Constantin Dumitru
Constantin Dumitru
Ședința Senatului din 2 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.141/12-10-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 02-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 2 octombrie 2006

2. Declarații politice prezentate de senatori:
    2.1 Constantin Dumitru - Raportul Comisiei Europene din 26 septembrie a.c. referitor la România.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Ofer cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD, domnul senator Constantin Dumitru. Vă invit la tribună. Aveți cuvântul.

Domnul Constantin Dumitru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, în sfârșit, raportul Comisiei Europene dat publicității săptămâna trecută, ne îndreptățește să credem că data de 1 ianuarie 2007 va marca aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Cum era și firesc, după atâtea rapoarte presărate cu cartonașe galbene și roșii, vestea că beneficiem de un raport fără clauze de salvgardare, ne-a bucurat. Comisia europeană ne-a dat undă verde, ceea ce înseamnă că nu suntem deloc mediocri. Poate că nu suntem cei mai performanți, dar haideți să fim serioși și să privim cu atenție la țările foste comuniste deja integrate. Vom constata că și ele au destule probleme în suspans.

Cu toate acestea, fie că place unora sau nu, Guvernul condus de premierul Tăriceanu și-a dat toată silința pentru a depăși un prag important în calea integrării. Ca, de altfel, și guvernele post-decembriste care, fiecare în felul său, și-au adus contribuția la integrare.

Vom intra, iată, într-o nouă etapă în care legile vor trebui aplicate și nu doar păstrate în sertare, iar problemele cărora încă nu le-am găsit soluții, vor trebui rezolvate, astfel încât să putem fi la înălțimea standardelor Uniunii Europene.

Departe de mine intenția de a fi un demagog sau populist. Consider însă că datoria noastră a celor pe care votul cetățenilor acestei țări ne-au trimis în Parlament sau în alte zone ale politicii decizionale este să le putem spune sincer, deschis, românilor că aderarea nu înseamnă trecerea dintr-o dată la un nivel de trai mult mai ridicat. Dar trebuie să le mai spunem că aceasta este, de fapt, una dintre ținte, adică un trai mai bun, implicit o salarizare mai bună, care vor fi consecința firească a intrării României în competiția valorilor economice europene.

Stimați colegi, inițial mă gândisem să-mi intitulez declarația mea politică "România paradoxurilor". De ce? pentru că aceasta a fost concluzia la care am ajuns după ce am parcurs zilele trecute câteva rapoarte și studii elaborate de Banca Mondială și, respectiv, de Fundația europeană pentru îmbunătățirea condițiilor de viață.

Astfel, conform raportului Băncii Mondiale, România se situează pe locul al doilea, după Georgia, în clasamentul țărilor care au derulat cele mai bune schimbări în domeniul facilității derulării afacerilor. Ca liberal, în condițiile în care România are un guvern condus de un premier liberal, nu pot decât să salut sublinierile acestui raport, potrivit cărora țara noastră a făcut progrese notabile în ceea ce privește modul de amendare al legislației cu privire la faliment, reducerea numărului documentelor necesare pentru demararea unei afaceri, simplificarea procedurilor pentru primirea unei autorizații, precum și punerea la punct a unor noi proceduri vamale, ceea ce conduce la fluidizarea circulației mărfurilor.

Nu în primul rând, raportul amintit evidențiază măsurile luate de România în ceea ce privește scăderea corupției în domeniul regimului taxelor, prin reducerea numărului acestora și eliminarea excepțiilor. Cu alte cuvinte, cea mai importantă reformă a fost, conform raportului, cea care a condus la îmbunătățirea reglementărilor pentru demararea unei afaceri.

Pe de altă parte, tot dintr-o analiză a Băncii Mondiale aflăm că peste 88% dintre tinerii români, cu vârste cuprinse între 15-24 de ani ar emigra, dacă ar avea posibilitatea legală. În timp ce numărul bărbaților dornici să se stabilească temporar într-o altă țară este de circa 80%, iar al femeilor este de 70%.

Acestor date li se adaugă și cele ale unui studiu al Fundației europene pentru îmbunătățirea condițiilor de viață referitor la calitatea vieții în România și Bulgaria. Este vorba de o analiză completă a calității vieții în cele două țări candidate în context european.

Calitatea vieții nu este un criteriu de aderare la Uniunea Europeană, dar cercetările în acest domeniu pot duce la identificarea unor măsuri și soluții oportune pentru eliminarea discrepanțelor în viețile oamenilor. Astfel, diferența dintre nivelul de trai între cele două țări candidate și cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, este mai mare decât diferența dintre PIB-urile corespunzătoare pe cap de locuitor.

Cele două țări au marcat rate de creștere economică mari, urmate de o bună refacere economică, care, însă, nu a generat o substanțială creștere a veniturilor la nivelul gospodăriilor.

Ar fi de menționat și un alt rezultat al studiului.

Populația din România și Bulgaria lucrează mai multe ore decât cea din Uniunea Europeană pentru că mulți își mai iau o a doua slujbă pentru a-și completa veniturile.

Pe de altă parte, calitatea percepută la locurile de muncă în Bulgaria și România, măsurată la nivelul salariilor, gradul de autonomie, muncă și perspectivele de avansare în carieră sunt mai scăzute decât în Uniunea Europeană, în timp ce la nivelul nesiguranței locului de muncă este mult-mult mai ridicat. În mod paradoxal, studiul menționează că, deși confruntat cu standarde de viață scăzute, românii se declară totuși încrezători în viitor. Autorii explică acest optimism prin elemente de mentalitate specifice românilor care cred că nicăieri nu este mai bine decât în țara lor.

Stimați colegi, nu am avut câtuși de puțin intenția de a vă plictisi cu detalii tehnice preluate din diverse publicații. Îngăduiți-mi totuși să trag o concluzie. Funcționarea stabilă a economiei de piață, creșterea economică rapidă, aplicarea legilor în spiritul și litera lor, sunt câteva elemente care ar contribui la creșterea calității vieții pentru toți cetățenii României, aflată, iată, doar la un pas de integrare în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc. (aplauze la Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 13:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro