona respectivă, care s-ar putea materializa prin ridicarea drumului respectiv la rang de drum național, alocarea unei investiții de circa 100 - 150 de miliarde lei aproximativ pentru rezolvarea aproximativ problemelor celor 16 km de drum. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit acum pe domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare pentru a adresa o interpelare Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

 
  Petru Stan

Domnul Petru Stan:

Interpelare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Domnule ministru,

În ziarul "Adevărul", din 30 martie 2005, ați declarat printre altele: "Ne propunem să facem un adevărat cod al proprietății. Între principiile de bază ale acestui pachet se numără principiul restituirii integrale la nivelul anului 1945 pentru terenurile agricole și anului 1948 pentru păduri. Vom face pe cât posibil restituiri în natură și doar în cazuri excepționale vor fi acceptate despăgubirile. Restituirea trebuie să se facă inclusiv pe seama proprietăților de stat".

I. Domnule ministru, ce este valabil din ceea ce ați declarat în urmă cu circa 2 luni referitor la retrocedări, în sensul că acolo unde este continuitate veți retroceda terenurile începând cu anul 1921, sau ceea ce ați declarat în presă acum, recent, că aceste retrocedări se vor face la nivelul anului 1945 pentru terenuri agricole și anului 1948 pentru păduri, în sensul că la prefecturi se lucrează deja la această situație și sigur se ia în calcul anul 1921?

II. În cele mai multe comune din Transilvania, legile fondului funciar nu au fost aplicate corect, în sensul că s-au făcut împroprietăriri în masă, trecându-se la Anexele 2b persoane care sunt titulari de pământ, dar și moștenitori direcți. Numai în comuna Șamșud au fost împroprietărite 400 de persoane, la Anexele 2b, după cum urmează:

a) Toth Sandor - Valea Pomilor nr. 149 - este trecut la anexa 2b cu 0,50 hectare, dar, în același timp, este și moștenitor după Toth Ioska (defunct), și mai moștenește și după Szanto Ferencz (Anexa 3)

Am dat un singur exemplu, nu are rost să le citesc pe toate.

Și am cerut să se facă o anchetă în acest sens în județul Sălaj și am solicitat să mi se răspundă: ce veți face, veți anula Anexele 2b sau veți continua să dați pământ în fermele IAS?

III. În județul Sălaj nu s-a aplicat corect Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001 care permite echivalarea terenurilor. În acest sens, ,la Șimleu Silvaniei au fost dați 1.300 hectare de livadă intensivă în echivalent 1 la 1 la cetățeni care nu au avut niciodată teren acolo, în Șimleul Silvaniei..

Și, în final, domnule ministru, dacă ați rezolva cele două probleme prevăzute la punctele II și III ați vedea că în județul Sălaj ar trebui să restituiți tot pământul fostului IAS, întrucât ceea cev-am expus sunt cazuri grave de corupție.

Vă solicit să-mi răspundeți în ce mod veți soluționa cele de mai sus, înainte sau după apariția noilor legi ale fondului funciar?

Vă mulțumesc.

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Doina Silistru

O invit la tribună pe doamna senator Doina Silistru să ne prezinte interpelarea adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în legătură cu nesubvenționarea unor culturi. Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, domnul Gheorghe Flutur.

Stimate domnule ministru,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr., 12/2005 ați eliminat de la plata subvențiilor acordate sub formă de bonuri valorice suprafețele planificate de către producătorii agricoli, (conform cererilor la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2004, depuse de aceștia în toamna anului 2004) pentru culturile de porumb, ovăz și plante furajere.

La nivelul județului Vaslui, potrivit propunerilor formulate de producătorii agricoli, urma să se cultive în anul 2005, 131.236 ha cu porumb boabe, 29.669 ha cu plante furajere și 4.363 ha cu ovăz - în total 165.268 ha, ceea ce reprezintă 56,75 % din suprafața arabilă a județului Vaslui.

Cele trei culturi excluse de la subvenționare sunt tradiționale în zonă, constituind principala sursă de furaje pentru dezvoltarea zootehniei iar porumbul chiar singura sursă de hrană pentru mulți locuitori ai județului Vaslui și nu numai.

Nesubvenționarea acestor culturi și în principal a celei de porumb, va duce fie la cultivarea pământului în mod empiric, cu obținerea unor producții foarte mici, fie la creșterea suprafețelor necultivate. Ambele aspecte vor avea ca efect diminuarea drastică a producțiilor cu repercusiuni asupra evoluției efectivelor de animale și a producțiilor zootehnice care știm foarte bine că trebuie să ajungă la un anumit nivel pentru a putea beneficia de cotele negociate cu Uniunea Europeană.

Ați motivat această măsură, domnule ministru, prin producțiile mari care s-au obținut la porumb în anul 2004.

În acest context, cum explicați politica adoptată de a nu acorda nici un fel de subvenții pentru aceste mari suprafețe de teren, respectiv 57 % din suprafața arabilă a județului Vaslui, chiar în condițiile în care producătorii agricoli ar fi dispuși să cultive alte culturi de primăvară considerate de actualul guvern "de importanță națională", numai să nu rămână pământul nelucrat și să obțină totuși un venit care să le asigure supraviețuirea.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, doamna senator.

 
  Irina Loghin

Ultima interpelare este a doamnei senator Irina Loghin și a domnului senator Gheorghe Funar. Vă rugăm să prezentați interpelarea.

   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Am prezentat-o.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Asta ați prezentat-o? Politica fiscală bugetară. La asta mă refeream. Sunteți co-autor.

 
   

Doamna Irina Loghin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată primului ministru, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

În Programul de guvernare 2005 - 2008, Capitolul XII, "Politica fiscală bugetară" se precizează următoarele: "Cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului este relaxarea fiscală , ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a inițiativei private și de încurajare a oficializării economiei ascunse".

Contrar promisiunilor din campania electorală, cabinetul dumneavoastră a hotărât să mărească substanțial accizele, prețurile, impozitele și tarifele, oferindu-le contribuabililor români două reprize de majorări, una de Paștele catolicilor și alta de Paștele ortodocșilor.

Vă solicităm, domnule prim ministru, să ne comunicați cu ce sumă vor scădea veniturile bugetului de stat în acest an, ca efect al aplicării cotei unice de 16 %, și ce sume se vor încasa suplimentar la bugetul statului, ca urmare a recentei ordonanțe de urgență a Guvernului, din ziua de 24 martie a.c., de modificare și completare a Codului fiscal?

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Stimați colegi, cu acesta s-a încheiat și ultimul punct la ordinea noastră de zi "Întrebări, interpelări și răspunsuri". Vă mulțumesc tuturor pentru întrebările adresate.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii: Gheorghe Funar - de la Mihai Constantin Șeitan - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, președintele Casei Naționale de Pensii.

Scuzați-mă, mai avem răspunsuri la întrebările adresate. Numai domnul Mihai Constantin Șeitan este prezent. Domnule Șeitan, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Constantin Șeitan: - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, președintele Casei Naționale de Pensii

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, am să răspund interpelării domnului senator Gheorghe Funar, adresată ministrului muncii, legată de majorarea pensiilor în mod real până în anul 2008.

Aș vrea să vă spun că, în programul de guvernare, se prevede acest lucru, ca, până în 2008, deci în perioada 2005-2008, pensiile să fie majorate astfel încât să crească în termeni reali cu circa 30%, în așa fel încât toată creșterea economică care urmează să se realizeze să poată fi resimțită și de pensionari.

Aș vrea să spun că, anul acesta, în 2005, prin indexarea punctului de pensii, care înseamnă de fapt indexarea pensiilor, la începutul perioadei cu 3%, se presupune și se crede că se va acoperi inflația, cel puțin cea prognozată pe anul acesta, care este de 7%. Calculele arată acest lucru.

E posibil, sigur, să mă întrebați: dar dacă inflația nu se va realiza la acest nivel ? Categoric, conform proiectului și programului de guvernare, vom face modificările și în bugetul de asigurări sociale de stat, astfel încât să acoperim 100% inflația, chiar dacă va fi mai mare de 7%. În plus, recalcularea care a început, s-a terminat prima etapă și continuă asiduu - să zic așa - în etapele următoare, se estimează că va aduce cel puțin 10% creștere a pensiilor - mă refer la cei care intră în această procedură, deci cei 4.200.000 de oameni - ceea ce, raportat la toți pensionarii de la ora actuală, ar însemna o creștere cam de 8%, aceasta fiind peste cei 3%, aceasta fiind o creștere reală a anului acesta, în domeniul pensiilor.

Făcând o analiză și luând în considerare ceea ce programul de guvernare prevede legat de modificări legislative în cursul acestui an, cu efecte începând din anul următor, și anume ideea de a crește numărul de contribuabili la sistemul de pensii care, în prezent, este în jur de 50% din forța de muncă ocupată, o creștere a salariului care este prevăzută în program să fie, până în 2008, spre 310 euro, în medie, o creștere a gradului de colectare a contribuțiilor. De altfel, s-au luat și măsuri, începând de săptămâna aceasta, pentru a anula orice fel de reeșalonare de acum încolo și de amânări la plată și așa mai departe, inclusiv la contribuțiile de asigurări. Și, nu în ultimul instanță, externalizarea, până în vară, deci proiectele de lege care urmează să sosească în Parlament, a unor prestații de natură necontributivă din sistemul pensiilor ne fac să credem că, începând cu 2006, în medie cu 8% pe an să reușim să creștem, în mod real, pensiile care adunate la cele circa 8 procente de acum, poate mai puțin, să zicem, dacă inflația va fi mai mare , să ne permită să atingem acest deziderat de 30% pentru toată perioada 2005-2008. Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc. Domnule Funar, am înțeles că doriți o lămurire suplimentară. Vă rog, domnule senator !

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Dacă permiteți o întrebare suplimentară. Sunt mulțumit de răspunsul pe care l-ați dat, dar, în contextul celor relatate de dumneavoastră și pornind de la faptul că s-a realizat, în ultimii 15 ani, un spor negativ al populației, aș vrea să vă întreb dacă, în cazul pensiilor, acum, după 1 aprilie, după aplicarea Ordonanței nr.24/2005, dacă, în opinia dumneavoastră, vom ajunge la un spor negativ al pensiilor ?

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Nu, nu cred că vom ajunge la un spor negativ, numai din simplul motiv că, chiar dacă bugetul de asigurări sociale, nu va putea acoperi, din această scădere a natalității, nivelul pensiilor pe care-l așteptăm, vom avea posibilitatea să utilizăm și alte surse de finanțare care sunt prevăzute de lege și anume împrumuturi și subvenții de la bugetul de stat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Cu aceasta, practic, sesiunea noastră de întrebări, interpelări și răspunsuri s-a încheiat.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați avut răbdarea să asistați și vă doresc o seară bună.

 
   

Ședința se încheie la ora 19,15.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 5:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro