Varujan Vosganian
Varujan Vosganian
Ședința Senatului din 20 februarie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.16/02-03-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 20-02-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 20 februarie 2006

  1. Declarații politice formulate de senatori:
  1.8 Varujan Vosganian - Rezistența anticomunistă din România și Elisabeta Rizea.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Varujan Vosganian și se pregătește domnul senator Adrian Păunescu.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică vorbește despre rezistența anticomunistă din România.

Câți români cunosc faptul că rezistența anticomunistă din munți a fost cea mai îndelungată dintre toate țările aflate sub ocupație comunistă?

Câte manuale povestesc despre eroii luptei fără speranță a partizanilor din munți?

Câți părinți le vorbesc copiilor lor despre cei care au luptat împotriva comuniștilor cu arma în mână până la începutul anilor `60?

Numele lor, din păcate, sunt mult mai puțin cunoscute decât numele celor care i-au prigonit. Pilda lor este necesară pentru aceia care se îndoiesc de virtuțile combative ale românilor. Este drept că ei au fost puțini prin comparație cu forțele cărora li se opuneau și nu au reușit să abată istoria de la traiectoria ei atât de potrivnică destinului românesc, dar spre deosebire de putere, eroismul nu este întotdeauna de partea celor care înving. Victoriile, până la urmă, nu se judecă numărând morții de pe câmpul de bătălie, ci mersul istoriei, iar din acest punct de vedere putem socoti că învinșii, ucișii, încarcerații și torturații anilor `50 sunt de fapt adevărați învingători. Pentru ceea ce a făcut în perioada rezistenței franceze Jean Moulin este după Ioana d`Arc martirul care se află pe buzele tuturor francezilor.

Ce știm noi astăzi și cum îi prețuim pe martirii rezistenței anticomuniste?

România a avut cea mai amplă, cea mai sângeroasă și cea mai îndelungată rezistență anticomunistă. În România au activat 19 centre de rezistență, din care unele au luptat până la începutul anilor `60. Ele au fost răspândite pe întreg teritoriul țării, cuprinzând mii de luptători din categorii sociale diverse, de la ofițeri ai armatei române, până la preoți, intelectuali, muncitori și țărani. Ultimul partizan din România a fost un țăran, Ion Banda, împușcat de Securitate în munți, în Banat, în anul 1962. Probabil că nimeni nu a auzit de el.

Am crescut la Focșani, în Vrancea. În istoria acestor locuri ar trebui să vorbească despre grupul "Vrancea" al ofițerului Mihai Timaru și al fraților Ion și Cristea Paragină, grup care a activat în anii `48-`51 și ai cărui membri, atunci când nu au fost uciși în ambuscade sau executați în detenție, au fost condamnați la închisoare pe viață, fiind eliberați abia în 1964.

Ar trebui să se vorbească despre rezistența țăranilor de la Răstoaca, Suraia și, mai ales, de la Vadu Roșca, unde împotrivirea lor a lăsat în urmă, în dimineața zilei de 4 decembrie 1957, 9 morți și 48 de răniți.

Am învățat la școală despre Vasile Roaită, care a fost împușcat în timp ce trăgea sirena Uzinelor "Grivița" și care din martir comunist s-a transformat în agent al Siguranței, dar în manuale nu scrie nimic și nimeni nu știe despre Ene Cristea, care a tras clopotul la Vadu Roșca pentru a chema țăranii la răzmeriță și care nu s-a oprit, murind cu mâinile încleștate pe frânghie, pe când clopotnița era ciuruită de mitralieră.

Pentru a conștientiza toate acestea e nevoie nu doar de smerenie și de o bună informare, este nevoie de voință politică și de gesturi politice pe măsură.

Cred că un astfel de gest ar fi ridicarea în fața Casei Presei a unui memorial dedicat Elisabetei Rizea, chiar pe postamentul pe care comuniștii îl așezaseră pe Lenin.

Elisabeta Rizea este un simbol al dragostei de libertate, tocmai pentru că a fost o femeie simplă, crescută creștinește, într-o familie de țărani și a fost condamnată la moarte pentru credința ei.

A fost torturată, ținută în lanțuri, a supraviețuit tuturor acestor cruzimi, trăindu-și martiriul cu demnitate și bătrânețile cu discreție. Singura ei apariție publică a fost alături de regele Mihai care a vizitat-o la ea acasă și căruia Elisabeta Rizea i-a purtat devotament toată viața.

Elisabeta Rizea a murit în 2003 și s-ar putea crede că e prea devreme pentru a-i cinsti memoria în acest fel.

Tocmai de aceea, pentru că ea face parte, așa cum sunt și tinerii uciși în 1989, dintre morții noștri cei noi, suntem cu atât mai răspunzători prin ceea ce facem.

De aceea, socotesc că acest gest monumental și la propriu, și la figurat ar trebui făcut.

Există un grup de inițiativă care strânge fonduri pentru ridicarea acestui monument dedicat Elisabetei Rizea. Faptul că această inițiativă a fost demarată acum mai mulți ani și încă nu a fost finalizată este o vină care apasă pe umerii noștri, este momentul ca Guvernul, Primăria Capitalei să intervină, să acopere diferența de bani și monumentul acesta să fie realizat cât mai repede, ca omagiu pentru Elisabeta Rizea și pentru rezistența anticomunistă din România.

Mulțumesc. (Aplauze)

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 21:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro