Plen
Ședința Senatului din 20 februarie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.16/02-03-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 20-02-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 20 februarie 2006

Declarații politice formulate de senatori:  

Ședința începe la ora 15.25.

Ședința este condusă de domnul senator Radu Berceanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Puskas Valentin Zoltan și Gheorghe Funar, secretari ai Senatului.

   

Domnul Radu Berceanu:

Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința Senatului de azi, 20 februarie 2006. Alături de mine sunt domnii senatori Gheorghe Funar și Puskas Valentin Zoltan, în calitate de secretari ai Senatului.

Din totalul de 137 de senatori, 6 sunt membri ai Guvernului și 17 sunt în delegații parlamentare - deci 23 de colegi în alte activități - un senator este bolnav și un senator învoit.

În legătură cu ordinea de zi de astăzi, cunoașteți programul zilei de luni. Până la ora 16.30 declarații politice, apoi dezbaterea proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi până la ora 18.00 și după aceea întrebări, interpelări și răspunsuri în transmisie radio, de la ora 18.00 la 19.30.

În legătură cu ordinea de zi și cu programul de astăzi, sunt, cumva, alte păreri? Nu este cazul.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Procedură.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Vă rog. Microfonul 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, având în vedere că am căzut de comun acord în urmă cu ceva vreme ca atunci când nu există cvorumul necesar, declarațiile politice să-și urmeze cursul lor și să supunem aprobării ordinea de zi în momentul în care se intră efectiv în ea. Vă rog să fiți de acord cu această cutumă ca să nu creăm o situație tensionată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

De acord. Voi supune ordinea de zi în momentul în care vom intra în dezbaterea legislativă.

Începem cu partea din program care este dedicată declarațiilor politice. S-au înscris un număr destul de mare de colegi la declarații politice. Voi da cuvântul câte unui coleg senator de la fiecare grup parlamentar.

 
  Radu Țîrle - Participarea la cel de-al 54-lea Mic Dejun Național cu Rugăciune de la Washington și contactele cu diferite personalități.

Primul este domnul Radu Țîrle, de la Grupul parlamentar D.A. PNL-PD. Urmează doamna Doina Silistru, de la Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Radu Țîrle:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum știți, la cea de a 54-a ediție a Micului Dejun cu Rugăciune de la Washington, Senatul a fost reprezentat de 3 senatori: subsemnatul, împreună cu domnii senatori David și Ungureanu. Pe timpul șederii noastre la Washington, am avut mai multe întâlniri cu diferite delegații de la Departamentul de Stat, Senatul American, Congresul American, plus alte întâlniri private cu lideri politici din America și din Europa.

De asemenea, în ceea ce mă privește, pe parcursul acestei vizite am reușit să promovez și să finalizez câteva proiecte pentru județul Bihor, județ pe care îl reprezint în Senatul României.

Astfel că în luna martie vor vizita județul Bihor un grup de 50 de studenți de la o universitate din America care-și vor efectua practica în județul nostru, studenți de la asistență socială ce vor fi implicați în diverse proiecte comunitare.

De asemenea, în luna aprilie vor pleca în SUA 6 șefi de inspectorate de poliție, care vor încheia parteneriate cu omologii lor din 6 departamente de poliție din SUA.

În luna mai vor pleca în SUA, în schimb de experiență, 12 ofițeri de poliție din mai multe inspectorate de poliție din România, în special ofițerii anului care au fost selectați pentru merite deosebite.

În luna iulie vor vizita SUA 50 de directori de școli din județul Bihor, în schimb de experiență, iar în luna august vom trimite alți 40 de elevi de școală într-o tabără de vară, cum am trimis și vara trecută, iar în luna septembrie vor pleca împreună cu mine și prefectul județului toți primarii Alianței din Bihor.

Vă mulțumesc pentru atenție. Cred că a fost o vizită cu succes, după cum vedeți, și încercăm să promovăm și în SUA interesele României. Vă mulțumesc.

 
  Doina Silistru - Zootehnia românească în situația concesionării serviciilor de ameliorare și reproducție.

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul în continuare doamna senator Doina Silistru. Urmează doamna senator Viorica Moisuc, din partea Grupului PRM.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează: "Zootehnia românească încotro, prin concesionarea serviciilor de ameliorare și reproducție".

Dezvoltarea zootehniei la nivel național necesită o abordare responsabilă și consultarea tuturor factorilor implicați în acest domeniu, zootehnia reprezentând în țările dezvoltate circa 60% din producția globală agricolă, iar în România a reprezentat circa 50%, înainte de 1990, iar în prezent reprezintă circa 35% din producția globală agricolă. (discuții)

Factorul principal al dezvoltării producției zootehnice îl reprezintă fondul genetic al animalelor, care se îmbunătățește continuu prin reproducție și selecție, susținute de însămânțările artificiale și controlul oficial al producțiilor.

În toate țările dezvoltate, activitatea de reproducție și selecție a animalelor este sub controlul direct al statului fiind coordonată de organe neutre ale acestuia. Una din condițiile esențiale pentru concesionarea și privatizarea eficientă a unor servicii în zootehnie o reprezintă dezvoltarea fermelor care să devină de tip comercial cu efective de peste 15-20 de capete pe exploatație, dispunând astfel de resurse financiare pentru a contribui la dezvoltarea și eficientizarea acestor activități.

În situația actuală a zootehniei românești, când peste 95% din efectivele de taurine sunt în exploatații de 1 până la 3 capete, iar asociațiile profesionale nu sunt dezvoltate în majoritatea zonelor țării, concesionarea și privatizarea unor servicii în zootehnie nu reprezintă decât apanajul unor grupuri de interese economice care urmăresc să pună mâna pe spațiile unor unități de ameliorare și reproducție în zootehnie și să domine o mare parte din piața materialului seminal congelat, cifrată, la nivel național, la circa 4 milioane euro. (discuții)

Conform Deciziei Uniunii Europene pentru Agricultură, activitatea de ameliorare și reproducție a animalelor implică subvenții de la stat, după cum urmează:

  • 100% pentru constituirea registrelor genealogice;
  • 70% pentru controlul oficial și evaluarea genetică;
  • 40% investiții pentru dezvoltarea stațiunilor de testare;
  • 30% pentru evaluarea genetică a taurilor utilizați la însămânțările artificiale.

În aceste condiții, grupurile de interese care vor concesiona rețeaua de reproducție și selecție a animalelor din România va utiliza fondurile bugetare pentru promovarea intereselor proprii.

În contextul aderării la Uniunea Europeană, aplicarea H.G. nr.1845/22.XII.2005 este neavenită și în contradicție cu legislația europeană, prejudiciind grav interesul național în domeniul ameliorării raselor de animale.

Apreciem că este un non-sens ca un grup privat de interese să desfășoare atât activități de reproducție, cât și activități de control oficial al producțiilor și de evaluare genetică a efectivelor de animale, beneficiind concomitent de subvenții ale statului.

Consider că reorganizarea acestor servicii în zootehnie necesită și unele studii asupra domeniului în unele țări membre ale Uniunii Europene sau în țări care au aderat, recent, la Uniunea Europeană.

Un exemplu îl constituie Ungaria unde societatea corespondentă a ANARZ-ului din România are ca obiect de activitate inspecții, autorizări, producția animalelor, reproducție, selecție și ameliorare genetică, nutriție, creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv pentru speciile de vânat crescute în captivitate.

Față de cele relatate foarte succint, se impune ca prin H.G. nr.1845/2005 să se concesioneze numai activitatea de însămânțări artificiale, de aprovizionare cu material seminal congelat și azot lichid și de montă naturală autorizată de către unități specializate conform prevederilor art.25 din Legea nr.72/2002, respectiv Legea zootehniei.

Activitatea de control a producțiilor animaliere, de gestionare a bazei de date și de evaluare genetică a animalelor trebuie să rămână în atribuțiile instituțiilor autorizate, respectiv Agenția Națională de Ameliorare și Reproducție în Zootehnie și unitățile de reproducție în zootehnie județene care aplică politica statului în ameliorarea animalelor, activate strategică de interes național.

Vă mulțumesc.

 
  Viorica Moisuc - Libertate pentru istorici.

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul în continuare doamna senator Viorica Moisuc, din partea Grupului PRM. Urmează domnul senator Gheorghe Copos din partea Grupului Conservator.

   

Doamna Georgeta Pompilia Viorica Moisuc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Libertate pentru istorici".

La 12 decembrie 2005, 19 reputați istorici francezi au semnat apelul intitulat "Liberté pour l'Histoire", publicat în numărul din februarie 2005 al revistei franceze HISTORIA. (discuții)

Ideea apelului a rezultat din dezbaterea organizată de Forumul Istoricilor de la Institutul de Științe Politice din Paris, la începutul lunii decembrie 2005, când s-a constituit și Asociația "Liberté pour l'Histoire", a cărei președinte este ilustrul istoric Réné Rémond, președinte al Fundației Naționale de Științe politice din Franța. Această amplă mișcare nu numai a istoricilor, ci a juriștilor și a altor categorii de intelectuali francezi a fost determinată de imixtiunea tot mai puternică a politicului în cercetarea istorică și în elaborarea judecăților de valoare asupra unor fenomene și evenimente de istorie națională și universală. (rumoare, discuții)

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Aș ruga toți colegii care sunt în sală să aibă plăcerea să ia loc și să facă puțină liniște, pentru ca cei care sunt la microfon să se poată exprima în liniște. Dacă aveți niște discuții atât de importante, v-aș ruga... Vă mulțumesc. Aveți cuvântul, doamna senator.

 
   

Doamna Georgeta Pompilia Viorica Moisuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din 1990 și până în 2005, inclusiv, au fost adoptate de legislativul francez 4 legi care indică istoricilor cum trebuie apreciate unele fenomene și evenimente istorice, stabilesc în ce mod programele și manualele școlare se vor referi la ele, hotărăsc sancțiunile ce se vor aplica istoricilor în cazul în care se vor "abate" de la linia "oficială". Este vorba de Legea Gayssot din 13 iulie 1990, legea din 29 ianuarie 2001, Legea Taubira, din 21 mai 2001 și legea din 23 februarie 2005.

Aplicarea acestor legi a dus la procese și amenințări cu procese asupra cercetătorilor care nu-și fac decât meseria, la auto-cenzură și cenzură mascată privitor la un lung șir de probleme de istorie mai nouă sau mai veche, la impunerea unor teze ante-stabilite în programele și manualele școlare.

În documentul sus-amintit se precizează:

"Istoricul nu acceptă dogme, nu respectă nici o interdicție, nu cunoaște tabu-uri. El poate să fie incomod. Istoricul nu are rolul de a exalta spiritele sau de a condamna. Istoria nu este sclava actualității. Într-un stat liber, nici Parlamentul, nici autoritatea judiciară nu au dreptul să definească adevărul istoric. Politica statului, chiar animat de cele mai bune intenții, nu este politica istoriei".

În finalul său, Apelul arată că legile sus-menționate au violat libertatea istoricului, "i-au indicat, sub amenințarea sancțiunilor, ce trebuie să cerceteze și ce trebuie să găsească, i-au impus metode de cercetare și limite. Cerem abrogarea acestor măsuri legislative -nedemne de un regim democratic" - se arată în final.

În comentariul pe care-l face în numărul din februarie al revistei "L'Histoire" pe marginea apelului - exemplu de verticalitate civică și științifică a istoricilor francezi - Réné Rémond explică:

"Semnând acest text, am sentimentul că am acționat în calitate de intelectual pentru care drepturile adevărului sunt imprescriptibile, în calitate de democrat care nu suportă ca adevărurile să fie confiscate și care pledează pentru dreptul fiecărui om de a avea acces la cunoașterea istoriei în toată complexitatea ei, în calitate de cetățean atașat ideii funcționării normale a puterilor publice și îngrijorat pentru prezervarea unității naționale, un bun mult prea prețios pentru a fi sacrificat intereselor particulare".

Doamnelor și domnilor senatori, mi-am îngăduit să aduc la cunoștința dumneavoastră aceste documente, pentru că același fenomen îngrijorător se constată și în România după '89, amintindu-ne din ce în ce mai mult o tendință de revenire la mentalitățile și practicile totalitare. Istoricii sunt puși azi în fața unor subiecte "tabu" a căror abordare liberă, științifică este încorsetată de dogme străine libertății de exprimare.

Avem deja o "istorie oficială", dictată de interese politice de conjunctură ce n-au nimic de a face cu normele cercetării științifice, avem indicații precise asupra întocmirii programelor și manualelor școlare cu privire la modul cum să abordăm sau cum să nu abordăm anumite subiecte de istorie națională sau universală, s-au înființat institute - majoritatea bugetare - care, chiar prin denumirea lor, dau girul acestei "istorii oficiale".

În consecință, au proliferat și așa-zișii "istorici" cărora, la comandă politică, unele ministere, posturi TV, organe de presă, le atribuie calificativul de "reputați specialiști", dar ale căror CV-uri prezintă un alb imaculat la capitolul cercetare științifică sau lucrări fundamentale. În acest capitol, sinecura și chiverniseala pe socoteala unor bugete mai mult decât confortabile sunt la ele acasă.

Toate acestea în vreme ce cercetarea academică este cenușăreasă, marile lucrări de importanță națională și internațională zac din lipsă de finanțare, posturile de televiziune publice și private ne servesc cu obstinație "istorici" pe puncte sau "analiști politici" care debitează dacă nu platitudini, improvizații ieftine, dar cu pretenții, în vreme ce adevărații mari istorici ai României, atâția câți mai sunt, sunt marginalizați, condamnați la o viață lipsită de strictul necesar, "vinovați" că, prin chiar existența lor, ar sta în calea "noii generații" dornică de afirmare.

În contextul acesta, socotesc că exemplul istoricilor francezi trebuie urmat fără întârziere. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
  Gheorghe Copos - Mediul de afaceri din România.

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul în continuare domnul senator Gheorghe Copos, din partea Partidului Conservator. Urmează domnul senator Șerban Cezar Strătilă, din partea Grupului D.A. PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Copos:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să fac prezenta declarație politică în calitatea mea de responsabil, în cadrul Guvernului, cu mediul de afaceri.

Este deja un lucru bine cunoscut că am acceptat să participăm la povara guvernării exclusiv din dorința de a ne aduce contribuția la integrarea României în Uniunea Europeană. În acest context, ne-am asumat marea răspundere de a sprijini îmbunătățirea mediului de afaceri. La preluarea mandatului, ne-am confruntat atât cu obstacole generale, cum ar fi instabilitatea macroeconomică, practici anticompetitive, cât și cu obstacole administrative în înregistrarea firmelor, în obținerea licențelor, în accesul la utilități.

După mai puțin de un an de guvernare, instituții internaționale, cum ar fi Banca Mondială, confirmă că mediul de afaceri în România a devenit mai prietenos. De altfel, România se situează, după un studiu al Băncii Mondiale, în primele 12 țări care și-au îmbunătățit mediul de afaceri.

Cu toate acestea, stimați colegi, mai sunt multe de făcut până la confirmarea aderării României la Uniunea Europeană. Avem mari probleme în ceea ce privește concurența și justiția. În acest context, cred că nu este cazul ca, în acest an foarte greu, să creăm tensiuni suplimentare și artificiale.

Cunoașteți deja opinia pe care o avem noi, cei din Partidul Conservator. Avem nevoie de stabilitate politică și, dacă e nevoie, să facem compromisuri, în interesul general al României.

Personal, eu cred că sunt două mari priorități astăzi, în România. În primul rând, trebuie să asigurăm stabilitatea politică și, în al doilea rând, trebuie să sprijinim mediul de afaceri.

În ceea ce privește mediul de afaceri, doresc ca atunci când am să-mi închei mandatul, acest mediu de afaceri să fie o lume cu spiritul descătușat, să fie independent, eficient și suveran în deciziile sale.

În viziunea mea, statul trebuie să stabilească reguli clare, după care, trebuie să se retragă din poziția de administrator al activităților economice și să vegheze la respectarea regulilor. Eu sunt un apărător convins al ideii că mediul de afaceri trebuie curățat de orice fenomen negativ, corupția fiind cel mai nociv dintre acestea. Cred cu tărie că orice om de afaceri care nu poate justifica proveniența fie și a unui singur leu din bunurile sale trebuie să dea explicații și, dacă este cazul, trebuie să plătească.

Plecând de la aceste principii, privesc, totuși, cu îngrijorare crescândă tendințele periculoase de demonizare și de demolare a imaginii mediului de afaceri, în clipa când acesta se pregătește pentru lupta pe viață și moarte, la modul cel mai propriu, cu mediul concurențial din Uniunea Europeană, unde vrem să ajungem în ianuarie 2007.

Subminarea mediului de afaceri este o tendință sinucigașă, pentru că, să nu uităm, acesta creează locuri de muncă, acesta creează valoare adăugată, acesta poate asigura, practic, progresul României. Și nu trebuie să uităm că încasările la bugetul de stat din taxe și impozite provin, în proporție de 50%, de la marii contribuabili la bugetele statului.

Eu cred că trebuie să încurajăm oamenii să facă afaceri cinstite și profitabile și să devină independenți, atât material, cât și mental, și nu să creăm o isterie națională împotriva întreprinzătorilor, după ce, de ani de zile, vorbim despre privatizare, vorbim despre crearea clasei de mijloc, vorbim despre încurajarea liberei inițiative, vorbim despre economie de piață și despre o economie de piață care să fie funcțională. Cum ne putem imagina noi, oare, o economie capitalistă fără capitaliști?

Nu cred că este cazul ca România să devină un platou de filmare pentru filme polițiste proaste, în care reprezentanții mediului de afaceri să interpreteze rolurile actorilor cu gulere albe.

Cred că tactica de a prezenta Uniunii Europene o Românie aparent devastată de corupție, de la vlădică până la opincă, este profund contraproductivă. Care ar fi interesul Uniunii Europene de a integra o țară în care corupția, așa cum o arătăm noi în mass-media, este una generalizată?

Eu cred, stimați colegi, în continuare, în teoria clasică a drepturilor omului. Cred că în România nu există motive temeinice de restrângere a exercițiului acestora. Cred că nu e cazul să continuăm să batjocorim codurile de procedură. Cred că e normal ca date confidențiale să nu fie deconspirate și prezentate publicului înainte ca cei vizați să fie încunoștiințați. Cred cu tărie că, dacă cineva a încălcat legea, trebuie să plătească, dar hotărârile trebuie luate într-un timp rezonabil, conform Constituției. Tergiversarea ani de zile a anchetelor este anormală, fiind un pericol pentru stabilitatea economică din România.

Sunt perfect de acord că România trebuie să pedepsească drastic corupția, inclusiv la nivel de demnitari, dacă este cazul. Cu toții ne dorim clarificarea situațiilor asupra cărora planează suspiciuni, dar procedurile să fie efectuate de o justiție eficientă, de o justiție calificată, care să respecte drepturile constituționale, inclusiv dreptul la propria imagine. Să pedepsim ilegalitățile, dar să nu culpabilizăm întreaga clasă a întreprinzătorilor, căci, dacă ne gândim bine, aceștia asigură pâinea românilor, aceștia, în accepțiunea mea, însemnând că asigură investițiile în infrastructură, asigură dezvoltarea rurală, asigură dezvoltarea învățământului, asigură reforma sănătății.

Stimați colegi, eu cred cu tărie că România are nevoie astăzi de un armistițiu social, măcar până la 1 ianuarie 2007, anul când avem mari speranțe ca noi, românii, să devenim europeni.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
  Șerban Cezar Strătilă - Costurile reale ale integrării.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul, în continuare, domnul senator Șerban-Cezar Strătilă.

Urmează doamna senator Rodica Mihaela Stănoiu, din partea Grupului parlamentar PSD.

   

Domnul Șerban-Cezar Strătilă:

Stimați colegi,

De câțiva ani, aproape toate discursurile politice, fie că aparțin celor aflați la putere, fie celor din opoziție, conțin referiri la valorile europene. Mesajele politice cuprind, în cvasitotalitatea lor, îndemnul de a ne alinia la aceste valori, pentru a fi, astfel, mai grabnic integrați în Uniunea Europeană.

Schimbările fundamentale în relațiile dintre stat, piață și societate, survenite în România postdecembristă ridică, pe bună dreptate, întrebarea: în ce măsură înțelegerea sistemului de valori europene îi va ajuta pe cetățenii țării noastre să suporte șocul integrării? Căci despre asta este vorba.

În România anului 2006, aflată la un pas de integrare într-o lume care a învățat să respecte valorile, competența, egalitatea de șase, românii se proiectează în speranța că atașamentul la aceste valori le va aduce o viață mai bună.

Toate partidele politice, de altfel, promit în campania electorală, în numele Europei care va veni, că vor rezolva probleme cărora nu le-au găsit încă soluția, iar euro-optimismul rezultat din sondaje confirmă acest lucru. Românii privesc Europa ca pe o opțiune majoră, ca fiind cheia unei vieți mai bune, prospere.

Poate că noi, cei pe care tocmai cetățenii acestei țări ne-au trimis în Parlament, ar trebui să le explicăm cu înțelepciune, dar și cu fermitate, care sunt costurile reale ale integrării. Am convingerea că actuala coaliție aflată la guvernare, cu determinarea pe care a demonstrat-o, de a face reformă și a duce România alături de țările europene dezvoltate, își va face datoria și va prezenta cetățenilor acestei țări implicațiile, costurile și - de ce nu? - sacrificiile pe care le presupune alinierea la valorile europene. Cu alte cuvinte, va face ceea ce guvernarea anterioară a PSD nu a făcut.

În această ordine de idei, mă văd obligat să amintesc că zilele trecute, actualul lider al PSD ne recomanda să vorbim oamenilor despre costurile integrării și despre destinația fondurilor europene. Domnia-sa uită că timp de 4 ani, partidul pe care-l reprezintă a dat fondurilor europene o destinație care rămâne, în multe privințe, învăluită în mister.

Este suficient să amintim finanțări accesate de membri marcanți ai PSD, care, după ce au fost nevoiți să părăsească funcțiile ocupate, ca urmare a scandalului internațional creat, dețin, drept răsplată, funcții de consilieri la Banca Națională a României, remunerate cu peste 150 milioane lei lunar.

Admitem că în actul de guvernare pot surveni eșecuri, inevitabile, de altfel, în perioada de tranziție, și că drumul pe care ne-am angajat nu este și nu va fi lipsit de obstacole.

Suntem, de asemenea, conștienți că impactul va fi puternic, vor fi falimente, vor exista categorii de populație care se vor confrunta cu sărăcia. Tocmai de aceea va trebui să ne concentrăm cu toții asupra raportului dintre politician și nevoile electoratului. Altfel, vor exista, în mod sigur, unii care vor ști să exploateze dificultățile oamenilor, cu mult talent, încercând să câștige un capital electoral total nemeritat, de altfel.

Totuși, am convingerea că politica românească la finele tranziției va avea o altă înfățișare. În caz contrar, șocul integrării va fi greu de suportat, iar dezamăgirea se va transforma în euro-scepticism.

 
  Rodica Mihaela Stănoiu - Neparticiparea personalităților române incluse în program la Reuniunea organizată de Guvernul României și Comisia de la Veneția, din 18 februarie a.c.; - Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind DNA și modalitatea de numire a procurorului general anticorupție.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul doamna senator Rodica Mihaela Stănoiu.

Urmează domnul senator Mircea Mereuță.

   

Doamna Mihaela Rodica Stănoiu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are două părți aparent distincte. Ea va fi legată printr-o anumită idee, pe care o s-o vedeți.

Nu voi folosi întotdeauna nume în această declarație politică. O voi face numai atunci când consider necesar, alteori, din spirit de colegialitate, voi aminti numai, ca să înțelegeți despre cine este vorba.

Sâmbăta trecută, Guvernul României, România, care are președinția la Consiliul Europei, împreună cu Comisia de la Veneția, au organizat la București o reuniune cu o temă extrem de interesantă, care, cred că, ne privește pe noi toți: "Condițiile necesare pentru organizarea alegerilor democratice".

Reuniunea, pe anumite secțiuni, cu moderatori, cu raportori, așa cum îi stă bine oricărei reuniuni, avea, sigur, în debut, cuvânt introductiv din partea unor personalități ale României, cu ocazia acestei manifestări de prestigiu.

Deci, au fost invitați să ia cuvântul, în deschiderea reuniunii, președintele delegației Parlamentului României la Consiliul Europei, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților. Nici una dintre aceste personalități nu a onorat reuniunea și nici măcar nu a trimis pe cineva care să-i înlocuiască sau să ceară scuzele de rigoare.

Cum a fost organizată în continuare? Deci, repartiția diferiților moderatori și raportori, nume ilustre ale ONG-urilor portocalii, pe care îi vedem aproape în fiecare seară pe posturile noastre de televiziune, erau distribuiți și în roluri de moderatori, și în roluri de raportori la toate celelalte secțiuni. Prezența mea acolo era datorată în exclusivitate faptului că sunt membră în Comisia de la Veneția, pentru că, altfel, nimeni nu m-a invitat acolo, decât Comisia de la Veneția și Consiliul Europei.

Vreau să vă spun că, cu o singură excepție, nici unul dintre acești celebri moderatori și raportori nu au onorat reuniunea, ajungându-se în final la situația disperată, când domnul Toma ("Cațavencu"), nevenind, când domnul Cristian Pârvulescu, care era moderator la două secțiuni și trebuia să tragă și concluziile finale, nu a venit, nu s-a scuzat, să-l rugăm, totuși, pe lordul Russel Johnston să tragă concluziile, pentru că era în sală și onora reuniunea.

Eu aș ruga Comisia pentru politică externă a Senatului să ia în discuție această situație cu toată seriozitatea.

O a doua chestiune.

Cred că am greșit fundamental atunci când am discutat Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență privind D.N.A., pentru că nu știu din ce grabă, îmi scapă motivele, punctul meu de vedere a fost diferit. Nu am avut dezbateri generale la un act normativ de o asemenea importanță, în care să ne exprimăm clar punctele de vedere ale fiecărui grup politic și motivele votului, așa cum o facem întotdeauna. Ne-am grăbit încă o dată, nu înțeleg de ce, și atunci a apărut că singura motivare, pentru care rezultatul votului a fost cum a fost, au fost pușcăriabilii, penalii, condamnabilii și mai știu eu care din Senatul României.

Erau argumente serioase pe care le puteam dezbate, argumente care și-au dovedit valabilitatea, chiar în întâlnirile de mai zilele trecute, și chiar de astăzi cu președintele României, și pe care probabil vom avea ocazia să le dezbatem așa cum ar fi trebuit să o facem.

Astăzi, vreau însă, foarte scurt, să vă citesc numai două pasaje.

Apreciind importanța creării la timpul respectiv a Parchetului Național Anticorupție, cineva însă își exprima, o înaltă personalitate, într-un fel, o anumită dezamăgire, că acest lucru s-a făcut printr-o ordonanță de urgență și nu printr-o lege organică care să prilejuiască o dezbatere serioasă în Parlamentul României cu privire la crearea unei asemenea structuri.

Deci, era o critică care era adresată, și, realizez retrospectiv, pe drept cuvânt, ministrului justiției de la acel moment, Rodica Stănoiu, că prin ordonanță de urgență a înființat P.N.A., și nu printr-o lege organică dezbătută în Parlament.

Acum, când problema s-a pus în aceiași termeni, este o liniște totală din partea acelei înalte personalități care se numește, și semnează în această scrisoare pe care o am în față, adresată mie, Jonathan Scheele.

A doua chestiune, v-aș citi câteva lucruri.

Da, "P.N.A. ar fi o soluție, dar cred că România nu duce lipsă de instituții care să lupte împotriva corupției. Mai degrabă este vorba de o lipsă de voință politică, există structuri anticorupție prin legea din anul 2000, atât la nivelul Parchetului General unde există o secție anticorupție, cât și la curțile de apel și nu știu ce mai trebuia", s-ar înțelege, cu acest PNA.

"Dar nu suntem împotriva acestei structuri, suntem însă categoric împotriva - nu citesc tot pentru că este vorba aici de multe pagini - ca ministrul justiției să numească procurorul general anticorupție. Acest lucru să fie făcut numai de către Consiliul Superior al Magistraturii și, era propunerea respectivă, validat de Parlament, cu o majoritate de două treimi". Nu se putea pentru că numai președintele României are prerogativa Constituției.

Vă pot continua minute în șir cu această tiradă care susține că da, da și nu, e nevoie de așa ceva, dar că neapărat să nu adoptăm soluția ca ministrul justiției să numească procurorul general anticorupție.

Emil Boc, noiembrie 2002, Realitatea TV.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
  Verginia Vedinaș - Declarațiile publice ale președintelui României privind elaborarea unui pachet de legi referitoare la siguranța națională; - Legea nr. 247/2005 privind retrocedările.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Mircea Mereuță și va urma doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului PRM.

Domnul senator Mereuță nu este prezent.

Doamna senator Vedinaș, aveți cuvântul, vă rog.

După doamna senator Verginia Vedinaș, urmează domnul senator Varujan Vosganian.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

La începutul intervenției mele, aș vrea să mă refer la declarațiile publice ale președintelui României din ultima perioadă privind elaborarea unui pachet de legi referitoare la siguranța națională, care va cuprinde șase acte normative, elaborat de specialiștii în domeniu din cadrul administrației prezidențiale, ai CSAT-ului și ai serviciilor de informații.

Țin să atrag atenția că potrivit art.74 din Constituția României se recunoaște dreptul de inițiativă legislativă doar Guvernului, fiecărui parlamentar și unui număr de 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

Constatăm că nici președintele României, nici CSAT-ul sau, Doamne-ferește, Serviciile de informații nu dispun de inițiativă legislativă și astfel de demersuri nu reprezintă altceva decât un veritabil atentat la starea de constituționalitate și de legalitate din țara noastră cu care, ca senator și ca profesor de drept public, nu pot fi de acord.

Faptul că este important să se facă legi de către autoritățile abilitate ale statului, respectând procedurile constituționale, rezultă și din consecințele dezastruoase pe care le produce o lege adoptată pe calea atipică a angajării răspunderii Guvernului la care mă voi referi în continuare, este vorba despre Legea nr.247 din 2005 privind așa-zisa reformă în domeniul proprietății, justiției și unele măsuri adiacente.

Apreciez că modul în care se derulează procesul de retrocedare a imobilelor a fost scăpat de sub control și va produce consecințe dezastruoase în viitorul apropiat.

Vreau să vă informez, dragi colegi, că în județul Bihor situația a ajuns îngrijorătoare în ceea ce privește semnificația imobilelor retrocedate, modul în care se fac retrocedările, precum și consecințele pe care le produc pe termen imediat asupra bunei funcționări a unor servicii publice importante, cum ar fi sănătatea, învățământul sau protecția unor categorii de persoane.

Astfel, în județul Bihor, 41 de instituții de învățământ sunt revendicate de foști proprietari, majoritatea reprezentanți ai unor culte religioase, printre care Biserica greco-catolică, romano-catolică și cultul reformat. Până în prezent, au fost obligate să-și abandoneze clădirile 9 instituții școlare din Oradea și județ. Alte 24 de instituții de învățământ continuă să ocupe clădiri care au fost retrocedate de drept și urmează să fie evacuate. Numeroase școli și grădinițe din întregul județ fac obiectul unor cereri de retrocedare.

După cum mărturisesc responsabilii cu învățământul din Bihor, dacă se continuă în același ritm, în curând, nici o școală nu va mai dispune de sediu propriu necesar desfășurării activității.

În alt domeniu, cel al sănătății, sediile principalelor unități spitalicești, spital, policlinică, ambulanțe au fost retrocedate. Soluționarea cererilor de retrocedare se face fără o analiză riguroasă a legitimităților, a calității de fost proprietar a revendicatorului, în baza unor documente irelevante a căror autenticitate nu este confirmată.

Apreciem că actualul guvern și-a luat o mare responsabilitate, procedând astfel. Este inacceptabil și lipsit de orice rezonabilitate să promovezi soluții legislative în baza cărora să afectezi desfășurarea în bune condiții a unor servicii publice de interes național, fără ca în prealabil să fi pregătit punerea în aplicare a acestor soluții.

În condițiile în care în cea mai mare parte a școlilor din Bihor nu s-au mai cumpărat materiale didactice de 10 sau 15 ani, cu excepția manualelor școlare, în condițiile în care în spitale nu există bani pentru aspirină sau alte utilități primare, se cheltuiesc sume exorbitante cu titlu de chirie.

Îmi doresc ca actuala declarație politică să reprezinte un semnal de alarmă și, după cum am solicitat și prin intermediul unei interpelări, se cuvine ca puterea să facă o analiză riguroasă a situației retrocedărilor, până nu va fi prea târziu.

Vă mulțumesc respectuos. (aplauze)

 
  Varujan Vosganian - Rezistența anticomunistă din România și Elisabeta Rizea.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Varujan Vosganian și se pregătește domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică vorbește despre rezistența anticomunistă din România.

Câți români cunosc faptul că rezistența anticomunistă din munți a fost cea mai îndelungată dintre toate țările aflate sub ocupație comunistă?

Câte manuale povestesc despre eroii luptei fără speranță a partizanilor din munți?

Câți părinți le vorbesc copiilor lor despre cei care au luptat împotriva comuniștilor cu arma în mână până la începutul anilor `60?

Numele lor, din păcate, sunt mult mai puțin cunoscute decât numele celor care i-au prigonit. Pilda lor este necesară pentru aceia care se îndoiesc de virtuțile combative ale românilor. Este drept că ei au fost puțini prin comparație cu forțele cărora li se opuneau și nu au reușit să abată istoria de la traiectoria ei atât de potrivnică destinului românesc, dar spre deosebire de putere, eroismul nu este întotdeauna de partea celor care înving. Victoriile, până la urmă, nu se judecă numărând morții de pe câmpul de bătălie, ci mersul istoriei, iar din acest punct de vedere putem socoti că învinșii, ucișii, încarcerații și torturații anilor `50 sunt de fapt adevărați învingători. Pentru ceea ce a făcut în perioada rezistenței franceze Jean Moulin este după Ioana d`Arc martirul care se află pe buzele tuturor francezilor.

Ce știm noi astăzi și cum îi prețuim pe martirii rezistenței anticomuniste?

România a avut cea mai amplă, cea mai sângeroasă și cea mai îndelungată rezistență anticomunistă. În România au activat 19 centre de rezistență, din care unele au luptat până la începutul anilor `60. Ele au fost răspândite pe întreg teritoriul țării, cuprinzând mii de luptători din categorii sociale diverse, de la ofițeri ai armatei române, până la preoți, intelectuali, muncitori și țărani. Ultimul partizan din România a fost un țăran, Ion Banda, împușcat de Securitate în munți, în Banat, în anul 1962. Probabil că nimeni nu a auzit de el.

Am crescut la Focșani, în Vrancea. În istoria acestor locuri ar trebui să vorbească despre grupul "Vrancea" al ofițerului Mihai Timaru și al fraților Ion și Cristea Paragină, grup care a activat în anii `48-`51 și ai cărui membri, atunci când nu au fost uciși în ambuscade sau executați în detenție, au fost condamnați la închisoare pe viață, fiind eliberați abia în 1964.

Ar trebui să se vorbească despre rezistența țăranilor de la Răstoaca, Suraia și, mai ales, de la Vadu Roșca, unde împotrivirea lor a lăsat în urmă, în dimineața zilei de 4 decembrie 1957, 9 morți și 48 de răniți.

Am învățat la școală despre Vasile Roaită, care a fost împușcat în timp ce trăgea sirena Uzinelor "Grivița" și care din martir comunist s-a transformat în agent al Siguranței, dar în manuale nu scrie nimic și nimeni nu știe despre Ene Cristea, care a tras clopotul la Vadu Roșca pentru a chema țăranii la răzmeriță și care nu s-a oprit, murind cu mâinile încleștate pe frânghie, pe când clopotnița era ciuruită de mitralieră.

Pentru a conștientiza toate acestea e nevoie nu doar de smerenie și de o bună informare, este nevoie de voință politică și de gesturi politice pe măsură.

Cred că un astfel de gest ar fi ridicarea în fața Casei Presei a unui memorial dedicat Elisabetei Rizea, chiar pe postamentul pe care comuniștii îl așezaseră pe Lenin.

Elisabeta Rizea este un simbol al dragostei de libertate, tocmai pentru că a fost o femeie simplă, crescută creștinește, într-o familie de țărani și a fost condamnată la moarte pentru credința ei.

A fost torturată, ținută în lanțuri, a supraviețuit tuturor acestor cruzimi, trăindu-și martiriul cu demnitate și bătrânețile cu discreție. Singura ei apariție publică a fost alături de regele Mihai care a vizitat-o la ea acasă și căruia Elisabeta Rizea i-a purtat devotament toată viața.

Elisabeta Rizea a murit în 2003 și s-ar putea crede că e prea devreme pentru a-i cinsti memoria în acest fel.

Tocmai de aceea, pentru că ea face parte, așa cum sunt și tinerii uciși în 1989, dintre morții noștri cei noi, suntem cu atât mai răspunzători prin ceea ce facem.

De aceea, socotesc că acest gest monumental și la propriu, și la figurat ar trebui făcut.

Există un grup de inițiativă care strânge fonduri pentru ridicarea acestui monument dedicat Elisabetei Rizea. Faptul că această inițiativă a fost demarată acum mai mulți ani și încă nu a fost finalizată este o vină care apasă pe umerii noștri, este momentul ca Guvernul, Primăria Capitalei să intervină, să acopere diferența de bani și monumentul acesta să fie realizat cât mai repede, ca omagiu pentru Elisabeta Rizea și pentru rezistența anticomunistă din România.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
  Adrian Păunescu - 150 de ani de la dezrobirea țiganilor; - ziariști trimiși la închisoare; Consecințele inexistenței creșterii economice și lipsa acută a educației; Ceangăii din Moldova; --Postul TV - Autonomia; - Disponibilizările din minerit - Călan; - Retrocedările fără sens - orașul Victoria.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În continuare are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, urmează domnul senator Gheorghe Vergil Șerbu.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor colegi,

Domnule președinte de ședință,

Sunt 150 de ani de la momentul dezrobirii țiganilor și câteva zile de la momentul înrobirii ziariștilor.

Sunt obiceiuri în istorie care îi reprezintă bine, exact, voluptuos pe incapabili: cine nu e capabil să-și domine adversarul într-un dialog de idei, va face tot ce depinde de el pentru a-l zdrobi prin mijloace nedrepte.

150 de ani de la dezrobirea țiganilor, înseamnă și 150 de ani de dificultăți, uneori învinse, alteori încă neînvinse.

E interesantă atitudinea Europei față de această problemă; europenii sunt foarte, foarte exigenți cu ce fac românii cu țiganii lor, dar, concomitent, foarte, foarte doritori să nu cumva, să nu cumva să aibă de-a face direct cu acei țigani, lucru nedrept, pentru că printr-o solidaritate activă a tuturor marilor popoare și micilor popoare ale Europei și problema țigănească s-ar putea rezolva mai repede. Nimeni nu dorește mizeria, dar nu toți cetățenii planetei pot să se ridice din mizerie, sau știu gustul ridicării din mizerie. În schimb, trimiterea la închisoare a unor ziariști, și în genere învinovățirea ziariștilor, reprezintă moduri de a ne umili în fața acelorași concetățeni europeni.

Iarăși, neputința unor oameni de autoritate de a-și face bine meseria, neputința de a păstra niște secrete se traduce printr-o culpabilizare a ziariștilor la care ajung acele secrete. Este ceva extraordinar! Nu e de vină generalul care doarme pe el, e de vină plutonierul Ionel Marin, luat din căluș și dus la pușcărie. Trăim timpurile supranaturale din satira românească, nu din tragedia românească, pentru că aia are noblețe, din satira românească, adică după ce că ne facem de râs, ne mai facem și de plâns.

Ziariștii români au dovedit, cu această ocazie că sunt o categorie cu totul și cu totul specială de oameni maturi și care știu să se solidarizeze în jurul interesului național și să nu-și bată joc de țară și de interesele ei parcurgând repede niște subiecte de scandal.

Nu același lucru se poate spune despre articulațiile superioare ale societății, mai ales în această categorie a serviciilor secrete. Eu înțeleg să ai servicii secrete care ascultă de dimineața până seara pe Patriciu, familia lui Patriciu, rudele lui Patriciu, neamurile lui Patriciu, dușmanii lui Patriciu, poporul lui Patriciu, popoarele de lângă poporul lui Patriciu... E minunat! De câtă vreme dorește acest popor să fie ascultat?

Și este ascultat! Mai stângaci în socialism, cu instrumente care se găseau și pe masă la Casa scriitorilor și se mai și spărgeau, iar mie, la o întâlnire cu ambasadorul american, în dosar îmi scrie "Emisiunea s-a întrerupt brusc". Deci, ce ascultau ei era "emisiune". Acum, însă, suntem pe un prag și mai înalt, Patriciu este ascultat ani și ani.

Înțeleg, mergem până acolo, încât salutăm cu emoție și vom găsi o zi în care să ridicăm mâinile la chipiu și să transformăm în sărbătoare națională această uluitoare prefacere către civilizație, și anume starea de ascultare. De dorit atât la popor, să fie ascultător, și rezolvată la nivelul acestor instituții tehnice.

Bun, dar dacă asculți pe Patriciu toată ziua, bună-ziua, de ce nu știi ce se întâmplă cu actele din ministerul tău?

Cum vine chestia asta? Știm tot, cu excepția lucrurilor esențiale!

Știm cu cine se culcă fiecare, unde nu știm mai și presupunem, dar nu știm cu cine se culcă respectivele acte de bravură. Așa că eu salut atitudinea acestui Consiliu al presei, salut atitudinea ziariștilor și atitudinea oamenilor de responsabilitate în societățile românești care au știut să iasă din această mizerie, dar vreau să semnalez faptul că arestarea ziariștilor face parte dintr-o operațiune mai largă despre care am vorbit în primele săptămâni ale întrunirii noului Parlament și anume, de transformare a României în boxă. Ceea ce atunci doar mi se năzărea, acum se întâmplă!

Cea mai înaltă producție o dă România în această calitate, de acuzată.

Am citit un interviu excepțional al lui George Copos într-unul din ziarele noastre, un interviu care m-a emoționat prin omenia și profunzimea suferinței de a fi umilit într-o lume în care ar trebui, dimpotrivă, să participe cu toți ceilalți, și tu cu ei la rezolvarea problemelor de fond.

Pentru că așa cum se spune, și în acel interviu, și în altele, se dă circ, dar nu se dă pâine, se dă circ și se iluzionează clasa înaltă din care, din păcate, facem parte... și noi, că nu e... adică e totul, or pâinea lipsește!

Încet, încet, în acești ani, și cu deosebire în această perioadă, clasa politică s-a compromis prin ea însăși, numele se vor uita, dar senzația de nămol, senzația de noroi, senzația de mizerie umană care rămâne în urma amintirii acestei clase politice, va rămâne.

Noi ne bucurăm când cade câte-un adversar, ce bucurie stupidă! Ne bucurăm când îl percheziționează pe Adrian Năstase, numai că vine și la noi, mai devreme sau mai târziu, omul tenebrelor. Nu trebuie să transformăm funeraliile în jocuri ale bucuriei! Tot ce facem să li se întâmple altora, ni se va întâmpla și nouă. Societatea este zguduită de neîncredere, e zguduită de pofta de sânge, oamenii cred că asta este soluția și s-a lansat ideea că, datorită unor furăciuni, țara e săracă. Sigur că și datorită unor furăciuni, dar țara e săracă pentru că problema esențială care este producția, trebuința, nu e rezolvată.

România dă în fiecare săptămână mii de oameni afară din domenii esențiale ale fronturilor muncii. Nu are cum să-și plătească datoriile, nu are cum să reziste cursului ascendent al prețurilor zdrobitoare, nu are cum să-și păstreze în viață bătrânii, nu are cum să-i învețe pe copii să fie nobili și să aibă caracter când totul costă atât de mult, când totul e atât de umilitor de scump.

Este drept, în țările în care sărăcia e mare și problema corupției devine acută, devine gravă, dar problema esențială este că nu producem. Suntem îndemnați să ne dăm marii rechini, marii pești în plasele momentului și, treptat, până la intrarea în Uniunea Europeană, vom constata că nu mai sunt jucători pe scenă, că am reușit, cum spuneam în anii '90, uluit de ceea ce vedeam în jurul meu, să ne omorâm sârguincios unii pe alții.

Am tras din toate pozițiile, toți împotriva tuturor, rezultatul va fi un morman de cadavre și nimic altceva, curățenie tot nu se va face, pentru că nu se face la baza lumii educație în acest sens și pentru că lucrurile pe care apucă să le vadă ca rezolvate pe căi necinstite, oamenii tineri încep să le facă și ei în mod necinstit.

Ne ocupăm de ani și ani, fiecare de celălalt și nimeni de sine.

Chiar am văzut un fapt pe care simt nevoia să-l laud în public, și anume, întâlnirea dintre președintele Băsescu și delegațiile partidelor parlamentare, cred că este un lucru remarcabil, o inițiativă bună a președintelui Băsescu, dacă nu cumva mi-ar aduce aminte și de versurile lui Geo Dumitrescu, "Vânturile care au strâmbat copacii vor tot ele să-i pună la loc."

Dar, în fine, se merge pe această idee, că dialogul e singura cale de a ieși din acest dezastru, că nu se poate merge înainte cu barda și cei din spatele tău să-și acordeze harpele, în funcție de vibrația tăișului bărzii tale.

E bine așa, să se întâlnească și să discute, e bine să se stingă cât mai multe din focurile nedrepte ale acestei societăți, e bine să nu promitem Europei un record de corupți. Nu ne putem lăuda cu așa ceva!

De dragul de a crede că merge bine Justiția, să spunem că avem din ce în ce mai mulți corupți. Repet, focul se va întinde. Astăzi sunteți dumneavoastră la putere, mâine vor veni alții la putere și societatea se va goli, și se va întâmpla ce s-a întâmplat la un moment dat în Italia, când conform unui ordin subtil și glorios a fost curățată clasa politică, pentru a face loc unei noi clase politice, care nu era deloc politică, nu, era clasa cea mai abjectă dintre toate, era clasa speculanților care veneau să-și ia privilegiile.

V-aș semnala faptul că ne lăsăm îmbătați de iluzii, că ni se pare că viața noastră e mai bună dacă e mai rea viața celorlalți.

Poate că veți auzi cuvintele mele, eu în orice caz aș mai avea de spus și că trăim confruntați de mari probleme inexistente.

De câțiva ani, se agită problema ceangăilor în Moldova. Datorită slăbiciunii unor membri ai delegației române, s-a pus problema ceangăilor la Consiliul Europei și s-a obținut o recomandare ciudată. Dar - iată, domnilor - aflăm că, la ultimul recensământ, în județul Bacău, din 119.619 romano-catolici, 114.505, adică 96%, s-au autoidentificat drept români, circa 4.000 s-au declarat maghiari și 796 ceangăi. La nivel național, din cei 2.062 de ceangăi declarați, numai 403 au ales maghiara ca limbă maternă.

Al cui interes este să se sucească mereu cuțitul în această rană și să concentrăm energiile cu care am putea aborda problemele dezvoltării economice, problemele dezvoltării culturale, problemele dezvoltării științifice - care a rămas o amintire - și să facem din fiecare ieșire publică a noastră un scandal, în această privință care-i clară ? De unde toate aceste provocări ? Cu ce rost ?

Avem, săptămânile acestea, prilejul să salutăm un nou post de televiziune și anume postul pe care l-a înființat Ungaria și care se intitulează, după cum ați văzut, "Autonomia". Ce curioasă coincidență? Tocmai când vorbim și noi aici despre autonomie, tocmai atunci apare, ca apa la sete, "Autonomia" și apar multe, foarte multe semnale că se lucrează în continuare împotriva armoniei și unității statului român. N-aș vrea să insist acum asupra datelor pe care le am, dar care nu sunt puține.

Între timp, echipele de hochei românești sunt primite cu cunoscutele lozinci de luptă "țiganii și hoții" la Miercurea Ciuc. Sigur că apar momente la București când se dă o replică la fel de stupidă suporterilor echipelor din Ciuc. Dar nu trebuie să înceteze cineva acest joc periculos din care vor arde toate șurile ? Și nu trebuie cineva să semnaleze și să arate cu degetul acest dezastru în mic ?

Aș vrea să vă readuc în memorie faptul că, între timp, din totalul de 48.500 angajați în industria minieră, 11.000 vor fi disponibilizați în acest an, cu 2.500 mai mult ca în 2005. Vor înceta activitatea minieră zone monoindustriale precum Bălan, Borșa, Anina, Brad sau Călan.

Politica nenuanțată și vinovată a retrocedărilor fără noimă a ajuns la punctul în care un oraș întreg, cum e Victoria, trebuie retrocedat. De ce ? Nu se consideră că, în 50 de ani, a existat o istorie, a existat o viață pe pământul acesta, a existat o civilizație ? De ce trebuie să ne întoarcem din nou în timp ? La ce ne folosește ? E normal ca tot ce s-a luat nedrept să fie restituit într-un fel sau altul, dar să restitui un oraș întreg, să dai ceea ce s-a consolidat ca atare este absurd. Parcă vor fi trecând barbarii pe acolo. Și acesta va fi rezultatul.

Un fapt îngrozitor este ce se întâmplă sub ochii noștri, fără puterea noastră de a interveni, la Călan, una dintre cele mai teribile vetre ale muncii, o zonă care-și găsise de lucru, să facă fontă ductilă. Și au încurcat-o guvernanții, și din vremea PSD, și din vremea dumneavoastră, în tot felul de chichițe avocățești, în așa fel încât rezultatul este: nu se produce nimic, oamenii sunt numai în greva foamei, orașul arată, așa cum am mai spus, ca o zonă lovită de un bombardament nuclear. Și, în vremea asta, mor oameni și nimeni nu-i decontează, la marele proces al istoriei.

Aș vrea să invit guvernanții, care n-au de rezolvat o problemă ușoară - eu înțeleg - să vină în Parlament și să ne spună ce e de făcut cu asemenea situații cumplite. Ce e de făcut ? Pentru că, în felul acesta, cum se merge, se va ajunge la drame irepresibile.

Închei, doamnelor și domnilor, cu o glumă genială, amară, care se referă mai cu seamă la lucrurile făcute împotriva firii. La ceangăii aceia declarați ceangăi fără ca ei să se declare ceangăi, fără ca ei să se simtă ceangăi, fără ca ei să ceară să învețe ungurește și la alte lucruri, repet, împotriva firii.

O dirigintă și-a întrebat copiii, la ora de dirigenție, ce fapte bune au făcut ei, azi. Și fiecare dintre cei 40 s-a ridicat și a spus: "Am ajutat o bătrână să treacă strada". Și, după ce al patruzecilea a spus același lucru, diriginta a întrebat: "Dar, totuși, nu e cam mult 40 pentru o singură bătrână ca să treacă o stradă?" La care ei au răspuns, în cor: "Nu e mult, pentru că bătrâna nu voia să treacă strada." Același lucru l-aș putea spune și cu realitățile în care ne zbatem. Bătrâna nu vrea să treacă strada. O vom forța să treacă strada, va fi folosul sau va fi crima noastră ? E un îndemn la moderație și încep să cred că e singura cale de a ieși din acest marasm.

 
  Gheorghe Vergil Șerbu - Inființarea Institutului de Investigare a Crimelor Comuniste.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul, în continuare, domnul Gheorghe Vergil Șerbu.

Aș face și eu un apel la moderație pentru că mai sunt, totuși, 5 colegi care trebuie să vorbească, dintre care unii chiar de la PSD, și cred că toți au dreptul să-și exprime punctele de vedere aici.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Vergil Șerbu:

Doamnelor și domnilor senatori,

În declarația mea politică, doresc să salut înființarea Institutului de Investigare a Crimelor Comuniste.

În condițiile în care, potrivit unor sondaje de opinie, aproape jumătate dintre români consideră că regimul comunist a fost unul benefic, consider că activitatea noului institut va reuși, chiar dacă nu în totalitate, să facă lumină asupra perioadei comuniste, așa cum a fost ea în România.

Pentru aceia dintre noi aflați zeci de ani în spatele cortinei de fier nu mai este vorba demult despre disputa comunism - anticomunism. Este vorba, mai ales, de o chestiune de onoare.

Într-adevăr, poate că anticomunismul a pierdut partida în fața poporului pe care încerca să-l salveze, dar problema esențială care rămâne este necesitatea deblocării mentalităților și mecanismelor care, din păcate, mai persistă încă în România post-comunistă.

În această ordine de idei, îmi exprim speranța că noul Institut de Investigare a Crimelor Comuniste va reuși să demonteze imaginea conform căreia comunismul românesc s-a prezentat pe sine ca o mișcare de eliberare, ale cărei eforturi de creare a unui stat industrializat și autodeterminat ar fi încununat luptele seculare pentru libertate.

Sigur, pentru unii, chestiunea poate părea plictisitoare, ba chiar o muncă zadarnică, fără prea mari șanse de reușită. Cred însă în utilitatea acestui institut, în pofida faptului că însăși Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prin Rezoluția adoptată la 25 ianuarie 2006, a făcut doar jumătate de pas în sancționarea comunismului. Astfel, în rezoluția amintită, regimurile comuniste sunt învinuite doar pentru încălcarea drepturilor omului, dar aparatul comunist de represiune - care a însemnat lagăre, deportări, asasinate în masă - a reprezentat o ideologie de stat. Rezoluția cere, într-adevăr, partidelor comuniste existente și urmașilor fostelor partide comuniste să condamne practicile acestor regimuri și solicită guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei să demareze anchete împotriva foștilor demnitari comuniști suspecți de crimă. Cu alte cuvinte, comunismul poate fi cercetat de istorici, nu și de procurori.

Dar generațiile actuale post-comuniste cresc fără o cunoaștere a istoriei recente și nu pot recupera un trecut distrus fizic și spiritual de aparatul de stat comunist, căci senzația cu care trăiesc tinerii de azi este aceea a unui destin excepțional și independent.

Iată de ce consider că memoria istorică și responsabilitatea morală față de generațiile viitoare au de partea lor dreptatea și adevărul. Tocmai aceasta este adevărata menire a Institutului de Investigare a Crimelor Comuniste: să cerceteze și să facă lumină asupra unui trecut traumatizat și traumatizant, ale cărui efecte au fost devastatoare pentru generații întregi de români.

Căderea regimurilor comuniste totalitare nu a fost urmată de vreo anchetă internațională. Tocmai de aceea, consider că asumarea istoriei și condamnarea morală a comunismului este o condiție sine qua non pentru sănătatea democrației românești.

Vă mulțumesc.

 
  Valentin Dinescu - Incălcarea principiilor constituționale de către Guvernul Tăriceanu.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul în continuare domnul senator Valentin Dinescu.

Urmează domnul senator Adrian Cioroianu.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Reprezentanții comunității europene studiază cu mare atenție tot ce se petrece în România pentru a verifica dacă țara noastră este, într-adevăr, un stat de drept, democratic și dacă își respectă angajamentele.

Cu toate că despre aceste studii și evaluări avea și are cunoștință și Guvernul, reprezentanții săi, parcă intenționat, fac tot ce le stă în putere pentru a demonstra Europei că nu le pasă nici de criteriile pe care ni le-am asumat și nici de Constituția României.

Și pentru a arăta cât preț pune primul-ministru pe principiile constituționale, pe care a jurat, la investitură, să le respecte întocmai, voi aminti de numeroasele hotărâri, ordonanțe și ordonanțe de urgență emise în dispreț față de statul de drept, cu încălcarea principiului separației și egalității puterilor în stat, adoptate cu duiumul, singura motivare a urgenței reprezentând-o marile interese de grup. Astfel, au fost impuse hotărâri secrete cu anexe nepublicate, uneori considerate chiar documente clasificate, prin care s-au înstrăinat PETROM, Banca Comercială Română, distribuția de energie electrică și a gazelor naturale, bunuri proprietate publică, inalienabile din punct de vedere constituțional. Cu toate că în Constituția României se afirmă la art.6 alin.1 că, citez: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", noi suntem puși în situația mai mult decât jenantă să aflăm din ziare că membri ai Guvernului acestei țări au vândut cea mai mare bancă - BCR, cea mai mare societate - SNP și multe altele.

Care ar fi motivul pentru care anexele la Hotărârea de Guvern nr.1585/2005 a fost declarată, în mod ilegal, de primul-ministru și de acoliții săi, citez: "document clasificat", când ar fi trebuit să fie public, deși, constituțional vorbind, acest act nici nu trebuia emis, Guvernul nefiind proprietarul de drept al pachetului majoritar de acțiuni deținut de statul român la BCR, pachet vândut astfel prin încălcarea demnității naționale, a drepturilor inalienabile și suverane ale poporului român, legii și Constituției României.

În dispreț față de cele scrise în art.16 alin.1 din Constituție, prin manopere frauduloase, fără însă a fi văzute și cercetate, poporul român a fost împărțit iarăși în șmecheri și plătitori de taxe și impozite, primii împroprietărindu-se cu 8% din acțiunile statului de la BCR și Societatea Națională a Petrolului, devenind mai bogați în detrimentul celorlalți, obligați, însă, să suporte și să plătească, fără crâcnire, prețul exagerat la energie și utilități.

Așa fiind, mă întreb și vă întreb: dacă nu cumva ne-am pierdut de mult suveranitatea, independența, demnitatea și rațiunea și am devenit o colonie în care trebuie doar să facem mendrele unora și a altora, păstrați în secret, sau aceste obiceiuri străvechi sunt folosite numai ca paravan, în spatele căruia se fac afaceri veroase, prin care se urmărește, de fapt, ruinarea țării, distrugerea și împărțirea ei. În istorie au mai fost cazuri.

Motiv pentru care vă rog să reflectați și să acționați urgent, până nu vom ajunge din nou la vorba aceea rușinoasă, cu mintea românului cea de pe urmă.

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Mihai Cioroianu - 30 de ani de la înființarea Partidului Liberalilor și Democraților Europeni; - Aderarea României la Uniunea Europeană și ce înseamnă această aderare pentru români. </ul>

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Adrian Cioroianu.

   

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege și stimați colegi, cu mare bucurie mă aflu în fața acestor microfoane, după o bună bucată de vreme în care nu am avut ocazia să-mi spun aici gândurile, speranțele sau trăirile de moment. M-am bucurat, însă, că o bună parte dintre cei care au vorbit până acum, începând cu doamna senator Viorica Moisuc, domnul senator Adrian Păunescu, colegii mei din Alianță, cei care au vorbit despre proiectul de monument din fosta Piață a Scânteii, actualmente, Casa Presei Libere. De altfel, o idee pe care eu însumi am rostit-o de aici acum un an de zile și care iată că încă este în faza despre care vorbea domnul senator Varujan Vosganian. De asemenea, ideea colegului referitoare la condamnarea comunismului. Toate aceste subiecte ascund în ele o serie de adevăruri care, indiferent de cine sunt spuse, prind bine.

Și acum, pentru că un economist de marca domnului senator Varujan Vosganian vorbea despre istorie, permiteți-mi ca eu să vorbesc despre economie. În momentul în care mă îndreptam spre microfon, mi-a parvenit, ca și unora dintre dumneavoastră, știrea că Fondul Monetar Internațional recomandă, astăzi, României majorarea cotei TVA, reconsiderarea nivelului cotei unice, extinderea bazei de impozitare, mărirea taxelor locale și a impozitului pe proprietate, diminuarea nivelului CAS-ului. L-ați văzut, de curând, pe colegul Ionuț Popescu, dând un interviu în direct pe această temă. Nu am nici un fel de îndoială că, indiferent de relațiile pe care România le are, acum, cu FNI, vom ajunge să punem în practică aceste cerințe.

Profit de prilej pentru a aduce aminte celor care sunt, evident, interesați, că, în acest an 2006, se împlinesc 30 de ani de când a luat ființă Partidul Liberalilor și Democraților Europeni, se întâmpla în anul 1876 și, de atunci și până astăzi, LEDR-ul s-a constituit într-unul dintre cele mai dinamice și omogene grupuri politice europene. Astăzi este, aș spune, grupul politic care susține cu cea mai mare convingere și în modul cel mai omogen aderarea României și Bulgariei în ianuarie 2007.

Fac legătura cu ideea precedentă prin a spune că, săptămâna trecută am avut plăcerea de a însoți o delegație ALDE de la București. A avut aici, chiar în Palatul Parlamentului, pe 8 și 9 februarie, a avut loc o ședință a biroului ALDE și, un lucru care m-a surprins, impresia bună pe care le-a făcut-o Bucureștiul, mai ales acelora care nu mai fuseseră aici, dar care veneau acum, având imaginea prefabricată a unei țări sau a unui oraș urâțit de comunism, sărăcit de tranziție și bântuit de haite de câini ucigași. În fond, aceasta este drama Capitalei noastre și nu numai a Capitalei, ci a României. Cei care vin aici cu așteptări mari, cei care așteaptă să vadă la fiecare colț de stradă ceva din Micul Paris sau cei care vor să vadă clădiri monumentale, străzi curate sau bulevarde largi, ei sunt dezamăgiți. În schimb, cei care vin cu așteptări mai mici, cei care așteaptă să vadă un oraș gri, mohorât, fără culoare, ruinat, cu tâlhari la tot pasul, cu hoteluri și restaurante proaste, ei bine, cei care vin cu această imagine sunt plăcut surprinși de un oraș, în esență, viu și dinamic.

În fine, am făcut această deschidere pentru a vă spune că și noi, asemenea acestor vizitatori care vin la București, și noi vom fi puși, cred, în situația de a fi fie dezamăgiți, fie plăcut surprinși în legătură cu ceea ce ne așteaptă în Europa. Plec de la ideea că de la 1 ianuarie 2007 se va produce aderarea noastră la Uniunea Europeană. Fără o mare greșeală, în lunile următoare, cred că de-acum peste un an vom vorbi în calitate de membri ai Uniunii Europene, însă, intervine un aspect de care vom fi responsabili noi, în primul rând, și ziariștii care ne filmează sau ne intervievează, din când în când, pentru că și noi, și dânșii vom fi obligați să explicăm românilor, în fond, ce înseamnă această aderare la Uniunea Europeană, pentru ca acei dintre români care vor intra cu așteptări mari și care vor aștepta, mai ales, pomeni în euro vor fi dezamăgiți. În schimb, acei dintre români care se tem că Uniunea Europeană șterge identitatea națională, că ne va șterge imnul, portul tradițional și mai știu ce mărci autohtone de brânzeturi și de vinuri, acei români vor avea surpriza plăcută, cred eu, de a vedea că, în fond, Europa nu e altceva decât un teritoriu al concurenței. Numai că - vedeți? - problema este că nu trebuie să prezentăm 1 ianuarie 2007 ca fiind sfârșitul drumului și victoria dorințelor noastre, nu este o încununare a ambițiilor noastre seculare, ci este abia începutul unui drum foarte lung, care va cere eforturi și care cu siguranță va aduce sacrificii.

Începând din acel moment, stimate colege și stimați colegi, este ideea cu care închei, nu va mai ajunge să spunem că suntem buni, ci va trebui concret să arătăm la ce anume buni sau cu ce anume putem fi competitivi în Europa. Nu ne va ajunge să vorbim despre Eminescu, despre Enescu, despre Brâncuși, Pallade, Cioran, Eugen Ionescu și ceilalți, ci va trebui să înlocuim acest discurs despre gloriile trecutului cu un discurs foarte simplu despre faptele prezentului. Altfel, vom fi europeni numai cu numele, iar în realitate putem deveni, în spiritul acelor - priviți cum domnul Popescu dă iarăși un interviu - idei putem deveni o foarte mare și promițătoare piață de desfacere și nimic mai mult. (discuții și vociferări în sală)

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Stimate colege și stimați colegi, timpul afectat declarațiilor politice a fost epuizat, de altfel, și depășit. Aș ruga liderii de grup să facă apel la toți colegii să intre în sală, pentru că vom intra în partea de aprobare a legilor și avem nevoie de votul și de părerile dumnealor, dar mai ales de cvorum.

Până atunci, dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2005 privind modificarea Legii nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 145/2005 privind utilizarea unor sume încasate în valută din activitatea de privatizare;
  • Legea serviciilor comunitare de utilități publice;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative;
  • Lege privind siguranța feroviară;
  • Lege pentru ratificarea Protocolului privind privilegiile și imunitățile Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre, adoptat la Baku, la 31 octombrie 2003;
  • Lege pentru acceptarea amendamentului adoptat la Istanbul, la 25 iunie 2004, la Carta Organizației Cooperării Economice a Mării Negre, adoptată la Yalta, la 5 iunie 1998;
  • Lege pentru ratificarea Protocolului Adițional privind privilegiile și imunitățile Organizației Cooperării Economice a Mării Negre, semnat la Tbilisi, la 30 aprilie 1999;
  • Lege pentru aprobarea participării României la Comitetul Zangger și la Grupul Furnizorilor Nucleari pentru controlul exporturilor în vederea neproliferării armelor nucleare;
  • Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.43/2005 pentru modificarea art.22 lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.144/2001 privind îndeplinirea de către cetățenii români, la ieșirea din țară, a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state și a art.12 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.65/1997 privind regimul pașapoartelor în România;
  • Lege privind sistemul național de asistență socială;
  • Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.66/1997 privind regimul investițiilor străine în România, realizate prin cumpărarea de titluri de stat.

Pentru toate acestea, dumneavoastră puteți, în termenul cunoscut, să vă adresați Curții Constituționale.

Domnul senator Viorel Senior Duca informează plenul Senatului că începând cu data de 20 februarie a.c. a demisionat din Partidul România Mare și din Grupul parlamentar al PRM.  

Am să dau, în continuare, cuvântul domnului senator Duca Viorel Senior și, apoi, domnului senator Ion Solcanu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Senior Duca:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vă prezint scuzele de rigoare pentru faptul că am să citesc, întrucât este o chestiune destul de emotivă pentru mine, așa că permiteți-mi să fac acest anunț.

Vă mulțumesc cordial, domnule președinte, pentru posibilitatea ce mi-o oferiți astăzi, 20 februarie 2006, de a confirma în plenul Senatului decizia demisiei subsemnatului atât din Partidul România Mare, cât și din Grupul parlamentar al Partidului România Mare, decizie luată în data de 6 februarie 2006, comunicată în aceeași zi președintelui Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, comunicare ce i-a fost făcută și prezentată personal de subsemnatul în data mai sus amintită, aproximativ orele 17.15, la locuința personală a domniei-sale.

Domnule președinte, vă rog foarte mult, dați-mi posibilitatea să citesc conținutul scrisorii care i-a fost înmânată domnului președinte Vadim Tudor, scrisoare care, oarecum, în sensul ei - vă prezint scuzele de rigoare... (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator, deci, dumneavoastră aveți dreptul să anunțați în plenul Senatului aceste modificări, dar dacă sunt alte lucruri, ele se încadrează la declarații politice. Așadar, vă rog să încheiați prin a vă menține în subiectul pe care l-ați anunțat.

 
   

Domnul Viorel Senior Duca:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Am să iau în considerare recomandarea dumneavoastră.

Singura chestiune pe care aș vrea să o precizez este că demisia mea din Grupul parlamentar al Partidului România Mare, a fost luată pe data de 6 februarie, la solicitarea domniei-sale, respectiv, a senatorului Vadim Tudor, de a păstra această declarare sau această confirmare în plenul Senatului pentru încă două săptămâni. Astăzi se împlinesc două săptămâni, respectând onorabil solicitarea domniei sale.

Ceea ce vă rog foarte mult, domnule președinte, este să-mi dați posibilitatea, cel puțin, dacă nu am acest privilegiu, să citesc conținutul acestei scrisori, care, de fapt, este motivația... (discuții și vociferări în sală) ...motivația demisiei mele din Partidul România Mare și, respectiv, din grupul parlamentar.

Am să cer permisiunea ca dumneavoastră să-mi dați voie... (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Îmi pare rău, domnule senator... (discuții și vociferări în sală)

Vă rog, dacă vreți să spuneți o frază despre motivație, puteți să o faceți.

 
   

Domnul Viorel Senior Duca:

Am să dau scrisorile care au fost înmânate domnului președinte Vadim Tudor, grefierului de astăzi, și dați-mi voie să spun și următorul lucru. Întotdeauna se întâmplă că, atunci când îți este necazul mai mare, să te adăpostești sub umbra unui proverb sau a unei sintagme. Îmi place foarte mult sintagma pe care am să v-o adresez și luați-o ca atare: să trăiți bine! (discuții și vociferări în sală)

 
Aprobarea trecerii domnului senator Răzvan Theodorescu de la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, în locul domnului senator Angel Tîlvăr și trecerea domnului senator Angel Tîlvăr la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă; Aprobarea trecerii domnului senator Aristide Roibu de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, în locul domnului senator Nicolae Șerban, și aprobarea trecerii domnului senator Nicolae Șerban la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, unde va deține funcția de vicepreședinte.  

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Trecem la aprobarea prin votul dumneavoastră a ordinii de zi...

Domnul senator Ion Solcanu era, scuzați-mă! (discuții și vociferări în sală)

   

Domnul Claudiu Tănăsescu (din sală):

Domnule președinte, am o problemă de procedură!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Aveți o problemă de procedură? (discuții și vociferări în sală)

Domnul senator Ion Solcanu, vă rog.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doresc să fac două anunțuri în legătură cu câteva modificări în comisiile permanente. Cea dintâi privește plecarea domnului academician Răzvan Theodorescu din Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, iar în locul domniei-sale va veni domnul coleg Angel Tîlvăr, de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, unde va merge domnul academician Răzvan Theodorescu.

Cea de-a doua modificare vizează Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și anume retragerea colegului Roibu Aristide care va pleca la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, în locul colegului Șerban Nicolae, iar domnul coleg Șerban Nicolae vine la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Totodată este vorba de recomandarea Grupului Social-Democrat pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în persoana domnului Șerban Nicolae. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu (din sală):

Domnule președinte, solicit cuvântul.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Aveți o problemă de procedură ?! Nu l-am lăsat pe colegul dumneavoastră să facă nici un fel de declarație politică, și-a făcut anunțul de demisie, ceea ce fac toți senatorii când ajung într-o astfel de situație și nimic mai mult.

Drept urmare, vă rog să trecem la...

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu (din sală):

Grupul mai avea minute...(replică neinteligibilă)

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, domnule senator, îmi pare rău, am depășit cu 26 de minute declarațiile politice, care sunt programate până la 16,30, datorită unor colegi care au fost puțin mai lungi în declarații și datorită faptului că am început ceva mai târziu, pentru că nu erau chiar atât de mulți colegi în sală.

V-aș ruga, dacă liderii de grup au invitat în sală toți colegii, am să vă supun votului ordinea de zi și programul de lucru.

Vă rog să fiți atenți pentru a vota ordinea de zi și programul. Vă rog să votați. Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

Aprobarea retragerii propunerii legislative privind scutirea persoanelor fizice de la plata impozitului datorat bugetului de stat asupra bunurilor imobile afectate de fenomenele meteorologice deosebite produse în anul 2005.  

În continuare, în conformitate cu ordinea de zi, avem aprobarea retragerii "Propunerii legislative privind scutirea persoanelor fizice de la plata impozitului datorat bugetului de stat, asupra bunurilor imobile afectate de fenomenele meteorologice deosebite produse în anul 2005".

Supun votului dumneavoastră această retragere. Vă aduc aminte că se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a aprobat retragerea propunerii legislative respective.

Aprobarea trecerii domnului senator Răzvan Theodorescu de la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, în locul domnului senator Angel Tîlvăr și trecerea domnului senator Angel Tîlvăr la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă; Aprobarea trecerii domnului senator Aristide Roibu de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, în locul domnului senator Nicolae Șerban, și aprobarea trecerii domnului senator Nicolae Șerban la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, unde va deține funcția de vicepreședinte.  

Vă rog să mă scuzați, am să supun votului plenului cele două propuneri de schimbări în comisii, anunțate de Grupul parlamentar PSD.

Cred că sunteți de acord să le supun votului în bloc, deci vă rog să votați. Numai o secundă.

Cu 53 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri, propunerile respective au fost aprobate.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a proiectului de Lege privind unele măsuri de protecție socială a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva prin concedieri colective ca urmare a restituirii pădurilor către foștii proprietari.  

Trecem la pct. 3, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative: "Proiect de Lege privind unele măsuri de protecție socială a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, prin concedieri colective ca urmare a restituirii pădurilor către foștii proprietari".

Se solicită procedură de urgență pentru acest proiect de lege. Voi supune...

   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Procedură.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Procedură, vă rog.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Vă rog să aveți amabilitatea de a-i solicita inițiatorului câteva explicații în plus, legate de necesitatea acestei urgențe. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnul ministru senator Gheorghe Flutur. Microfonul nr. 2.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur - ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale:

Mulțumesc domnule președinte.

Domnule coleg,

Urgența acestui proiect de lege vine din faptul că procesul de retrocedare a pădurilor - care a început deja - înseamnă transferul a circa 2.000.000 hectare de teren, ceea ce creează posibilitatea ca o parte din personal să fie disponibilizat și atunci salariații din Regia Națională a Pădurilor - Romsilva au cerut protecție socială.

Noi am promovat acest proiect de lege și vă rog să fiți de acord, pentru că este sezonul când, de fapt, am trecut la punerea în posesie și, în paralel, a început și procesul de disponibilizare.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Voi supune la vot această cerere de procedură de urgență. Se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți. Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și o abținere a fost aprobată procedura de urgență.

(tabela de vot indică: 70 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 3 abțineri)

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.198/2005 pentru constituirea, alimentarea și utilizarea Fondului de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene  

Trecem la pct. 4, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/2005 pentru constituirea, alimentarea și utilizarea Fondului de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Este o prioritate pentru integrare.

Invit Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital să își ocupe locul obișnuit.

Din partea inițiatorului, Ministerul Finanțelor Publice, participă domnul Istvan Jakab, secretar de stat. Dacă doriți să ne faceți, pe scurt, o prezentare. Microfonul nr.10.

   

Domnul Istvan Jakab - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși senatori,

Este un proiect, într-adevăr, de prioritate pentru integrarea europeană.

Noi, prim Memorandumurile de finanțare ISPA, ne-am obligat să creăm aceste Fonduri pentru Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare la proiectele de investiții în infrastructura de servicii publice cu finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Este o condiționalitate în Memorandumurile de finanțare ISPA și, prin acest proiect de lege și prin crearea acestui fond, noi vrem să îndeplinim toate condițiile pentru a nu apărea probleme.

Acest Fond de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare va fi un fond de rezervă și din acest fond se vor efectua plăți după următoarele priorități:

  • plata serviciilor datoriei publice;
  • cheltuieli neeligibile legate de investițiile respective;
  • și întreținerea, înlocuirea și dezvoltarea activelor date în administrație.

Este un proiect important pentru proiectele care se realizează prin finanțare ISPA și pentru viitoarele proiecte care vor beneficia de asistență nerambursabilă din partea Uniunii Europene. Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc. Din partea comisiei sesizate în fond.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să mulțumesc, în numele comisiei, pentru faptul că ați spus "să ne așezăm la locul obișnuit". Deja a devenit o obișnuință ca membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital să se așeze aici, pe banca comisiei. Trebuie să vă informez că avem circa 180 de proiecte în continuare și îi mulțumesc Biroului permanent pentru respectul pe care ni-l acordă.

În legătură cu raportul respectiv, trebuie să vă spun că, având în vedere importanța acestui proiect, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere fără amendamente.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Legea are caracter ordinar, Senatul este prima Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră - legea nu are amendamente și nu am sesizat intenția de a lua cuvântul la dezbateri generale - proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/1998 privind protecția noilor soiuri de plante.  

Trecem la pct. 5, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/1998 privind protecția noilor soiuri de plante. Este, de asemenea, o prioritate de integrare.

Domnul președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a luat loc.

Din partea Guvernului participă domnul Gabor Varga, director general al OSIM. Vă rog să luați cuvântul pentru a ne prezenta. Microfonul nr. 9.

   

Domnul Gabor Varga - director general al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În România, protecția noilor soiuri de plante este asigurată în temeiul Legii nr. 255/1998, publicată în Monitorul Oficial al României din data de 31 decembrie 1998.

De o manieră generală, legea în vigoare a fost armonizată cu Regulamentul Comunitar nr. 2100/1994, dar prin documentul de poziție, la cap. VII - "Agricultură", în procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, România s-a obligat să procedeze la o transpunere totală a acquis-ului comunitar.

Această măsură legislativă a fost inclusă și în planul legislativ al Guvernului pentru anul 2005 și are termen final de adoptare, prin actualul plan legislativ al Guvernului, iunie 2006.

Proiectul de lege conține reglementări privind procedura de înregistrare și examinare a noilor soiuri de plante și admiterea drepturilor amelioratorului.

Prezentul proiect de lege aduce modificări și completări referitoare la definirea noțiunilor de: amelioratori, distinctivitate, dreptul la brevet pentru soi, depunerea cererii de brevet pentru soi, testare, procedura în caz de litigii, revocare, durata protecției, privilegiile fermierului, transmiterea drepturilor, anularea dreptului de soi, competența OSIM-ului și a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc. Din partea comisiei sesizate în fond. Microfonul nr. 7. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Comisia noastră a dezbătut proiectul de lege în ședința din 8 februarie 2006.

În urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei noastre au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului de admitere în forma prezentată de Guvern. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Legea nu are amendamente, este o lege cu caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Sunt dorințe de a lua cuvântul la dezbateri generale.

Trebuie să vă hotărâți care dintre dumneavoastră..., este și domnul Daea și doamna senator Silistru. Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să spun doar câteva cuvinte: armonizarea legislației noastre cu cea a Uniunii Europene în ceea ce privește cercetarea științifică și, respectiv, crearea de soiuri noi, are o deosebită importanță pentru recunoașterea noilor creații și protejarea lor, în același timp, și, nu numai atât, recunoașterea drepturilor amelioratorilor asupra soiurilor pe care le-au creat.

Prin această lege, creațiile valoroase de la noi din țară vor putea fi testate în orice țară din Uniunea Europeană, din punct de vedere al distinctivității, uniformității și stabilității și, în urma acestor teste, vor putea pătrunde în orice țară din Uniunea Europeană.

Sperăm ca soiurile valoroase din țara noastră să facă față cu brio celor din Uniunea Europeană.

Din acest punct de vedere, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc. Din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Pereș Alexandru.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, proiectul de lege aflat în discuție ne propune câteva clarificări la Legea nr. 255/ 1998 cu privire la protecția noilor soiuri de plante și apărarea drepturilor amelioratorilor, precum și prevederi noi referitoare la relația dintre protecția comunitară a unor soiuri și protecția națională a soiurilor. Într-un cuvânt este vorba de un proiect care ne propune corelarea legislației românești cu cea din Uniunea Europeană. Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD votează în favoarea legii.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă nu mai dorește altcineva să ia cuvântul, nefiind amendamente, am să supun votului dumneavoastră proiectul de lege și vă rog să votați.

Cu 68 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Aș vrea să fac și eu o remarcă. Domnul Gabor Varga, președintele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, are rang de secretar de stat. Deci, din punctul acesta nu este nici un fel de problemă, numai că prin legea de înființare OSIM-ul este în subordinea Guvernului, iar aici scrie Cancelaria Primului-Ministru. Vă rog să transmiteți la Guvern; ori vă hotărâți că e Cancelaria Guvernului, și atunci puteți să fiți în subordinea Cancelariei Guvernului, ori e Cancelaria Primului-Ministru și, atunci dumneavoastră, conform legii de organizare, sunteți în subordinea Guvernului, și nu a Cancelariei.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind organizarea și efectuarea Anchetei Structurale în Agricultură în perioada 2005/2006.  

Trecem la pct. 6 - proiectul de Lege privind organizarea și efectuarea Anchetei Structural în Agricultură în perioada 2005-2006.

De asemenea, este o prioritate de integrare. Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală este sesizată în fond și la această lege, care este o lege ordinară.

Din partea Guvernului, participă domnul Dan Gherguț, de la Institutul Național de Statistică. Aveți cuvântul.

   

Domnul Dan Gherguț - vicepreședinte la Institutul Național de Statistică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și domni senatori,

Așa cum a subliniat și domnul președinte, este vorba de o prioritate care se referă la integrarea României în Uniunea Europeană. Prin Capitolele XII - "Statistica" și VII - "Agricultura", ne-am asumat obligativitatea, ca la momentul aderării, statistica să fie complet armonizată cu normele și standardele Uniunii Europene. Din acest motiv, la fel ca și celelalte țări candidate și ca țările membre ale Uniunii Europene, avem obligativitatea în acest an să realizăm această anchetă, primă, de fapt, anchetă structurală în agricultură, care în mod normal se realizează la 2-3 ani după fiecare recensământ general agricol. Suntem obligați să realizăm această anchetă pentru a putea transmite rezultatele al EUROSTAR până la sfârșitul anului și, în plus de aceasta, publicațiile să fie puse la dispoziția utilizatorilor la același termen.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Pascu.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Comisia noastră a dezbătut proiectul de lege în ședința din 8 februarie a.c. În urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil, cu amendamente admise cuprinse în Anexa la raport. Nu sunt amendamente respinse. Anexa face parte integrantă din raportă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și eu vă mulțumesc. Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Domnul Daea, poftiți. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am sesizat la dumneavoastră vigilența unui președinte de ședință al Senatului vizavi de raportul dintre Guvern și Parlament, în condițiile în care se supun atenției proiecte de lege și apreciez intervenția dumneavoastră. Pornind spre microfon, m-a liniștit prezența domnului Onisei. M-am gândit că și acum, domnia-sa, va putea să ne dea lămuririle necesare și în domeniul statisticii. Aceasta, pentru a-i încălzi, probabil, viitoarea intervenție a domnului Onisei.

La proiectul de act normativ noi am discutat în comisie și am avut, după cum se poate vedea, în tabelul care s-a prezentat la raport, o serie întreagă de amendamente care au izvorât din dorința noastră sinceră de a contribui la un act normativ care se dorește a fi cât mai aproape de realitate și, în același timp, realist. Pe noi ne-a îngrijorat și rămânem cu aceeași îngrijorare, faptul că această inițiativă a venit târziu. A se vedea, de altminteri, propunerile pe care le-au făcut în proiectul de act normativ care ne-a condus pe noi la găsirea unei soluții juridice pentru îmbunătățirea actului normativ. Vom vota acest act normativ.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dacă nu mai dorește să se înscrie nimeni la dezbateri generale, am să supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege cu amendamentele admise. Nu sunt amendamente respinse. Deci, nu avem o astfel de situație.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege cu amendamentele admise. Vă rog să votați. Legea este ordinară.

Cu 73 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Domnule Gherguț, după câte știu eu, sunteți vicepreședintele Institutului Național de Statistică. Aveți, deci, rang de subsecretar de stat. Vă rog să-i spuneți domnului președinte că numai dumnealui, care are rang de secretar de stat, poate să vină să prezinte legea aici și dacă e prioritate de integrare, bănuiesc că pentru dânsul e cu atât mai mult prioritate de integrare, deci, vine aici la Senat și ne prezintă legea. Data viitoare, pentru noi n-o să mai fie prioritate dacă nu vine cel puțin un secretar de stat.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2006 privind transmiterea unor drepturi și obligații de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale - Agenția Domeniilor Statului la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.  

Pct. 7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2006 privind transmiterea unor drepturi și obligații de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale - Agenția Domeniilor Statului la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Tot Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în fond. Caracterul legii este de lege ordinară. Participă domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale - Flaviu Lazin. Îi dau cuvântul pentru a prezenta de la microfonul 8.

   

Domnul Dănuț Apetrei - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Nu s-a prezentat domnul secretar de stat Lazin. Mă numesc Apetrei.

Doamnelor și domnilor senatori, între fostul Minister al Agriculturii, Alimentației și Pădurilor - Agenția Domeniilor Statului și Societatea comercială INTERAGRO S.A BUCUREȘTI s-a încheiat contractul de stingerea datoriei, nr. 31.702/11 decembrie 2001, prin care un număr de peste 1.590.000 de acțiuni de la Societatea Națională Tutunul Românesc S.A. au fost date în plată pentru stingerea datoriei de peste 200 miliarde lei vechi, pe care o avea ministerul respectiv față de societatea mai sus amintită. La această dată, conform datelor din Registrul Comerțului, Societatea Națională Tutunul Românesc S.A. și-a schimbat denumirea în Societatea Comercială GALAXY TOBACO S.A.

Având în vedere cele menționate, precum și necesitatea asigurării unei reprezentări unitare ale interesului statului, este necesar ca procesul de monitorizare pe această temă și a îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul mai-sus amintit să fie monitorizat în continuare de Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului. Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și eu vă mulțumesc. Vă rog să mă scuzați... Eu nu m-am uitat și aici scria domnul Flaviu Lazin.

Are cuvântul domnul președinte Pascu, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, sesizată în fond.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Proiectul de lege are ca obiect subrogarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului în toate drepturile și obligațiile Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale rezultate din contractul de stingere a datoriei încheiat în decembrie 2001 între minister, respectiv Agenția Domeniilor Statului și Societatea comercială INTERAGRO București. Comisia a dezbătut acest proiect de lege în ședința din 8 februarie a.c. În urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea raportului favorabil. Am avut două abțineri și un vot contra.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale? Nu dorește nimeni. Legea este o lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Raportul este unul fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 62 de voturi pentru, 12 împotrivă, 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2006 privind acordarea de facilități producătorilor agricoli și crescătorilor de animale în perioada de preaderare la Uniunea Europeană.  

Trecem la pct. 8 - proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2006 privind acordarea de facilități producătorilor agricoli și crescătorilor de animale în perioada de preaderare la Uniunea Europeană.

Sesizată în fond este tot Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Din partea Guvernului participă ... Aici scrie tot Flaviu Lazin... Vă rog, aveți cuvântul domnul Apetrei.

   

Domnul Dănuț Apetrei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta ordonanță stabilește o serie de măsuri și responsabilități la nivelul organelor administrației publice implicate în implementarea Programului "Fermierul", menite să sprijine transformarea gospodăriilor țărănești în ferme familiale comerciale. Totodată, prin acest act normativ se instituie cadrul juridic necesar pentru acordarea unor facilități financiare respectivelor ferme care accesează Programul "Fermierul", astfel încât să se asigure consolidarea exploatațiilor agricole existente, care produc în principal pentru autoconsum, și să le susținem, în continuare, în vederea realizării unui surplus de produse agricole pentru ieșirea acestora către piață. Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

În urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât în unanimitate întocmirea raportului favorabil, cu un număr de 5 amendamente admise, cuprinse în Anexa la raport. Nu sunt amendamente respinse. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu este cazul.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Nefiind amendamente, legea este o lege ordinară. (rumoare) Are amendamente admise.

Are 5 amendamente admise. Vă rog să mă scuzați... Supun votului dumneavoastră raportul cu cele 5 amendamente admise.

Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, cu amendamentele respective. Vă rog să votați acum.

Cu 70 de voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România (reexaminare la solicitarea președintelui României).  

Trecem la pct. 9. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România.

Sesizate în fond au fost comisiile juridică și economică. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este domnul președinte Eckstein.

Din partea Comisiei economice dacă dorește cineva să i se alăture? Din partea Guvernului participă domnul Septimiu Buzașu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. Microfonul 10, vă rog să prezentați.

   

Domnul Septimiu Buzașu - secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Regulamentul de transport pe căile ferate din România elimină prevederile din vechiul regulament, aflate în contradicție cu evoluția pieței feroviare de transport și preia pentru traficul intern prevederi din Convenția pentru Transporturile Feroviare Internaționale, ratificată și de România. Actualul Regulament de transport pe căile ferate din România va asigura condiții egale pentru toți operatorii feroviari și pregătește piața de transport din România pentru momentul integrării țării noastre în Uniunea Europeană, când va avea loc și deschiderea accesului liber pe căile ferate române a operatorilor străini, precum și accesul liber al operatorilor români pe piața europeană de transport. La elaborarea prezentului regulament au fost consultați și operatorii privați din România, care și-au dat acordul pe varianta finală. Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Mulțumesc. Din partea comisiilor? Microfonul nr.7, domnule președinte Eckstein!

 
   

Domnul Kovacs Peter Eckstein:

Mulțumesc. Este vorba de un raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei economice, industrii și servicii, la cererea de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului Nr.7/2005 pentru aprobarea regulamentului de transport pe căile ferate. Președintele a avut câteva obiecțiuni punctuale. În afară de aceste observații punctuale, a solicitat comisiilor și apoi plenului de a aduce clarificări și formulări mai exacte cu privire la acest regulament. Cele două comisii au luat în discuție cererea de reexaminare, cu participarea reprezentanților Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și solicităm ca să aprobați raportul comun de admitere a sesizării, împreună cu anexa 1 care cuprinde amendamentele admise de comisie, care sunt agreate și de către minister.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Mulțumesc. Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu este cazul! Am să supun votului dumneavoastră raportul, împreună cu amendamentele admise. Vă rog să votați. Domnul Flutur, vă rog să votați, că domnul Ion Vasile vă ține de vorbă ca să nu voteze dumnealui. Vă rog.

Sunt 66 voturi pentru, - putem să-l numărăm și pe al domnului Ion Vasile -, un vot împotrivă și trei abțineri.

A fost adoptat raportul cu amendamente.

Supun votului dumneavoastră legea. Vă rog să votați.

74 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

Legea a fost adoptată.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind accesul parlamentarilor la documentele privatizării  

Trecem la punctul 10. Propunere legislativă privind accesul parlamentarilor la documentele privatizării. Este vorba de o lege ordinară. Sesizată în fond a fost Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Domnul președinte este aici. Din partea Guvernului participă ... A, nu! Este o inițiativă! Deci, sunt inițiatorii și, din partea Guvernului, domnul Cătălin Sandu de la AVAS. Prezintă domnul senator Crețu, de la microfonul nr.8. Vă rog.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor senatori,

În practica activității de la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, ne-am întâlnit cu situații pe care noi le-am considerat, membrii comisiei, că nu sunt în regulă, în sensul refuzului de a ni se pune la dispoziție anumite documente ale privatizării, mai exact, contracte. Și pentru că în Constituție se prevede, în mod expres, obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezenta informațiile, am vrut să facem lucrul acesta, clar, într-o lege. Așa a apărut această propunere legislativă. Ea a fost, apoi, amendată în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cu niște amendamente pe care ni le însușim și, de asemenea, avizul Consiliului Legislativ este favorabil. El are patru recomandări care, de asemenea, ni le-am însușit. Din păcate, nu au fost preluate și în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar, fiind vorba doar de probleme de redactare, aș vrea, dacă-mi permiteți, să le și spun: la art.1, în loc de "organe ale administrației publice", scrierea "autorități ale administrației publice"; la art.2, eliminarea cu numărului 3, - să rămână numai în cifre; de asemenea, la art.4, înlocuirea cuvântului "parlamentarii" cu "deputații și senatorii". Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Din partea Guvernului, microfonul nr.10.

 
   

Domnul Cătălin Sandu - vicepreședinte A.V.A.S.:

Mulțumesc, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere faptul că art.111 din Constituție prevede în mod clar și explicit faptul că AVAS este obligat să prezinte în cadrul controlului parlamentar documentele solicitate, considerăm că nu este necesară promovarea unui act normativ care să dubleze prevederile constituționale. Eventual, se poate încheia un protocol între noi și Senat cu privire la situația în care se trimit documente în afara controlului parlamentar și securizarea lor. Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Da. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Kovacs Peter Eckstein:

Domnule președinte,

Raportul la propunerea legislativă privind accesul parlamentarilor la documentele privatizării a întrunit, în unanimitate, un raport de admitere, cu amendamentele destul de consistente ale doamnei senator Verginia Vedinaș. Într-adevăr, art.111 alin.1 din Constituția României prevede că, citez: "Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora. Ca atare, această propunere legislativă dorește să dea un cadru legislativ prevederii constituționale care, cunoaștem cu toții, nu se aplică sine die. Amendamentele care au fost admise, au trasat, poate, mai exact cadrul legal al acestor solicitări. Respectiv, s-a prevăzut ce se înțelege prin documentele de privatizare, momentul în care se pot solicita aceste documente, excepțiile care sunt necesare în această materie, respectiv cele care au caracter confidențial, potrivit clauzelor contractuale și, tot prin amendament, s-a prevăzut cine poate să solicite prezentarea acestor documente. La art.3, tot printr-un amendament, se prevede și modalitatea practică ca aceste documente să fie transmise în copii semnate pentru conformitate cu originalul, de persoane împuternicite. Repet, raportul este de admitere, cu amendamente. Caracterul legii este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Mulțumesc. Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Domnul senator Dinescu, vă rog. Și domnul Szabo.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Îi rog pe colegii care au participat la dezbaterea Legii de revizuire a Constituției din anul 2003 să-și amintească faptul că la vremea respectivă ne străduiam cu toții să găsim o modalitate de a explicita, prin intermediul prevederilor constituționale, necesitatea accesului deputaților și senatorilor la documentele privind privatizarea. Nu este, nici pe departe, vorba despre o dublare a prevederilor constituționale, așa cum s-a încercat, în mod eronat, să ni se inducă ideea. Este vorba despre o lărgire a acestora, o explicitare, dacă doriți, prin intermediul acestei legi. Opinia Grupului parlamentar al Partidului România Mare, ca să nu vă răpesc din timp, este că această lege era necesară. Această lege elimină, dacă vreți, acel complex de inferioritate pe care, în aprofundarea unei chestiuni legate de privatizare, parlamentarii l-au avut întotdeauna în fața Executivului. De aceea, Grupul nostru va susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Szabo. Microfonul nr.1.

 
   

Domnul Karoly Ferenc Szabo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Fac întâi precizarea că vorbesc în nume personal!

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Nu puteți! Domnule Szabo, eu fac precizarea că nu puteți.

 
   

Domnul Karoly Ferenc Szabo:

Îmi pare rău, pot, domnule președinte!

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Nu, doar cu aprobarea plenului! Deci, la dezbateri generale, vorbesc senatorii desemnați de grupurile parlamentare și dacă mai doresc să vorbească și alți senatori, cu aprobarea plenului pot s-o facă. Deci, dacă doriți "...

 
   

Domnul Karoly Ferenc Szabo:

Atunci, voi solicita această aprobare după ce-mi închei propoziția.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Deci, vă rog să vorbiți în numele Grupului parlamentar UDMR!

 
   

Domnul Karoly Ferenc Szabo:

Am să încerc s-o fac și o să solicit, după aceea, a posteriori, aprobarea. Sper că mi-o vor da. Tot nu s-a reparat chestiunea, domnule președinte, pe fond. Deci, este o ironie a sorții că noi, în Parlament, în Senat, dezbatem o lege cu un asemenea titlu, nu numai, nici nu vorbesc despre conținut! Acum, de ce a fost nevoie ... Au explicat alți colegi de ce a fost nevoie de această inițiativă legislativă. Din păcate, nu ar trebui să fie nevoie de o astfel de inițiativă legislativă. Parlamentarul, ca reprezentant al contribuabilului, după Constituție, trebuie să aibă acces, iar autoritățile publice de stat, vorbesc, și, respectiv, acelea ale administrației locale sunt obligate să aplice acest principiu constituțional, fără alte derogări și fără legi speciale. Desigur, acest lucru nu înseamnă că parlamentarul nu se supune regimului general cu privire la informațiile protejate. Aici trebuie să cădem de acord că nu se pot pune la dispoziția tuturor, toate lucrurile pe care administrația statului ... pentru că obiectul acestei chestiuni, în speță, privatizarea, le are. Deci, este nevoie! Aceasta, din capul locului putem înțelege și accepta chiar ideea că este nevoie de protejarea unor informații, chiar și în acest sector. O altă chestiune: o tranzacție în curs, dacă este vorba de o privatizare aflată în proces, nici eu, - mai ales că tot prin lege am dat anumite competențe autorităților abilitate, înainte FPS-ului, iar după aceea, AVAS-ului, instituțiilor cu abilitare în domeniu -, nu aș zice că este oportun, ba nici chiar principial de acceptat ca parlamentarul să aibă acces într-o fază extrem de sensibilă, atunci când, eventual, el ar putea influența într-un mod oarecare acest proces aflat în curs. Iertați-mă că țin această poliloghie despre subiect, dar este foarte important! Dacă actele acestea, documente - așa cum sunt definite - se referă la acțiuni încheiate, într-un fel nimic nu este încă încheiat, pentru că unii mai au anumite chestiuni, investiții de făcut și altele asemenea și urmărirea acestora... Acolo s-ar putea să deschidem cărțulia aceea. Revin la subiect. Nu ar trebui nimic special, ci pur și simplu, respectivul să-și exprime dorința de a avea acces la un anumit document și nu ar trebui să facem o lege. Aceasta este, revin la ceea ce am spus la început, oarecum derizoriu și grotesc, faptul că Parlamentul încearcă să-și mai întărească puțin poziția față de autoritățile administrației de stat într-o chestiune în care nu ar trebui să existe dubii. Nu am auzit ca vreun director să fi fost demis pe motivul că un parlamentar a cerut informații în baza legii și nu i s-au pus la dispoziție. Aici trebuie să umblăm noi. Că legea aceasta, degeaba o facem. Iertați-mă, nu vreau să demobilizez pe nimeni, și nici eu nu voi vota contra dar, repet, este o ironie a sorții că în anul 2006, în România, trebuie să punem în ordinea de zi o lege cu acest subiect. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Mulțumesc. Doreați să luați cuvântul? Domnul Constantin, vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Dumitru Constantin:

Domnule președinte,

Voiam să vă rog respectuos să vedeți că art.103 dă voie să luăm cuvântul la dezbateri și în nume propriu. Și vreau să vă mai semnalez, ca o procedură neîndeplinită, faptul că și rapoartele acelor proiecte de lege care nu au avut modificări, trebuiau supuse la vot, împreună cu proiectul de lege. Referitor la acest proiect de lege, în nume propriu, îl susțin. Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Vă rog, domnul Ștefan Viorel.

 
   

Domnul Ștefan Viorel:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință!

Deci, și grupul nostru parlamentar susține această lege, deși trebuie să recunoaștem că și argumentele prezentate de colegii noștri, în sensul ideii că această problemă își găsește rezolvare în prevederile constituționale și aproape că nu ar fi necesară o astfel de lege, deși aceste propuneri credem că sunt reale. Numai că viața ne-a demonstrat că nu totul funcționează așa cum scrie în Constituție și accesul Parlamentului la informații complete, corecte, de multe ori este împiedicată în relația cu Executivul prin diverse formule, unele mai simple, altele sofisticate.

Până și președintele României, nu demult, sesiza faptul că există această tentație a Executivului de a dezinforma Parlamentul și dacă aceasta este situația, așa se întâmplă în fapt în viață, atunci noi considerăm că o astfel de reglementare, care detaliază și instituie, punctual, această obligativitate legată de contractele de privatizare, își are rostul.

Numai că a apărut o problemă - pe care eu o sesizez de principiu acum - și vă rog să-mi permiteți, la momentul în care vom discuta despre amendamentele admise, să detaliez. Pentru că, prin textele introduse care modifică textul inițiatorilor, în opinia noastră, se anulează, dacă nu în totalitate, cel puțin parțial, sau măcar se creează premisele de a crea situații, în continuare, de blocaj în legătură cu informarea corectă a Parlamentului, introducându-se acel articol referitor la clauze confidențiale. Opinia mea este că legea trebuie nu să dea dreptul Executivului să nu comunice Parlamentului clauze confidențiale, ci să instituie obligativitate în legătură cu cei care, din interiorul Parlamentului, iau la cunoștință despre clauze confidențiale, obligativitatea de a le proteja. Dar, repet, poate voi reveni la dezbaterea pe marginea anexei cu amendamente. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte dorințe de a lua cuvântul la dezbateri generale, avem amendamente admise și nu avem amendamente respinse, așa că am să supun votului dumneavoastră raportul...

La amendamente doriți să luați cuvântul. Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-e teamă. Și teama mea nu este una care nu are și suport real, ci se bazează pe o experiență în activitatea parlamentară și cu toții știm că atunci când într-o lege se creează o breșă, cu certitudine această breșă va fi valorificată și, de cele mai multe ori, împotriva interesului actului de legiferare.

Introducerea unui text care exclude de la această obligație informațiile cu caracter confidențial, iar confidențialitatea nu este dată nici de o altă lege, ci doar de înțelegea celor două părți, vânzătorul și cumpărătorul, mie mi se pare că este un text care creează premisele ca, ori de câte ori vom cere niște informații punctuale, să ni se răspundă că sunt confidențiale. Și dacă acest lucru nu va putea fi folosit - știu eu? - în legătură cu contractele semnate deja, cu certitudine contractele care se vor semna de aici înainte vor avea prevedere că orice informație susceptibilă a face interesul unei dezbateri parlamentare ulterioare, va fi clasificată ca fiind confidențială prin înțelegerea părților.

Și dacă această teamă a mea se confirmă, această lege devine inoperantă.

De aceea, v-aș ruga, stimați colegi, să fiți de acord cu eliminarea acestui text din formularea de la amendamente admise.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Alin.3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan (din sală):

Da.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Atunci discutăm amendamentele. În legătură cu această propunere de eliminare, comisia?

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Domnule președinte, amendamentul a provenit de la doamna senator Verginea Vedinaș. El a fost îmbrățișat de comisie. Eu cred că colegul care a ridicat această problemă este un cunoscător mai bun al fenomenului economic, dacă vreți, decât mine, dar și eu, ca jurist, știu că sunt unele contracte în care una dintre părți - și această parte, de regulă, nu este AVAS-ul, ci este partea co-contractantă - dorește ca această clauză să fie inserată.

Eu cred că și din practica de până acum, aceste clauze de confidențialitate au fost excepția, și nu regula. Și ar fi mare păcat ca din cauza - cum să-i zic? - imposibilității de a insera o clauză de confidențialitate să nu se poată privatiza în mod favorabil ceea ce este de privatizat.

Eu cred că AVAS-ul nu are și nu poate avea interese să solicite această confidențialitate și trebuie să lăsăm totuși această poartă în cazul unor investitori care doresc să privatizeze și - cum să zic? - au, poate, obligația de a solicita clauză de confidențialitate. (discuții)

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Mai dorește cineva să ia cuvântul? Deci noi suntem la amendamente care sunt numai admise, dar la amendamentele admise, domnul senator a făcut o propunere de eliminare a alin.3 de la art.1.

Doamna Vedinaș, autoarea amendamentului admis. Microfonul 2, vă rog.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu am avut în vedere semnificația strict juridică a termenului de "informație confidențială sau cu caracter confidențial". Dacă, însă, pot apărea discuții și interpretări de natura celor sesizate de colegul, mare specialist în domeniu, eu sunt de acord să renunț la amendamentul pe care l-am propus. (discuții)

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Comisia?

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Eu consider că nu se mai poate renunța la acest amendament, din moment ce a fost însușit și reformulat de către comisie.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să fiu foarte insistent, totuși vreau să înțelegem unitar noțiunile inserate în textul de lege. Deci, Parlamentului nu i se poate tăia dreptul de informare nicicând, vorbind despre informații cu caracter de secret de stat. Știm foarte bine.

Soluția nu este interzicerea informării Parlamentului, ci instituirea unui regim de protejare a secretului. Atunci când vorbim despre informații confidențiale, vorbim nu de informații secret de stat, ci de informații care au relevanță sau încalcă dreptul părților de a păstra confidențialitatea atunci când ele devin publice, când ele circulă fără protecție. (discuții)

Or, art.4 din textul legii stabilește obligativitatea parlamentarilor care iau la cunoștință despre astfel de informații să le păstreze, să le protejeze ca fiind confidențiale. Deci, nu trebuie să ne imaginăm că o informație adusă în Parlament în secunda următoare este în presă. Dar Constituția nu interzice Parlamentului accesul la informații, pentru că două părți, semnatare ale unui contract, așa s-au înțeles ele. Și nici nu poate fi o piedică în demersul de privatizare dacă această chestiune o înțelegem și o aplicăm corect.

Altminteri, repet, mi-e teamă că lăsăm o breșă care va fi valorificată cu vârf și îndesat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Da. Eu cred că aici avem două variante. Ori rămâne acest text și chestiunea se pune cu mai multă acuitate, cu mai multă claritate și precizie la Camera Deputaților unde va merge legea. (discuții)

Bănuiesc că ar fi trebuit scris nu că "sunt exceptate informațiile cu caracter confidențial", ci "informațiile care au caracter confidențial, potrivit clauzelor contractuale, trebuie păstrate în acest caracter în cursul verificării parlamentare". Ceva de tipul acesta.

Dar cum nu putem acum să facem amendamente la amendamente și așa mai departe, eu voi supune...

 
   

Domnul Doru-Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Tărăcilă. Vă rog, domnule senator. Oricum mai avem 9 minute și trece prin adoptare tacită, așa că depinde ce dorim. (rumoare, discuții)

Vă rog, domnule senator Tărăcilă.

 
   

Domnul Doru-Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, susțin afirmațiile făcute de colegul Viorel Ștefan în sensul eliminării alin.3 din art.1 pe un considerent suplimentar.

Vă rog să observați că la alin.2 aceste chestiuni, care țin de o eventuală confidențialitate a unor clauze din contract, sunt rezolvate. Pentru că vor fi puse la dispoziție documentele de privatizare, cele care sunt elaborate înainte, în timpul, întreaga procedură și așa mai departe, iar în partea finală a textului, respectiv alin.2, se arată expres, în textul propus de comisie, că toate aceste lucruri vor fi predate comisiilor sau plenului Senatului în condițiile stabilite prin contractul de privatizare.

Deci, în situația în care într-un contract vor exista anumite clauze care prevăd confidențialitatea în derularea contractului respectiv, fie totală, fie parțială, sub această rezervă și, deci, cu această obligație, contractul va fi prezentat, iar clauza respectivă se va menține și în fața noastră.

De aceea, în condițiile în care se va renunța la alin.3, vă rog să observați că această protecție se realizează în continuare prin alin.2.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

De acord. Supun votului dumneavoastră eliminarea propusă cu care a fost de acord și inițiatorul amendamentelor.

Supun votului dumneavoastră eliminarea. Cine votează da, votează pentru eliminare.

Cu 51 de voturi pentru, 11 împotrivă și 4 abțineri, a fost adoptată eliminarea.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că înainte de toate, eliminarea acestui pct.3 de la art.3 rezolvă unele chestiuni. În al doilea rând, este evident că un parlamentar se poate informa în urma unei interpelări, în urma unei întrebări și toată această chestiune devine practic superfluă.

Iată de ce, pentru a nu lungi foarte mult și pentru că ne aflăm presați de termenul de adoptare tacită, eu vă spun că grupul Alianței nu va susține această inițiativă, cu toate că sunt inițiatori și din partea Alianței, și îi rog și pe colegii din tot spectrul politic să nu facă acest lucru, pentru că inițiativa aceasta este, după părerea noastră, lipsită de sens, lipsită de valoare. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Radu Berceanu:

La amendamente mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente, minus alin.3 care a fost eliminat. (discuții)

Deci, supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente, minus alin.3 care a fost eliminat. Vă rog să votați. Cine votează da, votează pentru raport.(rumoare, discuții)

Cu 37 de voturi pentru, 32 împotrivă și 3 abțineri, a fost adoptat raportul cu amendamentele, minus alin.3

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Legea este o lege ordinară și vă rog să votați.

Au fost 41 de voturi pentru, 37 împotrivă și 3 abțineri.

Legea a fost adoptată.

Din sală: Vă rugăm, liste.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Liste, vă rog.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind amplasarea unor monumente ale Poetului Național MIHAI EMINESCU.  

Trecem la pct.11, propunerea legislativă privind amplasarea unor monumente ale poetului național Mihai Eminescu.

Din partea inițiatorilor, are cuvântul, de la microfonul 8, domnul senator Gheorghe Funar.

Din partea comisiilor, vă rog, să poftească aici un reprezentant al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și un reprezentant al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Legea este o lege... (Domnul senator Dan Cârlan solicită cuvântul pe procedură.)

Imediat. Termin fraza asta...

Din partea Guvernului participă domnul Ioan Onisei, secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor.

O problemă de procedură, domnul senator Dan Cârlan.

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte,

Vă rog să observăm că la punctul precedent, nici raportul, nici legea nu au avut majoritatea voturilor exprimate pentru. Este adevărat... (proteste din sală)

Au fost 41 de voturi pentru, dintr-un total de 83 de opțiuni exprimate.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Legea este o lege ordinară și se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate.

Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă îi are ca inițiatori pe senatorii Corneliu Vadim Tudor, Adrian Păunescu, Ilie Ilașcu și subsemnatul.

Anul trecut, când am aniversat jubileul a 155 de ani de la nașterea poetului național, a "poetului nepereche" sau a "omului deplin al culturii române", ne-am gândit și vă supunem atenției această propunere legislativă, care vizează realizarea unui program național pentru înălțarea de statui și busturi ale lui Mihai Eminescu în toate municipiile și orașele din România.

Până acum, din păcate, în puține așezări ale patriei s-au ridicat monumente închinate lui Mihai Eminescu și, ca urmare, românii, mai ales tinerii, nu au unde să se adune în zilele de 15 ianuarie și 15 iunie pentru a depune o floare și pentru a-l omagia pe Luceafărul poeziei românești.

Mihai Eminescu a fost cel dintâi român sărbătorit pe plan mondial, odată cu intrarea în mileniul III. Cu acest prilej, eminescologi din România, Republica Moldova, comunitățile românești și alți iubitori ai poetului din întreaga lume au elaborat un CORPUS EMINESCU, 10 volume, care este, vorba anticului Horațiu, "mai durabil decât bronzul".

Eminescologii au încercat să realizeze monumentul liric al poetului. Senatorii și deputații, primarii și consilierii locali din municipii și orașe au șansa și obligația morală de a contribui la înălțarea unor monumente din bronz, din marmură, din granit, pentru poetul nostru național.

România, așa cum știți, are șansa să devină membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, doar prin păstrarea specificului național, întruchipat, în mod strălucit, de Mihai Eminescu.

Propunerea noastră legislativă vizează ca, în perioada 2006 - 2009, Guvernul să asigure amplasarea unor monumente ale poetului național Mihai Eminescu, în municipii și orașe, cu excepția celor unde există statui sau busturi ale acestuia. Acest termen este stabilit în funcție de sărbătorirea, în anul 2010, a jubileului celor 160 de ani de la nașterea lui Eminescu, care va fi omagiat și de UNESCO.

Primarii de municipii și orașe sunt obligați să inițieze proiecte de hotărâri și să le susțină în ședințele consiliilor locale pentru amplasarea unor statui sau busturi ale poetului național.

Monumentele închinate poetului național Mihai Eminescu vor fi amplasate în piețe publice, în parcuri sau în fața unor instituții publice.

Cheltuielile pentru realizarea statuilor sau busturilor poetului național Mihai Eminescu urmează să fie suportate 50% din bugetele locale ale municipiilor sau orașelor și 50% din bugetul de stat, prin Ministerul Culturii și Cultelor.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da...

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Aș vrea să vă informez în încheiere - permiteți-mi, domnule președinte - și să mulțumesc Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care au întocmit un raport de admitere. De asemenea, să mulțumesc Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care a dat aviz favorabil propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Are cuvântul, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Onisei. Scurt.

 
   

Domnul Ioan Onisei - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Dincolo de generozitatea ideii, vă rog să observați că propunerea legislativă nu respectă o serie de prevederi din Constituție, printre care, autonomia locală și nevoia de a indica surse clare pentru asemenea investiții, de asemenea, Legea finanțelor publice și Ordonanța Guvernului privind finanțele publice locale.

Un ultim considerent. O idee atât de generoasă trebuie servită, în opinia noastră, cu metode adecvate. Dacă vă veți opri cu atenție asupra propunerii legislative, veți vedea că este redactată de o manieră aproape inaplicabilă.

Să vă dau un singur exemplu. Se prevăd, de pildă, sancțiuni pentru consiliul local care nu este de acord cu amplasarea unei statui, în condițiile în care, poate, unii dintre consilieri vor fi fiind de acord, și alții nu, dar se prevede contravenționalizarea autorității administrației publice locale în ansamblul ei.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc. Deci, Guvernul nu este de acord.

Din partea comisiilor, domnul președinte Dan Cârlan. Microfonul 7.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc.

Domnule președinte, stimați colegi,

Pe acest proiect de lege au fost sesizate în fond pentru întocmirea raportului două comisii: Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. A rezultat un raport comun, bazat exclusiv pe numărătoarea voturilor exprimate în cele două comisii, pentru că pozițiile celor două comisii pe acest proiect au rămas, totuși, în divergență. În vreme ce Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a acordat vot unanim în favoarea proiectului, prevalând considerentele legate de actul de cultură, de memoria poetului național, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avut o poziție opusă, un vot în majoritate împotriva propunerii legislative, având în vedere argumentele invocate și de către Guvern, și pentru care noi apreciem că acest proiect de lege încalcă principiul autonomiei locale, libertatea totală de decizie pe care trebuie s-o aibă autoritățile locale în materie de urbanism, în materia gestiunii fondurilor, și considerăm că nu poate fi vorba de autonomie locală cu pistolul la tâmplă și sub amenințarea cu sancțiunea unei amenzi contravenționale de 50 de milioane lei pentru primar, respectiv, 150 milioane lei pentru consiliul local.

Deși raportul comun bazat pe numărătoarea voturilor este raport favorabil, în interiorul acestui raport avem vot împotrivă din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și vot pentru din partea Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles. (Domnul senator Valentin Dinescu solicită cuvântul.)

Vă rog. Microfonul 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Mulțumesc.

Eu îl rog pe distinsul domn președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului să nu-și depășească mandatul, pentru că nu e frumos. S-a prezentat aici... Dumnealui a vorbit ca președinte. Ca președinte, trebuia să spună exact cum sunt cele două rapoarte sau cum este raportul comun. A venit cu puncte de vedere personale, de la același microfon, și ne-a înnebunit de cap, că nici nu știi, de fapt, e raport de admitere sau nu?

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă erați atent, nu vă înnebunea...

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Nu, nu, nu... Lăsați, domnule președinte! Are puncte de vedere personale, vă rog, să folosească alt microfon.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

A spus foarte clar: raportul este de admitere. În votul celor două comisii, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a dat preponderență și a votat pentru, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, preponderent, a votat împotrivă, dar, per total, raportul este de admitere.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

De acolo pornim.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Așa scrie și aici.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

De acolo pornim, domnule președinte.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog. Să trecem... (Domnul senator Adrian Păunescu solicită cuvântul.)

Domnule președinte, dacă doreați să vorbiți, aveați posibilitatea, ca președinte, să ne vorbiți.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Vorbesc ca senator, domnule...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ca senator, ne vorbiți pe o problemă de procedură, domnule senator.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule Berceanu...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

În general, aș vrea să nu mă mai învățați cum să mă port. Vă rog, vedeți...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator, eu sunt pus aici să respect Regulamentul. Deci, vă rog, haideți să trecem...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Să respectați și personalitățile și valorile care vă trec prin față. Vă rog mult de tot.

Aici apare un aspect care nu e drept. Eu nu am nimic împotriva exprimării unor opinii personale în interiorul exprimării vădite a ceea ce s-a întâmplat în cele două comisii. La propunerea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, am căzut de acord să facem un raport comun, după ce făcusem fiecare câte un raport separat. A ieșit rău raportul separat, pentru că la un grup sau la altul s-a stabilit să nu se susțină cererea și atunci rămânem cu impresia că e paritate. Nu e paritate. În cele două comisii au fost voturi pentru și împotrivă la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și voturi pentru la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Eu cred că nu ne putem lega numele de o perspectivă atât de tristă, și anume, de a da un vot negativ unei asemenea inițiative, chiar dacă, datorită împrejurărilor cu care țara va continua să se confrunte, lucrurile nu se vor putea face imediat și vor putea exista derogări, vor putea exista amânări, pentru că noi, între noi, putem rezolva totul.

De aceea, eu susțin că este o inițiativă care merită respectul și atenția dumneavoastră, că nu împiedică întru nimic dezvoltarea capitalistă a României. Mai mult decât atât, ea este o contribuție majoră la încercarea de a păstra și diferența specifică în acest cor permanent și uneori asurzitor al genului proxim, al globalizării și așa mai departe.

Așa că, rog frumos să se respecte ceea ce s-a stabilit și să încercăm să susținem o idee care nu ne face decât bine.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Legea este o lege ordinară. Cele două comisii au dat un raport de admitere, fără amendamente. De aceea, am să supun votului dumneavoastră raportul de admitere și legea.

Vă rog să votați.

Deci, au fost 45 de voturi împotrivă, 34 de voturi pentru și nici o abținere.

Propunerea legislativă nu a fost adoptată.

Vă rog să dați liste.

Pentru că urmează întrebări și interpelări în transmisie radio, ne oprim aici.

Aș atrage atenția, pentru pct.13 și 14, Agenției Naționale pentru Sport să vină domnul președinte, care are rang de secretar de stat. În conformitate cu Regulamentul, nu putem să discutăm cu domnul vicepreședinte, care are rang de subsecretar de stat. Dacă doriți să fie discutate legile respective.

Vă mulțumesc.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă rog, dacă-mi permiteți, începem cu întrebările.

Vă rog să păstrați liniștea în sală.

  Adrian Păunescu

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului PSD.

Scuzați, interpelările. De acord. Am aici mai multe foi. Domnul Păunescu, vă rog să mă scuzați.

Trebuie să începem cu interpelările, mi-a atras atenția colegul dumneavoastră, pe bună dreptate, așa este.

Bine. Să începem.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Cum vede actualul Guvern strategia de îngrijire și întreținere a pădurilor care vor fi retrocedate în urma procesului de restituire, având în vedere că s-a hotărât ca, până la sfârșitul anului, să fie disponibilizați 7.000 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor "ROMSILVA", angajați care aveau în grijă mai bine de 2.300.000 de hectare de pădure, aflate acum în proprietatea statului.

A doua interpelare.

Începând cu anul 1997, procesul de restructurare a mineritului din România și succesivele valuri de disponibilizări au dus la continua micșorare a numărului de angajați din acest sector important al economiei naționale, până la incredibila cifră de 48.000 de mineri, la sfârșitul anului 2005, din care 11.000 vor fi disponibilizați până la sfârșitul anului 2006.

Care este viitorul acestei industrii?

Vă întreb, domnule prim-ministru, încă o dată, având în vedere și criza de gaze naturale de la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an, criză care a condus la creșteri insuportabile ale facturilor pentru încălzire.

Apropo, poate plăti o familie cu un salariu sau o pensie medie, medie, zic, gazele și lumina?

Până când această cursă criminală a prețurilor?!

Și o ultimă problemă, situația dramatică a Călanului. Nu avem voie să lăsăm disperării pe niște oameni bravi și familiile lor, care așteaptă o soluție durabilă de la Guvernul țării.

Pot să rostesc și cele două întrebări?

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Scris și oral, da?

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da.

Întrebare.

Care este în acest moment situația celor 200 de copii infestați cu HIV din Valea Jiului, având în vedere că, deși am tras numeroase semnale, aceștia nu sunt în continuare tratați de medicii stomatologi.

Mă văd obligat să vă atrag atenția încă o dată că toți acești copii se află în situația de a nu fi luați în seamă de medicii stomatologi decât dacă își ascund boala, acest fapt ducând la riscul infestării mai multor persoane decât actualmente.

Ultima problemă adresată aceluiași domn premier.

Care este în acest moment strategia Guvernului de susținere a creației artistice în România, având în vedere că numeroasele spații aflate în aer liber și destinate să ofere creatorilor posibilitatea minimă a exprimării lor artistice sunt lăsate în paragină?

Concret, să primim un răspuns legat de situația extraordinarei tabere de creație de la Măgura, județul Buzău, aflată într-o avansată stare de degradare.

 
  Ion Solcanu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ion Solcanu, pentru a adresa o interpelare Ministerului Apărării Naționale.

Urmează domnul Petre Daea.

   

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa după cum bine spuneați, interpelarea mea este adresată domnului ministru Theodor Atanasiu.

De două săptămâni, în presa românească au apărut știri privitoare la informațiile strict secrete despre operațiunile militare ale trupelor NATO în Orient.

În legătură cu scurgerea acestor informații, opiniile sunt diferite. Unii ziariști susțin că acestea circulă încă din vara anului 2005, iar Ministerul Apărării Naționale declară că scurgerea acestor date este recentă. Mai mulți ziariști au fost percheziționați și anchetați. Li s-au reținut datele din calculatoare și li s-au confiscat dischete. Mai mult, unul dintre ziariști a fost arestat timp de două zile pentru deținerea ilegală de documente care țin de siguranța națională și secretul militar.

În același timp, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, chiar ministrul Theodor Atanasiu declară că informațiile care au circulat nu au nici o relevanță. Sunt depășite, de acum doi ani, și nu afectează siguranța națională.

În această situație se pun mai multe întrebări.

Prima întrebare:

Dacă informațiile sunt vechi și nerelevante și nu vizează siguranța națională, atunci de ce se mai fac anchetări, percheziționări și arestări de ziariști?

Cea de-a doua întrebare:

Dacă informațiile sunt vechi și nerelevante, de ce nu au fost declasificate la timp?

Pe cale de consecință, domnul ministru Theodor Atanasiu și șeful Serviciului de Informații al Armatei au obligația să-și prezinte demisia de onoare pentru că domniile lor poartă în cel mai înalt grad responsabilitatea încălcării regulamentelor militare de lucru cu documente clasificate.

Solicit răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc.

 
  Petre Daea

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În continuare, are cuvântul domnul senator Petre Daea.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului Laszlo Borbely, ministru delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului.

Domnule ministru, v-am adresat în sesiunea trecută o interpelare care se referea la situația foarte grea în care se află sute de locatari din municipiul Orșova, județul Mehedinți.

V-am ruga, domnule ministru, să trimiteți specialiști din ministerul pe care-l conduceți pentru a vedea condițiile insalubre, inumane în care stau semenii noștri în plin centrul municipiului Orșova și să identifice soluțiile de sprijin pentru autoritățile locale care sunt depășite de starea de fapt.

Sunt consternat de lipsa de reacție a dumneavoastră la o problemă extrem de gravă în plin centru municipiului Orșova.

La o asemenea problemă, îmi manifest nemulțumirea pentru modul în care s-a acționat, așteptând încă răspunsul dumneavoastră pe care l-aș dori să mi-l prezentați scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

 
  Otilian Neagoe

Are cuvântul domnul senator Otilian Neagoe.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Codruț Șereș, ministrul economiei și comerțului.

În municipiul Brașov există o situație extrem de tensionată în rândul cetățenilor, ca urmare a creșterii taxei de revizie la instalațiile de gaz metan pe care o percepe Distrigaz Sud SA începând cu luna noiembrie 2005.

Dacă în anul 2004 taxa de verificare a gazului metan era de 30.000 lei/foc arzător, începând cu noiembrie 2005, această taxă a crescut la 170.000 lei/ foc arzător.

O familie care locuiește într-un apartament de două camere plătea în anul 2004 suma de 90.000-120.000 lei vechi pentru verificarea gazului metan.

Începând cu noiembrie 2005, aceeași familie plătește 800.000 lei vechi.

O verificare de cinci minute, fără vreo reparație sau intervenție, costă 35% din pensia medie.

Cetățenii sunt revoltați și nimeni nu le dă vreo explicație logică.

Funcționarii de la Distrigaz Sud îi îndeamnă pe cetățeni să se adreseze ministrului economiei și comerțului pentru a afla care sunt motivele acestei scumpiri.

Vă rugăm, domnule ministru Codruț Sereș, să lămuriți pentru cetățenii municipiului Brașov cum se justifică creșterea la un asemenea nivel a taxei de verificare a instalațiilor de gaz, dar, mai ales, ce măsuri veți întreprinde pentru a reduce această taxă la un nivel suportabil pentru veniturile abonaților.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Funar.

Urmează domnul Aurel Gabriel Simionescu.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc.

Am o interpelare adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Aplicând principiul comunicării și transparenței înscris în Programul de guvernare 2005-2008, vă solicit să-mi comunicați, pentru fiecare an în parte din perioada 1991-2005, ce destinație a fost dată sumelor încasate din privatizări.

Și mai am două întrebări, domnule președinte.

O întrebare este adresată ministrului educației și cercetării, domnului ministru Mihail Hărdău.

Este cunoscut că România este cel mai mare producător de tricotaje și confecții din Europa. În țara noastră sunt peste 5.000 de firme specializate în acest domeniu în care lucrează peste 450.000 de angajați, din care peste 90% sunt femei.

Cu toate acestea, prin Hotărârea de Guvern nr.916 din 11 august 2005 a fost eliminată din lista specializărilor universitare de licență specializarea "Tehnologia tricotajelor și confecțiilor" care există de peste 40 de ani în învățământul superior din România.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați când veți înainta Guvernului proiectul de modificare a HG nr.916/2005 vizând reintroducerea specializării "Tehnologia tricotajelor și confecțiilor" în nomenclatorul specializărilor universitare de licență.

Ultima întrebare este adresată ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Între Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca și Consiliul local al comunei Feleacu există o dispută mai veche pentru un teren în suprafață de 862 hectare aflat la Stațiunea de cercetare și producție pomicolă din Cluj-Napoca.

Pe acest teren așteptă să primească titlurile de proprietate peste 600 de familii, Biserica Ortodoxă din Feleac, și Biserica Greco-Catolică din Cluj-Napoca.

Vă solicit să-mi comunicați de ce s-a blocat aplicarea legilor fondului funciar și de ce la Primăria din Cluj-Napoca s-a dispus, din iulie 2004 și până în prezent, să nu se acționeze pentru pregătirea eliberării titlurilor de proprietate pe acest teren?

Solicit răspunsuri scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Urmează doamna senator Doina Silistru.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării.

Legea învățământului nr.84/1995 cu modificările ulterioare conține la titlul 7 - Dispoziții tranzitorii și finale - art.180 alin.2 prevederea conform căreia părintele, tutorele legal sau susținătorul legal este obligat să ia măsuri pentru asigurarea frecvenței școlare a elevului în învățământul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui, a tutorelui legal instituit sau a susținătorului legal constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

Constatarea contravenției și aplicarea amenzii se fac de către autoritățile desemnate de Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul de Interne printr-o metodologie comună.

Vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicați dacă există o astfel de metodologie și care este poziția dumneavoastră în legătură cu posibilitatea reală a aplicării acestei măsuri și a eficacității acesteia.

Vă mulțumesc.

 
  Doina Silistru

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul doamna senator Doina Silistru.

Urmează domnul senator Angel Tîlvăr.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al agriculturii Gheorghe Flutur.

Domnule ministru, după cum se știe, eroziunea solului reprezintă amenințarea cea mai serioasă pentru epuizarea resurselor de sol și apă.

Din studiile efectuate până în prezent, reiese că în țara noastră 42,6% din terenul agricol se situează pe pante și prezintă potențial de degradare prin eroziune și procese asociate.

Din această suprafață, terenurile arabile ocupă 2,4 milioane hectare, iar pășunile 3,4 milioane hectare.

Valoarea eroziunii totale anuale este de 126 milioane tone sol din care 106,6 milioane tone provin de pe terenurile agricole.

La nivelul județului Vaslui, din totalul celor 531,8 mii hectare, circa 400.000 sunt ocupate de terenurile agricole.

Dintre acestea, eroziunea solului și alunecările afectează circa 254.000 hectare, respectiv 63,5%.

Pierderile medii de sol din Podișul Bârladului sunt estimate la 20-30 tone pe hectar pe an, în timp ce eroziunea admisibilă este de doar 6-8 tone pe hectare pe an.

Aceste date situează județul Vaslui în topul județelor cu cele mai mari probleme legate de procesele de degradare a solului prin eroziune.

Având în vedere această situație, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați de ce județul Vaslui nu a fost desemnat în vederea implementării de activități pilot în cadrul măsurii SAPARD 3.3, respectiv metode agricole de producție proiectate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural și, dacă există posibilitatea, în urma reevaluării situației, de a fi introdus și județul Vaslui în cadrul acestui program-pilot.

Mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ioan Vărgău, urmează domnul senator Sever Șter.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să adresez și întrebarea și interpelarea, dacă se poate.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Obiectul întrebării:

Conform contractului multianual de furnizare a apei pentru irigații, utilizatorii de apă trebuie să achite în avans, până în luna septembrie, 20% din taxa stabilită în contract.

Având în vedere solicitările venite din partea utilizatorilor de apă pentru irigații, în sensul neobligativității plății în avans a acestei taxe, puteți dispune, domnule ministru Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare, eliminarea plății anticipate a apei consumate, ținând cont de condițiile meteo deosebit de grele din anul precedent.

Solicit răspuns oral și scris.

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării:

Județul Tulcea, datorită specificului zonei este unul din județele sărace ale țării și, mai mult decât atât, în ultima perioadă a fost afectat de o serie de evenimente care au adâncit și mai mult această stare de fapt.

Apariția virusului gripei aviare a adus turismul tulcean în pragul colapsului, iar inundațiile din vară și temperaturile foarte scăzute din această iarnă, cu efecte grave asupra culturilor agricole, au determinat o scădere accentuată a economiei tulcene și a posibilităților de desfășurare a lucrărilor agricole din primăvară.

Având în vedere situația delicată în care se află agricultorii din județul Tulcea, vă rog să analizați posibilitatea acordării unor subvenții pentru însămânțările din primăvară.

Solicit răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc.

 
  Sever Șter

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Sever Șter, urmează domnul Ion Florescu, ultimul de pe lista de interpelări, urmează întrebările.

Vă rog, domnule senator Șter Sever, aveți cuvântul.

   

Domnul Sever Șter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu.

Cu ocazia audiențelor desfășurate de în județul Satu Mare, mai mulți cetățeni producători de palincă naturală din fructe și-au manifestat nemulțumirea față de reglementările legale existente în această materie, apreciind că acestea lovesc în interesele lor și privează bugetul de stat de o importantă sumă de finanțe.

Astfel, numai în acest județ, se produc anual 4-5 milioane litri de palincă, din care circa un milion litri este destinată consumului propriu, iar restul de 3-4 milioane litri prin scoaterea la vânzare, ar putea fi supusă accizelor.

Acest lucru nu se realizează, surplusul fiind stocat sau valorificat la negru datorită faptului că legislația în vigoare include acest produs în categoria "spirt din cereale", cu acciză de 463 euro/hectolitru de alcool pur, ceea ce înseamnă 85.000 lei/litru palincă, față de numai 8.500lei/litru alcool din cereale.

Această diferență a accizei este generată de randamentul concretizat în 80 litri de alcool la 100 litri de borhot din cereale, față de 8 litri, la 100 litri de borhot din fructe.

Cele două asociații ale producătorilor de palincă din fructe din județul Satu Mare, Țara Oașului și Codreanca, care au peste 200 membri fiecare, apreciază că prin includerea pălincii naturale din fructe într-o altă categorie și stabilirea valorii de accize la nivelul alcoolului din cereale, respectiv 8.000 lei/litru, producătorii ar vinde pălinca la stat, iar suma care ar intra anual în bugetul statului s-ar ridica, numai în acest județ, la 25 - 35 miliarde lei.

Față de acestea, vă rog să-mi comunicați în scris și oral dacă cunoașteți această stare de fapt și dacă Ministerul Finanțelor Publice are în preocupare rezolvarea acestei probleme și modalitățile concrete prin care acest produs poate contribui la îmbunătățirea imaginii României în lume.

Vă mulțumesc.

 
  Ion Florescu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ion Florescu, urmează domnul Ilie Petrescu.

   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În urma unei interpelări anterioare, înregistrată la Senatul României în data de 9.03.2005, Ministerul Educației și Cercetării, prin intermediul Cabinetului ministrului, m-a informat, printre altele, cu faptul că era în curs de derulare proiectul de reabilitare a infrastructurii școlare PRIS, în valoare totală de 200 milioane euro.

Printre școlile cuprinse pentru reabilitare, era și școala cu clasele I-VIII, Cornelius Radu Radinești - Dănciulești Gorj.

Societatea Culturală Științifică Grădinești Gorj mă informează că la ora actuală lucrurile stau total diferit.

Solicit răspuns scris explicit și motivat la cele 5 puncte din această scrisoare.

Interpelarea se adresează domnului ministru Mihail Hărdău, ministerul educației și cercetării.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Ilie Petrescu, urmează domnul Valentin Dinescu.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă-mi permiteți, aș dori să adresez și întrebările și interpelarea.

Interpelarea este adresată Ministerului Justiției, doamnei ministru Monica Macovei, și Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

În urma Memoriului subscrisei "CMM Lemnconstrucții Novaci" prin acționar Cuteanu Veronica din orașul Novaci, județul Gorj, vă solicităm să ne comunicați calea legală prin care sus-menționata societate să pună în executare hotărârea judecătorească, pentru a-și păstra patrimoniul ce constă în clădirile construite legal pe domeniul public al statului.

Anexez memoriul sus-menționatei societăți.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Întrebarea este adresată Ministerului Sănătății, domnului Eugen Nicolăescu.

În urma vizitelor prin spitalele din județul Gorj, precum și la stația de salvare, am luat cunoștință dificultățile privind starea parcului auto ce deservește și aceste localități.

În aceste situații am constatat foarte multe carențe în procesul de derulare a serviciului de ambulanță.

Ținând cont de răspunderea pe care o au în fața electoralului pe care îl reprezintă în Parlamentul României, vă solicit, domnule ministru că mă informați, dacă în Gorj există aprobare privind achiziționarea unor ambulanțe noi care să confere cetățenilor siguranța de transport în caz de necesitate.

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare, domnule președinte, o am adresată Ministerului Economiei și Comerțului, domnului ministru Ioan Codruț Sereș.

Domnule ministru,

În urma întâlnirii dumneavoastră cu autoritățile locale și județene, precum și cu managerii din minerit, din data de 10.02.2006, vă solicit să mă informați dacă localitățile mai jos menționate sunt beneficiare ale programelor din fondurile aprobate de Ministerul Economiei și Comerțului: Albeni, Fărcășești, Urdari, Samarinești, Negomir, Drăgotești, Schela, Baia de Fier, Scrivilești.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați modalitatea prin care aceste localități sus-menționate pot beneficia de aceste programe.

Solicit răspuns scris și oral.

 
  Valentin Dinescu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Valentin Dinescu, urmează domnul Nicolae Iorga.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Coinstantin Anton Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

Având în vedere principiile constituționale enunțate la art.1 alin.3 și alin.5, art.16 alin. 1, art.136 alin.2 și alin.4, art.154 alin.1, vă rog să-mi comunicați dacă Guvernul României are titlul legal de proprietate asupra pachetelor majoritare de acțiuni deținute de stat la BCR și SNP Petrom S.A., pe care le-a înstrăinat la ERSTEBANBK și OMW, dar și pentru cele 8% din acțiunile acestor societăți care au fost oferite doar anumitor cetățeni români.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Iorga

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Nicolae Iorga, urmează domnul Vasile Ioan Danuț Ungureanu.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte,

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, am fost sâmbătă în județul Sibiu și două categorii de oameni m-au rugat să vă adresez următoarea întrebare:

De ce de majorarea pensiilor nu au beneficiat și cei din Grupa I de muncă, care au lucrat în această categorie, și, mai ales, cei care beneficiază de pensii de boală, pensii medicale.

Aștept răspuns scris și oral pentru a-l transmite oamenilor din partea dumneavoastră.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Ion Florescu, urmează domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu care înțeleg că are de adresat și o întrebare.

Vă rog, domnule Ungureanu.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebarea este adresată domnului ministru Vasile Blaga.

Dintre aleșii locali, viceprimarul are un statut special și controversat. Fiind ales dintre consilierii locali, în caz de demitere sau demisie, el își pierde această calitate de viceprimar.

O soluție ar fi ca acel consilier, care înlocuiește pe viceprimarul ales, să aibă numai statutul de supleant, astfel ca viceprimarul demis să poată reveni la calitatea de consilier în urma validării alegerilor locale.

Întrebarea mea se referă numai la acest lucru, și anume, dacă în cadrul reformei sistemului administrativ se face vreo referire la situația viceprimarilor demiși sau demisionari și la modul de protecție a calității de consilier pe care și-a câștigat-o în alegeri.

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

În orașul Chișinăm Criș funcționează două unități sanitare, un spital privat și un centru de sănătate care tratează boli pulmonare, în special TBC.

Există o hotărâre a Consiliului local de mutare a acestei unități sanitare de pe str. Unirii, pe str. Gării, la marginea orașului, dar lucrările la acea clădire nu sunt finalizate și nici nu există perspective apropiate pentru terminarea acestora.

Cetățenii sunt nemulțumiți că o unitate de asemenea profil funcționează în mijlocul orașului, că bolnavii nu sunt supravegheați, că se plimbă în voie prin oraș, mulți dintre ei fiind autori de spargeri de locuințe.

În incinta clădirii mai există un laborator medical, o bucătărie, cabinete medicale ale unor medici de familie, un modul de urgență.

Vă întreb, domnule ministru, cum veți rezolva dumneavoastră aceste probleme și dacă este posibil ca acești bolnavi să fie transferați în alte centre similare. La nivelul Direcției Județene de Sănătate Publică, nu există o strategie cu privire la viitorul acestor instituții.

Trebuie să menționez că cetățenii ar dori desființarea acestei instituții sanitare. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
  Ion Florescu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Ion Florescu, urmează domnul Ioan Corodan.

   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Codruț Sereș, ministrul economiei și comerțului.

Conținutul întrebării: obiectivul de investiții Valea Sadului - Gorj este o lucrare hidrotehnică începută cu mulți ani în urmă și ritmul lucrării este deosebit de lent, cu implicații socio-economice negative, atât pentru comunitatea locală a orașului, cât și pentru întreaga zonă.

Vă rog, domnule ministru, să se urgenteze și majorarea fondurilor pentru finalizarea acestui obiectiv și, vă rog, de asemenea, să fiu informat în legătură cu graficul repartizării de fonduri pentru acest scop și cu termenul stabilit pentru punerea în funcțiune.Vă mulțumesc.

 
  Ioan Corodan

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Ioan Corodan, urmează domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată Ministerului Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

În calitatea mea de senator PRM de Maramureș, am fost sesizat la biroul parlamentar cu adresa nr.37/10.02.2006 de către Asociația crescătorilor de albine din România.

Vineri, 10.02.2006 apicultorii au protestat în toată țara.

Cei din Maramureș au pichetat Prefectura, nemulțumirea principală fiind obligativitatea plății rovignetei pentru pavilioane apicole, a cărei valoare ajunge până la 40 milioane lei pentru întregul an.

În condițiile în care apicultura nu beneficiază de nici o facilitate din partea statului, iar prețul de achiziție al mierii, la producător, a fost coborât la 30.000 lei/kg, în timp ce prețul de desfacere al procesatorilor crește până la 140.000 lei/kg, stuparii consideră această taxă incorectă.

Având în vedere faptul că aceste mijloace de transport pastoral a albinelor sunt folosite doar o dată pe an, timp de 7 până la 30 de zile, în două, trei deplasări care nu depășesc 500 - 1.500 km/an, ei doresc modificarea Ordonanței de Guvern nr.15/2002 pentru a le permite plata rovignetei doar pentru perioada utilizării reale a infrastructurii publice.

Solicit Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să găsească mijloacele legale în soluționarea, în mod favorabil, a situației de excepție în care se găsesc apicultorii din țara noastră și să mă informeze asupra acestor mijloace, cu atât mai mult cu cât reglementările UE, prevăd posibilitatea derogării locale în situațiile care se încadrează la categoria excepții, iar în țara vecină, Ungaria, s-au aplicat deja aceste prevederi.

Mai am o întrebare adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

În legea nr.19/2000 a fost elaborată pentru a elimina inechitățile existente în sistemul public de pensii și pentru a se ajunge la pensii egale pentru condiții egale de pensionare, indiferent de anul ieșirii la pensie.

Din păcate, la sfârșitul acestei acțiuni, se constată înmulțirea și chiar adâncirea inechităților, dovadă fiind numeroasele proteste ale tuturor categoriilor de pensionari din țară.

Numai în județul Maramureș s-au depus peste 45.000 cereri pentru reverificarea dosarelor, dintre acestea peste 2.000 venind din partea minerilor pensionați anterior datei de 1 februarie 1990, dată la care a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.267/1990 și care, din păcate, a fost preluată și în Legea nr.19/2000, ducând la împărțirea discriminatorie a pensionarilor minieri în două categorii:

  1. pensionați înainte de 1 februarie 1990, a căror pensie a fost calculată conform Legii nr.3/1977, care utiliza stagiul de cotizare de 30 de ani și vârsta minimă de pensionare de 52 de ani;
  2. pensionați după 1 februarie 1990, a căror pensie a fost calculată conform Hotărârii Guvernului nr.267/1990, care utiliza stagiul de cotizare de 20 de ani și limita de vârstă de 45 de ani.

Ca urmare a acestei diferențe de calcul, pensionarii minieri cu peste 25 - 30 de ani de muncă în subteran - prin urmare, și stagiul de cotizare mai îndelungat la sistemul public de pensii și pentru simplul fapt că s-au născut mai devreme și s-au pensionat înainte de 1 februarie 1990, se văd frustrați de drepturile acordate celor care au muncit mai puțin decât ei și, implicit, au contribuit într-o măsură mult mai mică la asigurările sociale, dar care au pensii cu peste 30% mai mari.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă Hotărârea Guvernului nr. 267/1990 a fost corect implementată și aplicată la nivelul județului nostru, având în vedere că art.77 alin.2 și 3 din Legea nr.19/2000, art. 2 alin.1,2 și 3 din Hotărârea Guvernului nr.1550/2004, precum și faptul că, la art.14 alin.1 și 3 din Legea nr.3/1977, se precizează că vechimea integrală în muncă pentru persoanele care au lucrat în grupa I din subteran este de 20 de ani și nu 30 cum s-a utilizat la recalculare de către Casa de Pensii a Județului Maramureș.

În cazul în care prevederile legale mai sus menționate au fost corect interpretate și aplicate, vă rugăm să luați măsurile necesare pentru a se corecta cât mai urgent inechitățile create.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator PRM de Maramureș Ioan Corodan.

 
  Mario-Ovidiu Oprea

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Mario Ovidiu Oprea, după care urmează răspunsurile la interpelări și apoi la întrebări.

   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, întrebarea mea este adresată domnului ministru Mihail Hârdău, Ministerul Educației și Cercetării.

Domnule ministru,

Reprezentanți ai ministerului pe care-l conduceți au afirmat că, pentru anul în curs, sunt preconizate o serie de proiecte și programe deosebit de importante pentru domeniul învățământului. Dorim să precizați, domnule ministru, și să detaliați în câteva idei principalele proiecte, programe pe care ministerul le va lansa și susține în anul 2006.

Domnule președinte, solicit la întrebare răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
  Sogor Csaba

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mai este o interpelare a domnului senator Sogor Csaba - UDMR, referitoare la ajutoarele pentru încălzire.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Sogor Csaba:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

Stimate domnule ministru,

Biroul meu parlamentar din teritoriu a fost sesizat de mai mulți cetățeni, care domiciliază în localități rurale, cu privire la aplicarea actelor normative care reglementează ajutoarele pentru încălzire.

Cu toate că Guvernul României a luat nenumărate măsuri pentru a contracara creșterile de preț al combustibililor, totuși, o parte a populației, care, în mod normal, ar trebui să beneficieze de prevederile Hotărârii Guvernului nr.776/2005 cu modificările și completările ulterioare, nu beneficiază în nici un fel.

Potrivit prevederilor din art.3 al Hotărârii de Guvern nr.776/2005, pot beneficia de ajutorul pentru încălzire și acele familii și persoane care au stabilit dreptul la ajutor social în condițiile prevăzute de Legea nr.416/2001 cu modificările și completările ulterioare, care utilizează pentru încălzirea locuinței lemne, cărbuni și combustibili petrolieri. Articolul citat mai înainte nu include acele persoane care, cu toate că sunt beneficiare ale Legii nr.416/2001, cu modificările și completările ulterioare, locuiesc în mediul rural, în niște blocuri, locuințe de tip condominiu, unde încălzirea este asigurată în mod centralizat de la un cazan sau centrală termică de mică capacitate care asigură și apă caldă, dar care, în faorte multe cazuri, este în proprietatea unui agent economic sau a unei persoane fizice, în urma finalizării procesului de privatizare.

Practic, persoanele menționate mai sus, având venituri modeste, foarte multe dintre ele fiind și șomeri, nu pot beneficia de ajutorul de încălzire acordat de stat pentru simplul motiv că ei nu au încălzire centralizată conform termenilor din hotărârea de Guvern, dar nu încălzesc locuințele nici cu lemne de foc, cărbune sau combustibili petrolieri.

Stimate domnule ministru, ce măsuri veți lua pentru a corecta acest vid din actele normative în vigoare, astfel ca și persoanele menționate mai înainte, beneficiare ale Legii nr.416/2001, să beneficieze de ajutorul de încălzire acordat de statul român celor nevoiași ?

Și a doua întrebare: există posibilitatea ca, în cazul adoptării unui act normativ, o hotărâre de Guvern, persoanele vizate să poată beneficia de banii alocați de Guvern pentru toată perioada sezonului rece din 2005 - 2006, adică de la 1 noiembrie 2005 până la 31 martie 2006?

Doresc răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Senator Sogor Csaba, senator de Harghita.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

Am fost informat că domnul ministru al sănătății a înmânat răspunsul scris domnului Ilie Petrescu.

Domnul Radu Cătălin Mardare este, domnul Ion Vărgău este.

Domnul Ilie Sârbu ? Nu este.

  Ion Vărgău - de la Mircea Alexandru, secretar de stat la Ministerul Administrației și Internelor;

Îl invit pe domnul Mircea Alexandru, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor, să dea răspuns domnului Radu Cătălin Mardare și domnului Ion Vărgău.

Răspunsul la intepelări pentru domnul senator Radu Cătălin Mardare, privind Anexa 1 din Hotărârea de Guvern nr.1512/2005 și domnului senator Ion Vărgău privind modificarea art.231 lit.b) din Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002.

Microfonul nr.9.

   

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să răspund mai întâi întrebării adresate de domnul senator Ion Vărgău.

Stimate domnule senator,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitați analizarea oportunității modificării Dispozițiilor art.231 lit.b) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.85/2003, astfel ca, dacă se constată defecțiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție, să nu se aplice măsura reținerii permisului de conducere, ci cea de suspendare a certificatului de înmatriculare, vă comunicăm următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.10 alin.1 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, este interzisă circulația pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, precum și în cazul în care termenul de valabilitate a inspecției tehnice a expirat.

Precizăm faptul că, potrivit dispoziției art.89 lit.c) din ordonanța sus-citată, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2 milioane lei, la 8 milioane lei vechi, conducerea vehiculului cu defecțiuni tehnice grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art.94 din aceeași ordonanță, corelate cu dispozițiile din Regulamentul aprobat de Hotărârea Guvernului nr.85/2003, în aceste cazuri se aplică sancțiunea contravențională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

Având în vedere faptul că scopul urmărit de întreaga legislație rutieră este asigurarea deplasării în siguranță, pe drumurile publice, a tuturor participanților la trafic, nu considerăm oportună modificarea dispozițiilor art.231 din regulamentul aprobat, pentru următoarele considerente: conducerea vehiculului cu defecțiuni tehnice grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție face parte din categoria nerespectării regulilor privind echipamentul de securitate al vehiculelor și al încărcăturii lor, prevăzut în art.6 lit.h) din fondul comun al infracțiunilor rutiere, anexă atât la Convenția europeană cu privire la efectele internaționale ale interzicerii exercitării dreptului de a conduce un vehicul cu motor, cât și la Convenția europeană pentru reprimarea infracțiunilor rutiere, încheiată la Strasbourg, la 30 noiembrie 1964, și ratificată de România prin Legea nr.183/1997.

Domnule președinte,

Stimate domnule senator,

Sunt mai multe considerente, dar aș face o singură precizare - și cu asta închei - a admite posibilitatea unui șofer, unui conducător auto să circule pe drum știind că nu-i funcționează sistemul de frânare sau sistemul de direcție, lucru de care ia cunoștință chiar din momentul în care se pune în mișcare, înseamnă să acceptăm cu bună știință ca acesta să producă în orice moment un accident grav de circulație, care să pună în pericol viața oricărui participant la trafic.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Și cu asta am încheiat. Vă mulțumesc.

 
  Radu Cătălin Mardare - de la Mircea Alexandru, secretar de stat la Ministerul Administrației și Internelor;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Celălalt răspuns.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnului senator Cătălin Mardare.

Stimate domnule senator,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați analizarea oportunității completării Anexei 1 la Hotărârea Guvernului nr.1512/2005 pentru decalarea ca zone calamitate a localităților afectate de inundațiile din perioada aprilie - septembrie 2005, astfel încât și alte localități afectate de inundații să beneficieze de finanțare cu fonduri comunitare din Programul SAPARD, vă comunicăm următoarele:

Hotărârea Guvernului nr.1512/2005 a fost inițiată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerul Administrației și Internelor sprijinind această instituție în demersurile întreprinse pentru determinarea gradului de afectare a fiecărei localități rurale. În acest sens, a fost transmisă instituțiilor prefectului o radiogramă cu nr.17352/23 septembrie anul trecut, prin care se solicita completarea unei fișe pentru fiecare sat a cărui infrastructură a fost avariată ca urmare a inundațiilor.

De asemenea, precizăm faptul că prefectul județului Bacău, în calitate de președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a solicitat tuturor primarilor localităților afectate de inundații date cu privire la obiectivele calamitate. Întârzierea cu care au răspuns unii primari la această solicitare a determinat neincluderea localităților respective în materialul înaintat de către Instituția Prefectului Județului Bacău.

Având în vedere inundațiile produse în perioada aprilie - septembrie 2005, precizăm faptul că pentru fiecare sat a fost determinat gradul fizic de afectare, luându-se în considerare următoarele elemente: locuințe - 15 puncte, anexe gospodărești - 10 puncte, infrastructură rurală - 35 puncte, suprafață agricolă și forestieră - 20 puncte, obiective socio-economice - 10 puncte, infrastructură forestieră și de protecție împotriva inundațiilor - 10 puncte.

Semnalăm și faptul că prefectul județului Bacău a solicitat Ministerului Administrației și Internelor completarea Anexei 1 la Hotărârea Guvernului nr.1512/2005 cu 14 comune, respectiv 66 de sate din acest județ, transmițând și fișele localităților respective, iar prin Adresa nr.8107/15.02. a.c., acestea au fost transmise Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu solicitarea de a se analiza posibilitatea completării actului normativ respectiv.

În măsura în care Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale va iniția un proiect de act normativ cu obiect de reglementare circumscris aspectelor la care faceți referire în interpelare, facem precizarea că Ministerul Administrației și Internelor va întreprinde demersurile necesare în vederea promovării acestuia, cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Otilian Neagoe - de la Katalin Kibedi, secretar de stat la Ministerul Justiției;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În continuare, domnul senator Otilian Neagoe este?

Doamna Katalin Kibedi, secretar de stat în Ministerul Justiției, pentru a răspunde cu privire la necesitatea adoptării unei legi a cametei. (discuții și vociferări în sală)

Suntem la interpelări.

   

Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator, vă înțeleg întrebarea, din punct de vedere al practicianului care a constatat uneori situații care aproape frizau tragismul, având în vedere că se încheiaseră contracte, fie simulate, de vânzare-cumpărare, care acopereau împrumuturi de garanție ipotecară și familii întregi se vedeau evacuate din propria lor locuință, fie situații chiar de contracte de împrumut, fără să fie simulate, dar în deplină cunoștință de cauză.

Întrebarea dumneavoastră este justificată. Presupun că vă interesează mai mult pedepsirea celor care practică împrumutul cu dobândă peste condițiile legale, întrucât garanții civile există și, acum, Ordonanța Guvernului nr.9 din 2000 a fost menită să reglementeze problema dobânzii și prevede această situație și, sigur, Codul de procedură civilă ne pune la îndemână posibilitatea acțiunilor în constatare, atunci când este un act simulat și, de fapt, părțile contractante și-au împrumutat bani, în condițiile în care încalcă legea, dar aceasta nu se întrevede în actul care s-a încheiat.

Noul Cod penal este cel care definește și va pedepsi cu închisoare de la 1 la 5 ani aceste împrumuturi de bani de către persoanele neautorizate. Îmi este teamă, însă, că foarte greu vor putea fi identificate acele cazuri, în măsura în care părțile contractante convin. Sigur, este cu încălcarea condițiilor legale, dar știu să redacteze de așa manieră, la un notar, actul încheiat, încât va fi foarte greu de depistat. Deci, acesta probabil că va putea fi urmărit atunci când noi găsim că persoanele se îmbogățesc și ele nu virează foarte mult impozit la bugetul statului și să încercăm să aflăm cauza bunăstării lor, iar în această modalitate să mai identificăm și, eventual, să putem trimite în judecată și să fie condamnate persoanele care se ocupă cu camăta.

Deci, noul Cod penal va reglementa această situație. Important ar fi să avem și rezultate în practică de condamnare, pentru a mai stârpi acest fenomen.

 
  Ion Florescu - de la Cătălin Doică, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Pentru domnul senator Ion Florescu... Este domnul senator? Da.

Domnul secretar de stat Cătălin Doică, răspuns privind construirea unui sediu administrativ în județul Gorj.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul nr.8.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci, ca urmare a interpelării formulate de domnul senator Ion Florescu, în ședința Senatului din 6 februarie, vă comunicăm următoarele:

Începând cu data de 1 ianuarie 2004, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr.86 din 2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, Ministerul Finanțelor Publice a preluat activitatea de administrare, inclusiv cea de colectare a veniturilor bugetare, reprezentând contribuții sociale.

În înțelesul Codului de procedură fiscală, care reprezintă procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, colectarea constă în exercitarea acțiunilor care au ca scop stingerea creanțelor fiscale.

Potrivit actului normativ mai sus invocat, creditorul și contribuabilul sunt subiectele unui raport juridic fiscal, care au în cadrul acestuia drepturi și obligații.

Având în vedere cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice nu se poate subroga Casei județene de pensii Gorj, întrucât raportul creat prin Contractul nr.1 din 2002, încheiat între aceasta și CNLO - Târgu-Jiu, este unul de natură comercială.

Drept pentru care, dacă îmi permiteți, domnule senator, răspunsul se află la Casa județeană de pensii Gorj.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am fost informat că domnul senator Vasile Dănuț Ungureanu a primit cele două răspunsuri de la domnul secretar de stat Ioan Onisei, la cele două întrebări.

Domnul senator Niculai Apostol? Este domnul senator?

 
   

Domnul Neculai Apostol (din sală):

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ați primit răspunsul de la domnul secretar de stat Mihai Șeitan.

 
  Sever Șter - de la Dumitru Miron, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării;

Domnul senator Sever Șter așteaptă un răspuns de la doamna secretar de stat Paloma Petrescu. Sunteți dumneavoastră? Vă rog.

Poftiți la microfonul nr.9.

Răspuns pentru domnul senator Sever Șter privind indemnizațiile personalului didactic calificat.

   

Domnul Dumitru Miron - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Sunt secretarul de stat Dumitru Miron, din Ministerul Educației și Cercetării.

La întrebarea domnului senator formulăm următorul răspuns:

Diferențierea pe zone a acestor indemnizații s-a făcut în anul 2002, prin Hotărârea Guvernului nr.167. La fundamentarea acestei ordonanțe au fost implicate inspectoratele școlare județene, sindicatele reprezentative, iar forma finală a repartizării pe zone a fost avizată de către prefecturi.

Am luat notă de problemele ridicate de dumneavoastră. Mai sunt și alte astfel de mesaje venite în legătură cu unele asimetrii reglementare din aceste anexe. Le vom analiza și le vom încorpora la momentul potrivit.

De asemenea, aș vrea să spunem că, prin strategia noastră, la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, de descentralizare, de construire de campusuri școlare, de dotare a unor zone cu mijloace de transport, o parte din aceste probleme, legate de stabilizarea cadrelor didactice în zonele mai puțin favorizate, sunt luate cu seriozitate în atenție, urmează să fie soluționate într-o manieră agregată și se află în preocuparea Ministerului Educației și Cercetării.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

 
  Ion Moraru - de la Cătălin Doică, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice;

Domnul Cătălin Doică, secretar de stat, va răspunde la întrebările domnului senator Ion Moraru privind suma totală a impozitului pe venitul din transferul proprietăților imobiliare în patrimoniu personal, 2005-2006; și domnului Ilie Petrescu privind situația financiară a Uzinei de agent termic și alimentare cu apă Motru.

Aveți cuvântul. Microfonul nr.8.

   

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru domnul senator Ion Moraru, un răspuns foarte scurt. Deci, încasările, în anul 2005, la bugetul de stat, din impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal sunt în sumă de 91.613.732 lei noi, iar estimarea pentru anul 2006, care se regăsește, de altfel, și în Legea bugetului de stat nr.379/2005, estimarea este în valoare de 170.100.000 lei noi.

Referitor la a doua întrebare, adresată de domnul senator Ilie Petrescu, privind posibilitatea acordării de înlesniri la plata obligațiilor bugetare restante de către Ministerul Finanțelor Publice, precizăm că, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.26 din 2005, în prezent, se mai pot acorda înlesniri la plată numai pentru societățile comerciale privatizate, inclusiv cele din domeniul agriculturii, la care transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor a avut loc până la data intrării în vigoare a ordonanței mai sus menționate, precum și pentru unitățile de cercetare-dezvoltare.

Față de această situație prezentată, societatea comercială din localitatea Motru, având în vedere cadrul legal existent, nu poate avea o cerere soluționată favorabil.

Totodată, precizăm că, prin legile de rectificare ale Legii bugetului de stat din anul 2005, s-au alocat, prin bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, sume suplimentare pentru plata datoriilor de medicamente și servicii medicale către furnizorii acestora din sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr.150 din 2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, furnizarea de servicii medicale se face pe bază de relații contractuale, stabilite între furnizorii acestora și casele de asigurări de sănătate, iar plata acestora se efectuează din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Față de cele prezentate, pentru aspectele sesizate referitoare la datoriile Spitalului Motru, considerăm că instituția căreia trebuie să vă adresați, în calitate de instituție responsabilă, este Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și nu Ministerul Finanțelor Publice.

 
  Otilian Neagoe - de la Mircea Alexandru, secretar de stat la Ministerul Administrației și Internelor;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru va răspunde domnului senator Otilian Neagoe, la o întrebare privind situația primarului municipiului Săcele, județul Brașov.

Vă rog.

   

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc.

Stimate domnule senator,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați efectuarea unei analize și comunicarea unui punct de vedere cu privire la situația primarului municipiului Săcele, care, conform celor prezentate după alegerile locale din anul 2004, a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani și care, în prezent, se află în arest de peste 7 luni, vă comunicăm următoarele:

Deși prin Decizia penală nr.4979 din 5 octombrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, în conformitate cu dispoziția art.81 din Codul penal, s-a dispus condamnarea domnului Laza Vasile, primar al municipiului Săcele, județul Brașov, la 2 ani de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani, totuși, prefectul județului Brașov, din perioada respectivă, nu a emis ordinul prin care să constate, în condițiile legii, încetarea de drept a mandatului de ales local al primarului respectiv. Ulterior, ca urmare a unor alte evenimente intervenite, fără legătură cu condamnarea anterioară, la data de 1 iulie 2005, prefectul județului Brașov a emis Ordinul nr.655 prin care a constatat suspendarea de drept a mandatului de primar al domnului Laza Vasile, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 30 iunie 2005, ca urmare a aplicării măsurii arestării preventive, comunicată de Tribunalul Brașov, Secția penală, prin adresa nr.1460 din 1 iulie 2005.

Având în vedere faptul că, la data de 27 iulie 2005, prin adresa nr.1695, Tribunalul Brașov a comunicat faptul că în dosarul în discuție s-a menținut starea de arest a inculpatului Laza Vasile, primarul municipiului Săcele. Prin Ordinul nr.773 din 28 iulie 2005, prefectul județului Brașov a constatat prelungirea suspendării de drept a mandatului de primar al persoanei respective, începând cu data de 29 iulie, până la revocarea măsurii arestării preventive.

Întrucât, la data de 30 decembrie 2005, s-a împlinit termenul de 6 luni consecutive, prevăzut de art.15 alin.2 lit.d) din Legea nr.393 privind Statutul aleșilor locali, termen în care domnul Laza Vasile s-a aflat în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile, prefectul județului Brașov a emis Ordinul nr.1/2006, prin care a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al domnului Laza Vasile, începând cu data de 3 ianuarie 2006.

Împotriva acestui ordin a fost formulată o acțiune în anulare, care a făcut obiectul Dosarului nr.54/2006 al Tribunalului Brașov, la data de 31 ianuarie 2006 fiind admisă acțiunea și, respectiv, dispusă anularea ordinului prefectului în discuție.

În acest context, evidențiem faptul că actualul prefect al județului Brașov a depus toate diligențele pentru clarificarea în condițiile legii a situației în discuție, iar în considerarea soluțiilor dispuse de instanțele de judecată, starea de suspendare a mandatului de primar al domnului Laza Vasile urmează a fi menținută până la revocarea măsurii arestării preventive.

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar - de la Dumitru Miron, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În continuare, are cuvântul domnul secretar de stat Dumitru Miron, de la Ministerul Educației și Cercetării, pentru a da răspuns domnului senator Gheorghe Funar, privind numărul analfabeților din România.

   

Domnul Dumitru Miron:

Domnule președinte, domnule senator.

Problema aceasta a numărului analfabeților din România este una complexă și știți dumneavoastră foarte bine care sunt atribuțiile Ministerului Educației și Cercetării în elaborarea, gestionarea și punerea în aplicare a politicii educaționale. Ne preocupă acest fenomen în toată complexitatea lui. Statisticile internaționale sunt relevante în această direcție. Nu aș vrea să dau ca exemplu un studiu care arăta că, în Elveția, în jur de 30% din cetățeni sunt analfabeți. Noi stăm mai bine din punctul acesta de vedere.

Evident că Ministerul Educației și Cercetării face demersuri pentru ca prin cifra de școlarizare...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule secretar de stat, mă scuzați, ați spus că în Elveția sunt 30% analfabeți sau nu am înțeles eu bine ?!

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Un studiu pe care l-am lecturat, evidenția faptul că într-o definiție a analfabetismului modern, în Elveția sunt în jur de 30%..., voiam să sugerez faptul că însuși conceptul are o anume complexitate în economia bazată pe cunoaștere, astăzi.

Eu aș vrea să subliniez, în răspunsul nostru, faptul că avem preocupări la nivelul Guvernului, al Ministerului Educației și Cercetării ca fenomenul analfabetismului să nu devină un flagel cu și mai mare complexitate, dar nu se află în preocupările ministerului, anual, evidențierea acestui lucru.

Noi credem că identificarea acestei categorii, într-o accepție gestionabilă, se află în sarcina Institutului Național de Statistică, se poate face cu ocazia recensămintelor etc.

Deci, practic nu putem să oferim o statistică sugestivă cu privire la numărul de analfabeți la sfârșitul anului 2005 și cu repartizarea acestora pe județe. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator, doriți să..., nu.

 
  Ion Moraru - de la Mihai Șeitan, secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;

Are cuvântul domnul secretar de stat Mihai Șeitan, pentru a răspunde domnului senator Ion Moraru, privind angajații cu contract de muncă la cabinetele demnitarilor.

   

Domnul Mihai Șeitan: - secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei; președinte al Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale

Mulțumesc pentru întrebare, domnule senator.

Dați-mi voie să vă spun că am pregătit un răspuns scris pe care o să vi-l transmit, dar aș vrea doar să spun în subsidiar că referitor la datele pe care le solicitați dumneavoastră cu privire la numărul persoanelor care fac obiectul acestor cabinete, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale nu are astfel de informații, nu avem o centralizare de natura asta.

Din câte știm, aceste date le deține Ministerul Finanțelor Publice care urmărește salariații de această natură, în posturi ocupate.

Alte date nu am să vă pun la dispoziție, din păcate, în acest moment. Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, vă rog, domnul senator Ion Moraru.

 
   

Domnul Ion Moraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este al doilea minister cu incidență în materie care refuză să ne ofere informațiile solicitate.

Vom folosi, în continuare, mijloacele parlamentare pentru a obține aceste informații care sunt, totuși, de interes public. Vă mulțumesc.

 
  Ion Florescu - de la Septimiu Buzașu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În continuare, are cuvântul domnul secretar de stat de la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Septimiu Buzașu, pentru a răspunde domnului senator Ion Florescu, referitor la DN 66 și DN 67.

Domnul senator Ilie Petrescu va primi răspunsul în scris, privind blocurile construite prin ANL în județul Gorj.

   

Domnul Septimiu Buzașu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Referitor la DN 66 - Filiași - Târgu-Jiu - Petroșani, reabilitarea sectorului de drum se realizează în cadrul Proiectului de reabilitare a drumurilor naționale, etapa a V-a, cu finanțare de la Banca Europeană de Investiții.

Proiectul mai sus menționat este finanțat de Banca Europeană de Investiții și cofinanțat de Guvernul României.

Toate cele trei contracte de reabilitare a sectoarelor de drum situate pe DN 66 și anume: Filiași-Petroșani, sunt localizate pe teritoriul județului Gorj, între kilometrii 0 și 121 și pe teritoriul județului Hunedoara, între kilometrul 121 și kilometrul 131.

Conform calendarului licitațiilor se estimează semnarea celor trei contracte în cursul anului 2006.

În legătură cu DN 67, acesta a fost cuprins în Programul de reabilitare primară, etapa I, ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în iulie 2002.

Sectorul între kilometrii 62 și 63 + 200 a fost finalizat; pe sectorul între kilometrii 63 + 200, la 81 + 600 au fost prevăzute lucrări de reparații ale sistemului rutier, constând în colmatări, fisuri și detensionarea dalelor; iar sectorul între kilometrii 81 + 600 și 83 + 900 nu au făcut obiectul proiectului, fiind în administrarea Municipiului Târgu-Jiu.

Lucrările, însă, au fost sistate în luna noiembrie 2004, datorită perioadei de timp friguros, improprie desfășurării execuției lucrărilor, sistare care a fost prelungită și în anul 2005, din cauza lipsei resurselor financiare.

Pentru sectorul între kilometrii 62 și 84 de pe DN 67, în anul 2006, lucrarea va reîncepe în funcție de bugetul care va fi alocat. Bugetul urmează să fie alocat în cursul acestei luni. Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și noi vă mulțumim.

Întrebările, interpelările, precum și răspunsurile la acestea s-au încheiat.

Declar închisă ședința Senatului de astăzi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,15.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 23:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro