Ion Iliescu
Ion Iliescu
Ședința Senatului din 31 octombrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.166/07-11-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 31-10-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 31 octombrie 2005

  1. Declarații politice prezentate de senatori:
  1.5 Ion Iliescu - Dezaprobarea pentru modul în care a fost prezentată public respingerea de către Senat a proiectului de Lege privind statutul minorităților naționale;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul președinte Ion Iliescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Urmează doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Ion Iliescu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Aș dori, prin intervenția mea, să-mi exprim dezaprobarea pentru modul în care a fost prezentată public respingerea de către Senat a proiectului de Lege privind statutul minorităților naționale din România, cu jigniri la adresa celor care au votat împotrivă. Este regretabil că și unii colegi senatori s-au pretat la asemenea abordări.

Respingerea proiectului respectiv de lege, precum bine se știe, a avut temei. Amendamentele noastre căutau să dea proiectului de lege coerență și să elimine unele lucruri inacceptabile, chiar anticonstituționale. Ca și observațiile Comisiei de la Veneția pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei și ale Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale de la OSCE, noi am constatat că, pe lângă unele aspecte pozitive și anume, caracterul său de lege sinteză, care regrupa drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale acordate în legislația noastră, drepturi care sunt consemnate în legile privind administrația locală, alegerile parlamentare, organizarea judecătorească sau Legea învățământului, în această lege ar fi putut fi prezentate într-un mod mai succint, fără a repeta legile specifice despre care era vorba.

Dar Capitolul al V-lea, prezentat în acest proiect de lege, introduce noi concepte și structuri instituționale inacceptabile în sistemul nostru legislativ și în discordanță cu Constituția. Chiar și Înaltul Comisar al OSCE constata că "autonomia culturală", așa cum este ea definită în lege, "poate duce la o întărire a separației de cultura majorității, la izolarea minorităților și la alienarea grupului respectiv. Mai mult - spunea comisarul -, autonomia culturală poate conduce la culturi paralele, adică separate, în loc de a avea culturi integrate. Această segregare - spunea comisarul - poate fi un preț prea mare de plătit pentru protecția în fața asimilării culturale". Și o serie de alte observații concrete, pornind de la aceste constatări.

În plus, așa cum remarcau și observațiile OSCE, structurile propuse în lege prezintă paralelisme și suprapuneri atât cu instituțiile administrației de stat, centrale și locale, cât și cu organizațiile reprezentative ale minorităților naționale, care sunt, de altfel, reprezentate și în Parlamentul României, practică unică în toată Europa, în toate țările europene.

Acestea și alte argumente au motivat votul nostru împotriva legii. Consider că, în fața acestei realități, este inadmisibil modul în care unii și-au permis să prezinte votul nostru ca fiind un vot neeuropean, căutând chiar să ne jignească, să ne identifice cu poziții extremiste, xenofobe sau chiar antimaghiare. Eu resping, cu indignare, un asemenea mod, consider inacceptabil și inadmisibil acest lucru.

Se cunoaște foarte bine toată poziția pe care am avut-o în toți acești ani. Am fost printre promotorii și susținătorii reprezentării organizațiilor minorităților naționale în CPUN și, apoi, introducerea în Constituția țării a acestei prevederi pentru reprezentarea în Parlamentul României. Și, în general, toată atitudinea pe care am avut-o, de dialog permanent și de încurajare, de susținere a tuturor prevederilor privind drepturile și libertățile acordate minorităților naționale, afirmării identității lor, ca o parte componentă a afirmării noastre ca națiune și ca popor. De aceea, nu pot să accept și consider inacceptabile asemenea jigniri.

Se mai spune, în mod fals, că formulele promovate în lege ar fi europene, în esența lor. Vreau să vă reamintesc, ceea ce se menționează și în observațiile Comisarului OSCE, conceptul acesta de autonomie culturală a fost promovat în 1899 de socialistul austriac Karl Renner, care, însă, nu a fost niciodată promovat, nici în Imperiul Austro-Ungar, nici în Austria de astăzi. El nu se găsește în nici o țară Vest-Europeană, el se întâlnește doar în câteva țări din Centrul European, adică în Ungaria, Estonia și Ucraina.

În Franța, nu mai vorbesc de faptul că nici nu se acceptă conceptul de minoritate națională, considerat chiar discriminatoriu. Acolo, conceptul fundamental este cel de cetățean, iar dacă, să spunem, domnul György Frunda ar deveni cetățean al Franței, pe pașaportul său ar scrie naționalitate: francez. Pentru ei, naționalitatea și cetățenia se confundă, cum era și în România antebelică. Negrul Noah, sau Bonali, sau algerianul Zidane sunt de naționalitate francezi. Deci, acesta este conceptul francez. El este, oare, antieuropean? Pentru că nu este în concordanță cu viziunea autorilor acestui proiect de lege?

Se mai spune, de asemenea, că această lege ar fi cerută de Uniunea Europeană, ceea ce este un neadevăr.

Legat de toate acestea, este, de asemenea, regretabil faptul că atât inițiatorii acestei legi, cât și Guvernul, nu au ținut seama de propunerile și amendamentele prezentate în Senat pe parcursul dezbaterii.

Cred că reacția firească a Guvernului, după votul negativ al Senatului, ar fi fost retragerea proiectului și organizarea unei consultări fundamentale cu toți cei interesați, și de la putere, și de la opoziție, pentru a da unei asemenea legi forma și conținutul necesare, pentru ca ea să se integreze, într-adevăr, în conceptele generale care guvernează legislația românească și aliniate la tot ce înseamnă, într-adevăr, criterii și ținută europeană.

Mai mult, Guvernul încearcă să promoveze această lege, în Camera Deputaților, prin procedură de urgență. Nu este nici corect, nu este în interesul nici al țării, al unei legislații coerente și al alinierii noastre la normele și la principiile europene.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 23 ianuarie 2022, 21:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro