Gheorghe David
Gheorghe David
Ședința Senatului din 4 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/11-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 04-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 4 aprilie 2005

3. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  3.9 Gheorghe David - 8 aprilie - Ziua internațională a rromilor - inserția socială a rromilor;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

................................................

Îl invit acum la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL-PD.

Aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Materialul pe care am dorit să-l prezint l-am rezumat, pentru că au fost multe luări de cuvânt și, ca să câștigăm timp, aș vrea să amintesc faptul că, pe data de 8 aprilie, se va sărbători Ziua internațională a rromilor, astfel că am să prezint câteva aspecte privind situația actuală a acestora din țara noastră.

Deși numărul populației de etnie rromă consemnat oficial prin ultimul recensământ este de 539.000 de suflete, se recunoaște, unanim, și faptul că numărul lor este considerabil mai mare. Și aceasta dintr-un motiv cât se poate de întemeiat.

Potrivit legilor, orice cetățean român își poate declara apartenența la naționalitatea pe care și-o dorește. În cea mai mare parte a lor au ales să fie români, ceea ce mi se pare firesc.

De aceste particularități trebuie să se țină seama la întocmirea proiectelor de inserție socială. Ceea ce ei au în comun este faptul că sunt reprezentați în procente disproporționat de mari în toate categoriile sociale defavorizate: în rândul celor lipsiți de mijloace materiale, al persoanelor necalificate, al celor fără educație sau cu pregătire școlară sumară, provenind din familii numeroase, foarte mulți dintre ei nu dețin documente de identitate, nu au un domiciliu stabil, ba chiar nu-și pot dovedi cetățenia.

Rromii au dificultăți majore în îndeplinirea condițiilor impuse de normele de protecție socială. Obligați, mai des decât alte grupuri, să se mute dintr-un loc într-altul, în căutarea mijloacelor de subzistență, ei obțin și păstrează mai greu documentele de identitate.

Uneori, autoritățile locale consideră așezările rromilor, situate, de obicei, la periferia localităților, temporare, chiar dacă ele există de zeci de ani, motiv pentru care le refuză consfințirea prin acte a domiciliului stabil.

Nerecunoașterea domiciliului în care ei trăiesc "de facto" blochează sau sporește dificultatea accesului la ajutoarele sociale și asistență medicală.

Sintetizând, considerăm că prioritățile ce se cer a fi avute în vedere pentru integrarea acestei etnii în mediul social sunt: sărăcia, ignoranța, rata mare a mortalității și analfabetismul, accesul nestingherit la asigurările de sănătate, lipsa unei protecții sociale eficiente, îndeosebi a copiilor și a femeilor.

Succesul unor astfel de demersuri nu poate fi cel pe măsura așteptărilor, decât prin conștientizarea în rândul comunității a faptului că și acesteia îi revin responsabilități, cel puțin egale.

Datorită faptului că secole de-a rândul au fost marginalizați, în străfundurile ființei lor dăinuie și astăzi convingerea că ei nu pot fi acceptați de societate, altfel decât ca o entitate pentru care drepturile sunt privilegiul exclusiv al majorității.

Perpetuarea acestei convingeri a fost posibilă și datorită faptului că, nici după legea prin care au fost declarați egali în drepturi, nu s-a făcut aproape nimic, pentru a le fi înlocuită prin valori comune situația la temelia drepturilor cetățenești.

Din aceste motive, comunitatea rromă a evoluat aproape distinct prin conservarea tradițiilor, printr-o exprimare profesională în nișe care le particularizează apartenența: fierari, bijutieri ambulanți, căldărari, cărămidari etc. practicate pe cât posibil la periferia legilor, dar și prin acceptarea ca pe o fatalitate a faptului că ea nu poate fi guvernată decât din interior prin cutume de nezdruncinat.

In acest sens, sunt de notorietate regatele și imperiile cărora se declara a le fi supuși. Ba mai mult, ar mai fi de amintit și organizațiile internaționale, anume constituite să reprezinte comunitatea romilor în dialogurile cu forurile mondiale din structurile Națiunilor Unite .

Având în vedere toate aceste aspecte, considerăm necesară inițierea unor programe coerente în educație, sănătate, ocuparea forței de munca și locuințe sociale.

Aș vrea să amintesc în câteva cuvinte doar importanța educației în ansamblul preocupărilor de inserție socială a rromilor.

Este pe deplin demonstrat că formarea deprinderilor și a trăsăturilor de caracter se realizează în primii ani de viață ai individului.

In afara familiei, un rol, cel puțin egal ca importanță îl are școala și mediul social în care acesta trăiește.

Fără a intra în amănunte, din informațiile pe care le deținem, ne-am putut da seama că imediat după cel de-al doilea război mondial in Germania vestica, a fost elaborat un program de inserție a rromilor, atâția câți au mai rămas în urma furiei rasiste.

La baza acesteia a stat școlarizarea copiilor și integrarea acestora fără nici o discriminare, în toate structurile educaționale.

S-a pornit de la convingerea că este mult mai dificil să modelezi un individ ajuns la vârsta maturității, decât un copil. Altfel spus, s-a avut în vedere un program de desfășurare pe termen lung, iar rezultatele au fost cele scontate.

Pe de altă parte, în paralel au fost promovate acte normative de eliminare a oricărei discriminări.

Deși există un cadrul legal de acțiune în zece domenii sectoriale, rapoartele privind implementarea acestora sunt descurajatoare.

Principalele cauze care blochează aplicarea legislației actuale, am să le prezint cu altă ocazie, și aș vrea să mă rezum la final că această succintă prezentare a situației actuale a rromilor din țara noastră, în care ne-am permis să venim și cu sugestii menite să dea consistență activității noastre, este comună și celor din Banat, bineînțeles, cu nuanțele care o particularizează.

Nu negăm existența rromilor extrem de bogați, în cea mai mare parte a lor buni parteneri de afaceri ai unor baroni locali, realitate care și ea ne justifică dreptul exprimării protestului formulat de grupul de lucru format din mai multe organizații ale rromilor din județul Timiș prilejuit de Ziua internațională a rromilor, celebrată în fiecare an pe data de 8 aprilie. Prin el este condamnată atitudinea cinică a multora dintre politicienii care s-au perindat la guvernare față de soarta acestei etnii, împotriva îmbogățiților peste noapte, inclusiv a celor proveniți din aceeași etnie, fiind totodată exprimată speranța că actuala guvernare, prin programele sale enunțate în campania electorală și prin acțiunile deja întreprinse, va izbuti să le redea demnitatea de cetățeni egali în drepturi și îndatoriri de care se bucură toți cetățenii Românei.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 28 noiembrie 2021, 19:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro