Nicolae Paul Anton Păcuraru
Nicolae Paul Anton Păcuraru
Ședința Senatului din 15 mai 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.79/25-05-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 15-05-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 15 mai 2006

2. Declarații politice prezentate de domnii senatori:
  2.7 Paul Păcuraru - "Riscul de țară" - Integrarea României în U.E.

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

................................................

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Paul Păcuraru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Paul Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În mod normal, astăzi 15 mai, în ajunul întâlnirii Colegiului comisarilor pentru prezentarea Raportului de țară la Bruxelles, declarația mea politică ar trebui să marcheze îmbunătățirile rapide obținute de România și cred că tot o obligație morală aș avea-o să mulțumesc, în această declarație, tuturor celor care au făcut posibile aceste progrese în așa fel încât România să-și atingă acest atât de importat obiectiv politic.

Probabil că în zilele următoare vom vorbi despre importanța, cu adevărat deosebită, istorică a momentului, a evenimentului și despre efectele pe termen mediu și lung de care România va avea parte în toate domeniile vieții sociale.

Cu toate acestea, în pofida unui moment atât de apropiat și atât de importat pentru România, o simplă lectură, fie ea și în diagonală a titlurilor de presă, arată că în România trăim într-o altă realitate în care titlurile cele mai frecvente sunt cele de criză, de instabilitate, de moțiune, de cădere a Guvernului, de remaniere, de restructurare și așa mai departe.

Iată, deci, că pe de-o parte avem un semnal mai mult decât pozitiv pentru România și va trebui să dăm curs acestui semnal, iar pe de altă parte, în viața internă se pare că suntem pe o cu totul și cu totul altă lungime de undă, motiv care m-a făcut să schimb declarația mea politică de la "Raportul de țară", la "Riscul de țară". Pentru că, se pare, că într-adevăr, suntem în măsură să ne creăm siguri un risc, atunci când el nu mai există și acest risc, sigur, poate să derive din conduita noastră politică și din atitudinile noastre politice, din deciziile pe care le vom lua în perioada imediat următoare.

În termeni economici, "Riscul de țară" exprimă probabilitatea pierderilor financiare pe care le are, știu eu, un agent economic, un sistem financiar, o bancă, un stat în condițiile în care împrumuturile acordate pe o anumită piață se degradează datorită unor evoluții negative pe piața gazdă.

Sunt riscuri datorate datoriei externe foarte mari în țările cu un deficit comercial cronic al balanței de plăți, sunt riscuri legate de recesiunea economică, riscuri legate de devalorizarea monedei naționale, accelerată, riscuri legate de inflație, riscuri legate de schimbări bruște de politică economică și așa mai departe care au obligat pe toți cei care se ocupă de piețele financiare să introducă în lexiconul economic atât definițiile, cât și metodologiile de evaluare a ceea ce se numește riscul de țară.

Se întâmplă toate aceste lucruri în România în așa fel, încât noi să creăm singuri un risc suplimentari?

Opinia mea este că nu se întâmplă astfel de lucruri care să ne facă să ne creștem singuri riscul de evaluare și de apreciere. Situația economică se îmbunătățește.

PIB-ul atât în valori absolute, cât și relative, ca și produsul Intern brut pe locuitor sunt în creștere în ultimii ani, au un procent de creștere, relativ important, 5-6%, nu chiar foarte ușor de obținut.

Investițiile străine, la rândul lor sunt în creștere pentru că piața internă oferă din ce în ce mai multă credibilitate și stabilitate.

Încasările la buget le vedeam zilele trecute majorate, chiar dacă s-a comentat atât de mult cota unică.

Inflația, am văzut ultimul raport al BNR-ului pe ultima lună, are cel mai scăzut nivel al inflației cumulat de la începutul anului până în prezent, din 1990 până astăzi.

Indicatorii datoriei externe care ne-ar putea îngrijora, nici ei nu au o evoluție care să creeze probleme.

Iată, deci, că nici unul din factorii care în mod, să spunem, consacrat, ar trebui să creeze o presiune sau o tensiune internă nu se produc, și dacă nu se produce nici unul din aceste elemente, este o neînțelegere pentru mine de ce încercăm în zona politică să creăm riscul de țară prin introducerea de tensiuni în sistem, prin criză politică, prin moțiune de cenzură, prin iminenta analiză a căderii Guvernului, a soluțiilor care urmează și așa mai departe.

Și termenul de risc de țară include noțiunea de risc politic la care se pare că noi contribuim.

Părerea mea că, revenind la momentul Bruxelles, momentul Bruxelles este cu adevărat foarte importat și la el și-au adus aportul această atât de hulită clasă politică pe care noi o reprezentăm.

Totuși, în dreptul ei va rămâne acest mare merit, că și-a adus aportul la această etapă atât de importantă pe care a parcurs-o România, cu bunele și cu relele ei, această clasă politică pe care o reprezentăm a realizat sau se pare că este foarte aproape de a realiza acest obiectiv.

Tocmai din acest motiv fac un apel să nu se dărâme ceea ce am construit vreme de 15 sau 16 ani, pentru că sigur, moțiunea de cenzură, schimbarea de Guvern și așa mai departe fac parte dintr-un joc democratic, este firesc și este de înțeles, dar eu știu că până în 1 ianuarie 2007 România este într-un examen permanent.

Deci, nu se închide mâine nimic, ci, până în 1 ianuarie avem o serie întreagă de stegulețe, galbene, roșii și așa mai departe de eliminat, avem o serie întreagă de procese de continuat. Însa eu cred că, într-adevăr, există riscul că, dacă noi, așa, în termeni populari, "ne-am da în stambă" imediat după raportul de mâine sau de poimâine există un risc. Sigur, trenul aderării nu ar mai putea fi oprit, dar trenul finanțării poate să fie oprit.

Există riscul ca trenul finanțării sau programele de finanțare pe care Uniunea Europeană le acordă României să fie stopate în situația în care România, să spunem, derapează, din punctul de vedere al stabilității politice și al încrederii în capacitatea partidelor și a politicienilor de a-și duce obiectivele și angajamentele asumate până la capăt, pentru că, până la urmă, în riscul de țară, cam despre asta este vorba. Așadar, voi face un apel aici, atât în tabăra puterii, pentru că, din păcate, aici sunt subiecte tensionate care se discută și care cred că ar trebui dezamorsate prin efortul fiecăruia dintre noi, este nefiresc să gândim că un partid, membru al coaliției, ar trage preșul primului-ministru ca să cadă Guvernul. Este nefiresc să înțelegi ce s-ar putea întâmpla într-o astfel de situație.

Deci, fac un apel atât pentru partidele din coaliție, cât și pentru partidele din opoziție.

Vedeam săptămâna trecută o discuție întreagă legată de protocolul dintre PSD și PRM care avea, nici mai mult, nici mai puțin, ca obiectiv esențial susținerea Moțiunii de cenzură.

Mie mi se pare că opoziția este firesc să colaboreze, este firesc să încheie protocoale, este acordul partidelor și așa mai departe, dar nu pe un obiectiv care, cum să spun eu, pune sub semnul întrebării... adică succesul moțiunii de cenzură, alias instabilitate politică, alias să ne creăm singuri probleme și așa mai departe.

În rezumat sau în final, declarația mea politică are un singur rost, să fac un apel la înțelepciune atât din partea partidelor din coaliție, cât și din partea opoziției, astfel încât România să poată să-și treacă examenele cu bine și să nu creăm noi un tablou foarte îngrijorător, mai ales acum când România este în atenția tuturor Guvernelor, tuturor Parlamentelor Europene, întregii opinii publice europene și așa mai departe.

Dacă am avea o situație economică și socială atât de impecabilă încât fără nici un fel de probleme ei să spună:veniți să suntem împreună, frați la bine și la rău! Ar fi una, dar nu suntem în această situație, suntem încă cu multe condiționalități și cu multe probleme încă de rezolvat.

Eu închei făcând acest apel atât pentru partidul din coaliție, cât și pentru cel din opoziție, să înțeleagă că șirul nostru de examene nu s-a terminat și că, măcar până la 1 ianuarie, este obligatoriu nevoie să ne facem temele, să parcurgem etapele și să continuăm procesele.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 3 decembrie 2021, 15:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro