Verginia Vedinaș
Verginia Vedinaș
Ședința Senatului din 31 octombrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.166/07-11-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 31-10-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 31 octombrie 2005

  1. Declarații politice prezentate de senatori:
  1.6 Verginia Vedinaș - Declarația primului ministru al Ungariei în legătură cu votul din Senatul României dat la proiectul de Lege privind statutul minorităților; - "Moțiunea Asociației deportaților și victimelor oprimării comuniste din județul Bihor; - Constituirea unei comisii speciale comune de anchetă a celor două Camere care să cerceteze aspecte referitoare la proiectul de Lege privind statutul minorităților.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedinaș. Se pregătește domnul senator Szabo Karoly Ferenc.

................................................

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Doamna senator Verginia Vedinaș aveți cuvântul.

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte,

Distins Senat,

Mă voi referi, în declarația mea de presă, la o problemă care a fost abordată și de domnul președinte Iliescu, în declarația domniei- sale.

În ziua de miercuri, 26 octombrie 2005, pe un post maghiar de televiziune care se receptează în județul Bihor, la rubrica de știri, a fost prezentată o informație privind respingerea de către Senat a proiectului de Lege privind statutul minorităților.

A fost introdus pe post primul ministru al Ungariei care a informat publicul că i-a fost transmisă și lui această veste, că nu i-a venit să creadă și l-a sunat pe domnul senator Markó Bela care i-a confirmat acest lucru.

Apoi, primul ministru al Ungariei a simțit nevoia să vorbească și cu primul ministru al României care a fost chemat la telefon și, în direct, a declarat faptul că: votul din Senat a fost o eroare, motiv pentru care azi dimineață - adică, miercuri, 26 octombrie 2005 - am convocat liderii din Alianță și am discutat această problemă: "Am ajuns la concluzia că, vineri, la votul final, în Camera Deputaților, să nu mai facem o repetare a erorii din Senat".

Nu votul din Senat a fost o eroare, domnule prim-ministru. Faptul că țara este condusă de forțe politice și de persoane cărora nu le pasă de ea, care se lasă urecheate ca la școală, de autoritățile altor state, este cea mai gravă eroare.

Vrem să vă informăm, domnule prim-ministru, că Asociația deportaților și victimelor oprimării comuniste din județul Bihor, a adresat o scrisoare deschisă autorităților statului, intitulată "Moțiune", prin care a cerut retragerea imediată a cetățeniei române episcopului Tökes Laszlo.

Ca jurist știu și știm că acest lucru nu este posibil, fiind interzis de art. 5 alin. 2 din Constituție. Asta nu înseamnă, însă, că trebuie să ignorăm faptele care au stat la baza acestei "Moțiuni" și am să vă citesc, pentru clarificare, câteva din pasajele documentului adresat Parlamentului României, Guvernului și președintelui.

Se spune acolo: "Nu vă enumerăm aceste acțiuni contrare intereselor României, ele fiind prea multe și pe care domniile-voastre le cunoașteți, dar vă pretindem ca, față de acestea, să nu luați poziția orbului, a surdului, a lașului și, nu în cele din urmă, a trădătorului de neam.

Vă declarăm deschis că asemenea conducători ai destinului acestei țări nu ni-i dorim și vom găsi calea ca să scăpăm de aceștia, considerând că nu ne iubiți și nu ne apărați.

Vă mai întrebăm - se spune în scrisoare - ce altă minoritate din România luptă pentru autonomie aproape totală: teritorială, de limbă, administrativă, de învățământ total în limba maghiară, ignorând grosolan calitatea de cetățean român ?!

Cum putem cataloga o minoritate care cere anularea fățișe a Tratatului de la Trianon, altfel decât una care nu are nimic pentru România, singurul țel declarat fiind acela de a se alia la națiunea mamă, ducând cu ei și râvnitul Ardeal".

Scrisoarea este mult mai lungă, este semnată de președintele Asociației, profesorul Brazdă Aurel, susținută de 65 de semnatari din întreaga țară și se încheie într-un mod care, ca și întregul ei conținut, ar trebui nu numai să vă dea de gândit, domnilor guvernanți, să vă cutremure conștiințele adormite, ci să ne dea tuturor de gândit:

"Dacă nu vă veți alia cu românii, în interesul României, vă vom judeca după faptele voastre, spunându-vă că România nu este nici a PSD-ului, nici a PD-ului, nici a PNL-ului, nici a PRM-ului, nici a UDMR-ului și nici a altui partid și că veți dispărea, ca orice rău ce s-a abătut asupra acestui popor".

Ca senator de Bihor este de datoria mea să aduc în fața Parlamentului un asemenea apel.

Reamintesc domnului prim-ministru al României că în Constituția acestui stat, pe care a jurat și domnia-sa, ca și fiecare dintre noi, este interzisă incitarea la separatism teritorial.

Cerem, pe această cale, Guvernului României, să cerceteze acțiunile întreprinse de cetățeanul român Tökes Laszlo și să prezinte Parlamentului un raport.

Grupul nostru parlamentar va cere, de asemenea, în baza art. 64 alin. 4 din Constituția României, constituirea unei comisii speciale de anchetă, comună celor două Camere, prin care să se cerceteze următoarele aspecte referitoare la proiectul de Lege privind statutul minorităților:

1. De cine și când a fost elaborat acest proiect;

2. Care dintre minoritățile naționale existente în România au fost consultate și în ce a constat contribuția fiecărei minorități la elaborarea lui ?!

4. Dacă celelalte minorități sunt sau nu de acord cu conținutul lui?!

5. Care ar fi posibilele consecințe, pe plan instituțional, administrativ, financiar și cultural pentru România ?!

Și, de ce nu, această comisie și-ar putea asuma și misiunea de a elabora un proiect de Lege privind statutul minorităților, cum prevede Constituția, dar care să respecte principiile constituționale și să respecte principiul unității poporului român, înscris în art. 4 din Constituția României, pe care, de altfel, îl preciza și domnul prim-ministru, într-un punct de vedere negativ exprimat cu privire la unele inițiative legislative.

Vă mulțumesc, domnilor senatori. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 17:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro