Petru Stan
Petru Stan
Ședința Senatului din 4 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/11-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 04-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 4 aprilie 2005

3. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  3.7 Petru Stan - intenția Guvernului Tăriceanu de a schimba Lega fondului funciar. Aplicarea nemotivată a "restitutio in integrum";

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Eu vă mulțumesc, domnule senator, și invit acum la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular România Mare, pe domnul senator Petru Stan.

Domnul Petru Stan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se referă la intenția Guvernului de a schimba legile Fondului funciar și în special la "restitutio in integrum" a proprietăților funciar.

De la bun început vreau să vă comunic că această lege "restitutio in integrum" nu este o condiție a aderării României la Uniunea Europeană. Aplicarea acestui deziderat al domnului ministru Fluture și a unor cercuri de interese potrivnice statului român în Transilvania, de altfel, și în întreaga țară nu este realizabil, chiar dacă urmașii grofilor unguri se străduiesc să intre în posesia unor documente care să ateste acest lucru.

O să vă dovedesc acest lucru pe bază de documente concrete.

Prin reforma agrară din 1921 au fost împroprietăriți în Ardealul de Nord 228.000 țărani român și 82.630 țărani unguri.

Exproprierea moșierilor unguri s-a făcut în virtutea acelorași legi ca și în Regat, și ei au fost despăgubiți de statul român cu 1.500 lei pentru fiecare iugăr, ceea ce era o sumă mare de bani pentru acea vreme.

Pe lângă terenul expropriat pe parcursul a 20 de ani (1921-1940), proprietarii de moșii au vândut, nesiliți de nimeni, terenuri agricole și păduri unor comunități rurale și unor țărani individuali.

După Dictatul de la Viena, o acută problemă cu care s-a confruntat regimul hortyst a fost cea referitoare la revizuirea Reformei agrare românești din anul 1921. Moșierii unguri, unii plecați în Ungaria, după Marea Unire, alții rămași în Ardeal, au cerut să intre imediat în posesia fostelor lor terenuri.

Potrivit ideii că "al cui este pământul al acestuia este țara", a fost emisă Ordonanța nr.9370 din 25.12.1940, pusă în aplicare de Guvernul maghiar în ianuarie și februarie 1941.

Potrivit acestei ordonanțe,orice proprietar poate fi declarat "rău gospodar" și proprietatea se confiscă.

Conform ordonanței, moșierii unguri au deschis procese împotriva țăranilor români, pentru a dobândi pământurile pe care le vânduseră de bunăvoie. Astfel că toate actele încheiate între vânzător și cumpărător au fost anulate și considerate ca "păgubind pe vânzător". Numai în județul Sălaj au fost atacate în justiție 35.000 de contrate de vânzare-cumpărare.

Iată, domnilor senatori, de ce U.D.M.R.-ul a insistat să instaleze în fruntea Agenției Domeniilor Statului și la Oficiile de Cadastru din județele din Ardeal reprezentanți ai U.D.M.R.-ului. Probabil că o serie de acte vor fi îndosite, iar unele au fost subtilizate.

Am să vă rețin atenția doar cu câteva procese ale țăranilor români din Sălaj cu baronii, grofii și conții unguri.

  • moșierul Czell Beno - tatăl lui Czell Laurențiu Benianim, actualmente pus în posesie cu 50 de hectare de teren agricol în hotarul Zalăului și al Crișenilor, a făcut uz de ordonanța amintită sub titlul procesului "Repararea pagubelor pricinuite de reforma agrară românească", țăranii români au fost considerați răi gospodari. În proces sunt chemate 83 de familii din Crișeni care au cumpărat, în anul 1938, de la Czell, 61 de iugăre.
  • În comuna Gârbou, 237 de țărani au fost târâți în judecată de baronul Jozsika Janoș, fost prefect al județului Someș. Ei au fost dați în judecată, cerându-li-se 3.663.000 lei, plus despăgubirile de teren, pentru pământul vândut de baron, prin bună înțelegere, la 15 octombrie 1938. La Judecătoria din Jibou au fost intentate de grofii locali Teleki și Beldy 839 de procese pentru despăgubiri ori restituiri de terenuri, târând în procese 1.875 de pârâți.
  • Moșierul Tuzes Todor, din Gârbou, a primit de la autoritățile din acea vreme ale județului 45 de iugăre de pășune din suprafețele atribuite, prin reforma agrară, țăranilor din Chechiș, comuna Bălan. În zona Ip, Marca, Supurul de Jos, pădurea cu care fuseseră împroprietăriți țăranii la reforma agrară a fost trecută în prima fază în proprietatea statului maghiar, ca în aprilie 1944 să fie dată contelui Karolyi Istvan.

Vă mai redau un articol din acea ordonanță. Actul juridic, în intervalul de la 22 octombrie 1918, până în 1940, prin care se înstrăinează un imobil situat în partea nealipită, deci Transilvania, poate fi atacat și se poate intenta acțiune de radiere a inscripțiunii în Cartea funciară.

Ca efect al acestui articol de lege a guvernului ungur o sumedenie de imobile și proprietăți ale românilor au fost confiscate. Sute de familii au fost izgonite din casele lor și puse pe drumuri.

Iată de ce Legea privind restituirea caselor naționalizate în Ardeal nu se potrivește, cum nu se potrivește nicăieri în țară. Sunt cazuri în care unii, foști proprietari, au primit 6-7 apartamente, împreună cu familia lor, și acum revendică un imobil vechi.

Această lege de "restitutio in integrum" va da agricultura și economia României în urmă cu 20 de ani. Procesele vor fi cu milioanele, nu cu miile ca acum. Vor fi trei milioane. Și o să vă spun altădată de ce. Și ne va face să-l regretăm și pe fostul ministru electronist al agriculturii, Ioan Avram Mureșan. Toate marile exploatații, mici și mijlocii, vor avea de suferit, dacă nu, chiar vor dispărea.

Vă mulțumesc.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 6:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro