Mihail Popescu
Mihail Popescu
Ședința Senatului din 31 octombrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.166/07-11-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 31-10-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 31 octombrie 2005

  1. Declarații politice prezentate de senatori:
  1.2 Mihail Popescu - "Rigoare și onoare";

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Invit la microfon pe domnul senator Mihail Popescu, din partea Grupului parlamentar PSD și urmează domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul Mihail Popescu:

Doamnelor și domnilor senatori, mi-am intitulat declarația politică "Rigoare și onoare".

Toată viața mea s-a desfășurat sub imperativul acestor două mari coordonate și, probabil, ca o deformație profesională, m-am deprins să judec lumea și faptele ei în acest mod.

Sub acest aspect, am analizat actualul buget propus pentru Ministerul Apărării Naționale pe anul 2006.

Deși peste 85% din populația României dorea să aderăm la NATO, văzând în aceasta cea mai eficientă cale de satisfacere a intereselor naționale vitale ale țării, puțină lume știe și, din păcate, din această lume văd că fac parte și actualii guvernanți că, atunci când s-a negociat aderarea, s-a plecat de la o analiză realistă și temeinică a potențialului militar al țării noastre și a posibilităților de punere a acestuia în valoare pentru a face față cerințelor și exigențelor alianței.

S-a căzut de acord cu partenerii noștri de atunci, azi aliații noștri, că este necesară o profundă reformă militară care cuprinde două laturi esențiale și foarte costisitoare: reforma structurală care însemna reducerea efectivelor armatei de la aproximativ 380.000 oameni la 140.000, într-o primă fază și, ulterior, la 90.000 și reforma înzestrării acestor efective cu tehnica necesară pentru a ajunge cel puțin la același nivel de forță și pentru a putea fi inițial interoperabili și apoi compatibili cu aliații noștri.

Ideal ar fi fost ca ambele laturi ale reformei să se fi desfășurat concomitent, dar lipsa resurselor ne-a făcut să le etapizăm: mai întâi reforma structurală, până la sfârșitul anului 2004 și apoi dotarea tehnică începând cu anul 2005. S-a calculat că pentru aceasta este nevoie, în fiecare an, până în 2008, de 2,38 % din produsul intern brut, angajament luat de primul-ministru în aprilie 2003, la Bruxelles.

În decembrie 2004, reforma structurală era în proporție de 90% înfăptuită, creându-se condițiile trecerii, de la 1 ianuarie 2007, la o armată de voluntari. Iată că marea realizare a domnului ministru Atanasiu nu este o invenție a domniei-sale, ci o continuare logică a ceea ce a găsit la minister. Rigoarea l-a obligat să continue, iar onoarea l-ar obliga să recunoască și meritele altora. Dar, cum recunoștința este o floare rară, pe malurile Dâmboviței, cu atât mai puțin în politică, ne oprim aici cu aprecierile.

Întreb însă, după analiza bugetului, pe primul-ministru - citez - "al celui mai bun Guvern post-decembrist" în concepția băsesciană despre lume și traiul românilor, cum stăm cu rigoarea și onoarea în fața aliaților noștri și în fața românilor cărora le-ați promis, în programul de guvernare, capitolul 27, citez: "cheltuielile militare anuale vor avea o pondere de 2,38 % din produsul intern brut, nivel ce va fi menținut în intervalul 2005-2008", încheiat citatul.

Vreau să fiu bine înțeles, am citit și auzit multe în ultima vreme pe această temă, a cheltuielilor pentru apărare, ideea aparținând unor oameni cu pretenții de personalități, dar, în mod sigur, cel mult amatori și autobăgători în seamă de profesie și care nu rezistă tentației de a-și da cu părerea în varii domenii despre care habar nu au, de vreo 15 ani încoace și, probabil, și din această cauză trăim așa de bine, cu ghilimelele de rigoare, și declară sau insinuează, total iresponsabil, că ar fi cazul să mai luăm ceva de la apărare că - vezi Doamne ! - i-am păcălit pe ăștia cu NATO și dăm în altă parte pentru că, acum, interesul este să-i păcălim cu Europa.

Pe cine vrem să păcălim, domnilor ? Vrem să facem un mariaj bazat pe păcăleli, valabile numai pe malurile dâmbovițene, uitând că prin Europa mai curg Rinul și Rhonul și că, totuși, Dunărea nu este un râu național. Cred că este cazul să devenim serioși, adică europeni, în modul de a gândi și acționa.

Nu sunt adeptul unui raționament absurd, ca, de dragul armatei, să închidem editurile și teatrul, și orice ține de cultură, să stingem lumina în sălile de clasă și să menținem la nivel de submizerie salariile și pensiile profesorilor, să oprim aerul condiționat și să micșorăm cantitatea de sânge și medicamente din sălile de operație. Până la urmă, nu poți construi o armată modernă cu și pentru oameni inculți, analfabeți sau nesănătoși, dar se observă că nu spre aceste domenii se îndreaptă banii actualului buget. Trebuie să fie o proporție, iar proporția trebuie să o stabilească Guvernul, în așa fel ca toate acestea să funcționeze normal, așa cum a promis la instalare. Iar, la apărare, acest cuvânt a fost 2,38% din PIB, până în 2008, iar, în realitate, este de 1,8-1,9% din produsul intern brut acum.

Este o expresie matematică, dacă vreți, a eșecului politicii fiscale a Guvernului de impozitare cu cota unică de 16% a tuturor veniturilor.

Vedem aici rigoarea, dar unde este onoarea, domnule prim-ministru!

Reamintesc că acest procent era perfect posibil, așa cum s-a demonstrat acum doi ani, când aveam o altă politică fiscală și care făcea posibilă acumularea acestor venituri. Acești bani pot asigura desfășurarea normală a reformei în armata română, armată care a devenit, în ultimul timp, cel mai credibil argument politic internațional al României.

Programul trimis pentru informare Parlamentului de către președinte prevede, și pentru anul 2006, trimiterea de trupe în zonele fierbinți ale lumii a căror întreținere va costa peste 220 milioane euro. Această sumă va fi din bugetul Ministerului Apărării Naționale sau din rezerva Guvernului ? Încă nu este clar.

Vă pot spune, ca fost membru al Consiliului militar NATO, că, dacă ai armata pregătită, ai cuvânt în NATO și cuvântul îți este ascultat, dacă nu, nu.

Nu știu de ce - probabil ca urmare a strânsei frății și colaborări cu Guvernul Ungariei - Guvernul Tăriceanu și-a însușit și este pe cale să comită o gravă eroare a guvernanților din țara aliată și vecină. Imediat după aderare, Ungaria și-a redus drastic bugetul apărării. Urmarea: cei interesați pot analiza poziția actuală a acestei țări în NATO.

România trebuie să fie în NATO pe poziția la care îi dă dreptul potențialul ei militar și poziția sa strategică și - de ce nu - ambițiile sale politice, iar pentru aceasta este nevoie de cel puțin 2,38 % din PIB, domnule comandant Traian Băsescu.

Pentru rezolvarea problemei, ori rugați pe primul-ministru să găsească resursa, ori dați ordin ministrului apărării naționale să analizeze ce se poate înfăptui cu bugetul care l-a primit și ce nu, din planurile stabilite cu aliații și din programul de guvernare promis și asumați-vă împreună, public, răspunderea politică, reducându-vă, bineînțeles, proporțional, și ambițiile politice internaționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 17:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro