Plen
Ședința Senatului din 15 mai 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.79/25-05-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 15-05-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 15 mai 2006

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Ședința începe la ora 15.40.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința de astăzi, 15 mai 2006, a Senatului, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

De la lucrările Senatului absentează motivat un număr de 22 de colegi: 6 sunt membri ai Guvernului, 12 colegi sunt observatori la Parlamentul European, 2 colegi sunt în delegație și un coleg este învoit.

Cvorumul de ședință este de 69 de parlamentari.

Programul de lucru: lucrări în plen până la ora 19.30, cu ordinea de zi pe care o cunoașteți, cea standard, pentru zilele de luni, respectiv, declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege, întrebări, interpelări și răspunsuri din partea reprezentanților Executivului.

Stimați colegi, înainte de a intra în primul punct, respectiv, prezentarea declarațiilor politice de către colegii senatori, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință că la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi, având posibilitatea, în situația în care apreciați că acestea conțin anumite prevederi neconstituționale, să sesizați Curtea Constituțională, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992.

Cele cinci legi depuse la secretarul general al Senatului sunt următoarele:

  • Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Turcia privind asistența judiciară în materie civilă, semnat la Ankara, la 28 septembrie 2005;
  • Lege privind aprobarea Acordului de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București, la 22 iulie 2005, aferent Acordului de împrumut dintre Societatea Comercială "Compania de Apă Someș" S.A. și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea obiectivului de investiții "Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în localități urbane din Bazinul hidrografic Someș - Tisa", inclus în programul "Dezvoltarea Infrastructurii în orașele mici și mijlocii (SAMTID), faza I;
  • Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere privind facilitarea transportului rutier de mărfuri în regiunea Organizației Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), adoptat la Kiev, la 6 martie 2002, semnat de Guvernul României la Istanbul, la 8 noiembrie 2005;
  • Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului de construcție a variantei de ocolire a municipiului Constanța, semnat la București, la data de 7 decembrie 2005;
  • Lege privind ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare, semnat la București, la 19 decembrie 2005.

În situația în care apreciați că aceste acte normative conțin prevederi neconstituționale, aveți posibilitatea să sesizați Curtea Constituțională.

 
Declarații politice prezentate de domnii senatori:  

La declarații politice s-au înscris mai mulți colegi senatori.

  Aron Ioan Popa - Productivitatea IMM-urilor românești în primul trimestru al anului 2006, comparativ cu perioada similară din 2005.

Vă rog să-mi permiteți să invit la tribuna Senatului, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, pe domnul senator Aron Ioan Popa.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se referă la un raport al Institutului Național de Statistică, în care este prezentată productivitatea IMM-urilor românești în primul trimestru al anului 2006, comparativ cu perioada similară din 2005.

Nu intenționez să fac publicitate acestui comunicat, ci o scurtă analiză pentru cei interesați sau pentru cei care critică evoluția actualei guvernări, după aproape un an și cinci luni de mandat.

Astfel, se observă că cifra totală a afacerilor IMM-urilor cu activitate principală și secundară în profil industrial a înregistrat, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2006, comparativ cu trimestrul corespunzător din 2005, o creștere de 6% față de doar 0,6% în 2005.

De asemenea, productivitatea muncii în aceeași ramură economică a marcat o creștere de 8,4%, comparativ cu începutul anului 2005.

În sectorul construcții, valoarea lucrărilor s-a majorat cu 21%, comparativ cu anul 2005. De exemplu, în luna martie 2006, volumul lucrărilor în construcție a crescut cu 21,6%, comparativ cu martie 2005 sau martie 2004.

Volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor care au activat în domeniul comerțului cu amănuntul s-a situat cu aproximativ 25% peste nivelul din 2005, înregistrându-se creșteri mari la vânzările cu amănuntul pentru băuturi, mărfuri alimentare și tutun.

De asemenea, volumul cifrei de afaceri a IMM-urilor în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, în domeniul întreținerii și reparații la autovehicule, a fost cu 5% mai mare decât în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2005.

Stimați colegi,

Indicatorii procentuali identificați mai sus evidențiază efectele cotei unice de impozitare de 16%, mult criticată de opoziție, la nivelul activităților IMM-urilor românești și, pe lângă toate acestea, acuzele care se aduc la adresa Guvernului Tăriceanu privind reformele sale economico-financiare. Efectele acestui mod de guvernare încep să fie vizibile, treptat-treptat, în mediul de afaceri românesc, ulterior, ele fiind resimțite și în rândul opiniei publice, prin creșterea numărului de locuri de muncă în viitorul apropiat.

Roadele măsurilor luate de actualul Executiv vor fi cuantificate în viitor prin evidențierea publică a rezultatelor unor politici ale căror efecte se materializează într-o anumită perioadă de timp, și nu pe termen scurt, cum fals lasă să se înțeleagă unele voci populiste ale clasei politice românești.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Angel Tâlvăr - Violența în școli și scrisoarea de răspuns a ministrului educației și cercetării.

Îl invit la tribună pe domnul senator Angel Tîlvăr, Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La data de 3 aprilie 2006, de la această tribună, am făcut o declarație politică având ca subiect violența în școli. Ea venea după ce, atât din discuțiile purtate cu cetățenii, dar și din relatările presei, am considerat că este un subiect care merită să fie expus în fața dumneavoastră și a opiniei publice, cu atât mai mult cu cât fenomenul nu dădea și nu dă semne că ar scădea în intensitate sau ca număr de cazuri. Dimpotrivă.

Cred că toată lumea este de acord cu acest lucru, iar faptul că, de curând, un proiect legislativ având ca obiect tratarea sistemică a fenomenului violenței în școli a fost retrimis la comisie, pentru o mai atentă abordare, deși avea avizul negativ al Guvernului, denotă atât preocuparea, dar și buna intenție a senatorilor de la toate partidele politice vizavi de un subiect important pentru părinți, elevi și întreaga societate.

În declarația pe care am prezentat-o dădeam exemple din toată țara, îmi exprimam îngrijorarea față de fenomenul violenței, iar în final solicitam Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Administrației și Internelor să trateze cu mai multă responsabilitate fenomenul violenței. Atât și nimic la mult.

Stimați colegi,

Am primit, două săptămâni mai târziu, un răspuns la declarația mea de la domnul ministru Hărdău. Răspunsul nu conține nimic legat de situațiile menționate și nici de eventuale măsuri pe care ministerul le-a luat, le ia sau le va lua. Nici nu mă așteptam să primesc soluții sau proiecte, ținând seama de maniera rigidă și țâfnoasă în care comunică domnul ministru. Am primit, în schimb, într-un stil malițios, demn de o cauză mai bună, un atac demagogic adresat senatorilor, care mă face să cred că domnul ministru nu se află în conflict numai cu violența în școli sau, conform declarațiilor de astăzi apărute într-un cotidian central, cu primul-ministru și cu Guvernul, în general, ci și cu parlamentarii din Senat, pe care îi dojenește, îi pune la colț și îi trage la răspundere.

Pentru a vă face singuri o părere față de cum vede domnul ministru rezolvarea problemei violenței în școli, am să dau citire răspunsului pe care l-am primit.

Citez:

"Domnule senator,

Am luat cunoștință, cu stupoare dublată de indignare, de observațiile dumneavoastră în legătură cu fenomenul de violență în școli, o declarație politică, pe care o calific drept demagogică și lipsită de responsabilitate civică, atâta vreme cât diatribele oratorice rămân sterile luări de cuvânt.

Amintesc domnului senator că sistemul de învățământ - prioritate națională a trebuit să treacă printr-o grevă de trei săptămâni pentru a primi din partea celor ce-l apără verbal un minim procent din PIB, mult sub media europeană. Aș fi apreciat mult, la acea vreme, o declarație politică de susținere.

Precizez că de la numirea mea în funcție nu am primit nici o scrisoare de susținere efectivă, financiară, materială, logistică sau de altă natură, destinată elevilor cu cerințe educaționale speciale sau celor supradotați. Aș fi răspuns cu multă plăcere unei astfel de oferte.

Nu pot să nu remarc lipsa de interes pentru construcția de școli, fapt ce ar permite funcționarea în mediul urban, nu în două-trei schimburi, ci într-unul, corelat cu reale activități educative sub supraveghere. Aș aprecia mult o astfel de preocupare, materializată într-o declarație politică, care să prevadă alocarea din cifra de afaceri a mediului economic a unui fond pentru educație.

Subliniez și faptul că, dintr-o minimă decență, nu voi enumera nici cazurile de violență din cadrul Senatului, prezentate în media, vizualizate de către elevi și familiile lor. Nu voi aminti nici numeroasele situații în care, convocați fiind la Senat, ministrul educației sau secretarii de stat au așteptat îndelungă vreme, după ora planificată, spre a răspunde interpelărilor sau - și mai grav - au fost

amânați pentru o dată ulterioară, întrucât senatorii obosiseră între timp.

Consider că și timpul nostru este la fel de prețios, cu atât mai mult cu cât noi muncim și vinerea, și sâmbăta.

Sunt, de asemenea, convins că mai multă decență financiară în Senat ar fi permis plata salariilor pentru necesarii pedagogi și psihologi în fiecare școală, așa cum se întâmplă în țările civilizate, în care, din prea multă grijă a aleșilor, emigrează floarea tineretului. O inițiativă constructivă de susținere a tinerilor absolvenți nu ar fi lipsită de sprijin electoral.

Atrag atenția domnului senator asupra faptului că în sistemul nostru, în teritoriu sau la centru, prezența la datorie este, pentru elevi, de 90%, iar pentru personalul didactic, de 99%. Aș vrea să pot conta pe același procent la numărarea voturilor în Senat.

Nu ar fi lipsită de interes nici o vizită în școlile din satele unde nu există apă curentă sau în cele din cartierele urbane mărginașe, acolo unde familiile de șomeri ale elevilor subzistă din bursele speciale acordate de către Ministerul Educației și Cercetării. Un angajament politic în vederea eliminării acestor aspecte umilitoare ale societății românești ar fi primit cu mult entuziasm."

În final, domnul ministru încheie, spunând: "Apreciez preocuparea declarativă a domnului senator și sunt deschis oricăror soluții constructive, pe care, în evidentă cunoștință de cauză, domnul senator ni le poate propune, pentru a depăși momentele neplăcute prin care trece sistemul educativ."

Răspunsul domniei-sale conține și un post-scriptum, în care mă roagă să-i reamintesc suma donată de către membrii Senatului în vara anului 2005, în contul solidarității cu elevii din zonele inundate rămași fără adăpost și este specificată suma pe care au dat-o cei care lucrează la minister.

Am încheiat citatul. Deci, aceasta a fost scrisoarea domnului ministru al educației către mine, în care făcea referire la activitatea senatorilor.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Fiecare dintre colegii senatori poate judeca dacă merită sau nu criticile adresate de un ministru care își face mincinos primul-ministru și Guvernul din care face parte. Fiecare dintre colegi poate hotărî singur dacă aceasta este maniera în care un membru al Guvernului se poate raporta la forul legislativ sau dacă răspunsul lui ironic are substanță.

Fiecare senator decide singur dacă tonul ales de domnul ministru este cel potrivit. Eu, personal, nu fac altceva decât să prezint în fața dumneavoastră o situație care mi se pare cel puțin inestetică, dacă nu arogantă și disprețuitoare.

Aș fi vrut să-i cer domnului ministru să prezinte scuze colegilor parlamentari. N-am s-o fac, pentru că nu stă în firea domniei-sale să-și asume ceva negativ, legat de domeniul pe care îl conduce. Nu stă în firea domniei-sale să aibă o atitudine constructivă. A da vina pe alții reprezintă o variantă de comportament la îndemâna oricui nu are deprinderea implicării clare, profesioniste, în rezolvarea unei situații concrete.

În schimb, stimați colegi, vreau eu să vă rog să primiți scuzele mele, pentru că, din cauza unei declarații politice, făcută conform mandatului primit, v-am pus în situația de a primi reproșuri, pe care, cu toate lucrurile care ne sunt reproșabile, de data aceasta, nu le meritați.

Vă mulțumesc foarte mult. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Claudiu Tănăsescu - Apa nu-i ca focul.

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Claudiu Tănăsescu.

Poftiți, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică aș intitula-o "Apa nu-i ca focul". Este o cugetare pe care aș atribui-o celor de la putere, pentru a le îmbogăți galeria cu panseuri de tipul "Iarna nu-i ca vara" și invers, ori "Să trăiți bine, dar păziți, că vine apa!", ultima fiind o perlă deosebit de rară a distinsei doamne ministru Sulfina Barbu, persoană care gospodărește apele și ne ține curat mediul în care respirăm.

Copil fiind, îmi amintesc de vorbele mamei, care spunea că apa este mai rea decât focul.

Eu nu înțelegeam la vremea aceea de ce, atâta vreme cât apa o beam cu plăcere, atunci când mă zgândărea setea ori atunci când, vara, scăldându-mă, mă răcoream în apele râului din marginea satului sau atunci când auzeam țăranii că așteptau ploaia roditoare să cadă peste pământurile avide de apa ce avea să hrănească semințele aruncate din pumnii lor înfierbântați. Dar mă întreb. Oare ce-i mai bun decât o baie cu apă caldă, după o zi de muncă istovitoare?! Așadar, de ce spunea mama așa-ceva despre apa?! De ce credea ea că apa e mai rea decât focul!?

Ce-i drept, acest foc, acest miraj trimis prima oară pe pământ din ceruri ne ajută să ne preparăm hrana, să ne încălzim mădularele în timpul iernilor, să modelăm sub flacăra lui metalele, să schimbăm viața ascunsă a substanțelor chimice și așa mai departe. El ucide, distruge totul în calea lui atunci când e dezlănțuit, însoțește războaiele și destule nenorociri.

Dar, iată că, acum, la această vârstă, am ajuns să înțeleg spusele mamei care zicea mai mereu că apa e mai rea decât focul, pentru că inundațiile de anul trecut și de anul acesta, mai ales, cele produse de umflarea marelui fluviu european au adus suferințe grele multor oameni.

Este destul să mergi pe malul stâng al acestei ape, care-și adună apele din mai multe țări, și vezi ce se întâmplă. Nenorocire, spunem noi, mare nenorocire.

Oamenii strămutați, animale moarte, gospodării prădate de furia lichidului mâlos și neînduplecat, care ne-a obligat să ne distrugem digurile de protecție și să ne inundăm de bună-voie satele și câmpiile mănoase în încercarea de a ostoi răutatea apelor.

Cine e de vină că apa ne-a lovit cu atâta furie și încăpățânare, că ea nu vrea să se scurgă mai departe în Marea Neagră, că stă pe plaiurile noastre și tot crește de parcă ar dospi, spre disperarea celor loviți de ea care au rămas cu ce au avut pe ei, părăsindu-și casele cu lacrimi în ochi, zdrobiți de pierderea agoniselii de o viață și astfel obligați să-și caute un alt loc sub soare?!

E inutil să arăt aici ce se vede pe la posturile de televiziune, dar poate ar fi bine să reamintesc bunului Guvern că nu a făcut mai nimic după ce a fost avertizat cu aproape un an în urmă, când a primit semnul, poate divin, că vor veni peste noi alte nenorociri, în afara celor ce distruseseră destule localități, în anul 2005.

Guvernul a contemplat trecerea anotimpurilor și a anului dinaintea acestuia în care trăim și s-a ocupat de cu totul altceva. Adică, privatizări de bănci, de fabrici, de gaze și de petrol, precum și de lupte intestine în abdomenul ajuns mare prin intervenția cu silicon a coaliției pusă pe o guvernare falimentară.

Când spui că "iarna nu ne-a lăsat să reparăm digurile" ori "fugiți că vine apa" înseamnă că nu ești pregătit să conduci, să răspunzi de ce ți s-a încredințat să faci, că ești mulțumit să stai într-un fotoliu al puterii și că toate nevoile poporului năpăstuit nu te mișcă nici un pic.

Mai înseamnă că nu știi nimic despre acele întâmplări grave și că de fapt confirmi faptul că programul de guvernare tipărit între coperte portocalii este o minciună, ba, chiar o batjocură.

Dar trebuie să spun că din acest Guvern, Guvernul Tăriceanu, fac parte totuși doi miniștri, este vorba de domnul ministrul Vasile Blaga și de domnul ministru Gheorghe Flutur, care, într-adevăr, și-au dovedit calități organizatorice și, mai ales, osârdia de a face eforturi deosebite pentru a găsi acolo soluțiile cele mai bune în scopul de a ameliora cât de cât efectele produse de apele nestăpânite. Domniile-lor, însă, pot fi considerați acea floare singulară care nu face primăvară, spun asta fiindcă, în rest, din păcate, atât primul-ministru, cât și președintele patriei noastre împodobită de ape s-au plimbat protejați de cizme înalte și și-au dat cu părerea de tipul "am văzut ape și mai mari" sau cam așa ceva. Nimeni nu spune că dânșii trebuia să-și pună pieptul stăvilar în fața urgiei, dar, repet, ce au făcut aproape un an de zile, timp în care puteau să se preocupe de consolidarea digurilor, de studierea și păstrarea de rezervă a unor soluții de deturnare a apelor. Nu au făcut nimic pentru că au fost ocupați cu meciuri de fotbal, cârciumi, expoziții și tot felul de concursuri de unde nu au lipsit.

Păi, e bine?! Nu e bine, ar fi răspuns marele actor de revistă, Constantin Tănase. Probabil că puterea așteaptă retragerea apelor și apoi se va bate cu cărămida în piept că a făcut și a dres, că a mai născut un amplu program de redresare.

Bine, bine, spunem noi, dar ce face cu zecile de mii de sinistrați, ce facem cu satele distruse, cu culturile compromise, cu lipsa animalelor ce s-au dus pe apele ucigașe.

Răspunsul este clar. Nimic. Fiindcă totul este o paradă și un circ de care puterea nu se poate lipsi, fiindcă așa cum spuneam la început, apa e mai rea decât focul, motiv care ne face să credem că ea, în revărsarea ei nemiloasă, poate lua nu numai averile oamenilor, dar și actualul Guvern.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Constantin Dumitru - Aderarea României la U.E.

Invit la tribună pe domnul senator Constantin Dumitru, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Constantin Dumitru:

Stimați colegi, în urmă cu o lună, președintele Grupului parlamentar mixt România - Uniunea Europeană din Parlamentul European, Guido Podesta, declara între altele că progresul făcut de România în drumul ei spre integrarea europeană ar fi chiar mai mare decât cel al unor state care au aderat la Uniunea Europeană, deja, în mai 2004.

Același parlamentar adăuga că țara noastră trebuie să-și păstreze atitudinea pozitivă față de obiectivele propuse și că, de fapt, mai există și alte state care nu au știut mulți ani să folosească banii europeni, între care și Italia.

După cum știți cu toții, raportul Comisiei Europene privind aderarea României și Bulgariei, ce va fi prezentat mâine, este așteptat cu interes și emoție nu numai de țara noastră, cât și de oficialii de la Bruxelles.

Pe de altă parte, de câteva zile, aflăm, prin diverse canale, că ar exista și varianta unei amânări a datei aderării, o schiță a raportului de monitorizare fiind în posesia agenției Reuters.

Deși concluziile nu au fost încă redactate, această schiță de raport nu ar conține precizarea vreunei date la care cele două țări candidate ar urma să adere la Uniunea Europeană.

Potrivit acelorași surse, României i s-au acordat patru stegulețe roșii, unul pentru finanțe și trei pentru agricultură.

Pe de altă parte, un sondaj de opinie realizat de Agenția Reuters, la care au participat peste 40 analiști din instituții academice și financiare europene, arată că România și Bulgaria au mari șanse de aderare la Uniunea Europeană, în 2007.

În aceeași ordine de idei, unii responsabili europeni, între care Jonathan Scheele, șeful delegației Comisiei Europene în România, apreciază că raportul va fi preponderent pozitiv, comparativ cu cel din 2005, cu recomandarea soluționării unor probleme rămase nerezolvate.

Stimați colegi,

După cum știm cu toții, semnalele pe care România trebuie să le trimită la Bruxelles sunt legate de voința politică, de continuarea reformelor și implicit de înlăturarea blocajelor care le-ar putea întârzia.

Aderarea la Uniunea Europeană înseamnă pentru România intrarea într-un model de civilizație, într-un sistem de tehnici care vor grăbi modernizarea țării noastre, iar raportul ce va fi prezentat mâine reprezintă un text pe care cu toții ne dorim să-l trecem.

Totodată, nu trebuie să uităm că populația are mari așteptări de la noi, politicienii.

În acest spirit, consider că este momentul să demonstrăm oficialilor de la Bruxelles că România, în pofida celor câteva stegulețe roșii, poate intra cu demnitate în marea familie europeană.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Doina Silistru - Ziua internațională a familiei.

Invit la tribună pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Fiind o familistă convinsă, nu am putut trece peste evenimentul care se sărbătorește astăzi, în toată lumea și, implicit, în țara noastră, motiv pentru care am intitulat declarația mea politică de astăzi "Ziua internațională a familiei".

Trebuie să ne reamintim că, pe data de 20 septembrie 1993, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care ziua de 15 mai a fost declarată Ziua internațională a familiilor. Un an mai târziu, Guvernul României a decis marcarea acestui eveniment internațional prin sărbătorirea pe 15 mai a Zilei familiei din România.

Această zi reprezintă sau ar trebui să reprezinte o ocazie pentru sensibilizarea tuturor românilor cu privire la problemele cu care se confruntă familia în societatea prezentă, precum și pentru a promova inițiative care vin în sprijinul familiei.

Ca senator, ales de cetățenii unei circumscripții electorale, și membru al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și pentru că social-democrația reprezintă grija față de oameni și, implicit, față de familie, mă simt obligată să subliniez o parte din principiile pe care ar trebui să se bazeze politica familială.

Principiul solidarității, care reprezintă fundamentul valoric care stă la baza acțiunilor de prevenire și combatere a violenței în familie;

Principiul deplasării accentului de la tratare la prevenire, fiind știut faptul că prevenirea violenței este o abordare mult mai puțin costisitoare și mult mai eficientă decât tratarea efectelor acesteia;

Principiul parteneriatului, cu referire atât la parteneriatele public- privat, precum și la implicarea societății civile în sectorul protecției și asistenței sociale;

Principiul responsabilizării, responsabilizarea actorilor sociali fiind principala armă în activitatea de prevenire a fenomenelor cu impact negativ asupra familiei;

Principiul demnității umane prin care fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă a personalității;

Principiul non-discriminării și al egalității de șanse care se referă la respectarea și promovarea drepturilor fără discriminare;

Principiul protecției victimei care asigură eficientizarea măsurilor de tratament și de reinserție socială.

Consider că aceste principii ar trebui să stea la baza fiecărei guvernări. De aceea, fac apel la toți colegii parlamentari și, mai ales, către actuala guvernare să analizăm și să tratăm în continuare cu multă seriozitate și responsabilitate problemele reale ale familiilor din România și să ne aducem aminte în permanență, atunci când luăm decizii importante, că suntem aici pentru că cetățenii, cu familiile lor, ne-au acordat votul pentru a le construi o viață mai bună.

Vă mulțumesc.

Și pentru că sunt la această tribună, în acest moment, aș vrea să marchez și faptul că astăzi astăzi este Ziua medicului veterinar și aș dori să le urez un sincer "La mulți ani" și mult, mult succes în activitatea pe care și-o desfășoară și în misiunea lor pe care o au și, mai ales, în aceste momente dificile, cu care se confruntă întreaga țară. Le doresc succes și să fie învingători în lupta cu gripa aviară.

Și trebuie, vrem, nu vrem, să recunoaștem, că acest virus nu are culoare politică și toți suntem afectați de această boală care a afectat și afectează zootehnia din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Mihai Ungheanu - Neinspirata Lege a lustrației și consecințele aplicării ei.

Invit la tribună pe domnul senator Mihai Ungheanu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Printre inițiativele legislative mai puțin chibzuite care au trecut prin Senat se află și Legea lustrației. Motivațiile ei sunt superficiale, ca și inițiativele și amendamentele care au completat-o. Odată votată la Senat, legea a intrat în mâinile presei care i-a prezentat pe lustrabili, ceea ce a dat de gândit până și instituțiilor și sabotanților în legătură cu această aventură legislativă.

Presa a evidențiat faptul că este de ajuns să fi predat o disciplină la Academia "Ștefan Gheorghiu", pentru a ți se retrage drepturile publice pe zece ani de zile. Altfel zis, ceea ce predai ca profesor sau conferențiar la o facultate de stat devine, conform acestei legi, un act de vinovăție politică pentru că s-a predat sub o altă cupolă. E vorba însă de specialități bine precizate care nu au culoare politică. Așa se face că un coleg de-al nostru din Senat, remarcabilă persoană în profesiunea și specialitatea ei, poate fi sancționată pentru că și-a desfășurat munca didactică și sub acoperișul acestei academii.

În prima formă, această inițiativă legislativă nu avea aceste prevederi, ele au fost adăugate prin amendament, evident cu bună intenție, dar fără să se anticipeze rezultatul.

Dacă s-ar fi procedat în cunoștință de cauză, pe linia de gândire care acuză Academia "Ștefan Gheorghiu", se cuvenea lustrată însă o altă instituție universitară, cu adevărat incriminabilă prin rolul ei percutant și somativ, cu mult înaintea colaboratorilor de la Academia "Ștefan Gheorghiu", se cuvenea avute în vedere catedrele de socialism-științific cu oamenii lor.

Aceste catedre de socialism științific au constituit biciul de foc al comunizării, fiind un laborator de soluții pentru regimul dictatorial și el a fost susținut de adevărați comisari și politruci de serviciu.

Joaca de-a condamnarea comunismului produce astfel de feste!

Un tânăr profesionist, care nu a fost un membru al castei de propagandiști cu drepturi de verdict politic, poate fi lovit de această neghioabă lege, pe când vechii și vestiții cerberi ai regimului care elaborau teoria, tactica, strategiile, justificările, indicând vinovățiile și țintele, ar rămâne neatinși.

Acești cerberi ideologici deveneau, la nevoie, și câini de vânătoare ai regimului. Am să dau un exemplu.

Această ciudată disciplină, socialismul științific, ca "disciplină" obligatorie intra și în examenul de licență. Nimic mai urât de către studenți, decât această indigerabilă materie, care era exportată de la Moscova și impusă în România cu ajutorul Armatei Roșii.

Cei care o predau constatau absența studenților, refuzul lor de a asimila această disciplină și treceau la amenințări cu excluderea din facultate.

Am făcut, personal, această experiență. Cunosc deci, rolul constrângător al acestor reprezentanți ai ideologiei polițiste.

De ce au fost uitați?

Mai mult decât atât, unuia dintre ei, primul președinte al României i-a făcut, după 1989, cadou un întreg institut social, cu spațiu, cu bibliotecă, cu tipografie, au angajați, cu revistă.

Este vorba despre Radu Florian, ale cărui cursuri de socialism științific am fost obligat să le ascult, sub amenințarea cu excluderea din facultate.

După 1989, în revista pe care o păstorea, prin bunăvoința prezidențială, fostul comisar ideologic, Radu Florian, cu ce credeți că se ocupa? Cu denunțarea lui Constantin Noica, filozoful trimis în detenție politică în 1957, pe care îl învinovățea, în revista post-decembristă, tipărită pe bani publici, de a fi susținut regimul comunist. Și nu doar printr-un articol întâmplător! Era vorba de mult mai multe articole, era vorba de o consecvență și de o campanie.

Deci, vinovați de a fi susținut regimul comunist adus cu Armata Roșie de la Moscova, nu erau "revoluționarii de profesie", nu erau ideologii marxismului de ocupație, susținătorii patetici ai socialismului științific, ci cei băgați la pușcărie de regimul comunist.

Revista, finanțată de la buget, acuza ca vinovat de năpasta comunistă, nu pe Radu Florian, conferențiar tăios și punitiv de socialism științific, ci pe Constantin Noica, trimis la pușcărie, tocmai pentru că fusese dușman al regimului comunist.

Iată o răsturnare de situație extraordinară. Și Constantin Noica a fost un astfel de dușman. Unul adevărat, pedepsit cu ani mulți și grei la temniță politică condusă de torționari.

Torționarii pușcăriilor erau însă dublați, afară, de torționarii ideologici în slujba socialismului științific, adică ai regimului comunist.

O lege anticomunismului care nu ține seamă de asemenea perverse răsuciri de roluri are toate condițiile să fie o lege nu numai proastă, ci și nocivă. Pentru că torționarii ideologici ai culturii române și ai societății românești și-au schimbat mereu hainele, precum cameleonii, și au învinovățit mereu pe alții de propriile lor vini.

În '60 au trecut de la esteticianul sovietic Jdanov la criticii literari francezi, ca și când ar fi fost alte persoane. Așa au făcut și mai târziu când au lăudat literatura pe care o condamnaseră, acuzându-i ei, proletcultiștii dogmaticii, pe alții de proletcultism, adică pe victimele proletcultismului.

Așa au făcut și după 1989, când ei, câinii de pază și politrucii dictaturii de idei îl acuzau de susținere a comunismului pe fostul deținut politic, filozoful Constantin Noica! Și asta într-o revistă, pe bani publici, care s-ar fi cuvenit să facă analiza și bilanțul dezastrului cultural și social adus de ocupația sovietică și de comunism.

Iată de unde se nasc confuziile!

Perversiunea de prezenta pe cei care au fost criticii și dușmanii comunismului de partizani ai acestuia are, însă, și un scop practic, de a-i salva pe adevărații vinovați. Pentru că regimul comunist a avut oameni de opoziție, de critică și de rezistență, la el acasă, înainte de apariția recentă a unor protestatari de ultimă oră cu merite anticomuniste relative.

Domnule președinte,

Avem nevoie de o reală istorie a comunismului și a reacțiilor de refuz al comunismului și nu de legi improvizate care învinovățesc oameni tineri pentru vini practicate de profesorii de socialism științific ca Radu Florian și cei ca el.

Mistificarea istoriei a fost profesia acestor politruci, iar în acest moment se lucrează din nou în acest sens, pentru transferarea propriilor culpe pe seama altei generații.

Uitarea comisarilor politici din catedrele de socialism științific, preoți și cerberi ai dictaturii regimului comunist, în cadrul acestei Legi a lustrației ne arată că alcătuitorii au fost departe de a stăpâni subtilitățile materiei și ale disputelor din vremea regimului comunist din România, semnalate și combătute de multă vreme.

Atragem atenția asupra acestor chestiuni! (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Paul Păcuraru - Riscul de țară - Integrarea României în U.E.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Paul Păcuraru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Paul Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În mod normal, astăzi 15 mai, în ajunul întâlnirii Colegiului comisarilor pentru prezentarea Raportului de țară la Bruxelles, declarația mea politică ar trebui să marcheze îmbunătățirile rapide obținute de România și cred că tot o obligație morală aș avea-o să mulțumesc, în această declarație, tuturor celor care au făcut posibile aceste progrese în așa fel încât România să-și atingă acest atât de importat obiectiv politic.

Probabil că în zilele următoare vom vorbi despre importanța, cu adevărat deosebită, istorică a momentului, a evenimentului și despre efectele pe termen mediu și lung de care România va avea parte în toate domeniile vieții sociale.

Cu toate acestea, în pofida unui moment atât de apropiat și atât de importat pentru România, o simplă lectură, fie ea și în diagonală a titlurilor de presă, arată că în România trăim într-o altă realitate în care titlurile cele mai frecvente sunt cele de criză, de instabilitate, de moțiune, de cădere a Guvernului, de remaniere, de restructurare și așa mai departe.

Iată, deci, că pe de-o parte avem un semnal mai mult decât pozitiv pentru România și va trebui să dăm curs acestui semnal, iar pe de altă parte, în viața internă se pare că suntem pe o cu totul și cu totul altă lungime de undă, motiv care m-a făcut să schimb declarația mea politică de la "Raportul de țară", la "Riscul de țară". Pentru că, se pare, că într-adevăr, suntem în măsură să ne creăm siguri un risc, atunci când el nu mai există și acest risc, sigur, poate să derive din conduita noastră politică și din atitudinile noastre politice, din deciziile pe care le vom lua în perioada imediat următoare.

În termeni economici, "Riscul de țară" exprimă probabilitatea pierderilor financiare pe care le are, știu eu, un agent economic, un sistem financiar, o bancă, un stat în condițiile în care împrumuturile acordate pe o anumită piață se degradează datorită unor evoluții negative pe piața gazdă.

Sunt riscuri datorate datoriei externe foarte mari în țările cu un deficit comercial cronic al balanței de plăți, sunt riscuri legate de recesiunea economică, riscuri legate de devalorizarea monedei naționale, accelerată, riscuri legate de inflație, riscuri legate de schimbări bruște de politică economică și așa mai departe care au obligat pe toți cei care se ocupă de piețele financiare să introducă în lexiconul economic atât definițiile, cât și metodologiile de evaluare a ceea ce se numește riscul de țară.

Se întâmplă toate aceste lucruri în România în așa fel, încât noi să creăm singuri un risc suplimentari?

Opinia mea este că nu se întâmplă astfel de lucruri care să ne facă să ne creștem singuri riscul de evaluare și de apreciere. Situația economică se îmbunătățește.

PIB-ul atât în valori absolute, cât și relative, ca și produsul Intern brut pe locuitor sunt în creștere în ultimii ani, au un procent de creștere, relativ important, 5-6%, nu chiar foarte ușor de obținut.

Investițiile străine, la rândul lor sunt în creștere pentru că piața internă oferă din ce în ce mai multă credibilitate și stabilitate.

Încasările la buget le vedeam zilele trecute majorate, chiar dacă s-a comentat atât de mult cota unică.

Inflația, am văzut ultimul raport al BNR-ului pe ultima lună, are cel mai scăzut nivel al inflației cumulat de la începutul anului până în prezent, din 1990 până astăzi.

Indicatorii datoriei externe care ne-ar putea îngrijora, nici ei nu au o evoluție care să creeze probleme.

Iată, deci, că nici unul din factorii care în mod, să spunem, consacrat, ar trebui să creeze o presiune sau o tensiune internă nu se produc, și dacă nu se produce nici unul din aceste elemente, este o neînțelegere pentru mine de ce încercăm în zona politică să creăm riscul de țară prin introducerea de tensiuni în sistem, prin criză politică, prin moțiune de cenzură, prin iminenta analiză a căderii Guvernului, a soluțiilor care urmează și așa mai departe.

Și termenul de risc de țară include noțiunea de risc politic la care se pare că noi contribuim.

Părerea mea că, revenind la momentul Bruxelles, momentul Bruxelles este cu adevărat foarte importat și la el și-au adus aportul această atât de hulită clasă politică pe care noi o reprezentăm.

Totuși, în dreptul ei va rămâne acest mare merit, că și-a adus aportul la această etapă atât de importantă pe care a parcurs-o România, cu bunele și cu relele ei, această clasă politică pe care o reprezentăm a realizat sau se pare că este foarte aproape de a realiza acest obiectiv.

Tocmai din acest motiv fac un apel să nu se dărâme ceea ce am construit vreme de 15 sau 16 ani, pentru că sigur, moțiunea de cenzură, schimbarea de Guvern și așa mai departe fac parte dintr-un joc democratic, este firesc și este de înțeles, dar eu știu că până în 1 ianuarie 2007 România este într-un examen permanent.

Deci, nu se închide mâine nimic, ci, până în 1 ianuarie avem o serie întreagă de stegulețe, galbene, roșii și așa mai departe de eliminat, avem o serie întreagă de procese de continuat. Însa eu cred că, într-adevăr, există riscul că, dacă noi, așa, în termeni populari, "ne-am da în stambă" imediat după raportul de mâine sau de poimâine există un risc. Sigur, trenul aderării nu ar mai putea fi oprit, dar trenul finanțării poate să fie oprit.

Există riscul ca trenul finanțării sau programele de finanțare pe care Uniunea Europeană le acordă României să fie stopate în situația în care România, să spunem, derapează, din punctul de vedere al stabilității politice și al încrederii în capacitatea partidelor și a politicienilor de a-și duce obiectivele și angajamentele asumate până la capăt, pentru că, până la urmă, în riscul de țară, cam despre asta este vorba. Așadar, voi face un apel aici, atât în tabăra puterii, pentru că, din păcate, aici sunt subiecte tensionate care se discută și care cred că ar trebui dezamorsate prin efortul fiecăruia dintre noi, este nefiresc să gândim că un partid, membru al coaliției, ar trage preșul primului-ministru ca să cadă Guvernul. Este nefiresc să înțelegi ce s-ar putea întâmpla într-o astfel de situație.

Deci, fac un apel atât pentru partidele din coaliție, cât și pentru partidele din opoziție.

Vedeam săptămâna trecută o discuție întreagă legată de protocolul dintre PSD și PRM care avea, nici mai mult, nici mai puțin, ca obiectiv esențial susținerea Moțiunii de cenzură.

Mie mi se pare că opoziția este firesc să colaboreze, este firesc să încheie protocoale, este acordul partidelor și așa mai departe, dar nu pe un obiectiv care, cum să spun eu, pune sub semnul întrebării... adică succesul moțiunii de cenzură, alias instabilitate politică, alias să ne creăm singuri probleme și așa mai departe.

În rezumat sau în final, declarația mea politică are un singur rost, să fac un apel la înțelepciune atât din partea partidelor din coaliție, cât și din partea opoziției, astfel încât România să poată să-și treacă examenele cu bine și să nu creăm noi un tablou foarte îngrijorător, mai ales acum când România este în atenția tuturor Guvernelor, tuturor Parlamentelor Europene, întregii opinii publice europene și așa mai departe.

Dacă am avea o situație economică și socială atât de impecabilă încât fără nici un fel de probleme ei să spună:veniți să suntem împreună, frați la bine și la rău! Ar fi una, dar nu suntem în această situație, suntem încă cu multe condiționalități și cu multe probleme încă de rezolvat.

Eu închei făcând acest apel atât pentru partidul din coaliție, cât și pentru cel din opoziție, să înțeleagă că șirul nostru de examene nu s-a terminat și că, măcar până la 1 ianuarie, este obligatoriu nevoie să ne facem temele, să parcurgem etapele și să continuăm procesele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Verginia Vedinaș - Discreditarea Parlamentului României de către primul-ministru și președintele țării.

Invit la tribună pe doamna senator Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar PRM.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Declarația politică pe care o fac în fața dumneavoastră mi-a fost inspirată de o declarație pe care domnul prim-ministru a făcut-o astăzi în mass-media și prin care își îngăduia să ne tragă zdravăn de ureche pe noi, Parlamentul, cu precădere Senatul, pentru că trăim într-o stare de relaxare continuă, pentru că nu votăm legi, și alte politețuri de acest fel.

Vă mărturisesc că o asemenea declarație venea după ce, cu puțin timp înainte, le vorbisem studenților mei despre statutul Parlamentului, al Guvernului, despre faptul că Guvernul răspunde politic în fața Parlamentului și nu invers, despre modul în care Parlamentul, teoretic, controlează activitatea Guvernului și alte principii constituționale care sunt, din păcate, din ce în ce mai grosolan, încălcate în practică.

Este evident că o asemenea declarație nu poate decât să te revolte, în contextul în care fiecare dintre noi cunoaștem faptul că, în comisiile pe care le avem, în plenul Senatului, ne străduim să facem legi bune, ne străduim de multe ori să corectăm aberațiile, veritabilele aberații din punct de vedere al principiilor statului de drept care ne sunt transmise de la Guvern și ne străduim, în concluzie, să facem în așa fel încât Parlamentul să fie și să reprezinte ceea ce spune Constituția, că este organul reprezentativ suprem al poporului român.

Vedeți dumneavoastră, o asemenea declarație nu este întâmplătoare. Să nu uităm că, nu cu prea mult timp în urmă, domnul președinte ne califica într-un mod care, cred că în orice stat de drept, ar fi atras o sancțiune drastică pentru președinte, anume, o "șandrama intrată în moarte clinică", dacă am reprodus bine afirmațiile domniei- sale.

Astfel de lucruri, în primul rând, ne determină să luăm atitudine ca parlamentari. Mă determină, în al doilea rând, să iau atitudine ca om care, prin ceea ce face ca profesionist, se ocupă și se străduiește să facă în așa fel încât principiile statului de drept să fie în toată semnificația lor înțelese și aplicate, dar, în același timp, mă provoacă să atrag atenția că Parlamentul este autoritatea de bază a oricărei democrații, că Parlamentul este calificat, prin Constituție, ca organul suprem reprezentativ al poporului român și că orice blamare, orice expresie plină efectiv de invective care este adresată acestei autorități publice afectează nu numai demnitatea Parlamentului, ci și demnitatea poporului al cărui organ reprezentativ este Parlamentul.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, doamna senator.

 
  Adrian Păunescu - Crearea unei medicine de elită; - 500 de zile de guvernare a Alianței D.A.; - Situația gravă din câteva spitale județene; - Insula Șerpilor; - 25 de ani de la lansarea în spațiu a cosmonautului român Dumitru Prunariu.

Invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

N-aș putea să mă adresez dumneavoastră fără să spun câteva vorbe despre o problemă care agită spiritele în România de azi și anume starea de sănătate a președintelui Băsescu.

De la început vreau să afirm că nu fac parte dintre fundamentaliștii care cred că președintele unei țări n-are voie să se trateze de bolile care îl încearcă decât în țara lui. Mi se pare că ar fi o judecată sumară și că ne-ar predispune la grave erori, mai ales că fiecare dintre noi, în starea de boală a unui moment, încearcă cele mai bune soluții pentru a se salva.

Așadar, îi urez președintelui Băsescu sănătate și fac următoarele precizări care țin de morala publică.

Să nu cumva să se înțeleagă din opțiunea președintelui pentru un spital universitar din Viena că în România nu există medici,după părerea mea, excepționali, capabili să facă o asemenea operație.

Să nu cumva să nu se înțeleagă în ce hal de dotare este sistemul medical românesc, dacă există atât de puțină încredere în fapte, în articulații, în segmente ale acestui sistem pus în condiția de a asista, de a ajuta și de a determina o anumită stare de sănătate.

Cred că - am scris asta și în editorialul meu din revista mea, "Flacăra" - cred că drept, cinstit și moral ar fi, din partea președintelui, ca, odată întors în țară, repet, sănătos, să facă toate gesturile care depind de domnia sa și să determine toate gesturile care depind de celelalte puteri ale statului pentru un alt fapt și anume crearea, la București,a unei medicini de elită. Noi avem bani puțini și ei trebuie împărțiți pentru toate domeniile, cum se spune, de activitate.

Cred însă că prioritatea priorităților o constituie medicina și, între felurile de medicină, medicina de elită. Mi se adresează cel puțin 2-3 părinți sau copii, lunar, să-i ajut să ajungă la o autoritate care să le permită să se opereze în străinătate. Străinătatea înseamnă și Coreea, unde sunt asigurate condiții de recuperare a sănătății mai bune ca în România.

Și banii care trebuie pentru aceste operații nu sunt puțini. Sunt între 30 - pentru un lucru ușor - până la 80-120-200 mii de euro.

|ntrebarea mea este: nu cumva și în această privință noi facem o socoteală greșită și, nedotând pe medicii români, medicii de elită români, pe excepționalii noștri medici cu ceea ce le trebuie, le luăm și dreptul de a obține nu numai sănătatea ca profit, dar și profitul ca sănătate financiară ? Eu cred că o astfel de judecată ar trebui să-l conducă și pe președinte, aflat în plină recuperare în aceste zile, la o concluzie înțeleaptă în care să conlucrăm și să facem în așa fel încât să pregătim intrarea noastră în Europa de astăzi și de mâine, asigurându-le medicilor români condiții, medicilor români de elită condiții de a se exprima acasă, pentru că, dacă nu facem așa, ne iluzionăm în zadar că medicii români vor rămâne acasă. Circulația valorilor îi va determina, în noua libertate de mișcare câștigată, să meargă și să lucreze acolo unde îi duce rangul lor profesional și științific.

Și, ca să preîntâmpinăm un exod nefericit și pedepsitor dinspre România către lumea civilizată, eu cred că trebuie să construim degrabă o medicină elitistă care ne va aduce toate avantajele cu putință, pentru că baza este omul, și oameni de calitate avem destui, oameni în acest domeniu atât de complicat - medici chirurgi, neurochirurgi - excepționali.

Pe de altă parte, ca o observație, aș spune ministrului Sănătății că, în asemenea momente, se vede limita măsurii care s-a luatcu domnia sa. Nu poate un contabil să se comporte ca un medic. Un contabil se poate comporta ca un economist. (replică neinteligibilă din sală)

Cum ? (replică neinteligibilă din sală)

Bine, îmi cer iertare dacă... V-am deranjat ? Sunteți cumva economist ?

 
   

Domnul Dumitru Constantin (din sală):

Care-i diferența ?

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Nu, nu m-ați înțeles bine.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să nu dialogați cu colegii din sală. Rog pe domnul senator Dumitru...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Eu n-aș dialoga, dacă nu m-ar provoca. Dânsul crede că am jignit contabilii. Nu ! Eu am spus altceva, că nu...

Nu mai bombăniți atâta, coană soacră!

Vă rog, mă bombăniți și n-aveți dreptul acesta!

 
   

Domnul Constantin Dumitru (din sală):

(replică neinteligibilă )

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Păi, nu-l aveți deloc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimați colegi, dacă aveți probleme de ridicat, s-o faceți de la microfon.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Sunt tentat să observ că aveți dificultăți în a vă exprima, nu se aude bine.

Așadar, n-am spus nici un cuvânt rău despre contabili. Am spus că un contabil nupoate gândi ca un medic în probleme de medicină și invers, un medic nu va putea gândi ca un contabil în probleme de cifre, daruite că se întâmplă și lucruri din acestea - un contabil nu poate gândi ca un parlamentar, vorbește singur.

Eu am vrut să spun ceva serios, și grav,și urgent și anume că limitele sistemului trebuie înfrânte, pentru că este în interesul nostru, al tuturor, să existe acest climat normal în sănătatea publică, să nu ne trezim că ne revoltă un fapt negativ atunci când suntem pe patul de operație și să facem, cu calm, la timp, îndreptările de rigoare.

Și, într-o țară în care sunt atâția mediciexcepționali, este absurd, este aberant, este ca în bancurile cu Zăroni să ai ministru alSănătății un contabil sau un economist, mai ales când medicina nu e făcută la noi în așa fel încât să exprime o mare rezolvare economică.

Aș vrea, domnilor, să vă reamintesc faptul că se împlinesc 500 de zile de guvernare a Alianței DA și poate că ar fi interesant să parcurgem, pe fugă, câteva dintre promisiunile din Programul Alianței DA și să observăm, cu conștiința noastră de serviciu, dacă nu cu conștiința noastră de sărbătoare, dacă s-au rezolvat sau nu aceste făgăduințe:majorarea salariului bugetarilor cu 60%, pensie medie de 110 euro, pensii indexate trimestrial încât creșterea prețurilor să fie 100% acoperită, pensiile agricultorilor să aibă o putere crescută de cumpărare prin acordarea de indexări și majorări ca în sistemul public de pensii, creșterea veniturilor salariale în spitale cu 50%, acoperirea cu 100% a costului medicamentelor din Fondul asigurărilor sociale, decontarea cheltuielilor de transport până la cea mai apropiată unitate sanitară pentru pacienții din localitățile fără asistență medicală, asigurarea consultului medical general, medicamentele de bază și cele pentru pacienții cronici din zonele slab cotate medical, prin dezvoltarea unui sistem decaravane medicale, preluarea urgențelor vitale din zonele cu acces limitat la facilitățile medicale prin dezvoltarea unui sistem național de asistență de urgență, care va cuprinde 8 spitale de urgență zonale cu dotări de înaltă performanță: 200 de ambulanțe, 8 elicoptere - iată, există și în program o asemenea făgăduință - înființarea Oficiului pentru protecția pacienților pentru ca drepturile și interesele acestora să fie corect apărate, asigurarea transparenței în utilizarea fondurilor pentru medicamentele compensate și gratuite în ambulatoriu, conform principiului "banii urmează pacientul"; locuințe sociale pentru persoanele defavorizate; condiții decente pentru vârstnici; Alianța DA va urmări, în mod deosebit, construirea de noi cămine ăi modernizarea celor deja existente,astfel încât cei vârstnici să aibă asigurate condiții de trai cu adevărat decente; serviciimedicale la domiciliu; dezvoltarea unui cadru instituțional care să permită implementarea serviciilor de îngrijire la domiciliu, rețeade centre comunitare integrate cu unitățilede asistență medicală ăi socială; locuințe sociale pentru persoanele defavorizate; Alianța DA va perfecționa cadrul legal necesar construirii de locuințe în sistemul creditelor ipotecare și va mări numărul de locuințe sociale pentru persoanele defavorizate; integrarea pe piața muncii a susținătorilor unicidin familiile de șomeri; teren gratuit pentru familiile sărace din mediul rural, cu o suprafață de până la 0,5 hectare; dublarea salariilor personalului din învățământ; reconstrucția sistemului de educație în mediul rural; reabilitarea școlilor din mediul rural; susținerea programului de modernizare, pietruiresau asfaltare a drumurilor în sate; susținerea îndiguirilor și a lucrărilor de consolidarea malurilor în zonele cu probleme; susținerea construcției de poduri; Alianța DA va înființa tribunalul pământului, care va judecadrept cele 1,2 milioane de procese care sunt acum pe rol; înființarea caselor de credit rural în fiecare comună, pentru a răspundenevoilor fermelor ăi gospodăriilor țărănești; suportarea de către stat a cheltuielilor de intabulare a proprietăților, subvenționarea semințelor, sprijin direct pentru înființarea culturilor și, în fine, introducerea prețului minim garantat între producător și piață, caresă acopere cheltuielile de producție.

Iată ce făgăduințe îmbietoare! Rămâne să analizeze fiecare dintre noi, repet. Mă abțin să calific eu cum s-au realizat propriu-zis, în cele 500 de zile care au trecut, toate aceste făgăduințe, să analizeze fiecare dintre noi modul cum au mers în viață toate acestea.

Avem o situație mai specială tot în domeniul sanitar:

La Spitalul județean Suceava s-a decis - vă rog să fiți atenți, pentru că este o chestiune foarte rară! - reducerea, pe o perioadă determinată, a programului de gardă la toate secțiile. Ca urmare, bolnavii internați vor fi lăsați fără supraveghere, iar cei care vin laspital în stare critică, nu vor găsi personal competent.

La Maternitatea din Arad, conducerea a luat decizia de a plăti parțial salariile pe ultimele două luni, pentru a putea achita datoriile la utilități, evitându-se, astfel, închiderea spitalului.

Conducerea Spitalului Clinic județean de urgență Mureș, precum și cea a Spitalului județean Timișoara au refuzat să semneze contractele-cadru pe 2006 cu casele județene de asigurări de sănătate, în condițiile în care banii oferiți nu acoperă decât circa 80% din necesar.

Este, după părerea mea, un semnal grav, pe care ar trebui să-l auzim noi, în primulrând, și să ne zbatem pentru ca aceia în drept să primească de la bugetul de stat, de la bugetul general atâta cât trebuie pentru o minimă grijă față de populație.

Chestiunea cu desființarea gărzilor esteparte dintr-un mecanism aberant. Desființarea gărzilor nu va duce la desființarea bolnavilor și nici la rezolvarea situațiilor acute.

Aș vrea să spun ultimele două chestiuni, una dintre ele, oarecum, externă: în dorința disperată de a dovedi că Insula Șerpilor este locuită, fapt care ar îndreptăți Ucraina să revendice ape teritoriale, autoritățile ucrainene au inaugurat pe insulă un hotel cu 5camere. Ucrainenii au anunțat că vor merge mai departe și vor amenaja, anul acesta,3 plaje pentru turiști. Nu 3, ci 5, știu exact,toate acestea pe cele 20 de hectare ale insulei.

Cred că nu trebuie să lăsăm ca lucrurilesă avanseze și să ne aflăm în imposibilitatea de a reacționa din cauza stării de fapt care s-ar crea.

Și ultima problemă, de această dată, una frumoasă, curată, divină. Ieri, s-au împlinit25 de ani de la momentul când primul cosmonaut român, Dumitru Prunariu, s-a ridicat în Univers. Noi toți, care ne-am bucuratde acel eveniment, am crezut că drumul înUnivers ne va salva de o parte din noroiulde pe Pământ. Din păcate, nu a fost așa șise vede treaba că există o logică dincolo de cea obișnuită, în așa fel încât tot ceea ce înaintăm în cer, plătim, apoi, în peșteri.

Oricum, se cuvine să spunem că Dumitru Prunariu este un concetățean și un compatriot al nostru și că merită mai mult decât retragerea din postul de ambasador la Moscova. Merită, indiferent cum, o sărbătorire și sugerez autorităților prezidențiale ca, la însănătoșirea președintelui, să marcheze acești 25 de ani ai lui Dumitru Prunariu, prin decorarea acestuia și prin scoaterea în relief a faptului că românii sunt și oameni cu vocația cerului, nu numai oameni cu primejdia noroiului. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Stimate colege și stimați colegi, toți cei 9 colegi senatori înscriși pentru declarațiile politice au avut posibilitatea, în spațiul rezervat, să și le prezinte în plenul Senatului.

 
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.  

V-aș ruga, stimate colege și stimați colegi, înainte de a începe procesul legislativ, să ne pronunțăm asupra programului de lucru și asupra ordinii de zi a Senatului pentru ziua de astăzi.

În legătură cu programul de lucru, vă consult dacă aveți observații? Avem, practic, lucrări în plenul Senatului până la ora 19.30. Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot. Rog colegii senatori să voteze! Vă rog să votați. Invit colegii senatori în sală! Îi rog pe cei doi secretari să verifice prezența! Cu puține minute înainte de a intra în acest al doilea punct înscris în ordinea de zi eram 73 de colegi în sală. Invit colegii senatori în sală! Stimate colege și stimați colegi, vă invit în sală! Colegul Marius Marinescu văd că își face datoria, mulțumesc. 64 - 66.

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală! (discuții la prezidiu; discuții și vociferări în sală)

Oricum, noi eram în sală 65 și au votat doar 57. Deja suntem 70.

Deci, rugămintea este pentru toți colegii parlamentari, prezenți în sală, să voteze!

Vă rog, stimate colege și stimați colegi, să ne pronunțăm asupra programului de lucru. Vă rog să votați. Suntem 71 de senatori în sală, 72, acum, cu domnul senator Eckstein.

Din sală: Să facem apelul.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi, dacă facem apelul, pierdem, de fiecare dată, o jumătate de oră, timp în care rezolvăm câteva proiecte de lege. (discuții și vociferări în sală; discuții la prezidiu)

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan (de la prezidiu):

Domnule președinte, dar suntem în cvorum

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi, suntem în cvorum, suntem 72 de senatori în sală!

Din sală: Dar s-a votat...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu s-a votat, pentru că au votat 67 de colegi. (discuții și vociferări în sală; discuții la prezidiu)

Din sală: Atunci de unde știți că sunt 72 de senatori în sală?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, sunt în sală că îi văd eu, dar nu pot să-i înregistrez o dată ca fiind prezenți. După aceea, bineînțeles că pot vota, dar trebuie, pentru început, să-i înregistrăm.

Vă rog, stimate colege și stimați colegi, haideți să votăm odată! Repun la vot programul de lucru al Senatului. Vă rog să votați. Vom scoate o listă, iar colegii care nu sunt prezenți în sală îi vom trece absenți, chiar dacă sunt prezenți. (discuții și vociferări în sală)

Vedeți? Deci, programul de lucru este aprobat de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru și o abținere.

Vă consult dacă în legătură cu ordinea de zi aveți observații? Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra ordinii de zi. Rog colegii senatori să voteze! Vă rog să votați, stimate colege și stimați colegi. Vă rog să vă ocupați locurile și să votați!

Ordinea de zi este aprobată de plenul Senatului cu 58 de voturi pentru, 1 vot contra și o abținere.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Contractului de Finanțare între România și Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. - S.A. privind finanțarea Proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Simeria, semnat la București, la 22 decembrie 2005, și la Luxemburg, la 27 decembrie 2005.  

La pct.2 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de Finanțare între România și Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. privind finanțarea Proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Simeria, semnat la București, la 22 decembrie 2005, și la Luxemburg, la 27 decembrie 2005.

Comisia sesizată în fond - Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Reprezentantul Executivului este prezent, da?

Vă rog să expuneți punctul de vedere al Guvernului!

Aveți cuvântul, microfonul 10.

   

Domnul Septimiu Buzașu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Vă mulțumesc.

Guvernul României a obținut sprijinul Băncii Europene de Investiții pentru finanțarea acestui proiect, reabilitarea căii ferate Curtici-Simeria, care este pe Coridorul nr.4 - Paneuropean.

Proiectul propus are următoarele obiective esențiale: reabilitarea tronsonului de cale ferată dublă, electrificată, cu o lungime de 185 de kilometri, și servicii de consultanță pentru elaborarea proiectului tehnic și a documentației de licitație pentru lucrări.

Banca Europeană de Investiții participă cu un împrumut în valoare de 300.000.000 de euro, restul fiind contribuția Guvernului României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit pe domnul senator Viorel Ștefan să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Pe baza avizelor favorabile primite din partea Comisiei pentru politică externă și din partea Comisiei economice, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport de admitere, fără amendamente, supunând, spre dezbatere și adoptare, plenului raportul nostru, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Vă rog să-mi permiteți să precizez caracterul legii, de lege ordinară și faptul că Senatul se va pronunța în calitate de Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, precum și proiectul de lege în ansamblu, întrucât nu au fost formulate amendamente.

Rog colegii senatori să voteze! Vă rog să votați!

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, precum și proiectul de lege în ansamblu sunt adoptate de plenul Senatului cu 60 de voturi pentru și 1 vot împotrivă.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții privind Proiectul de reconstrucție a drumurilor afectate de inundații, semnat la București, la 22 decembrie 2005, și la Luxemburg, la 27 decembrie 2005.  

La pct.3 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții privind Proiectul de reconstrucție a drumurilor afectate de inundații, semnat la București, la 22 decembrie 2005, și la Luxemburg, la 27 decembrie 2005.

Comisia sesizată în fond - Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului! Microfonul 10.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Mulțumesc.

Pentru finanțarea proiectului de eliminare a efectelor inundațiilor și măsuri de prevenire a unor eventuale viitoare inundații s-a semnat contractul de finanțare dintre România și Banca europeană de investiții, în valoare de 300.000.000 euro.

Costul total al proiectului este de 401.000.000 euro, diferența fiind contribuție de la bugetul de stat.

Realizarea efectivă a lucrărilor se va face în anii 2006-2009. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Și de această dată comisia noastră a întocmit un raport favorabil, pe baza avizelor, de asemenea, favorabile, primite de la cele două comisii sesizate pentru aviz, respectiv Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru politică externă.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului, raportul de admitere împreună cu proiectul de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți sau să formulați întrebări ? Nu sunt intervenții.

Dați-mi voie, atunci, să precizez caracterul legii de lege ordinară și faptul că Senatul va adopta acest proiect de lege în calitate de Cameră decizională.

Nefiind formulate amendamente, vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra raportului, cât și a legii în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu 54 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere, deci în unanimitate, raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului.

 
Propunerea legislativă pentru completarea Codului vamal al României (aprobarea retrimiterii la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital)  

La pct. 4 din ordinea de zi, avem înscrisă propunerea legislativă pentru completarea Codului Vamal al României.

Inițiator - domnul senator Marius Marinescu. Aveți cuvântul, microfonul nr. 2.

   

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cer retrimiterea la comisie a inițiativei mele, fiindcă m-am pus de acord cu reprezentantul Guvernului: dânșii vor veni cu tabelul comparativ din statele aparținând Uniunii Europene, iar eu voi veni cu niște îmbunătățiri la această inițiativă legislativă. În acest caz, doresc retrimiterea la comisie. Vă mulțumesc anticipat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Termenul de adoptare tacită, potrivit Constituției, ar fi pe 27 iunie 2006.

Rog punctul de vedere al Guvernului în legătură cu această solicitare. Microfonul nr. 9.

 
   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

De acord, domnule președinte, cu solicitarea domnului senator Marinescu, întrucât, într-adevăr, proiectul de lege poate fi discutat dacă este îmbunătățit.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Având în vedere termenul de adoptare, 27 iunie 2006, credem că o reexaminare este binevenită. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Consult colegii din grupurile parlamentare dacă doresc să se pronunțe în legătură cu această solicitare? Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră solicitarea venită chiar din partea inițiatorului, ca propunerea legislativă să fie retrimisă la comisie, spre a fi rediscutată. Vă rog să votați.

Cu 45 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nici o abținere, solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal.  

La pct. 5 din ordinea de zi, avem înscrisă propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal.

Inițiatori, doi colegi deputați: Radu Cătălin Dragoș și Laurențiu Mironescu.

Dacă sunt prezenți, îi invit la tribuna Senatului.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul nr. 9.

   

Domnul Cătălin Doică:

Domnule președinte,

Având în vedere propunerea legislativă, precum și raportul întocmit de către comisia de specialitate din Senat și faptul că Guvernul României nu susține proiectul de act normativ, vă rugăm să fiți de acord cu raportul de respingere al comisiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, comisie sesizată în fond.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia noastră a examinat, în prezența inițiatorilor, propunerea legislativă. De asemenea, au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și concluzia s-a materializat într-un raport de respingere, având în vedere că politica bugetară din ultimii ani - și care este bine să nu sufere astfel de modificări, cum propun inițiatorii - presupune repartizarea surselor pentru astfel de programe prin bugetul național, și nu direct, la momentul încasării resurselor bugetare și reținerea la ordonatorii de credite.

Deci, propunerea intră în coliziune directă cu politica bugetară a actualului Guvern și chiar a fostului Guvern. De aceea, noi am adoptat un raport de respingere pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Întrebări sau dezbateri generale ?

Vă rog, domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar PRM.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să menționez că Grupul senatorial PRM susține această propunere legislativă.

Ea vizează modificarea Codului fiscal, de la 1 ianuarie anul viitor, și este binevenită propunerea legislativă ce pornește de la starea de fapt a infrastructurii rutiere de transport care, după 500 de zile de guvernare "portocalie", este necorespunzătoare.

Inițiatorii, doi deputați din partea Partidului Democrat, prezintă adevărul și așteptăm ca, prin votul dumneavoastră, să se facă dreptate.

57 % din drumurile naționale se află într-o stare proastă, susțin inițiatorii; 70% din drumurile județene sunt într-o stare proastă; 89% dintre drumurile comunale sunt într-o stare proastă.

Inițiatorii nu propun altceva decât ca din acciza pentru uleiurile minerale, 65% din sumele care se vor încasa începând de anul viitor să fie destinate pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor de interes național și 35% pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor de interes județean și local.

Această propunere legislativă este avizată favorabil și de Consiliul Legislativ, iar Guvernul care ar trebui să guverneze și să administreze țara, inclusiv drumurile, este împotriva acestei propuneri legislative, considerând - doamnelor și domnilor senatori, mă iertați că încerc să vă capacitez atenția - că se încalcă două principii: principiul universalității și principiul unității. Ce legătură au astea cu starea proastă a drumurilor ?! Numai cei de la guvernare, care dau în gropi, pot da un răspuns.

Deci, grupul nostru parlamentar susține această propunere legislativă și dorim să contribuim la îmbunătățirea stării drumurilor în România. Mâine, poimâine vom intra în Uniunea Europeană, iar drumurile noastre arată jalnic. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Alte intervenții ? Vă rog, domnul senator Ștefan Viorel.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

După intervenția colegului nostru, reprezentant al Grupului parlamentar PRM, mă simt obligat să fac o precizare.

Sigur, și noi știm care este starea drumurilor și noi știm că trebuie alocați bani cu această destinație, dar trebuie să facem următoarea precizare: 75% din sumele încasate din accizele pe uleiuri minerale reprezintă o sumă total insuficientă pentru a rezolva această problemă.

De aceea, această inițiativă poate fi citită și astfel: dacă noi o adoptăm, înseamnă că limităm suma, care este necesară pentru a rezolva problema, la nivel de 75% din încasările din accizele pentru uleiuri minerale și problema va rămâne nerezolvată.

De aceea, apreciem că este bine ca banii să intre la bugetul de stat și nu la bugetul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, să reprezinte doar o componentă pe baza căreia se finanțează programul de drumuri, fie naționale fie județene, iar în completarea acestei componente să vină fonduri externe, să vină alocații bugetare constituite din alte surse.

Adoptând această inițiativă, înseamnă să limităm suma doar la 75% din accize, ceea ce ar fi total insuficient și problema drumurilor în România ar fi, în continuare, nerezolvată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Alte intervenții ? Reprezentantul Guvernului, dacă dorește să intervină în final ? Microfonul nr. 9.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Nu, domnule președinte, mulțumim, ne-am expus punctul de vedere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este raport de respingere. Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul se va pronunța asupra propunerii legislative în calitate de primă Cameră sesizată.

Nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care vă rog să vă pronunțați printr-un sigur vot atât asupra raportului, cât și asupra legii în ansamblu. Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze.

Cu 43 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă de plenul Senatului.

 
Aprobarea retrimiterii la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.  

La pct. 6 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatori, un grup de senatori PSD: Radu Cristian Georgescu, Aurel Gabriel Simionescu, Adriana Țicău și Angel Tîlvăr. Vă rog, domnule senator.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează o încurajare a utilizării Internetului în locuințe, prin introducerea unei reduceri personale.

Pe parcursul procesului legislativ, a procedurii, a intervenit o disfuncție între noi, cei care am inițiat, și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care a întocmit raportul, disfuncție care s-a dus undeva în zona hârtiilor care trebuiau să anunțe prezența noastră la comisie.

De la comisie au plecat, la noi nu au ajuns. De aceea, am discutat și cu membrii comisiei, iar propunerea este - având în vedere și faptul că noi considerăm deosebit de importantă această propunere legislativă - să o retrimitem la comisie, pentru a o putea discuta și să găsim cea mai bună variantă pentru a o putea promova. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții ?

Punctul de vedere în legătură cu această solicitare, domnule președinte.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Da, domnule președinte, termenul de adoptare permite una sau chiar mai multe reexaminări pe această temă și...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, termenul de adoptare tacită este 1 septembrie 2006.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

...confirm faptul că a fost o disfuncțiune în legătură cu convocarea inițiatorilor la ședința comisiei noastre, fapt pentru care comisia s-a pronunțat în lipsa dânșilor, fără ca dânșii să aibă vreo vină.

Deci suntem de acord să fie reexaminată la comisie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Reprezentantul Guvernului. Microfonul nr. 9.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

De acord, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Termenul de adoptare tacită ar fi tocmai pe 2 septembrie 2006. Din partea inițiatorilor există această susținere de retrimitere la comisie, pentru dezbaterea propunerii legislative în prezența acestora.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu această solicitare de retrimitere la comisie pentru dezbatere în prezența inițiatorilor. Vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere, solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului.

 
Aprobarea retrimiterii la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a propunerii legislative pentru completarea Codului de Procedură Fiscală al României.  

La pct. 7 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru completarea Codului de Procedură Fiscală al României.

Inițiator - domnul senator Marius Marinescu, aveți cuvântul. Microfonul nr. 2, vă rog.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doresc să vin cu o anumită îmbunătățire la această inițiativă legislativă, am discutat cu Guvernul și va veni cu un tabel comparativ din practica statelor din Uniunea Europeană, deci, vă rog să fiți de acord să retrimitem la comisie această inițiativă legislativă, având în vedere că termenul de adoptare tacită este în septembrie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, 1 septembrie 2006.

Reprezentantul Executivului. Microfonul nr. 9

 
   

Domnul Cătălin Doică:

De acord, domnule președinte, nu există motive să nu...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Microfonul nr. 7.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

De acord cu reexaminarea la comisie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să vă pronunțați în numele grupurilor parlamentare ? Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră solicitarea de retrimitere la comisie, pentru o nouă dezbatere. Vă rog să votați.

Cu 51 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri, solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 97/2005 pentru acordarea de compensații cetățenilor români care n-au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940.  

La pct. 8 din ordinea de zi, avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 97/2005 pentru acordarea de compensații cetățenilor români care n-au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, sesizată în fond.

Inițiatori, un grup de senatori PNL-PD: Dan Gabriel Popa, Puiu Hașotti, Alexandru Pereș, David Gheorghe, Nicolae Petru Ioțcu.

Inițiatorii, vă rog, dacă doriți să prezentați inițiativa legislativă, aveți cuvântul. Microfonul nr. 9.

   

Domnul Dan Gabriel Popa:

Inițiativa noastră legislativă intenționează să modifice și să completeze Legea nr. 97/2005.

Am considerat necesară această inițiativă pentru că, deși au trecut șapte ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria s-a observat că o bună parte a cetățenilor n-a putut beneficia până în prezent de despăgubiri din cauza unor imperfecțiuni din legea de bază. Aș vrea să specific faptul că această propunere legislativă nu are influențe financiare pentru că soluționarea cazurilor de acest fel n-ar implica nici eforturi diplomatice, Bulgaria achitând încă din 1942 contravaloarea despăgubirilor ce au revenit în urma negocierilor bilaterale. Guvernul a susținut, cu unele observații, acest proiect legislativ. Observațiile Guvernului au fost cuprinse ca amendamente la proiectul inițial. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Luând în considerare și avizele favorabile primite din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, comisia noastră a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexă, care-și au izvorul în observațiile făcute de Guvern. Ca urmare, vă rugăm să supuneți plenului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamentele prezentate în anexa la raport. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Remus Baciu - secretar de stat la Cancelaria Primului-Ministru:

Vă mulțumesc. Guvernul susține inițiativa legislativă, mai ales acum când observațiile Guvernului au fost însușite prin amendamentele adoptate de comisie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Domnul senator Gheorghe Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am o singură întrebare pentru reprezentantul Guvernului: de unde putem avea certitudinea că acest termen de prelungire cu 18 luni este termenul în care se pot rezolva toate solicitările, în condițiile în care în 500 de zile n-ați reușit să rezolvați această problemă? Ce garanție ne dați că în 18 luni se rezolvă problema care nu a fost soluționată în 7 ani? Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Dacă nu sunt alte intervenții, vă rog să oferiți răspuns domnului senator Funar.

 
   

Domnul Remus Baciu:

Da. Aș face, în primul rând, o precizare: nu este vorba despre un nou termen de 18 luni, este vorba de un termen de 6 luni, deci, a fost mărit termenul acordat prin Legea nr. 97/2005, pe de o parte. Pe de altă parte, termenul nu este acordat administrației pentru a soluționa cererile respective, ci este acordat beneficiarilor legii pentru a se putea adresa prefecturii, în măsura în care nu au luat la cunoștință de această lege sau de modificările ei și pentru a introduce cereri noi. În sfârșit, aș preciza faptul că de la începutul anului 2005 până în prezent au fost soluționate de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților un număr de aproape 4.000... E vorba de 3.900 până la 4.000 de cereri de despăgubiri, în condițiile în care, în 6 ani, e vorba de perioada 1998-2004, la sfârșit, au fost soluționate 1.400 de dosare. De asemenea, aș mai preciza că în aceeași perioadă de timp (ianuarie 2005-până în prezent) au fost acordate despăgubiri la un număr de peste 9.000 de beneficiari ai dosarelor care am precizat că au fost soluționate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc.

Sunt două chestiuni absolut diferite în legătură cu dezbaterile la această lege: una este textul de lege, altul este răspunsul oferit de dumneavoastră în legătură cu situația care vizează aplicarea Legii nr. 9/1998, pentru că, în realitate, stimați colegi, vă rog să observați că noua propunere legislativă inițiată de colegii noștri vizează acele situații în care cetățenii nu au formulat cereri în termen. Ei, de fapt, sunt repuși în termen, creându-se astfel posibilitatea pentru cei îndreptățiți ca într-un termen de 18 luni să-și depună actele necesare și să-și rezolve situațiile în care se găsesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții... Doriți să interveniți? Vă rog, domnul senator David. Aveți cuvântul, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Da, domnule președinte.

Tocmai acest lucru am vrut și eu să spun. Ceea am venit noi pentru a clarifica și a rezolva unele probleme care n-au putut fi încadrate în acea perioadă, se datorează, de exemplu, la mine, chiar din audiențele pe care le-am avut la Timișoara, de către mai mulți cetățeni, pentru că nu s-au putut încadra în acel termen și nu s-a cerut altceva decât să li se acorde posibilitatea aceasta după ce și-au făcut rost de documente, că nu au avut dosarele complete atunci, să poată să le depună și, dacă vor fi îndreptățiți, desigur că vor putea să primească acele despăgubiri. Este tot ceea ce prevede această propunere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnul senator Dinescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În principiu, noi susținem această inițiativă legislativă, mai ales, că așa cum bine s-a spus aici sunt situații reale în care oamenii din diverse motive nu au putut să-și depună documentațiile la timp. Apare, însă, o chestiune paradoxală pentru cei care - asta o spun așa, ca să sensibilizez Guvernul să găsească o soluție - au depus documentația și care sunt din anii 2000, 2001, cu toate avizele favorabile, puși în situația de a intra în posesia acestor drepturi care li se cuvin și care nu intră. La toate insistențele, și vă rog să mă credeți că am făcut și insistențe personale pentru câțiva oameni care au venit în audiență, ni s-a răspuns că situația este extrem de dificilă și că va mai trebui să treacă ceva timp. Poate găsim, concomitent cu prelungirea acestor termene, și modalitatea ca, efectiv, oamenii care beneficiază în mod just de aceste compensații să le și primească. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Alte intervenții? Vă rog, domnul senator Ungureanu. Microfonul 3, da? Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Luările de poziție m-au determinat să intervin asupra unei situații de echilibru și de tratament a celor care, români fiind, au plecat din Bucovina, din Basarabia și din Ținutul Herța. Dacă astăzi am făcut pentru românii din Bulgaria acest gest, vreau să reținem atenția Senatului că va intra pe rolul nostru, după ce au fost aprobate la Camera Deputaților, și există și alte inițiative, pentru că am studiat această problemă, vor veni în fața noastră măsuri de a rezolva gesturi reparatorii și pentru cetățenii români din aceste zone. De aceea, mulțumesc Senatului și în numele grupului mă exprim că voi susține și vom vota această inițiativă, dar avem o datorie pe mai departe, și rog Guvernul să se gândească să rezolve această problemă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

 
   

Domnul Remus Baciu:

Vă mulțumesc. Aș dori să-i răspund domnului senator și să-i spun că se află în faza de promulgare, la președintele României, un proiect de lege, tot o inițiativă legislativă privind acordarea unui nou termen și celor care urmează a primi despăgubiri pe Legea nr. 290/2003 și, de asemenea, acea inițiativă cuprinde și măsuri de accelerare a procedurii în cazurile respective.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. De acord cu dumneavoastră, dar există o deosebire fundamentală între Legea nr. 9/1998 și Legea nr. 290/2003.

Una este pusă în executare, iar prin această inițiativă se dorește repunerea în termen a persoanelor care au pierdut termenul, pe când Legea nr. 290/ 2003 nu este încă aplicată.

Dar să ne pronunțăm pe această lege cu care suntem sesizați. Sunteți de acord cu amendamentele, da, domnul senator? De acord cu amendamentele.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului, cu amendamente, întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Precizez că și reprezentanții inițiatorului și Guvernul sunt de acord cu aceste amendamente. Vă rog să votați.

Raportul cu amendamente a fost adoptat de plenul Senatului, în unanimitate, cu 62 de voturi.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinară și a faptului că Senatul se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată, supun votului dumneavoastră legea în ansamblu. Vă rog să votați.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 97/2005 a fost adoptată de plenul Senatului cu 60 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și asistență medicală balneară și de recuperare.  

La pct. 9 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimaterice și asistență medicală balneară și de recuperare.

Comisia sesizată în fond - Comisia pentru sănătate publică. Guvernul este prezent, da? Rog punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

   

Domnul Szekely Ervin Zoltan - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr. 109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimaterice și asistență medicală balneară și de recuperare pentru punerea de acord a termenelor necesare eliberării autorizațiilor de funcționare și, respectiv, a termenelor necesare actualizării autorizațiilor de funcționare pentru stațiunile balneare, climaterice și balneoclimaterice și asistență medicală balneară și de recuperare, în sensul stabilirii duratei de 5 ani între eliberarea autorizațiilor de funcționare și actualizarea acestor documente. Totodată, se propune eliminarea din text a referirilor la standardele naționale care nu se încadrează în prevederile art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România și care pot deveni obligatorii în cazul în care considerente de ordin public, de protecție a vieții, a sănătății și a securității persoanelor fizice, a mediului înconjurător și de apărare a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsură. Considerăm că prin aceste modificări actul normativ poate să fie aplicat mult mai facil și devine mai eficient, motiv pentru care solicităm să adoptați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl invit pe domnul senator Constantin Găucan, secretarul comisiei să prezinte raportul.

 
   

Domnul Constantin Găucan:

Domnule președinte,

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 19 aprilie, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere, fără amendamente. Menționăm caracterul legii de lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții. Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care se impune ca printr-un singur vot să ne pronunțăm atât asupra raportului favorabil, cât și asupra legii în ansamblu. Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Cu 59 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 3 abțineri, plenul Senatului adoptă atât raportul întocmit de Comisia pentru sănătate publică, cât și proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 109/2000.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.  

La pct. 10 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.

De asemenea, a fost sesizată în fond Comisia pentru sănătate publică. Rog punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

   

Domnul Szekely Erwin Zoltan - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Mulțumesc, domnule președinte!

Directiva nr.43/1997 Euroatom cu privire la protecția persoanelor împotriva radiațiilor ionizante, în legătură cu expunerea medicală, impune necesitatea introducerii și utilizării funcției de fizician medical în unitățile sanitare publice din sectorul sanitar care să asigure, în principal, dezvoltarea și utilizarea suportului științific, tehnic și administrativ pentru tehnologia medicală nouă. Pentru a putea utiliza funcția de fizician medical în unitățile sanitare publice din sectorul sanitar este necesar a se completa anexa nr.1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.125/2005, prin introducerea funcției de fizician medical, precum și a modului de salarizare a acestuia. Motiv pentru care solicităm să aprobați acest proiect de lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl invit pe domnul senator Găucan Constantin să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Constantin Găucan:

Vă mulțumesc, domnule președinte! În urma dezbaterilor care au avut loc în data de 3.05.2006, la fel, membrii comisiei au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente. De asemenea, din nou, vă informez că este o lege cu caracter ordinar, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă consult dacă doriți să formulați întrebări sau să luați cuvântul la dezbateri generale. Nu sunt intervenții, nu au fost formulate amendamente în fața comisiei, motiv pentru care, printr-un singur vot, vă rog să ne pronunțăm atât asupra raportului, cât și a legii. Vă rog să votați.

Cu 57 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 4 abțineri, atât raportul Comisiei pentru sănătate publică, cât și proiectul de lege, în ansamblu, au fost adoptate de plenul Senatului.

 
Aprobarea retrimiterii la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a propunerii legislative pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 67 alin (2) pentru sezonul de irigații al anului 2006 și modificarea art. 84 alin. 1) din Legea îmbunătățirilor funciare nr.138/2004, cu modificările și completările ulterioare.  

La punctul 11 de pe ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru prorogarea termenului prevăzut la art.67 alin. (2) pentru sezonul de irigații al anului 2006 și modificarea art.84 alin. (1) din Legea îmbunătățirilor funciare nr.138/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Domnul președinte Pascu Corneliu, am înțeles că există o solicitare! Vă rog, domnule senator!

   

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule președinte! Această solicitare aș vrea să o fac eu, întrucât inițiatorii nu sunt prezenți, dar am avut discuție cu ei. De asemenea, am avut discuție și cu reprezentanții Guvernului și solicităm retrimiterea la comisie, cel puțin pentru două lucruri, și anume: în primul rând, pentru corelarea prevederilor inițiativei cu prevederile altor articole din Legea nr.138/2004 și, în al doilea rând, există în procedură legislativă o inițiativă cu obiect de reglementare asemănător și am dori să o clarificăm cât timp există, în așa fel încât această propunere să corespundă acestor cerințe noi care au apărut. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Vasile Lupu, microfonul 10.

 
   

Domnul Vasile Lupu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării rurale:

Mulțumesc, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem de acord cu retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al comisiei, microfonul 7.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Vă mulțumesc, domnule președinte! Suntem de acord și o și programăm în procedură de urgență, pentru mâine.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este nici o grabă. Decât pentru agricultură! Termenul de adoptare tacit este la 7 zile, după vacanța parlamentară. Deci, în cursul lunii septembrie, dar este bine să o rezolvăm acum, pentru că sunt destule probleme în domeniu. Dacă nu sunt alte intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra solicitării venite din partea colegului, de retrimitere la comisie. Vă rog să votați.

Cu 53 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și nici o abținere, solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului.

 
Dezbaterea propunerii legislative privind reînființarea comunei Crivăț, județul Călărași (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de joi, 18 mai a.c.).  

La punctul 12 de pe ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind reînființarea comunei Crivăț, județul Călărași.

Nu știu dacă sunt prezenți cei doi inițiatori! Nu sunt prezenți. Domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului ".. (Discuții în sală) Să ajungem până acolo! Mai vedem, poate dăm sprijinul! Rog punctul de vedere al comisiei. Inițiatorii nu sunt prezenți.

   

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte! Inițiatorii au fost prezenți la dezbaterile în comisie, alături de reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor, reprezentantul Guvernului. Comisia a dezbătut propunerea legislativă, a adoptat raport favorabil pentru admiterea propunerii legislative. Raportul este însoțit de 8 amendamente admise, în anexă. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Prin urmare, dacă nu vor fi dezbateri pe amendamente, urmează ca votul să se dea într-o zi de joi, conform cu regula stabilită de plen.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum ați observat, Guvernul spune că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată. Fac precizarea că acest punct de vedere a fost formulat în 14.02.2006, atunci când s-a primit solicitarea. Mai menționez faptul că în punctul 2 din punctul de vedere al Guvernului se face următorul lucru: se semnalează absența, din documentația anexată în susținerea propunerii legislative, a unor documente care vizează înfăptuirea referendumului în orașul Budești, cel care rămâne prin desprinderea comunei Aprozi și, de asemenea, mai menționez faptul că se semnala faptul că nu rezultă îndeplinirea de către orașul Budești, nu sunt documente din care să rezulte că, după desprinderea satului component Crivăț, pentru orașul Budești se mai păstrează principalii indicatori minimali. Fac precizarea că, încă de la Camera Deputaților, au fost prezentate aceste documente, au fost prezentate în comisie, s-a discutat. Budeștiul rămâne cu 9.800 de locuitori. Deci, are populație aproape dublu decât indicatorul minim necesar. Prin urmare, au fost corectate, au fost prezentate acele documente pentru care Guvernul nu a susținut, inițial, punctul de vedere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Și cu amendamentele sunteți de acord.

La dezbateri generale sau întrebări. Domnul senator Dinescu. (Discuții la tribună)

Este de acord, a spus domnul secretar de stat! Nu este nevoie. În dosar există hotărârea Consiliului local al orașului Budești. Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, vă adresez, respectuos rugămintea, având în vedere că nu avem nici un inițiator în sală și, totuși, Senatul vrea să aibă un punct de vedere avizat, de a vă pronunța în legătură cu oportunitatea acestei legi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, vă dăm răspuns, stimate coleg, chiar dacă nu sunt inițiatorii! Vă rog, domnul senator Constantin Dumitru.

 
   

Domnul Constantin Dumitru:

Mulțumesc, domnule președinte!

Stimați colegi, eu consider că trebuie să adoptăm acest proiect de lege. Prin această adoptare, nu facem nimic altceva decât să facem o mare dreptate locuitorilor din Crivăț, care în 1988, prin înființarea orașului Budești, a fost forțat alipit acestei localități pentru că nu avea numărul de locuitori la data respectivă. Aș vrea să vă informez că această localitate este despărțită de Budești, de localitatea în care există primăria, de râul Argeș, care a desființat, efectiv, un pod de legătură între Budești și Crivăț, iar locuitorii din această localitate Crivăț sunt puși în situația de a parcurge peste 20 de km, prin județul Giurgiu sau chiar Călărași, prin comuna Radovanu, pentru a ajunge la primărie, pentru o banală adeverință sau mai știu eu ce altă chestiune implică o primărie. Îndeplinește toate condițiile de a deveni comună. A fost și este o localitate cu oameni foarte gospodari și consider că se face un mare act de dreptate prin adoptarea acestei propuneri. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Dacă mai sunt și alte intervenții? Domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte!

Stimați colegi, susțin ceea ce a spus colegul nostru, senatorul Dumitru. Și spun asta pentru că văd, din ceea ce ni s-a prezentat, că totul este în regulă. În afară de aceasta, într-adevăr, cunosc și eu localitățile acestea. Ca să ajungi la Primăria din Budești trebuie să consumi două pâini până acolo! Și chiar pe ciugulite! În altă ordine de idei, ar trebui separate aceste două localități pentru că cei care sunt în discuție sunt mai agricultori decât ceilalți și chiar sunt mai puțin bătuți de soare, sunt mai blonzi și atunci să-i lăsăm așa, puțin separați. Nu văd de ce nu am marșa la această idee, de a le crea oamenilor condiția să se conducă singuri, să-și vadă de gospodăria localității lor care, de fapt, a fost separată până în 1987 sau 1988, dacă nu mă înșel! Așa că eu vă rog să votați pentru. Noi, Partidul România Mare, susținem această idee și cred că și dumneavoastră nu aveți nimic împotrivă. Sper ca cei de la Ministerul Administrației și Internelor să nu se supere prea tare, dar și dacă se supără nu-i nimic, noi mai venim cu o vorbă bună ș.a.m.d. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții, din partea Grupului parlamentar al PSD, o să vă rog să-mi permiteți să spun și eu câteva cuvinte.

(Domnul Tărăcilă se îndreaptă spre microfon)

Mulțumesc, stimați colegi! Sunt convins că, deși nu am discutat în grup, colegii din Grupul parlamentar al PSD vor susține acest proiect de lege, deși nici eu, nici colegul meu, liberalul, nu figurăm printre inițiatori, existând o cursă, așa, contra-cronometru, în declanșarea acestei proceduri legislative. Important nu este cine este inițiatorul, important este dacă există un substrat serios în declararea drept comună a unei localități sau oraș. Așa cum spunea colegul liberal, în urmă cu peste 25 de ani, prin înființarea unui oraș, comuna a fost desființată, practic devenind un sat în cadrul orașului. Sigur că sunt probleme multiple în Bărăgan, în general, și în localitățile din Bărăgan, dar vă rog să observați că din documentația atașată, rezultă că acest sat poate deveni comună, având în vedere respectarea prevederilor legale, începând cu numărul de locuitori, continuând cu celelalte utilități, absolut necesare într-un sediu de comună. De asemenea, orașul de unde se desparte această comună, rămâne cu un număr suficient de locuitori pentru a-și păstra calitatea pe care o are. De aceea, nu înțeleg punctul de vedere al Guvernului, care era negativ. În momentul în care se spune că această comună nu ar avea gară, este adevărat că în județul Călărași, dintre cele 54 de localități, numai 15 au gară și, deci, restul ar trebui desființate, ceea ce, nu știu dacă ar fi foarte bine, și că toate localitățile din Lunca Dunării nu au cale ferată, nu au pod, iar deplasarea din această localitate, până la sediul orașului, Budești, deși este mică, de numai 14 km, nu au o linie directă. Atunci când apele Argeșului cresc, înseamnă peste 40 de km, pentru că deplasarea trebuie să se facă prin Oltenița, motiv pentru care oamenii, extrem de greu reușesc să-și rezolve necazurile de zi cu zi. De aceea, rugămintea către dumneavoastră, stimați colegi, este să votați această propunere legislativă, venită din partea colegilor deputați ai Alianței Dreptate și Adevăr. Mulțumesc.

Dacă doriți să vă pronunțați în legătură cu amendamentele? Dacă nu, ele sunt agreate. Vă rog, domnul senator Gavrilă Vasilescu.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte!

Eu nu în legătură cu amendamentele, ci în legătură, puțin, cu proiectul de lege și cu modalitatea în care noi, senatorii dintr-o anumită circumscripție, procedăm. Cred că așa ar fi corect, ca ori de câte ori apare câte un proiect de lege în legătură cu împărțirea administrativ-teritorială a unei localități dintr-o circumscripție electorală, toți parlamentarii circumscripției să se pună de acord asupra acestei probleme. Mai devreme sau mai târziu, apare și la Cameră, apare și la Senat acest lucru, și așa este frumos, și așa cred că este elegant să procedăm.

În legătură cu zona respectivă, o cunosc și eu. O cunosc chiar foarte bine. Știu că sunt niște probleme și știu că această localitate și oamenii de acolo dintotdeauna și-au dorit să fie așa. Deci vă înțeleg foarte bine pentru această problemă. Știu că este foarte greu să reînființăm localități, dar, după părerea mea, personal, asta face parte din categoria unora dintre cele care chiar că trebuie înființate. Vorbesc cunoscând și fiind în cunoștință de cauză. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Declar închise dezbaterile generale. Votul final în ședința de joi, întrucât este vorba de o lege organică. Vă mulțumesc, stimați colegi.

Vă propun o pauză până la ora 18.00, nefiind prezenți în acest moment reprezentanții Executivului, pentru a putea trece la ultimul punct înscris în ordinea de zi.

- PAUZĂ -

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

- DUPĂ PAUZĂ -

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă invit în sală.

Vă propun să intrăm în ultimul punct înscris pe ordinea de zi - întrebări și interpelări - și sperăm ca reprezentanții Executivului să onoreze cu prezența această parte a dezbaterilor parlamentare.

 
  Paul Păcuraru

Invit la tribună pe domnul senator Paul Păcuraru. Are de formulat două întrebări și o interpelare. Reprezentantul Alianței D.A. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Paul Păcuraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări: prima adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiției.

Salarizarea magistraților reprezintă o componentă esențială în lupta anticorupției. Având în vedere acest lucru, vă rog, doamna ministru, să ne comunicați:

Care sunt drepturile de natură salarială ce compun indemnizația magistraților?

Vă rog să precizați care sunt actele normative care stabilesc sporurile și alte drepturi de natură salarială, care se adaugă indemnizației de încadrare stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau Parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură?

Care este nivelul indemnizației magistraților în raport cu nivelul instanțelor sau Parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură în prezent și ce nivel va avea aceasta începând cu data de 1 ianuarie 2006?

Solicit răspuns scris și electronic.

A doua întrebare este adresată președintelui Institutului Național de Statistică, domnului profesor universitar doctor Virgil Voineagu, și vizează o evaluare a indicatorilor statistici sau a corectitudinii cu care în România se înregistrează indicatorii statistici, având în vedere faptul că numeroase publicații de specialitate subliniază că avem grave deformări pe care statistica le induce, fie din rațiuni de ordin metodologic, fie de ordin practic, fie din lipsă de operatori și așa mai departe.

Întrebarea mea vizează ce întreprinde în momentul de față Institutul Național de Statistică pentru ca acuratețea datelor pe care le prezintă statistica să fie cât mai... hai să le numesc așa, euroconforme sau în conformitate cu normele statistice europene?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Constantin Dumitru

Invit la tribună pe domnul senator Constantin Dumitru. Alianța D.A. Aveți cuvântul.

   

Domnul Constantin Dumitru:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea o adresez domnului ministru Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice.

Încă din timpul regimului comunist, cooperativele de credit - care sunt uniuni ale țăranilor - făceau toate plățile legate de produsele agricole livrate statului din gospodăriile personale. La ora actuală, acestea funcționează în baza legii bancare, ele nefiind agreate, pentru efectuarea plăților, de către Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, APIA.

Vă rog, domnule ministru, să ne comunicați motivele pentru care aceste plăți către fermieri nu se fac și prin cooperativele de credit.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Claudiu Tănăsescu

Doamna senator Verginia Șerbănescu nu este prezentă. Domnul senator Claudiu Tănăsescu.

Vă rog să prezentați atât întrebările, cât și interpelarea.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Pot să prezint și interpelarea? Vă mulțumesc foarte mult.

Prima întrebare este adresată domnului ministru al apărării naționale, Teodor Atanasiu.

Obiectul este următorul:

După cum știți, în Irak, cu asistență străină, s-a instaurat, sub protecția armelor, un guvern democratic. Și înainte, și după data respectivă în Irak au murit și mor mulți dintre militari străini care asigură exportul de securitate în această țară, între care și militari români.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care este programul de retragere a armatei române din Irak și cheltuielile totale care s-au efectuat până la 30 aprilie a.c. de către statul român, cu trupele românești aflate în Irak?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

O a doua întrebare, foarte scurtă, este adresată Ministerului Finanțelor Publice, respectiv domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu.

Domnule ministru, vă solicit să-mi comunicați ce sume s-au acordat din bugetul statului român în anii 2004 și 2005 și ce prevederi bugetare există în acest an pentru Fundația privată SAPIENTIA, cu sediul în Cluj-Napoca?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

O interpelare - și ultima intervenție - adresată primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

După cum cunoașteți, senatorii PRM au susținut un amendament la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006, care viza încasarea la buget a peste 3 miliarde euro, prin supraaccizarea diferenței prețului țițeiului pe plan mondial și prețul de extracție al țițeiului românesc. Atunci, parlamentarii puterii au respins acest amendament.

În ultimele zile, atât presa centrală, cât și mai mulți membri ai Guvernului au ajuns la concluzia că statul român pierde mai multe miliarde euro din afacerea PETROM-OMV.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce refuzați să acționați pentru modificarea Codului Fiscal în sensul supraaccizării pentru țițeiul românesc a diferenței dintre prețul pe piața mondială, cu care este înregistrat la rafinare, și prețul de extracție în țara noastră?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu pentru a prezenta cele două întrebări, precum și interpelarea. Aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Sunt neconsolat să observ că Guvernul nostru a încetat din viață! (rumoare, discuții, râsete) Dumnezeu să-l ierte! Mare tristețe! (rumoare, discuții, râsete)

Unicul supraviețuitor mă privește de parcă aș fi spus ceva împotriva firii. Când un Guvern nu respectă minima obligație față de Parlament, aceea de a fi prezent acolo unde i se pun întrebări, acolo unde i se transmit interpelări, ce pot eu crede, cu mintea prăpăstiosului de pe urmă, decât că i s-a întâmplat ceva? (rumoare, discuții, râsete)

A căzut înaintea unei moțiuni de cenzură, ceea ce noi nu dorim, deocamdată. Dar e, în orice caz, mare tristețe că nu putem fi împreună cu Guvernul nostru, din când în când, la un dialog, așa cum au norocul parlamentarii altor țări.

Vă reamintesc scenele senzaționale din Parlamentul Angliei, din cele două Camere ale Parlamentului de la Londra! Ce dialoguri, ce participare strânsă, deschisă, ce interes comun de a pune problemele și de a le rezolva!

Noi, aici, parcă ne ascundem unii de alții și este păcat. Și aș vrea să transmiteți condoleanțe bunului-simț care, pentru ziua de marți, 15 mai, a încetat din viață.

Prima interpelare este adresată Primăriei municipiului Brad. Nu. Ea este adresată primului-ministru și vine din partea Primăriei municipiului Brad, care a făcut, în ultima perioadă, numeroase demersuri pentru trecerea în administrarea autorității locale Brad a muzeului aurului, muzeu care se află, în acest moment, în administrarea Companiei Naționale MININVEST Deva, demersuri care au rămas constant fără ecou, deși trend-ul momentului părea a fi tocmai descentralizarea.

Care este, domnule prim-ministru, în acest moment, situația muzeului aurului din Brad? De ce nu poate fi el trecut în administrarea comunității locale căruia îi aparține de drept și de fapt?

Solicit răspuns oral, aceasta neînsemnând că nu este nevoie și de un răspuns scris. E valabil ceea ce am spus pentru toate cele pe care le-am adunat aici.

Tot din municipiul Brad primim informația că bugetul local nu poate susține asigurarea producerii și distribuirii către populație a energiei termice, având un deficit de 3 milioane RON la acest capitol de cheltuieli.

Primăria municipiului Brad a solicitat Ministerului Administrației și Internelor acordarea unei subvenții pentru acoperirea acestui deficit încă din 17 iunie 2005, solicitare care a fost însușită de Ministerul Administrației și Internelor și trimisă la Ministerul Finanțelor unde s-a blocat.

E drept că vine vara. A mai venit una. Totuși grija față de un mare municipiu al Apusenilor ar trebui să ne însoțească.

Vă rog, domnule prim-ministru, să faceți demersurile necesare subvenției pentru energia termică, știut fiind că bugetul local nu poate susține sub nici o formă acest serviciu public până la finalizarea lucrărilor de modernizare a centralei termice.

Aici m-aș întoarce, domnule președinte de ședință, la o întrebare căreia nu i s-a dat încă răspuns. De altfel, constat că modalitatea asta funcționează încă și nu este cea mai potrivită în relațiile dintre noi. Restituirea în natură a tuturor imobilelor naționalizate generează consecințe sociale dintre cele mai grave.

În prezent, în România, zeci de mii de persoane sunt la doar un pas de a rămâne fără acoperiș deasupra capului, în urma avalanșei de dosare care vizează retrocedarea. Astfel, peste 20000 de persoane vor rămâne fără case în următorii ani.

Insist. Care este, domnule prim-ministru, strategia Guvernului pe care îl conduceți, astfel încât să fie evitate dramele sociale ale celor care riscă să rămână fără case?

Pe măsură ce trece vremea, problemele în loc să se rezolve se multiplică. Avem probleme noi cu casele dărâmate la surpările de teren, cu casele dărâmate la inundații. Punerea în operă a ideii dumneavoastră geniale de a restitui totul - în vreme ce în Ungaria vecină aproape că nu s-a restituit nimic, și s-a mers către viitor, nu către trecut - duce la asemenea conflicte. Mută suferința de pe o categorie pe alta a acestei populații.

Dar, iată, și cele două întrebări.

Inundațiile care au avut loc pe parcursul anului 2004 și a anului 2005 și lipsa unui dig de protecție în zona localității Aurel Vlaicu, care aparține de orașul Geoagiu, a avut ca efect prăbușirea grădiniței din localitate. În acest context, primăria Geoagiu a fost nevoită să emită autorizația de desființare a acestei grădinițe.

Vă dați seama cât de trist, cât de orb devine un oraș căruia i se desființează grădinița.

Din cauza insuficienței fondurilor, Primăria Geoagiu a solicitat sprijin material pentru construirea unei noi grădinițe, sprijin care, din păcate, încă nu a venit.

De asemenea, Primăria a întocmit documentația necesară pentru construirea unui dig de protecție în această zonă pentru a se evita în viitor calamitățile produse de inundație.

Cum poate Guvernul, prin instituțiile abilitate, să ajute autoritățile locale pentru reconstrucția grădiniței din localitatea Aurel Vlaicu și să deblocheze fondurile necesare construirii digului de protecție?

În fine, o întrebare, adresată tot premierului, din care voi face, probabil, o inițiativă legislativă.

Având în vedere compatibilitățile de toate naturile ale României cu continentul, ce ar fi ca, printr-un gest curajos - și, cred eu, necesar - țara noastră să treacă oficial la ora Europei Centrale?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Doina Silistru

Invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului și gospodăririi apelor.

Unul din capitolele sensibile și cu probleme în ceea ce privește integrarea României în Uniunea Europeană o reprezintă mediul.

Una din condițiile esențiale pe care o are de îndeplinit România în acest sens este neutralizarea stocurilor de deșeuri, substanțe chimice mai mult sau mai puțin periculoase.

La nivelul județului Vaslui există, în diferite locații, o cantitate de 636.874 kg de slamuri fero-cianice rezultate de la deferizarea vinurilor, precum și alte tipuri de slamuri - galvanice, petroliere, cromice și altele -, în cantitate de aproximativ 400.000 kg.

V-aș ruga, doamna ministru, să-mi precizați soluția pe care o aveți în vedere pentru neutralizarea unor astfel de deșeuri și în cât timp o veți pune în aplicare, având în vedere speranța tuturor de a deveni membri ai Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007.

Mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Viorel Dumitrescu.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Popescu-Tăriceanu.

Respectând principiul transparenței, vă rog să-mi comunicați lista instituțiilor subordonate Secretariatului General al Guvernului și Cancelariei primului-ministru.

De asemenea, pentru fiecare dintre aceste instituții, vă rog să-mi comunicați, cu referire la sfârșitul lunii aprilie a.c., numărul de angajați și totalul drepturilor bănești, la nivel brut și net, obținute de aceștia.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată ministrului sănătății, domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu.

Domnule ministru,

Ați declarat public, în ziua de 10 mai a.c., că ați reușit să puneți un diagnostic foarte clar: "sistemul sanitar este foarte bolnav".

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați de când s-a îmbolnăvit sistemul sanitar românesc, cine l-a îmbolnăvit, de ce boli suferă și ce tratamente aveți pentru însănătoșirea lui.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar.

Vă rog să prezentați atât întrebările, cât și interpelările.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prima întrebare este adresată ministrului educației și cercetării, domnului profesor univ. doctor Mihail Hărdău.

După cum, probabil, ați aflat, a devenit o practică inadmisibilă, în destul de multe universități de stat, ca profesorii aleși în funcții de conducere să nu mai predea în fața studenților, iar cursurile să fie ținute, în locul lor, de către șefi de lucrări, lectori sau asistenți. Pentru salariu semnează, însă, profesorii.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, pentru anul universitar 2005 - 2006, instituțiile de învățământ superior de stat în care rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii sau șefii de catedră nu au ținut cursurile înscrise în statele de funcții.

Vă solicit ca acolo unde, prin Corpul dvs.de control, ați aflat adevărul, să-mi comunicați datele de identificare a cadrelor didactice aflate în funcții de conducere, care nu au ținut efectiv orele din norma didactică.

Pentru aflarea întregului adevăr, vă propun să solicitați sprijinul presei centrale și locale.

Cea de-a doua întrebare este adresată ministrului sănătății, domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu.

După cum cunoașteți, zilele trecute, medicina românească, inclusiv Ministerul Sănătății, s-a confruntat cu neîncredere din partea Președintelui României.

Vă solicit să-mi comunicați, domnule ministru, ce recomandați demnitarilor români, inclusiv senatorilor, deputaților și membrilor Guvernului, când se îmbolnăvesc: să apeleze la medicii români sau la clinici private din străinătate, pentru operații și tratamente care au fost realizate cu succes nu numai în spitalele și clinicile universitare, ci și în spitalele județene și orășenești din România?

Interpelarea, domnule președinte de ședință, este adresată ministrului mediului și gospodăririi apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.

După ce în ziua de 4 mai a.c. ați fost certată la Bruxelles, în cadrul audierii din Parlamentul European, pentru proiectul "Roșia Montana" și după ce mai mulți europarlamentari au cerut imediat suspendarea acestui proiect, vă solicit să-mi comunicați care sunt argumentele dumneavoastră pentru susținerea proiectului și a intereselor Societății "Gold Corporation Roșia Montana", în dauna statului român, cu consecințe foarte grave, un adevărat dezastru asupra populației și a mediului din Munții Apuseni.

Mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Răzvan Emil Theodorescu

Domnul senator Răzvan Theodorescu.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Răzvan Emil Theodorescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor, și domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

Într-un ziar central - este vorba de "Ziua", din 6 mai - și într-o emisiune recentă a TVR Cultural, factori responsabili ai municipiului București și ai Ordinului Arhitecților au vorbit despre proiectul unei reamenajări a Pieței Revoluției, publicându-se și o imagine a unei machete în acest sens.

Ținând seama de importanța urbanistică, de valoarea artistică și de simbolica acestui spațiu bucureștean, pe de o parte, de vecinătățile arhitectonice de mare valoare - Biserica Kretzulescu, fostul Palat Regal, Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară -, pe de altă parte, de soluția aleasă în acest caz, așa cum o propune macheta, pe care, în stadiul actual, mă abțin a o comenta, aș dori să fiu informat exact și cât mai detaliat în legătură cu stadiul în care se află acum discuțiile și demersurile privind această chestiune.

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează atât domnului ministru Gheorghe Barbu, cât și domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Vă aduc la cunoștință o situație cu totul deosebită, care există în județul Brăila - și, spun eu, nu numai - legată de compartimentul de boli profesionale și cabinetul de medicina muncii, în care lucrează 20 de persoane și care, cu excepția a 67% din salariul pe luna ianuarie, primit în aprilie, deși suntem la mijlocul lunii mai, nu și-au primit drepturile salariale cuvenite, urmare activității depuse.

Deși s-au adresat tuturor factorilor de decizie, datorită faptului că există în continuare o serie de neînțelegeri legate de normele metodologice care ar fi trebuit să însoțească Ordonanța de urgență a Guvernului nr.171/2005, nici până acum situația nu este lămurită, persoanele respective ajungând, practic, la limita suportabilității.

Faptul că nici până acum nu s-a ajuns la o înțelegere privind modalitățile de acordare a plăților și decontărilor între bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bugetul fondului național unic de asigurări de sănătate nu poate fi o justificare pentru neplata serviciilor prestate de cei ce lucrează în compartimentul de boli profesionale și cabinetul de medicina muncii din județul Brăila.

Având în vedere această situație deosebit de gravă, vă rugăm să dispuneți, la nivelul dumneavoastră de competență, măsurile necesare pentru ca, până în momentul reglementării modului de plată din fondul sistemului de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, salariații compartimentului de boli profesionale și cabinetul de medicina muncii din județul Brăila să poată să aibă statutul corespunzător profesiunii și utilității muncii lor, să-și recupereze sumele aferente activității depuse până acum și să aibă, în continuare, asigurate fondurile necesare plății salariilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Solicit răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Domnul senator Ilie Petrescu, senator PRM de Gorj.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre.

Domnule ministru,

Vă solicit să mă informați cum poate primi localitatea Ionești, din județul Gorj, fonduri pentru construirea unei săli de sport.

Vă rog să-mi transmiteți modelul de program pentru această construcție.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

A doua întrebare este adresată Ministerului Economiei și Comerțului, domnului ministru Ioan Codruț Șereș.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați în legătură cu situația exactă de la Complexul energetic Turceni, județul Gorj, cu privire la firmele care distribuie energia electrică.

Foarte multe cotidiene au relatat despre așa-zisa mafie energetică din acest complex.

Vă solicit să-mi răspundeți la următoarele:

  1. Numele fiecărei firme de distribuție și la ce valoare este distribuită în sistem energia electrică.
  2. La ce valoare produce Termocentrala din Turceni megawatt-ul?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

Interpelarea este adresată Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Domnule ministru,

După cum cunoașteți, anul acesta a fost un an foarte negru pentru județul Gorj, din punct de vedere al dezastrelor naturale - inundații, alunecări teren -, care au distrus gospodării și au lăsat pe drumuri și fără agoniseala de o viață foarte mulți oameni.

Doresc să vă sesizez o situație deosebită din satul Seciu, județul Gorj, unde, din cauza alunecărilor de teren, 288 de case au fost, pur și simplu, scufundate, iar 544 de oameni au rămas pe drumuri.

Vă solicit să mă informați în mod concret, pentru această comunitate, ce măsuri ați luat până în prezent, ce măsuri s-au luat cu privire la utilitatea publică și unde va fi amplasată viitoarea vatră a satului.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte, cu deosebită stimă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Nicolae Marian Iorga

Îl invit la tribună pe domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare și două întrebări. Interpelarea și o întrebare sunt adresate domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

În conformitate cu principiul transparenței, înscris în Programul dumneavoastră de guvernare pe perioada 2005 - 2008, vă solicit să-mi comunicați ce studii de specialitate, respectiv, ce facultate au absolvit consilierii dumneavoastră, miniștrii de stat și miniștrii din cabinetul pe care îl conduceți.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Și o a doua întrebare, pentru că tot s-a făcut o ședință de Guvern, în premieră absolută, între Guvernul român și cel maghiar, îl rog pe domnul prim-ministru să-mi comunice, în legătură cu Guvernul Ungariei, următoarele date: numărul miniștrilor de stat; numărul miniștrilor; secretarii de stat; subsecretarii de stat și angajații de la cabinetul primului-ministru, miniștrilor de stat, miniștrilor, secretarilor de stat și subsecretarilor de stat.

Aștept răspuns în scris și oral.

Și o întrebare pentru domnul ministru al finanțelor publice Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu.

Având în vedere principiile înscrise în programul dumneavoastră de guvernare, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 30 aprilie 2006, care dintre studiourile centrale sau locale de televiziune, precum și posturile de radio centrale și locale și care dintre publicațiile centrale sau locale au fost scutite de plata datoriilor la bugetul de stat și în baza căror acte normative.

Vă garantez că dețin acte în acest sens.

Și aș vrea să fac și eu o completare, domnule președinte, dacă-mi permiteți, vizavi de cele spuse de distinsul nostru coleg, senatorul Adrian Păunescu. Nu mă miră lipsa domnilor miniștri, atâta timp cât la Secretariatul general al Senatului a venit astăzi o scrisoare din partea președintelui - director general, zice el, al Televiziunii Române, pe care îmi permit s-o transform într-o declarație politică lunea viitoare. Este demnă de "Urzica", eu știu, de "Cârcotași", în orice caz, de o cauză mai bună, în care domnia sa afirmă, nici mai mult, nici mai puțin, că Televiziunea Română este, vezi, Doamne, o instituție independentă și ea nu răspunde decât în fața comisiilor de specialitate ale Senatului României. Cu alte cuvinte, noi, senatorii, să-i mai lăsăm în pace cu întrebările și interpelările astea pe care le facem.

Îl asigur pe domnul președinte - director general că, dacă nu-mi dă un răspuns concret și la obiect, pentru că s-a scuzat pentru astăzi, că are alte probleme și un alt calendar, să treacă prin Brașov puțin mascat, pentru că lumea este absolut bulversată și indignată de faptul că se trenează organizarea Festivalului "Cerbul de aur" la Brașov, anul acesta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Angel Tîlvăr

Invit la tribună pe domnul senator Angel Tîlvăr.

O întrebare și o interpelare.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Date fiind numeroasele piedici pe care conducerea Spitalului județean de urgență Sf. Pantelimon le-a pus presei vizavi de accesul la informațiile de interes public și ținând seama de dorința cetățenilor de a ști cum sunt cheltuiți banii publici, mă văd nevoit să intervin și să vă solicit, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Care sunt contractele de achiziții publice încheiate de către Spitalul județean de urgență Sf. Pantelimon, începând cu data de 1 ianuarie 2005 și până în prezent, și care este situația detaliată a tuturor produselor achiziționate de către Spitalul județean de urgență Sf. Pantelimon, în perioada 1 ianuarie 2005 și până în prezent.

Mă refer la sortiment, cantitate, preț de achiziție, furnizor, modalitatea de achiziție.

Solicit răspuns scris.

Interpelarea este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

Mausoleul Eroilor de la Mărășești se află într-o stare de degradare avansată, ajungându-se în situația ca în cazul unor precipitații mai însemnate cantitativ să se infiltreze apă în interior.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus și ținând cont de importanța deosebită pe care o are acest monument, vă întreb care este suma pe care o veți aloca în acest an pentru efectuarea unor lucrări strict necesare de consolidare a acestui edificiu.

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Toma

Invit la tribună pe domnul senator Ion Toma, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Ion Toma:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Până în prezent, activitatea Serviciului județean de ambulanțe era reglementată de Ordinul ministrului sănătății nr.270/11, din martie 2004, privind asistența medicală de urgență prespitalicească.

Potrivit acestui ordin, serviciile publice de ambulanță asigură asistența medicală de urgență și serviciile de transport sanitar.

Conform Titlului IV - "Sistem național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat", din pachetul de legi privind reforma sănătății, serviciile publice de ambulanță asigură transport medical asistat și transport sanitar neasistat.

Atâta timp cât vorbim de reforma sanitară, această schimbare a terminologiei nu este un pas în plus în încercarea de a aduce o ambulanță mai aproape de omul bolnav.

Vă întreb, domnule ministru, credeți că această schimbare pur semantică, o schimbare doar a termenilor și nu o schimbare de substanță, va duce la reducerea timpilor de răspuns la solicitările pacienților?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Arcaș

Domnul senator Viorel Arcaș. Interpelarea este adresată Ministerului Administrației și Internelor.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administrației și Internelor.

Domnule ministru, prin cumpărarea de către chiriași a imobilelor în care locuiesc, ca efect al aplicării Legii nr.112/1995, acestea au devenit proprietari și pe terenul pe care este construit imobilul.

Prin aplicarea articolului 35 din Legea nr.18/1990, proprietatea asupra terenului s-a extins la 250 metri pătrați, restul de teren, aferent gospodăriei, fiind închiriat de la Consiliul local, proprietar fiind statul român.

În municipiul Mediaș, care este situat într-o depresiune înconjurată de dealuri, cea mai mare parte din terenurile mai sus-menționate sunt situate pe versanți, fără acces la utilități sau drumuri. În multe cazuri, sunt terenuri în pantă, fără a putea fi destinate pentru construcții. Parcele sub 400 metri pătrați, deci, sunt improprii pentru construcții.

În aceeași situație se regăsesc și unele imobile care au fost cumpărate de actualii proprietari, înainte de anul 1989, și care au beneficiat numai de circa 250 metri pătrați stabiliți prin lege, restul fiind proprietatea statului român.

Pentru a obține aceste terenuri, se acreditează ideea că acestea pot trece în proprietatea firească a proprietarilor actuali numai după o evaluare făcută de experți, pe cheltuiala proprietarilor, și apoi terenurile să fie scoase la licitație.

Deoarece aceste terenuri sunt practic terenuri care nu se pretează pentru construcții, fiind fără acces la drumuri și utilități, vă întreb, domnule ministru, nu considerați că este necesară promovarea unui act normativ care să permită proprietarilor cumpărarea acestor suprafețe de teren la prețuri stabilite în funcție de rangul localității, de zona de amplasare și nu de vânzarea prin licitație ?

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Petru Stan

Domnul senator Petru Stan. Interpelarea este adresată primului-ministru.

   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

La 15 decembrie 2005, s-au pierdut 266 milioane de euro date de Uniunea Europeană, din cauza faptului că a fost depășit termenul limită de depunere a proiectelor.

Dacă la 30 iunie 2006 nu vor fi depuse proiectele pentru finanțare nerambursabilă prin programele PHARE 2004 și 2005, în valoare de 800 milioane de euro, se vor pierde și aceste fonduri.

Ce măsuri veți întreprinde pentru ca România să nu rateze și această oportunitate?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Corodan

Invit la tribună pe domnul senator Ioan Corodan.

   

Domnul Ioan Corodan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări. Una este adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, cu referire la luna aprilie a anului curent, care au fost pensiile achitate:

  1. Foștilor președinți și vicepreședinți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curții de Apel, tribunale și judecătorii;
  2. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curții de Apel, tribunale, judecătorii;
  3. Procurorii de la Parchetele de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curții de Apel, tribunale și judecători.

Pentru a facilita redactarea într-un timp scurt a răspunsului dumneavoastră, vă propun să-mi comunicați nivelul maxim al pensiilor achitate în luna aprilie a.c.. pentru persoanele care au deținut funcții la care am făcut referire mai sus.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată ministrului delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, domnului Borbely Laszlo.

După cum cunoașteți, cererile de locuințe, în special, din partea tinerilor și a tinerilor căsătoriți este foarte mare.

Vă solicit, domnule ministru delegat, să-mi comunicați câte solicitări pentru locuințe au existat la sfârșitul anului 2005, la nivelul României și pe fiecare județ în parte, și care este programul Guvernului pentru rezolvarea problemei locuințelor până la sfârșitul anului 2008, de asemenea, cu defalcarea pe județe.

Vă mulțumesc.

Senator PRM de Maramureș, Ioan Corodan.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Paul Păcuraru

Domnul senator Paul Păcuraru, căruia îi cer scuze, dar eu am precizat de la început, să fie prezentate atât întrebările, cât și interpelările.

   

Domnul Paul Păcuraru:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Nu am auzit eu și știam că le aveți separat, ca puncte de abordare.

Interpelarea mea este adresată doamnei Mariana Basuc, Inspecția Generală de Stat a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Având în vedere impactul negativ al fenomenului prestării de activități pe piața neagră a muncii asupra economiei românești, precum și de atribuțiile instituției pe care o conduceți, vă rog, doamna inspector general, să-mi comunicați următoarele:

Ce strategie are Inspecția Muncii cu privire la scăderea muncii la negru pentru anul 2006 și în perspectivă.

Ce impact au controalele efectuate de către inspectorii de muncă asupra reducerii fenomenului muncii la negru.

Care sunt cele mai frecvente măsuri dispuse de către inspectorii de muncă, ca urmare a controalelor efectuate angajatorilor care utilizau munca la negru.

Care este valoarea totală a amenzilor acordate de inspectorii de muncă angajatorilor care utilizau munca la negru în anul 2005 și la începutul anului 2006, până în prezent.

Care este structura demografică a persoanelor care muncesc la negru, femei, minori, repartizare pe sexe, domeniile de activitate în care munca la negru este utilizată mai des, repartizarea pe județe, așa cum rezultă din datele centralizate ale inspecției muncii.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și electronic.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Valentin Dinescu

Vă rog să luați act în stenograma ședinței de astăzi că domnul senator Valentin Dinescu a formulat două întrebări, una adresată doamnei ministru Monica Luiza Macovei și vizează hotărârile judecătorești irevocabile care nu au fost puse în aplicare și cea de-a doua se adresează ministrului Teodor Atanasiu, în legătură cu ordinele date în legătură cu înstrăinarea unor clădiri și terenuri aparținând Ministerului Apărării Naționale.

  Mihail Lupoi

De asemenea, domnul senator Mihail Lupoi a prezentat în scris o întrebare adresată domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor, în legătură cu necesitatea republicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

Vă rog să-mi permiteți să vă înștiințez că domnul secretar de stat Vasile Lupu a prezentat răspunsul în scris către colegii Petre Daea și Ioan Vărgău.

  Ilie Petrescu - de la Septimiu Buzașu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Este prezent domnul secretar de stat Septimiu Buzașu, microfonul 10.

Vă rog să precizați cărora dintre colegi doriți să le oferiți răspuns.

Sunt prezenți în sală domnii senatori Nicolae Iorga, Otilian Neagoe, Ilie Petrescu și Petru Stan.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Septimiu Buzașu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnului senator Ilie Petrescu.

În ceea ce privește realizarea unei săli de sport în municipiul Motru, primăria Motru urmează să completeze documentația transmisă în vederea cuprinderii acestei săli de sport în programul de investiții pe anul 2006, respectiv un studiu geotehnic, un extras de carte funciară, numărul de elevi arondat sălii de sport și fotografierea amplasamentului.

În cadrul programului de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, prin intermediul Agenției Naționale pentru Locuințe, are în curs de execuție în municipiul Motru 34 de apartamente, în Aleea Tismanei nr.17, care se vor finaliza până la sfârșitul anului 2006, iar referitor la Blocul M8, situat în Bulevardul Gării nr.6, au fost avizați indicatorii tehnico-economici în cadrul C.T.E.-ului ministerului, urmând a fi analizată posibilitatea includerii acestui obiectiv în programul de finanțare, în limita bugetului de stat aprobat cu această destinație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dați-mi voie să întreb pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns.

Microfonul l, vă rog.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Aș vrea să înțeleg limita. Poate să fie 2008, poate să fie 2009, 2012. Eu am înțeles că programul C.T.E.-ului poate să stabilească fondul când îl avea la dispoziție, dar când există această chestiune.

În rest, sunt mulțumit, dar să spuneți exact. Începem în 2007, începem în 2008, măcar, cel puțin, să știm ce facem cu tinerii, că avem peste 2.000 de cereri la Motru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Dacă îmi permiteți, o scurtă precizare.

Încercăm analizarea includerii în bugetul pe 2006, deci, discutăm de 2006, acum, dacă nu, atunci rămâne pentru 2007.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Acum, am să informez autoritatea locală din municipiul Motru că în 2006, prin intervenția dumneavoastră, în calitate de ministru, vom avea construcția de Bloc M 8.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu aș spune să nu fiți, totuși, chiar atât de optimist.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Da, domnul președinte a înțeles nuanța răspunsului, deci, încercăm introducerea în bugetul pe 2006, dacă nu, rămâne pentru 2007.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

V-aș ruga să nu fiți nici dumneavoastră atât de optimist, că eu am înțeles foarte bine, eu, în general, sunt învățat să fiu mai puțin optimist atunci când primesc răspunsuri că lucrurile se rezolvă imediat.

Aveți cuvântul.

 
  Petru Stan - de la Septimiu Buzașu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Vă rog să prezentați și celelalte răspunsuri.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Domnului senator Petru Stan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este prezent.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Era vorba despre programul de reabilitare și modernizare a drumurilor județene.

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului coordonează și finanțează programul de pietruire, reabilitare și asfaltare a drumurilor de interes local clasificate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.577/1977.

În anul 2006, finanțarea lucrărilor pentru aceste drumuri este asigurată în limita sumei anuale defalcate din TVA, repartizată direct consiliilor județene pentru drumurile județene și comunale, conform Anexei 7 a Legii Bugetului de stat pe 2006.

Lista lucrărilor programate poate fi obținută de la consiliile județene.

Îl plus, în baza Memorandumului, aprobat în ședința Guvernului din 26 ianuarie 2006, s-a stabilit aprobarea contractării de către Ministerul Finanțelor Publice a unor împrumuturi externe, pentru perioada 2006 - 2009, pentru finanțarea unor investiți prioritare în infrastructura rurală și din această sumă vor fi finanțate și lucrări pe drumurile județene în momentul în care această sumă va deveni operațională.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns.

Aveți cuvântul, microfonul 1.

 
   

Domnul Petru Stan:

Nu prea sunt mulțumit de răspuns, întrucât în realitate nu se vede aproape nimic. Toate drumurile sunt praf, indiferent din ce județ mergem, toate drumurile județene sunt nepracticabile, nu se poate circula.

Probabil că în viitor se vor face, dar calitatea lucrărilor este foarte proastă, știu drumuri făcute astă toamnă și acum sunt praf absolut toate, și, practic, nu coordonează nimeni aceste lucrări, din punct de vedere tehnic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Dacă-mi permiteți o scrută precizare, drumurile locale, respectiv cele județene și comunale sunt în administrarea autorităților locale, județene și comunale. Acest program, care este un program național, vine cu un aport suplimentar față de finanțarea locală, și bineînțeles că abordează doar o parte din drumurile județene și comunale, iar responsabilitatea pentru calitatea lucrărilor executate este a autorităților locale care gestionează aceste contracte.

Mulțumesc.

 
  Nicolae Marian Iorga - de la Septimiu Buzașu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Domnului senator Marian Iorga.

Dânsul se interesează de Drumul Național nr.13 în comuna Măieruș, din județul Brașov.

Lucrările de consolidare pe Drumul Național 13 au început în noiembrie 2005, au fost sistate în decembrie 2005 datorită condițiilor meteo nefavorabile, respectiv în perioada de iarnă, și s-au reluat la sfârșitul lunii martie 2006 în vederea finalizării.

Tot la sfârșitul lunii mai 2006 vor fi ridicate restricțiile de circulație pe Drumul Național 13, pe secțiunea Brașov - Măieruș.

În vederea asigurării platformei de lucru, pentru că se execută coloane forate pentru consolidarea drumului prin proiectul tehnic, a fost necesară devierea circulației pe varianta locală din comuna Măieruș, pe care s-a executat în acest scop un covor asfaltic de 4 cm.

Mulțumesc.

   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru.

Să dea Dumnezeu să fie așa!

Ar fi foarte bine dacă la sfârșitul lunii mai s-ar definitiva această lucrare, eu însă sunt nedumerit pentru că, așa cum și dumneavoastră știți, la fel de bine, cel puțin ca mine, e o lucrare nouă și m-aș bucura și mai mult dacă această regie, sau ce-o fi aceea, a drumurilor naționale, când face o lucrare, pentru că nu este un capăt de țară acolo, este un fel de ocolitoare care a tăiat-o prin dreptul comunei, ar fi mai de calitate și ar fi și mai bine dacă în contractele respective, firmele care execută asemenea lucrări să mai și răspundă, într-un timp foarte scurt, repet, lucrarea este relativ nouă, ca să spun așa, nu are cinci ani vreau să spun!

Vă mulțumesc.

Oricum sunt mulțumit de răspunsul dumneavoastră și ar fi foarte bine dacă șoseaua ar fi redată circulației la sfârșitul lunii mai.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Mai aveți vreun răspuns?

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Da, mulțumesc.

 
  Otilian Neagoe - de la Septimiu Buzașu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Mai am un răspuns pentru domnul senator Otilian Neagoe.

   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Este prezent.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Este un răspuns mult, mult mai amplu, pentru că domnul senator ne întreabă ce proiecte de infrastructură vor fi finanțate în anul 2006 în județul Brașov și care sunt fondurile alocate.

O să încerc să-l comprim cât mai mult ca să fie mulțumit de răspuns, oricum îl voi oferi și în scris, pentru că există mai multe programe și mai multe surse de finanțare.

În primul rând, realizarea variantei de ocolire a municipiului Brașov, care este în cadrul proiectului finanțat de BIRD și co-finanțat de Guvernul României, pentru care în prezent se desfășoară licitația pentru atribuirea contractului de consultanță.

Pe urmă, un proiect de reabilitare a drumurilor naționale în etapa a 5-a, finanțat de BEI, finanțat de Guvernul României, în care este inclusă reabilitarea sectoarelor de drum, DN 1 Brașov-Vestem.

Mai multe Programe PHARE, unul este pentru identificarea punctelor negre situate în județul Brașov, respectiv în localitățile Predeal, Beclean, Șercaia, Ghimbav, Timișul de Sus, în prezent are loc licitația pentru selectarea consultantului, un Proiect PHARE pentru construirea de platforme de inspecție rutiere în vederea asigurării unei monitorizări efective a traficului și pe teritoriul județului Brașov, aceste zone se regăsesc pe DN 13, la Km 16 Brașov - Feldioara, DN 13 la Km 102, DN 15 la Km 27, și așa mai departe, apoi niște Proiecte ISPA, respectiv trei proiecte prin care se realizează pregătirea reabilitării căii ferate Brașov - Sighișoara, Predeal - Brașov și Câmpina - Predeal.

Se adaugă la aceasta și lucrările pentru refacerea infrastructurii în urma calamităților, sunt lucrări finanțate din împrumuturile externe, BDCE, BEI și BIRD. Ele sunt detaliate, sunt în județul Brașov mai multe drumuri naționale și mai multe poziții kilometrice care toate se regăsesc în răspunsul scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să înmânați răspunsul în scris domnului senator.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

În întrebare solicitam să-mi spuneți și ce fonduri vor fi alocate pentru acest an pentru proiectele de infrastructură din județul Brașov.

De asemenea, din răspuns nu rezultă nimic în legătură cu finalizarea lucrărilor la Drumul Național 1E, pe porțiunea Râșnov - Poiana Brașov, care s-a făcut în 2004 și are numai un singur strat de asfalt, este într-un grad destul de avansat de degradare, au trecut două ierni peste el și nu se întâmplă nimic, și, de asemenea, drumul Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, care este în aceeași situație, tot așa, cu un singur strat de asfalt pe o porțiune de 9 km.

Și, desigur, ne interesa foarte mult și autostrada.

Ce se întâmplă anul trecut porțiunea Brașov - Ghimbav?

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Dacă-mi permiteți, câteva completări.

Am insistat pe programele cu finanțare externă și am enumerat finanțatorii: Banca Europeană de Investiții, Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare și așa mai departe, le regăsiți aici.

În legătură cu autostrada, după cum știți, a apărut Hotărârea de Guvern pentru finanțarea proiectelor prioritare, în care este inclusă și Autostrada București - Brașov, pentru care licitația se va lansa la începutul semestrului II, în acest an.

Și, continuă, după cum știți, Proiectul Autostrăzii Brașov - Borș, etapele de realizare a acestui proiect pentru județul Brașov sunt în a doua parte a proiectului, care are ca termen de recepție de finalitate anul 2013.

De asemenea, nu sunt menționate aici, pentru că este o listă extraordinar de lungă, toate proiectele de întreținere permanentă, periodică și proiectele de investiții care sunt finanțate din Bugetul Administrației Naționale a Drumurilor, respectiv Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, care vizează practic toate drumurile naționale cu lucrări de întreținere curentă, covoare, tratamente, și lucrări de reparații capitale și investiții.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

Mai aveți alte răspunsuri de oferit?

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Nu, mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Și eu vă mulțumesc dumneavoastră.

Vă rog să înmânați domnului senator răspunsul.

 
  Aurel Gabriel Simionescu - de la Paloma Petrescu, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării;

O invit la tribună pe doamna secretar de stat Paloma Petrescu, aveți cuvântul.

Vă rog să precizați cărui coleg senator doriți să oferiți răspuns.

   

Doamna Paloma Petrescu - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Domnului senator Aurel Gabriel Simionescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Da, este prezent.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Doamna Paloma Petrescu:

Domnului senator Aurel Gabriel Simionescu.

Este vorba în solicitarea dumneavoastră despre clarificări legate de școala cu 24 de săli de clasă și sală de festivități Călărași 4, din municipiul Brăila, și școala cu 16 săli de clasă și sală de gimnastică din orașul Ianca.

Aceste două obiective de investiții au început în anul 1996.

Până în anul 1998, obiectivele au fost finanțate din bugetul statului, dar din lista de investiții a Ministerului Educației și Cercetării, începând cu anul 1999, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar a trecut la consiliile locale.

Întrucât finanțarea de către consiliul local nu s-a realizat până în acest moment, Ministerul Educației și Cercetării a inclus cele două obiective în lista de investiții, cu finanțare în anul 2006 din bugetul Ministerul Educației și Cercetării, iar lista de investiții a fost aprobată în ședința de Guvern din data de 10 mai, urmând ca fiecare dintre cele două obiective să beneficieze de o finanțare de aproximativ 8 miliarde lei.

Sigur că finanțarea va începe imediat ce hotărârea de Guvern va apare publicată în Monitorul Oficial, banii există, doar că trebuia clarificată această formulă de finanțare, întrucât legal, Ministerul Educației și Cercetării, nu are acest drept.

În concluzie facem toate demersurile pentru a finaliza obiectivele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc doamnei ministru, sunt mulțumit de răspuns.

Mai aveam o singură precizare.

Pe site-ul ministerului este eșalonată executarea celor două școli pe doi ani, respectiv, pe trei ani și întrebarea era: având în vedere stadiul de execuție, dacă nu cumva putem comprima puțin acest lucru și, sincer, doamna ministru întrebarea mea a fost legată de faptul că au apărut diverse anunțuri în legătură cu existența sau inexistența banilor, inclusiv o intervenție a domnului ministru Hârdău și atunci, fiecare, sigur, privește într-un anumit mod acest lucru, iar, repet, dacă o să aveți bună-voința să veniți la Brăila și să vedeți, școlile sunt deja într-un stadiu avansat de construcție și ar fi păcat să nu le terminăm.

 
   

Doamna Paloma Petrescu:

Da, noi ne-am luat o marjă de siguranță, ca să fiu sinceră, atunci când am programat pentru doi - trei ani finalizarea acestor obiective, întrucât nu știam exact data la care vom primi banii, dar banii există deja, ei au fost alocați Ministerului Educației și Cercetării, bani care au fost repartizați deja prin această hotărâre de Guvern, au fost alocați ministerului la rectificare.

Deci, era foarte necesară această procedură de finanțare, din partea ministerului, a unităților de învățământ.

Sigur, și noi sperăm ca cei 8 miliarde să fie suficienți și să se încheie lucrările în 2006.

Vom monitoriza și sperăm ca lucrurile să se întâmple așa.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar - de la Virgil Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor;

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Domnul secretar de stat Nițulescu Virgil, vă rog.

   

Domnul Virgil Nițulescu - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Răspunsul meu este adresat domnului senator Gheorghe Funar, cu privire la întrebarea pe care domnul senator a adresat-o privind realizarea garajului subteran din Strada Moților.

Proiectul la care vă referiți, Planul urbanistic de detaliu privind amplasarea unui parcaj multietajat în Strada Moților nr.37, în vecinătatea Bibliotecii Universitare Lucian Blaga, a fost avizat de Ministerul Culturii și Cultelor, în urma analizării sale în două ședințe ale secțiunii de urbanism și zone protejate a Comisiei naționale a monumentelor istorice.

Avizarea s-a făcut la secțiunea de urbanism și zone protejate a Comisiei naționale a monumentelor istorice, chiar la propunerea comisiei regionale nr.6 a Comisiei naționale a monumentelor istorice, întrucât Regulamentul prevede că intervențiile privind monumente, ansambluri sau cele care sunt monumente istorice de grupă valorică A se analizează în secțiunile de specialitate ale Comisiei naționale.

În consecință, atât domnul profesor doctor Vasile Mitrea, cât și domnul conferențiar doctor Virgil Pop, președintele, respectiv secretarul Comisiei regionale VI a Comisiei naționale a monumentelor istorice au fost consultați în prealabil, de altfel domnul Mitrea face parte și din Secțiunea de urbanism și zone protejate a Comisiei naționale a monumentelor istorice.

De asemenea, atât directorul general al Direcției Generale a Patrimoniului Cultural Național, cât și inspectorul de zonă a Serviciului Monumente Istorice s-au deplasat la fața locului pentru a se familiariza cu amplasamentul.

Considerăm că propunerea reprezintă o soluție posibilă pentru rezolvarea problemei de trafic și a parcajelor din zona istorică, inclusiv pentru persoanele care frecventează biblioteca.

Considerăm, de asemenea, că propunerea de față reprezintă un pas înainte spre rezolvarea problemelor de trafic în centrul istoric.

Diferite alte aspecte, legate de modul în care se vor rezolva vecinătățile construcției cu cele două monumente istorice în care sunt găzduite Biblioteca Universitară Lucian Blaga și respectiv, Primăria Municipiului Cluj Napoca, vor fi avute în vedere la avizarea fazei următoare de proiectare, Proiect - autorizare construcții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns. Mulțumit. Foarte bine.

Mai aveți alt răspuns ? Nu. Să fiți sănătos.

 
  Gheorghe Funar - de la Ervin Zoltan Syekely, secretar de stat în Ministerul Sănătății;

Domnul secretar de stat Ervin-Zoltan Szekely. Microfonul nr.10.

   

Domnul Ervin-Zoltan Szekely - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la întrebarea domnului senator Gheorghe Funar privind utilizarea pe piață a unor produse alimentare ce conțin substanțe cancerigene cu referire la aditivii alimentari, vă comunicăm următoarele:

Conform Ordinului nr.438/295/2002 al ministrului sănătății și familiei și al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor, pentru aprobarea normelor privind aditivii alimentari destinați utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, glutamatul de sodiu E621 Anexa 12 se poate folosi cuantum satis, iar aspartamul E951, conform aceluiași ordin, se utilizează în cantitatea maximă precizată în anexa 8 astfel:

  • glutamatul monosodic este permis în produsele alimentare în general, cu excepția următoarelor produse: produse alimentare neprelucrate, miere, uleiuri și grăsimi de origine animală sau vegetală neemulsionate, unt, lapte și smântână sub forma integrală, degresată, semidegresată, pasteurizată și sterizate, produse pe bază de lapte fermentat cu microorganisme vii nearomatizate, apă minerală și apă de izvor, cafea, exclusiv cafea instant aromatizată și extracte de cafea, ceai din frunze nearomatizate, zaharuri, paste uscate exclusiv fără gluten și /sau paste destinate unui regim hipoprotidic, zer natural nearomatizat, exclusiv zer sterilizat, alimente pentru sugari și copii de vârstă mică, inclusiv alimente pentru sugari și copii de vârstă mică cu sănătate precară;
  • aspartamul este permis în următoarele produse alimentare în limitele maxim admise conform ordinului: băuturi nealcoolice, deserturi și produse similare, produse de cofetărie, gumă de mestecat fără adaos de zahăr, alte produse ca: cidru și rachiul de bere, bere nealcoolică sau cu o concentrație de alcool exprimată în volum de până la 1,2%, bere de masă, bere cu aciditate minimă de 30 miliechivalenți, bere brună de tip "oud bruin", bere cu valoare energetică redusă, băuturi constând în amestec de bere, cidruri, rachiu de bere, băuturi spirtoase sau vin și băuturi nealcoolice, băuturi spirtoase cu o concentrație de alcool funcție de volum de până la 15%, fructe conservate cu valoare energetică redusă sau fără adaos de zahăr, gemuri, jeleuri și marmelade cu valoare energetică redusă, preparate din fructe și legume cu valoare energetică redusă, conserve de fructe și legume dulci-acrișoare, conserve și semiconserve dulci-acrișoare, pește și marinate de pește, supe cu valoare energetică redusă, sosuri, muștar, produse fine de brutărie destinate unei alimentații speciale, preparate complete de regim pentru controlul greutății destinate înlocuirii dozei alimentare zilnice totale sau a unei mese individuale, preparate complete și aporturi nutriționale destinate utilizării sub supraveghere medicală, suplimente alimentare.

Controlul pe piață a produselor alimentare comercializate conținând acești aditivi este asigurat de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. De asemenea, în urma ultimelor cercetări realizate de EFSA, s-a ajuns la concluzia că acest aditiv - aspartam - nu prezintă un pericol pentru sănătatea populației.

În ceea ce privește utilizarea substanțelor cancerigene sau care produc alte boli grave, în produsele comercializate pe piața românească nu avem cunoștință despre existența acestora. Orice sesizare în acest sens este luată de considerare, produsele fiind controlate la nivelul producției, conform protocolului dintre Ministerul Sănătății, ANSVSA și ANPC, de către ANSVSA, Ministerul Sănătății, prin direcțiile subordonate, având rol de supraveghere a produselor de pe piață.

În cazul unor suspiciuni privind prezența unor aditivi nepermiși prin prevederile legislative actuale sau a depășirii limitelor maxime admise în anumite produse, se fac determinări, aplicându-se sancțiuni contravenționale, cu retragerea produsului neconform de pe piață.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl consult pe domnul senator Gheorghe Funar dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință, stimați colegi, sunt parțial mulțumit de răspunsul amplu care a fost prezentat până acum.

Am înțeles din expunerea domnului ministru Nicolăescu făcută la Cluj-Napoca, joi, săptămâna trecută, din afirmația dânsului, că medicii sunt obosiți și din cauza aceasta nu l-au operat pe președintele țării, dar nu înțeleg de ce este obosit ministrul sănătății și nu recurge la ceea ce i-am sugerat prin această întrebare, respectiv să apară la televiziune și să-i informeze pe români, așa cum domnul secretar de stat a făcut-o acum, asupra produselor care conțin acești aditivi și asupra cercetărilor făcute pe plan european și dincolo de ocean, în Statele Unite și Canada, cu privire la faptul că o parte dintre aceștia sunt cancerigeni. Nu înțeleg de ce nu vine în fața românilor să le spună: "Frați români, acestea sunt produsele - așa cum a prezentat domnul secretar de stat - acestea sunt cantitățile care sunt admise, prin Ordinul Ministerului Sanătății din 2002, dar fiți atenți pentru că s-a stabilit că sunt cancerigene următoarele și feriți-vă de aceste produse."

Eu așa înțeleg că ar trebui să facă un ministru sănătos al sănătății.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Dacă doriți să comentați, domnule secretar de stat ? Nu. Vă mulțumesc pentru răspunsurile oferite.

 
  Ioan Corodan - de la Cătălin Doică, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Am înțeles că domnul secretar de stat Cătălin Doică a oferit răspunsul domnului senator Ioan Corodan. Să se precizeze în stenogramă.

Domnule secretar de stat, aveți răspunsul la dumneavoastră, să-l oferiți și domnului senator Neagoe ? Da.

Vă rog, domnule senator. Ați primit răspunsul ?

   

Domnul Ioan Corodan:

Da, domnule președinte, am primit răspunsul. Sunt mulțumit în mare parte de răspunsul pe care l-am primit. Aș dori ca în răspunsul scris oficial, care o să mi se trimită, să fie specificată indemnizația lunară pentru președintele Consiliului de administrație CEC, plus indemnizația pentru funcția de consilier al președintelui executiv al societății bancare supuse privatizării.

 
   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mi-am notat, domnule președinte, și, de asemenea, menționez că am înaintat și răspunsul la interpelarea domnului senator Nicolae Iorga. Era pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

 
  Otilian Neagoe - de la Ervin Zoltan Syekely, secretar de stat în Ministerul Sănătății; - de la Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în scris;

Îl invit pe domnul secretar de stat Szekely să prezinte răspunsul domnului senator Otilian Neagoe.

   

Domnul Ervin-Zoltan Szekely:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la întrebarea domnului senator Otilian Neagoe, privind situația imobilului situat în Calea București nr.25-27, în care se află sediul Direcției pentru Sănătate Publică Brașov, vă comunicăm următoarele:

Imobilul situat în Calea București nr.25-27 a făcut obiectul unei acțiuni de revendicare, formulată de Cocis Bila și Cocis Zoltan, în contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului Brașov, Direcția pentru Sănătate Publică a Județului Brașov, Municipiul Brașov, prin primar și Spitalul Județean Brașov. Acțiunea civilă a urmat mai multe faze procesuale, instanța obligând, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, pârâții să lase în deplină proprietate imobilul reclamanților.

În prezent, procesul se află în faza executării silite, Direcția pentru Sănătate Publică a Județului Brașov fiind obligată să evacueze imobilul.

Ministerul Sănătății nu a fost parte în acest proces. De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice nu a fost parte în proces, deși Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, prevede că, în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.

Față de faptul că Ministerul Finanțelor Publice nu a fost parte în proces, acțiunea nefiind pronunțată în contradictoriu cu actualul proprietar, DSP Brașov va trebui să anunțe Ministerul Finanțelor Publice asupra acestui fapt.

În ceea ce privește mutarea sediului DSP Brașov în alt imobil, considerăm că DSP Brașov, împreună cu autoritățile administrației publice locale, ar trebui să identifice imobilele în care DSP ar putea să se mute în vederea continuării activității, Ministerul Sănătății neavând în proprietate imobile în care să transfere această instituție pentru a-și continua activitatea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Direcția pentru Sănătate Publică a făcut cunoscut Ministerului Finanțelor Publice această situație. De fapt, și Ministerul Sănătății cunoaște în detaliu situația de la Brașov.

Problema este următoarea: pe plan local sunt intenții pentru asigurarea unui alt spațiu, dar Direcția pentru Sănătate Publică este un serviciu deconcentrat al Ministerului Sănătății și trebuie alocate fonduri pentru amenajarea noului sediu.

Proprietarii fac în fiecare zi demersuri pentru evacuarea sediului și cred că nu este o notă bună pentru Ministerul Sănătății să aibă o instituție de acest nivel, la Brașov, care, până la urmă, va trebui să funcționeze pe trotuarul din fața Spitalului Județean. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ervin-Zoltan Szekely:

Domnule senator, aveți dreptate. Ministerul Sănătății va face eforturi suplimentare, inclusiv materiale, pentru a rezolva această situație și a asigura fondurile necesare Direcției pentru Sănătate Publică Brașov, pentru a găsi un spațiu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Stimați colegi, am epuizat atât seria întrebărilor și interpelărilor, cât și răspunsurile.

 
   

Domnul Ervin-Zoltan Szekely:

Doresc să menționez că mai am 3 răspunsuri pentru domnii senatori care nu sunt prezenți. Am transmis în scris aceste răspunsuri.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur. Vă rog să le prezentați reprezentantei dumneavoastră pentru a fi înaintate colegilor senatori și a vă descărca de această obligație legală, în sensul de a oferi răspunsuri la întrebări și interpelări.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului de astăzi.

Bună seara !

 
   

Lucrările se încheie la ora 19,15.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 5:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro