Plen
Ședința Senatului din 4 iunie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.85/14-06-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 04-06-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 4 iunie 2007

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.  

Lucrările au fost conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală!

Stimate colege și stimați colegi, vă invit în sală, pentru a putea începe ședința plenului Senatului.

Vă rog să-mi permiteți, stimate colege și stimați colegi, să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 4 iunie 2007, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori, secretari ai Biroului permanent, Mihai Ungheanu și Ilie Sârbu.

Programul de lucru al ședinței de plen de astăzi: lucrări în plen până la ora 19.30.

Ordinea de zi - cea care v-a fost distribuită și care cuprinde trei capitole: declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege și întrebări, interpelări și răspunsuri din partea Executivului, după ora 18.10.

Cvorumul de ședință este de 69 de senatori.

Absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 20 de colegi: 6 senatori sunt membri ai Guvernului, 12 senatori sunt europarlamentari, un coleg este plecat în delegație, domnul senator Mihail Popescu, iar un coleg este în concediu medical, domnul senator Antonie Iorgovan.

Așa cum spuneam, cvorumul de ședință este de 69 de senatori.

Invit colegii senatori în sală!

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Dați-mi voie să vă reamintesc că aveți posibilitatea, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să sesizați Curtea, în situația în care apreciați că există prevederi neconstituționale în următoarele legi care sunt depuse la secretarul general al Senatului:

  • Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative;
  • Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr.93/1997 privind declararea ca erou-martir a lui Liviu Cornel Babeș;
  • Lege pentru completarea art.5 din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.20/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare;
  • Lege privind atribuirea unei locuințe generalului în retragere, Marin Lungu;
  • Lege pentru aderarea României la Protocolul opțional la Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare, referitor la soluționarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena, la 24 aprilie 1963;
  • Lege privind retragerea unor rezerve formulate de România cu prilejul aderării sau ratificării unor convenții internaționale.

În situația în care apreciați că aceste legi conțin prevederi neconstituționale, aveți posibilitatea, în baza Constituției, să sesizați Curtea Constituțională.

Declarații politice prezentate de senatori: Emil Răzvan Theodorescu (PSD) - Desecretizarea arhivei fostului Comitet Central al PCR, o adevărată cacealma;

Până în acest moment, s-au înscris la declarații politice un număr de 7 colegi: din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnii senatori Răzvan Theodorescu, Doina Silistru, Adrian Păunescu; din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnii senatori Tiberiu Prodan și Mircea Mereuță, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, doamna senator Verginia Vedinașși domnul senator Gheorghe Funar.

Invit la tribuna Senatului reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Răzvan Theodorescu.

   

Domnul Răzvan Emil Theodorescu:

Domnule președinte,doamnelor și domnilor colegi,

Face vâlvă, de câtva timp, o inițiativă ce pare a readuce alături, pentru o clipă, Autoritatea Prezidențială și Guvernul. Este vorba de așa-zisa "desecretizare" a Arhivei fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român.

Am pus între ghilimele termenul pentru a indica, de la bun început, caracterul artificial al unui simplu exercițiu de imagine, care, pentru cunoscători, nu este decât mult zgomot pentru nimic. Trebuie spus răspicat că arhiva respectivă este deja în circuit public și că numai cineva care nu are nici o idee despre fondul arhivistic național poate vorbi, în termeni atât de inadecvați, despre această acțiune.

Fosta arhivă a Comitetului Central, gestionată de Arhivele Naționale, o instituție pe cât de venerabilă, pe atât de competentă, cu cei mai buni specialiști din țară, este compusă din Arhiva Istorică, care cuprinde 219 fonduri și colecții, dintre care 110 deja consultabile la sala de lectură și microfilmate, și din Arhiva Administrativă a Secțiilor și Sectoarelor Comitetului Central, desfășurată pe aproximativ 3500 de metri liniari.

La sala de studiu a Arhivelor Naționale, deci, demult desecretizate, cu acces liber, se află importante părți din fondul fostului Comitet Central, provenite de la secțiile cancelariei: organizatorică, propagandă-agitație, economică, gospodărie de partid, agrară, relații externe, începând cu fondarea Partidului Comunist, din 1921, până în perioade ce variază între 1976, pentru propagandă și agitație, și 1953, pentru relații externe, așadar, din epoca represiunilor politice și satelizării moscovite, ce au însemnat miezul nociv al comunismului românesc.

Public, arhiva în cauză a fost deja defrișată de Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste, chiar cu documente, care nu împliniseră termenul legal de 30 de ani pentru a fi date în cercetare, ajungându-se cu studierea lor până în anul 1989. Și, pe bună dreptate, colegul nostru, domnul senator Vasile Blaga, pe atunci ministru de resort, a aprobat, la 22 februarie, un memorandum care îngăduie tuturor cercetătorilor să aibă acces la aceste documente.

A vorbi, așadar, despre desecretizare, înseamnă - iertați cuvântul chiar neacademic - o veritabilă cacealma, care îi transformă pe unii banali mercenari în veritabili cruciați ai anticomunismului, acolo unde nu există nici o înfruntare și unde normalitatea a fost introdusă de către colegii noștri arhiviști.

Pentru că am ajuns în acest loc, îmi va fi îndeajuns să spun că Legea nr.16/1996 a arhivelor, cu termenele pe care le-a stabilit pentru darea în cercetare, este congruentă cu reglementările din Uniunea Europeană, unde, cu excepția Olandei, avem pretutindeni același termen de 30 de ani, orice altă propunere teribilistă riscă să ne situeze în afara regulilor firești, științifice și internaționale. Repet, derogările se pot face și se fac, este normal să se facă și în prezent, dar sunt derogări. După cum am mai spus, dependența arhivelor de Ministerul de Interne este foarte veche, are, la noi, exact 176 de ani, aceeași situație fiind întâlnită în alte foste state comuniste: Cehia, Slovacia... Propunerea recentă de a trece Arhivele Naționale la Ministerul Culturii și Cultelor este de-a dreptul absurdă. Documentele culturale nu sunt decât 5% din fondul arhivistic, restul ținând, cum știe toată lumea, de domeniul administrației, sunt documente cu caracter public și acte private, iar nevoile de spații pentru depozitare - 17.000 de metri pătrați, în momentul de față, neputând fi satisfăcute nicidecum de un minister ce are cu totul și cu totul alte rosturi. De altminteri, din fericire, vreau să adaug, chiar actualul Guvern, numit Tăriceanu-2, a omologat, prin ordonanță de urgență, din 9 mai, apartenența Arhivelor Naționale la nou-creatul Minister al Internelor și Reformei Administrative.

Cer, așadar, autorităților competente să nu inducă în eroare opinia publică, să nu creeze confuzii, voit sau nu, cu așa-zisa desecretizare, din ignoranță sau din alte motive și, mai ales, să nu strice ceea ce este deja valabil. Arhivele Naționale nu sunt un loc al experimentului, ci unul al profesionalismului ce nu trebuie alterat. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  TIberiu Aureliu Prodan (PNL) - Relația președintelui cu partidele policice este Divide et impera!;

Invit la tribună pe domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

În declarația mea, am să mă refer la câteva aspecte ale vieții politice, care au avut loc săptămâna trecută și în săptămânile premergătoare acesteia.

"Divide et impera" pare să fie unica formulă agreată de președintele Băsescu în relația cu partidele politice din România.

După un intermezzo intitulat "Deschidere către dialog cu partidele politice", președintele nostru, energizat de votul de la referendum, s-a prezentat în fața Parlamentului, arătându-ne pisica și sugerându-ne, în stilul bine cunoscut, că singura soluție pentru noi, cei aleși în acest Parlament, este să ne aruncăm cât mai repede peste balustradă, pentru că - vezi, Doamne! - nu mai corespundem voinței poporului, adică acelora care au votat pentru rămânerea sa la Cotroceni.

Ce ne spune, însă, președintele în mesajul său? Pe de o parte, ne atrage atenția că fiecare parlamentar are responsabilitatea de a găsi o soluție pentru a ieși din criză, iar pe de altă parte, că indiferent ce soluție vom găsi, Domnia Sa va respinge orice variantă rezultată în urma unor înțelegeri de culise.

Domnul președinte ignoră, astfel, un adevăr arhicunoscut, acela că Parlamentul înseamnă și negocieri, și înțelegeri, nu numai o mașină de vot. În opinia Domniei Sale, însă, această situație este de neacceptat.

Domnul președinte invocă rezultatele referendumului, care, chipurile, ar fi invalidat Parlamentul actual. Drept urmare, e nevoie urgentă de alegeri anticipate, e nevoie urgentă de altă clasă politică. În realitate, președintele nu dorește o altă clasă politică, o nouă clasă politică, ci dorește marginalizarea partidelor politice, cu excepția Partidului Democrat, firește. Acestea ar trebui să devină simple anexe ale unui decor, în mijlocul căruia să troneze Domnia Sa, tătucul iubitor de popor. Ca și cum nu ar face parte din această clasă politică, ca și cum nu ar fi fost, ani de zile, și parlamentar, domnul președinte ne vorbește de noua elită politică. Care elită? De unde să rezulte această elită politică? Probabil, din laboratoarele Partidului Democrat.

În decembrie 2004, la ceremonia de învestire, președintele ne asigura că va fi un președinte imparțial, care va media, cu bună-credință, relațiile cu Parlamentul. Avem nevoie de un Parlament puternic, ne spunea, atunci, președintele. În decembrie 2006, președintele s-a adresat celui mai înalt for politic al României, Parlamentului. Dintr-o dată, președintele constată că Parlamentul nu-i mai este pe plac, că majoritatea parlamentară nu mai reflectă voința populară.

Stimate colege și stimați colegi,

Autoritatea se câștigă, nu se impune, nici chiar prin referendum. Nu prin dizolvarea partidelor sau a Parlamentului se va înnoi clasa politică românească. Fie că ne place sau nu, clasa politică este expresia societății românești, cu aspectele ei pozitive, dar și cu deficiențele ei, pe care trebuie să ni le asumăm -și nu este vorba că ne cramponăm de putere, fie că acceptăm sau nu - în mod inevitabil, electoratul român își va exprima, prin vot, opțiunea pentru unul sau altul dintre partidele politice.

Procesul de înnoire a clasei politice are loc, independent de mesajele președintelui și de moțiunile de cenzură. Guvernele vin și pleacă de la Putere, alegerile aduc în prim - plan partide puternice și plasează pe locuri secundare sau le exclud pe acelea care vor fi sancționate prin votul popular.

Această dinamică nu poate fi ignorată, dar aș mai sublinia aici un adevăr: jocul politic nu există fără partide. Altfel, intrăm într-o zonă periculoasă, adică aceea dorită de președintele Băsescu, un regim prezidențial cu partide marginalizate.

Sper ca România să fie scutită de o astfel de experiență, în mod cert, păguboasă pentru fragila noastră democrație, mai ales, pentru cetățenii acestei țări.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Verginia Vedinaș (PRM) - Retragerea Ordinului Steaua României domnului Corneliu Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare;

Invit la tribuna Senatului pe doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Distinsă doamnă senator, aveți cuvântul!

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Mă voi referi în prezenta declarație politică la gestul incalificabil al celui întors la Cotroceni, după o victorie mai mult cumpărată decât câștigată, dacă ne gândim la zecile de milioane de euro înghițite de campanie, de a se retrage Ordinul "Steaua României" președintelui Partidului România Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, ordin pe care nu el i l-a acordat, ci predecesorul său, fostul Președinte al României, domnul Ion Iliescu.

Semnalăm, încă de la început, că acest lucru se petrece destul de rar la noi ca și în orice țară normală și stabilă, condusă de oameni politici cu responsabilitate și discernământ.

În România s-a întâmplat o singură dată, într-un caz bine justificat, când fostul președinte Constantinescu a retras o decorație conferită unui fost comandant torționar, Vasile Ciolpan, de la Penitenciarul Aiud.

A asimila cazul unui fost comandant torționar cu cel al președintelui unui partid politic, care din 1992 este prezent în Parlamentul României și care îndeplinește și funcția de vicepreședinte al Senatului, a-i pune pe același plan, din punctul de vedere al retragerii unei decorații, este un gest care îl degradează pe autorul lui și îl scoate din categoria celor demni să fie șefi de stat.

În Europa, cazurile sunt și mai rare și explicația este simplă. Este un drept sacrosanct al fiecărui șef de stat de a conferi decorații și titluri de onoare, în baza unui drept de apreciere de care dispune, de a evalua meritele cuiva și de a-și exprima prețuirea pentru aceste merite.

Unde am ajunge dacă unii președinți ar conferi astfel de ordine și medalii, iar cei care vin după ei le-ar retrage?

O societate trebuie să se bucure, în egală măsură, de o stabilitate juridică, dar și de o stabilitate morală, o stabilitate a recunoașterii valorilor.

Nu este exclus să se întâmple și erori, fraudări și atunci legea recunoaște posibilitatea ca asemenea decorații să fie retrase, dar ea reglementează, expres și limitativ, cazurile în care acest lucru poate să se facă. Este vorba despre condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate sau fapte incompatibile cu statutul de membru al ordinului.

În cazul de față, este evident că nu ne aflăm în niciuna din aceste situații, că președintele în exercițiu a acționat la comanda unor așa-ziși intelectuali care, printr-o scrisoare, au invocat tot soiul de inepții, ca:

  • folosirea unui limbaj suburban și jignitor;
  • articole publicate în reviste pe care le conduce domnul președinte, scrise de diferiți autori, ca și când cenzura nu ar fi interzisă, prin Constituția României, în țara noastră.

Este incredibil cum așa-zisul limbaj suburban îi determină pe semnatari să propună retragerea decorației domnului președinte, dar limbajul folosit de alții, inclusiv de cel care a dat curs cererii de retragere și care deține cea mai importantă demnitate în stat, nu doar vulgar, dar și rasist, îi face să se extazieze.

Ca să nu mai vorbim despre limbajul cu care unul dintre semnatari, numitul Mircea Dinescu, spurcă, efectiv, auzul public la un post de televiziune unde moderează voalat o emisiune, cu un alt semnatar, în ciuda faptului că este membru al unei autorități publice care îl obligă la o neutralitate absolută.

Domnul președinte mai este acuzat de comportament nedemn de un purtător al decorației, care culminează cu cel din ședința celor două Camere, din 18 decembrie 2006. După cum se poate constata, cu ușurință, solicitanții au invocat, în principal, fapte petrecute într-o ședință comună a celor două Camere. Mai exact, ședința în care a fost prezentat așa-zisul Raport "Tismăneanu" privind condamnarea comunismului.

Este vorba, așadar, despre acte și fapte săvârșite în exercitarea statutului de parlamentar, de senator și de președinte al unui partid parlamentar, iar astfel de fapte, potrivit Constituției și Legii nr.96/2006, nu atrag răspunderea juridică.

În ocrotirea statutului de parlamentar, legiuitorul a garantat libertatea de exprimare, care este specifică oricărui parlament dintr-o țară democratică, după cum a declarat și fostul președinte al Bulgariei, prezent la ședință.

Protestul parlamentarilor PRM a fost determinat de faptul că nu li s-a permis să ia cuvântul și să-și spună punctul de vedere cu privire la acel document inacceptabil, din punctul de vedere al adevărului istoric, al dreptului și al moralei, pentru că un regim politic nu poate fi condamnat în integralitatea lui, pot fi condamnate crimele sau abuzurile săvârșite.

Într-un asemenea context de îngrădire a libertății de exprimare, a trebuit să luăm atitudine, și acest lucru a fost făcut de domnul președinte ca parlamentar, ceea ce elimină orice formă de răspundere juridică.

Vă este cunoscut, domnilor colegi, că nu suntem singurii care au luat atitudine împotriva acestui raport. A făcut-o și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și istorici, și oameni de cultură.

Oare tuturor le va retrage domnul Băsescu decorațiile?

Un alt aspect pe care vreau să-l semnalez este că ordinul retras a fost conferit de fostul președinte Ion Iliescu, pentru contribuția meritorie la desfășurare actului legislativ, la adoptarea unor legi fundamentale, necesare dezvoltării țării și la integrarea euroatlantică a României.

În calitate de om politic și de președinte al unui partid politic, care este în Parlament din 1992, domnul președinte Corneliu Vadim Tudor a fost implicat în tot ce a însemnat, din punctul de vedere legislativ, politic și diplomatic, îndelungatul și anevoiosul drum pe care l-a parcurs România în construirea statului de drept, a unui regim democratic și pentru a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, un loc pe care-l merită prin istorie, cultură și tradiție, prin contribuția adusă la patrimoniul comun de valori ale Bătrânului Continent.

Domnia Sa, personal, a redactat și semnat multe din documentele oficiale întocmite de-a lungul acestui parcurs, iar partidul pe care l-a creat și-l conduce a susținut în Parlament toate legile care slujeau acel deziderat, și care nu afectau interesele patriei și poporului nostru. De altfel, aceasta este motivația care se regăsește și în decretul de conferire a ordinului.

Cine are legitimitatea juridică și morală să retragă un ordin acordat pentru aceste merite, asumându-și, implicit, gestul de a anula fapte și acte incontestabile și definitorii pentru destinul României? Un personaj care și-a făcut un scop în sine din a dezbina poporul român, din a-i răzvrăti pe unii împotriva celorlalți, împotriva autorităților, altele decât cea prezidențială, împotriva partidelor, altele decât Partidul Democrat, împotriva trecutului, prezentului și viitorului nu poate avea o asemenea legitimitate.

În încheiere, vreau să vă informez, dragi colegi, că nu vom permite un asemenea abuz și vom ataca în instanță decretul de revocare, convinși fiind că, date fiind gravele carențe de legalitate și de moralitate pe care acesta le prezintă, justiția va face dreptate.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și noi vă mulțumim, doamna senator.

 
  Gheorghe David (PD) - Profesie fără ocupație - pledoarie pentru arhitectura peisagistică;

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se intitulează: "Profesie fără ocupație - pledoarie pentru arhitectura peisagistică".

În conformitate cu prevederile Legii nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior, prin Hotărârea de Guvern nr.294/1997, privitoare la funcționarea instituțiilor de învățământ superior, se înființează secțiile de arhitectură a peisajului și peisagistică în cadrul facultăților de arhitectură.

În momentul de față, ele ființează în Universitățile de științe agricole și medicină veterinară din București, Cluj - Napoca, Iași și Timișoara.

De la data înființării și până în acest moment, pe piața forței de muncă au apărut 215 absolvenți, având ca profesie înscrisă pe diplomă "inginer diplomat cu specializarea în peisagistică".

Universitățile de la București și Timișoara, care au înființat secția amintită, încă din 1998, au contribuit cu 69, respectiv, 146 de absolvenți.

Conform Nomenclatorului, clasificarea ocupațiilor din România, Grupa de bază 2141 "Arhitecți în urbanistică și amenajarea teritoriului", în țara noastră are următoarea descriere: "Arhitecții în urbanistică și amenajarea teritoriului proiectează zonele de locuit, comerciale, industriale și căi rutiere, elaborează schițe și planuri de detaliu pentru construcții și restaurări, identifică și găsesc cele mai bune soluții privind asigurarea calității mediului înconjurător, elaborează planuri de amenajare urbanistică și peisagistică, urmăresc, în teren, realizarea proiectelor de desfășurare a activităților și diverselor reglementări în vigoare".

Deși apare în Nomenclatorul ocupațiilor componente - nouă la număr - Codul 2141 (03), "arhitect urbanist, peisagistică și amenajarea teritoriului", această funcție nu poate fi ocupată în România decât de absolvenții cu studii superioare de arhitectură.

Altfel spus, vorbim despre o profesie, dar nu și de o recunoaștere a ei pe piața muncii.

Membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, țara noastră și-a asumat obligația de a respecta, întocmai, legislația comunitară, inclusiv aceea de recunoaștere reciprocă a diplomelor, și, pe cale de consecință, posibilitatea fiecărui cetățean al Europei unite, de a ocupa un post corespunzător pregătirii sale, în oricare altățară, membră a Uniunii Europene.

Ajuns aici, sunt dator să subliniez că în Uniunea Europeană profesia de arhitect peisagist poate fi încredințată și absolvenților de universități cu profil agricol sau artistic, având specializarea "Arhitectura peisajului" sau "Peisagistică".

Un alt motiv întemeiat pentru definirea clară a acestei ocupații și introducerea ei în clasificarea ocupațiilor din România este prezența în Codul "Clasificarea activităților din economia națională" - CAEN a activității de arhitectură a peisajului, Grupa A, Clasa 0141, activități de servicii anexe agriculturii - "Grădinărit peisagistic", "Arhitectură peisagistică". Ba, mai mult, potrivit art.3 alin.1, clasificarea ocupațiilor din România, se aplică în toate domeniile de activitate economică și socială, la completarea documentelor oficiale, ori de câte ori se cere precizarea ocupației care face obiectul activităților desfășurate.

Utilizarea codurilor clasificării ocupațiilor din România este obligatorie pentru toate organele administrației publice centrale și locale, unitățile bugetare, agenți economici, indiferent de forma de proprietate, organizațiile patronale, sindicale, profesionale și politice, fundațiile, asociațiile, persoanele fizice și juridice. În acest sens, sunt cunoscute măsurile operabile prin Directivele nr.89/48 și nr.92/48, nominalizate ca sistemul general de recunoaștere reciprocă a calificării profesionale. Sub incidența acestora, intră și arhitectura peisajului. Aceasta înseamnă că o calificare profesională dintr-o țară membră UE trebuie recunoscută și în celelalte țări, pentru a asigura libera circulație a forței de muncă între țările comunitare.

Drept urmare, și România trebuie să recunoască ocupația de arhitect peisagist, pentru a permite încadrarea în muncă a unor astfel de specialiști în țările membre. În această direcție, Federațiile Europeană și Internațională a Arhitecților Peisagiști militează pentru întocmirea unei platforme comune de educație în domeniul arhitecturii peisagistice. Celor spuse, se cuvine să mai adăugăm faptul că în țările UE, arhitectul peisagist are un nume recunoscut pe piața profesională și are dreptul de a semna propriile proiecte.

În România, această ocupație nu se găsește clar definită în clasificarea ocupațiilor din România și în cultura comunității. Actele necesare actualizării nomenclatorului clasificării ocupațiilor din România cu ocupația de arhitect peisagist au fost analizate la demersul meu și al Asociației Peisagiștilor din România, de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și înaintate spre studiu Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse. Până în momentul de față, împreună cu Asociația Peisagiștilor din România, am făcut aceste demersuri și am primit un prim răspuns din partea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, dar nu este un răspuns suficient pentru a putea fi recunoscută această ocupație. Documentându-ne asupra situației și, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu celelalte universități cu profil agricol amintite mai sus, am considerat necesar să inițiem demersuri a căror finalitate să fie alinierea profesiei de arhitect peisagist la toate celelalte profesii recunoscute în țara noastră și în țările Uniunii Europene, în așa fel încât și absolvenții de arhitectură peisagistică din cadrul facultăților de horticultură ale Universităților agricole să se bucure de toate drepturile care decurg din legislația muncii. În acest scop, în colaborare cu Asociația Peisagiștilor din România, interesată în inițierea unor largi campanii de informare și conștientizare a opiniei publice, privitor la existența unui număr apreciabil de absolvenți în această specialitate, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara a organizat, în data de 14 mai 2007, dezbaterea având ca temă "profesii fără ocupații".

Pe lângă cadrele didactice ale instituției, la lucrările ei, au participat și directorul Direcției de urbanism a Municipiului Timișoara, de asemenea, specialiști în amenajări urbane și arhitectură peisagistică, cu îndelungată activitate practică în domeniu și, bineînțeles, studenți.

Principala idee care s-a conturat cu acest prilej a fost aceea că profesia de arhitect peisagist reprezintă esența unor temeinice cunoștințe de arhitectură, horticultură, silvicultură și urbanism. Pentru ca la finalizarea studiilor ele să fie unitar însușite, propunerea care s-a degajat de pe urma acestei dezbateri a fost aceea că, în conformitate cu acquis-ul comunitar privitor la recunoașterea diplomelor în spațiul comunitar și cu normele elaborate în Programul Bologna, unanim acceptate de țările membre, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului să elaboreze programa analitică-cadru pentru specialitatea arhitect peisagist, valabilă pentru toate instituțiile de învățământ superior cu secții de profil în această specialitate. Pe parcursul dezbaterilor a fost evidențiat faptul că, la ora actuală, în cele patru universități amintite, se operează cu trei concepte diferite în formarea acestei specializări. Ori, tocmai această situație impune armonizarea conceptelor cu sublinierea că documentul elaborat să fie corespunzător acquis-ului comunitar. La întocmirea lui, colectivului căruia i s-a încredințat această responsabilitate îi recomandăm, spre consultare, propunerile făcute de Federația Internațională de Arhitectură Peisagistică, în care sunt nominalizate sarcinile arhitectului peisagist. Studiul odată întocmit, și avizat de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, va fi transmis spre aprobare Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
  Doina Silistru (PSD) - 1 iunie - o zi a responsabilizării;

Invit la tribuna Senatului pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mi-am intitulat declarația mea politică "1 iunie - o zi a responsabilizării".

Stimați colegi, săptămâna trecută, întreaga Românie a sărbătorit cu fast sau nu, 1 iunie-ziua internațională a copiilor. Am vorbit cu toții, pe cele mai diferite voci, despre responsabilitatea imensă pe care o avem față de copii. Am vizitat cămine și centre de plasament, unii dintre noi am împărțit cadouri, dulciuri și baloane, i-am mângâiat drăgăstos pe cei mici, stimați colegi, dar în realitate, ne face plăcere sau nu să o recunoaștem, 1 iunie este doar o zi din cele 365 ale anului calendaristic. O zi în care repet, unii au cheltuit mai mult. Doar atât. După baloanele și dulciurile împărțite cu dărnicie se zăresc chipurile multor copii, iar acestea sunt nespus de triste. Vă voi prezenta succint doar câteva date din județul pe care îl reprezint ca senator al României, județul Vaslui.

Aceste statistici sunt de fapt motorul acțiunilor pe care ar trebui să le întreprindem, dar nu pentru că este 1 iunie, ziua internațională a copiilor, ci pentru că aceasta este responsabilitatea noastră. Statisticile pe care le-am consultat spun că peste jumătate din copiii de până la 5 ani suferă de anemie. Evident, starea lor de sănătate este precară încă de la naștere, ceea ce face ca mortalitatea infantilă în România să fie de trei ori mai mare decât în țările occidentale. Starea proastă a sănătății celor mici îi face să fie din ce în ce mai sensibili. În ultimii ani, s-a înmulțit numărul boli ale aparatului digestiv, de boli infecțioase, tulburări mentale și probleme respiratorii. Rezultatul? Circa 5000 de copii mor într-un an, chiar și de 1 iunie, chiar de ziua lor. Iată câteva date din statisticile județului Vaslui. Sunt, bineînțeles, cifre statistice, însă, nu greșesc prea mult când spun asta, ele sunt reprezentative pentru întreaga Românie.

Înainte de 1989, județul Vaslui se remarca printr-o natalitate ridicată, particularitate păstrată și după revoluție. Acum, peste 30 000 de copii trăiesc în acest județ, dar nu această cifră este neapărat semnificativă. Ea devine importantă, dacă o raportăm la numărul copiilor aflați, în acest moment, în centrele de plasament. Este vorba de 200 de copii. Par puțini ? Atunci, la acești 200 de copii, să adăugăm încă în jur de 1100 micuți încredințați asistenților maternali profesioniști. Dacă nici această cifră nu are rezonanță, să mai adunăm încă în jur de 1000 de copii încredințați rudelor sau chiar altor familii. În sfârșit, o ultimă adunare necesară. În județul Vaslui, în fiecare an, la Comisia de expertizare complexă, se prezintă peste 1300 de copii pentru încadrarea într-un grad de handicap.

Vă reamintesc că toate aceste date statistice sunt de fapt copiii, copiii despre care vorbim cu emoție la fiecare 1 iunie. Copiii noștri cărora tocmai le-am dat bomboane și baloane, uitând părți esențiale ale unui discurs pe care, dacă l-am rosti cu sinceritate, l-am axa pe fenomene ca: abandonul școlar, munca la negru, exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă a minorilor infracționalitatea tot mai ridicată, semnalată în rândurile acestei categorii.

Poate este mai simplu să ne prefacem că nimic din toate aceste nu există și că nu facem decât să exagerăm o problematică mult ameliorată. Până la urmă, cui îi face plăcere să intre în detaliile acestui tablou sumbru tocmai de 1 iunie, când este atât de simplu, să se fotografieze cu un copil frumos și sănătos în brațe?

Desigur, stimați colegi, dumneavoastră știți toate aceste lucruri. Eu nu am făcut decât să accentuez coordonatele pe care le-am perceput eu în această zi specială. Dacă vorbele mele v-au schimbat starea de spirit, este că, înainte de a fi colegi, sunt femeie și mai important, mamă. Din acest motiv, vă propun să vă gândiți la această zi, nu numai ca la o zi de sărbătoare, ci și ca la o zi a responsabilizării tuturor factorilor de decizie față de generația de mâine. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Mircea Mereuță (PNL) - reducerea costurilor medicamentelor de la producători și distribuitori;

Invit la tribună pe domnul senator Mircea Mereuță, Grupul parlamentar PNL.

Domnule senator aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Mereuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În declarația mea politică de astăzi voi aborda un subiect larg mediatizat, dar și criticat. Este vorba de sistemul medical -farmaceutic, respectiv, de cel al producătorilor și al distribuitorilor de medicamente. Cu toate eforturile depuse de autoritățile Ministerului Sănătății pentru a reduce prețul principalelor produse farmaceutice, de a stopa mafia medicamentelor și a intermediarilor care cresc prețul serviciilor farmaceutice, în realitate nu se întâmplă nimic. De ce ? Mulți politicieni, societatea civilă, dar și cetățeni ar spune că este vina Ministerului Sănătății, pentru că nu gestionează eficient problema.

În realitate, lucrurile stau diferit. Autoritățile publice centrale au și ele o parte din vină, dar toate eforturile de reformare privind sistemul și, în speță, cel privind sănătatea populației sunt blocate la nivelul furnizorilor, producătorilor și distribuitorilor de medicamente.

Altfel spus, managementul producătorilor este simplu și perfid. Orice decizie guvernamentală, destinată să diminueze costul antibioticelor sau adjuvanților în utilizarea medicamentelor, respectiv pansamente, plasmă medicală, ser fiziologic, se regăsește în alte costuri, pe care producătorii le trec în prețul produselor asociate medicamentelor principale, produse secundare, dar absolut necesare celor suferinzi și care nu sunt compensate.

Cu alte cuvinte, recuperarea pierderilor odată cu reducerea prețurilor la antibioticele de bază sunt trecute în prețul adjuvanților, fiind, prin absurd, suportate tot de bolnavi.

Consecința acestei situații este că oamenii de rând ajung să plătească dublu pentru produsele farmaceutice care sunt asociate și care, de cele mai multe ori, nu valorează nici jumătate din prețul medicamentelor de bază.

Acest fapt, necontrolat de niciun Guvern de până acum, este o mică inginerie financiară, folosită și în branșa producătorilor de medicamente din țară, indiferent de lanțul farmaceutic sau de firma producătoare de medicamente, care, pentru a nu-și reduce costurile de producție sau profiturile obținute, introduc tot felul de costuri. Cu alte cuvinte, o nouă formă de taxă pentru o serie de produse derizorii ca, de exemplu, serul fiziologic.

Stimați colegi, chiar dacă unii dintre dumneavoastră vor considera că cele prezentate sunt banalități, eu consider că noi, politicienii, prin acțiunea noastră legislativă, am tratat cu indiferență această realitate.

Pentru a argumenta, vă voi prezenta un exemplu edificator: foarte mulți români nu-și pot permite să dea 42000 sau 45000 lei vechi pe un banal ser fiziologic, în timp ce un flacon de ampicilină de 500 mg costă 17000 lei, un flacon de penicilină de un 1.000.000 milion unități costă 15000 de lei, iar un flacon de moldamin de 1.200.000 unități costă 16 000 de lei.

După cum se poate observa, un produs medical asociat devine de trei-patru ori mai scump decât produsul de bază.

Doamnelor și domnilor senatori,

Consider că, în România, vechile deprinderi de a scoate bani din piatră seacă nu dispar și procesul de adaptare la standardele europene se dovedește a fi extrem de dificil.

Acest caz la care m-am referit astăzi, privind modul de a face afaceri în domeniul farmaceutic, este doar un pilon dintr-un sistem, format la nivelul conștiinței mentale, care continuă să sugrume financiar și psihologic societatea românească și, în speță, pe cei suferinzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar (PRM) - Frauda Partidului Democrat la moțiunea de cenzură Guvernul Tăriceanu trebuie să plece;

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, domnule senator !

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se referă la frauda Partidului Democrat la moțiunea de cenzură cu titlul "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece".

Această moțiune de cenzură a fost înregistrată astăzi la Senat și este însoțită numai de 5 semnături, conform adresei nr.16/308 din 4 iunie 2007 a Partidului Democrat. Subliniez - are 5 semnături.

La sfârșitul săptămânii trecute, românii cinstiți din țară și străinătate au apreciat vigilența, corectitudinea și responsabilitatea de care au dat dovadă președinții Senatului și Camerei Deputaților în legătură cu repetatele încercări ale Partidului Democrat de a frauda moțiunea de cenzură cu titlul "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece". În mod incredibil, liderii Partidului Democrat au recurs la infracțiunile de înșelăciune, fals și uz de fals, pentru a putea prezenta tabelul cu minimum 116 semnături ale senatorilor și deputaților care susțin această moțiune. Prin aceste fapte, liderii PD au căutat să compromită atât președinții celor două Camere, cât și Birourile permanente reunite, dar, mai ales, Parlamentul României.

Liderii PD, prin infracțiunile săvârșite, au cauzat și mai multe pierderi colaterale, lovind în imaginea publică a unor lideri ai PLD, ai PD și a unor parlamentari independenți.

Fraudele săvârșite de către liderii PD au constat în:

  1. Înscrierea de două ori, pe aceeași pagină, a senatorului Gheorghe Flutur și falsificarea uneia dintre semnăturile sale. Domnul senator Flutur m-a sunat, în dimineața zilei de 2 iunie, și mi-a relatat că a semnat o singură dată tabelul cu susținătorii moțiunii. Doamna deputat Raluca Turcan a declarat public că una dintre semnăturile domnului senator Flutur a fost scanată.
  2. Falsificarea semnăturii senatorului Ioan Talpeș, care, în perioada întocmirii tabelului de către liderii PD, era plecat în străinătate.
  3. Falsificarea semnăturii mai multor senatori și deputați, care, în perioada 28 mai - 2 iunie, nu au fost în București, unii fiind europarlamentari, aspecte care rezultă atât din documentele lor de călătorie, cât și din prezența în circumscripțiile electorale.
  4. Scanarea a 13 semnături ale unor senatori și deputați.
  5. Trocul pentru semnături contra unor sume consistente sau prin garantarea unui post de deputat în județul Tulcea, pentru independentul Nati Meir, devenit, de astăzi, democrat.
  6. Implicarea în răzbunarea politică a PD a unor deputați aparținând minorităților naționale, altele decât cea maghiară, semănând astfel discordie și între minoritățile naționale, care nici măcar nu au fost consultate de către deputații lor în privința moțiunii de cenzură.
  7. Asociere în vederea săvârșirii unor infracțiuni de către parlamentari ai PD, cei înscriși în PLD și primarii municipiilor București și Cluj Napoca.

După cum se știe, PD s-a specializat în fraude care au fost înregistrate în ultimii trei ani. Dintre acestea reamintim următoarele:

  1. Candidatul PD în județul Suceava la alegerile parlamentare din noiembrie 2004, numitul Nichiteanu Vasile Brândușel, a votat în 7 secții de votare și ca urmare nu a fost validat ca senator.
  2. Vicepreședintele Senatului României, domnul Radu Mircea Berceanu, cu ocazia dezbaterilor cu privire la modificarea și completarea Regulamentului Senatului a votat, în același timp, la două aparate.
  3. Turismul electoral organizat și finanțat cu prilejul referendumului din 19 mai a.c. pentru demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu.
  4. Declarații false ale unor lideri PD care au solicitat și au obținut acreditarea ca "ziarist de o zi" la referendumul din 19 mai.

Având în vedere toate aceste fapte, precum și încăpățânarea unor lideri ai PD de a compromite imaginea Parlamentului României prin recurgerea la fapte de natură penală spre a înregistra, cu orice preț, moțiunea "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece", mi-am îngăduit și am solicitat astăzi Birourilor permanente reunite ale Parlamentului, următoarele:

  1. Să-l înștiințeze pe Președintele României, domnul Traian Băsescu, și să-i solicite să ia atitudine publică față de fraudele săvârșite de către lideri ai PD sau să se adreseze cu un mesaj Parlamentului pe tema fraudării referendumului național din 19 mai și al fraudelor de la moțiunea de cenzură.
  2. Să-l sesizeze pe procurorul general al României în legătură cu fraudele săvârșite de către PD la referendumul din 19 mai, confirmate prin listele electorale permanente, cele suplimentare și declarațiile existente la Autoritatea Electorală Permanentă, precum și cele existente și recunoscute parțial, în legătură cu moțiunea de cenzură "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece".
  3. Să nu se accepte din partea Partidului Democrat nici o moțiune de cenzură până când Parchetul nu a verificat realitatea semnăturilor susținătorilor. Așa cum se știe că penalul ține în loc civilul, tot așa Parchetul trebuie sățină în loc P.D-ul. Proba cu detectorul de minciuni este inaplicabilă liderilor P.D., existând riscul să ia foc aparatul.
  4. Să solicite Comisiilor pentru abuzuri, combaterea corupției și petiții să cerceteze, de urgență, cele petrecute în legătură cu moțiunile depuse de către P.D. în zilele de 1, 2 și 4 iunie, care i-au compromis definitiv pe parlamentarii ale căror semnături au fost falsificate și care au urmărit să discrediteze imaginea Parlamentului României.
  5. Să fie publicate pe site-ul Senatului și Camerei Deputaților numele și prenumele senatorilor și deputaților ale căror semnături au fost falsificate sau scanate, cu ocazia depunerii moțiunii de cenzură în zilele de 1, 2 și 4 iunie, precum și ale liderilor P.D. care i-au obligat să încalce legea.
  6. Să se accepte, ca regulă, pentru înregistrare și dezbatere în Parlament, numai acele moțiuni de cenzură la care este înscris olograf, în tabelul susținătorilor, de către fiecare parlamentar, numele, prenumele și semnătura.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - Retragerea Ordinului Steaua României senatorului Corneliu Vadim Tudor de către președintele Traian Băsescu; lipsa tot mai acută de medici, pe criterii politice; vânzarea copiilor; declarația doamnei Barki; problema Gojdu; eliberarea lui Andrei Ivanțoc și Tudor Popa.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Înainte de a vorbi despre subiectele pe care le am în vedere și a exprima poziția mea față de fenomene și fapte care merită atenția, aș vrea să-mi rostesc aici protestul, pentru felul mizerabil, în care cetățeanul care a condus ședința de lunea trecută, din poziția de vicepreședinte al Senatului și de președinte de ședință, a înțeles să se poarte cu un om, pe ale cărui cărți nu ar fi exclus să învețe nepoții acestui individ, poimâine. Această atitudine contrazice spiritul acestui Senat unde, în ciuda dezacordurilor dintre noi, ne-a rămas suficientă cordialitate, ca să ne putem considera, nu dușmani, ci adversari.

În ceea ce-l privește pe acest semidoct, dar ce zic eu semidoct, acest sfertodoct, am să renunț la ideea de adversitate și, în ciuda faptului că nu sunt un om ranchiunos, îi voi păstra o aducere aminte activă.

Este intolerabil să existe, la capitolul "declarații", 10 minute, în care să se poată exprima un senator, care nu era în acel moment în sală, și să i se ia acest drept, numai pentru că omul care se află la microfonul principal își permite, în ultimul timp, trufii și fărădelegi. În același timp, mulțumesc celor doi colegi, senatorul Partidului Conservator, Vasilescu și senatorul PRM, Dinescu, pentru felul absolut emoționant, în care au înțeles să apere o cauză care nu era, punctual, a dumnealor. Și vă mulțumesc dumneavoastră, tuturor, că nu vă amestecați în aceste murdării dușmănoase.

Ceea ce vreau eu să spun astăzi, în esență, este că trăim vremuri din ce în ce mai tulburi și mai urâte. Nu e vorba de păreri personale, ci este vorba aici despre o anumită atitudine față de istorie. Am scris, în anii vechi, o carte: "De la Bârca la Viena și înapoi", în care făceam socoteala câte monumente am distrus noi, la fiecare ocazie politică, atunci când se schimbau liderii, și cum a reușit o țară ca Ungaria să-și păstreze monumentele în marile orașe.

Sigur că, între timp, și niște nenorociți din Ungaria au vandalizat mormântul lui Janos Kadar și al familiei lui, dar, pe fond, Ungaria ne dădea un exemplu. Erau în capitala ei monumentele tuturor timpurilor. Glumind, malițios, aș spune că erau și monumente ale unor timpuri care nu au existat.

Pe când, la noi, nu a venit un guvern nou, nu a venit o președinție nouă, să nu dărâme - atât cât i-a fost în putere! - ceea ce făcuseră ceilalți. În această linie politică și partizană, înscriu și gestul președintelui Traian Băsescu, de a confisca Ordinul "Steaua României", acordat de președintele Ion Iliescu lui Corneliu Vadim Tudor. Se știe că între Iliescu și Vadim nu au existat raporturi neapărat bune. Președintele Iliescu a avut, însă, tăria de a recunoaște un adevăr, pe care și eu care, în această clipă chiar, sunt la o distanță de Corneliu Vadim Tudor, îl recunosc, și anume că este vorba de o personalitate valabilă a istoriei noastre, a momentului nostru și nu numai atât. Este un scriitor valoros, este un pamfletar excepțional și este un politician de importanță evidentă.

Poate că a trebuit să treacă atâta vreme, ca să observăm că și temele, pentru care a fost condamnat și considerat extremist, în anii vechi, s-au adeverit. Ei bine, ceea ce i-a oferit Președintele Iliescu i-a oferit, nu ca un moft de personalitate către altă personalitate, ci ca o obligație a unui președinte, al tuturor românilor, al tuturor cetățenilor români, față de o altă personalitate, cu care fusese chiar în luptă pentru scaunul, pentru tronul - cum îi spune? - pentru locul de la Cotroceni.

Ei bine, a venit președintele Băsescu și i-a luat acest Ordin! Senzația mea este că, și pentru el, pentru președintele Băsescu, și pentru cei din jurul lui, nu este un lucru pozitiv. Nu a rezolvat nimic, de fapt, cu asta! În fond, a relansat o idee de personalitate nedreptățită.

Nu sunt de aceeași părere și nu am aceleași abordări ca și domnul Corneliu Vadim Tudor în multe privințe, dar în chestiuni esențiale, cum este, de exemplu, atitudinea în fața istoriei și loialitatea față de poporul din care venim, suntem absolut pe aceeași poziție.

Eu nu cred, de pildă, că dușmanilor sau inamicilor sau adversarilor trebuie să le spunem cuvinte ultime. Nu cred că dacă te cerți cu cineva, acela devine neapărat rău, prost și neinspirat. Cred, însă, că nu se cuvenea să se petreacă faptul acesta și doamna Vedinaș a discutat dintr-o perspectivă, pe care eu nu-mi îngădui să o folosesc, pentru că nu am atâta pregătire, ca dumneaei, din acest punct de vedere. Știu doar că nu e bine! Știu că așa ceva nu se face, într-o societate civilizată! Nu se face ca, atunci când ieși învingător într-o bătălie momentană, să te repezi să iei unuia dintre adversari decorația de pe piept! Nu se face! Asta nu arată măreție, ci micime! Nu aș vrea ca Traian Băsescu să fie lipsit de fiorul măreției, pentru că, între altele, el este Președintele României, din care fac și eu parte. Și aș vrea ca președintele să fie corect, să fie inspirat și să fie al tuturor. Să nu poarte vendete nici lui Tăriceanu, nici lui Geoană, nici lui Vadim, nici lui Marko Bela. Eu, pe Marko Bela l-am criticat aproape săptămânal aici. Dar pentru altceva.

Nu este cazul să ne răzbunăm unii pe alții. Închipuiți-vă ce ar fi dacă, în condițiile României și în condițiile temperamentului nostru fugos și nervos, unul ar avea toată puterea? Ce i-ar face celuilalt sau ce le-ar face celorlalți? De aceea trebuie reprimate aceste gesturi pri-sosi-toare și jignitoare și la adresa celor care le fac!

Din punctul meu de vedere, o asemenea decorație, care s-a dat pentru ceva anume, pentru contribuția la intrarea României în instituțiile europene, nu poate fi retrasă, fiindcă respectiva contribuție există. Nu putem falsifica la nesfârșit trecutul! Eu nu pledez pentru Corneliu Vadim Tudor, ci pledez pentru dreptatea unei lumi în care președinții nu se pot distruge unii pe alții de îndată ce schimbă locurile. În fine, Dumnezeu să-i ierte pe cei care greșesc!

Dar e urât și faptul că nu mai avem medici, că începem să nu mai avem medici. Iată, 600 de medici români lucrează în Franța. Sigur că e foarte bine. Ne îmbolnăvim aici și ne tratăm în Franța, după exemple cunoscute -în Franța sau în altă parte -, dar parcă e și un popor, pe aici, printre clădiri, parcă sunt vreo 20 de milioane, 21 de milioane de oameni, care au nevoie de medici și care au plătit în socialism, din greu, gratuitatea școlii medicale românești și a altor școli, și medicale, și inginerești. Acolo unde a plătit poporul român cu sudoare și cu jertfă, cu sânge, uneori, acolo rămân locuri goale, pentru că trebuie culese căpșunile din Spania sau trebuie ajutați să se vindece bolnavii din țările Occidentului.

Sigur că, pentru medici, uneori, nu e soluție și că trebuie să creăm noi condițiile, ca să nu mai tot trimitem, pe bani mulți, bolnavi la marile clinici din străinătate, ci să facem marile clinici în țară și e mult mai puțin costisitor să-i plătim bine pe oamenii de valoare, ca Irinel Popescu, de exemplu, decât să lăsăm de izbeliște și să nu facem nimic semnificativ, pentru ca personalitățile să se poată manifesta. Aceasta este chestiunea pe care o spun mereu, cu îndărătnicie. Nu am nici un fel de pretenție personală, dar cred că suntem obligați să luptăm pentru o altă ierarhie a valorilor, nu pentru tineri sau bătrâni, nu pentru turci sau norvegieni, nu pentru evrei sau germani, ci, fără prejudecăți, pentru toți cei care compun România eternă și pentru toți cei care au plătit taxa lor de timbru, ca să se înscrie în acest joc, din păcate, pierzător, numit România.

Șase sute de medici în Franța! Asta nu-i puțin. Sigur că ne putem bucura ce europeni suntem, ce valoare are școala medicală românească, dar putem să ne putem grave probleme în legătură cu ce va fi cu bolnavii României, lăsați de izbeliște. Și îl întreb pe ministrul sănătății, care credeam că e un om rațional: Domnule ministru, cum ați putut, domnule, să acceptați și să-mi și răspundeți în scris, la interpelarea mea, legată de doctorul Cameniță și de cei 13 medici valoroși din Craiova, pe care i-a dat afară o doamnă, care a venit acum, pe linie politică, în funcția de manager al spitalului, cum ați acceptat așa ceva, când, de la Timișoara până la București, nu mai este nici un neurochirurg experimentat?! Dacă un copil al dumneavoastră are o problemă nenorocită și trebuie să se ducă la un spital în Craiova, cine-l tratează? Cum îl aduceți pe doctorul Cameniță din uitare?

Sigur că justiția, spre cinstea ei, a venit - am mai spus asta - și la pus pe doctorul Cameniță la loc, în ciuda opiniilor ministrului sănătății, care spune că un manager are voie să facă orice. Nu are, domnule ministru. Și nu are nimeni voie să facă tot ce vrea. Așa cum spune Declarația Drepturilor Omului - și o spun încă o dată - libertatea mea se întinde până acolo unde începe libertatea ta. Libertatea managerului se întinde până acolo unde încep interesele oamenilor. De fapt, libertatea managerului trebuie să fie exprimarea necesității acelor oameni care au nevoie de medici.

Îi risipim, îi disrugem, îi aruncăm afară din țară, îi împingem, prin salarizarea nedreaptă, care nu promovează principiul liberal, străvechi, al competiției, și îi dăm afară din spitale, pentru că se face și în spitale politică ordinară de partid. Este o rușine! Este o mârșăvie! Politică de partid nu se poate face pe creierul poporului român, nu se poate negocia bisturiul care ar lucra pe creierul poporului român!

În același timp, tot mizerie, această nouă avalanșă de copii negociați și vânduți în străinătate, încă de la vârste mici. Iată, ne povestește tabloidul "The Sunday People" că, prin doi anchetatori ziariști, a aflat de un cuplu din Buzău, într-un sat de țigani, unde li s-au oferit doi copii. Erau țigani neîmpuțiți, erau țigani normali, firești, cetățeni români...

Din sală: Frați de-ai noștri.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Frați de-ai noștri, exact. Dar au oferit doi copii la vânzare. Din sărăcie, din mizerie. Și aceia, din lăcomie și din cine știe ce alte interese, i-au acceptat. Unul era nou-născut. Au cerut 15.000 de euro. Și nenorocirea e că și scade euro! Celălalt era un băiețel de 2 ani, care putea fi cumpărat cu 3000 de euro. Au tocmit nou-născutul și l-au arvunit cu 150 de lire, urmând ca restul banilor, până la 15.000 de euro, să fie dați când vor primi ce au cumpărat.

Nu se poate așa ceva! După ce că ne provoacă la asta, diverși cetățeni din lumea largă ne și disprețuiesc că facem asta! Tot la mizerie se înscrie ceea ce se întâmplă și cu copiii.

În același timp, mizeria politică a separatismului acționează: doamna Barki declară, în Ardeal, că domnul președinte Băsescu - acesta este titlul mare din presă - e de acord cu autonomia secuilor. Asta mai lipsea, să fie de acord președintele cu autonomia secuilor! Eu nu cred că a putut spune așa ceva și, de la această tribună, a Senatului României, îl rog pe președintele Băsescu să clarifice acest capitol, legat de autonomia secuilor, așa cum a declarat doamna Barki, că dumnealui ar fi de acord. Repet, eu nu cred asta, dar trebuie făcute precizări imediat. Asta nu e o glumă.

Trenează problema Gojdu. Am făcut, personal, toate eforturile. Din păcate, nu am fost susținut suficient de toți cei care se aflau în acele comisii. Guvernul a creat o nenorocire. A lăsat Guvernului de la Budapesta dreptul de a prelua toată Moștenirea Gojdu, în schimb, făcând, printr-o dublă semnătură de la București, o fundație nouă, cu același nume - Gojdu. V-am mai spus asta. M-am bătut să nu se aprobe asta. Poate am fost în fruntea acestei bătălii. M-am certat groaznic cu prieteni, cu oameni care spuneau că trebuie să înțeleg că așa va fi bine și eu am spus: "Domnule, litera și spiritul testamentului lui Gojdu trebuie respectate".

Nu are nimeni dreptul să-i confiște ceea ce a lăsat poporului român și, mai ales, să se bazeze pe faptul că, în Ungaria, nu s-au făcut retrocedări. Nu s-au făcut retrocedări? Noi de ce am făcut retrocedări bisericilor maghiare? De ce am făcut retrocedări grofilor? Va să zică, noi am făcut ceea ce nici nu trebuia făcut și aceia nu au făcut nici ceea ce trebuia făcut. Și acum spunem: Domnule, nu putem realiza nimic. Miliardele de dolari trebuie să rămână acolo, pentru că așa a hotărât domnul prim-ministru de la Budapesta. Nu se poate asta! Moștenirea Gojdu e a românilor ortodocși din Ardeal.

Vreau să vă spun, ca o veste bună, că, în această atmosferă, mai există și oameni care cred în unitate, în lucrul împreună, în egyut. Unul dintre ei este scriitorul Hajdu Gyözo, care a scos acum o carte, numită "Pentru spirit european", un adevărat eveniment, pentru că el, deși își iubește, până la adorație, nația din care face parte, deși îl iubește pe Petöfi, este un apărător al unității naționale și al fraternității românomaghiare și îl iubește pe Eminescu. De fapt, iubind pe Petöfi, iubește pe Eminescu.

Cartea aceasta, numită "Pentru spirit european", merită luată în seamă și merită, după părerea mea, omagiul nostru, al celor care am asistat, uneori neputincioși, la felul în care a fost lapidat Hajdu Gyözo și soția sa, actrița valoroasă, Adam Erzsebet, pentru că nu au consimțit la separatism, la segregație și la ură antiromânească.

Doamnelor și domnilor, toate acestea sunt cum sunt, dar mai apar și vești bune. O veste bună este libertatea lui Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov Popa. Mă mândresc cu faptul că, în 1993, am ridicat primul, la Strasbourg, la Consiliul Europei, problema grupului Ilașcu. E adevărat că, ulterior, și domnul senator Frunda a pus această problemă și e adevărat că mulți oameni de ispravă s-au implicat să rezolve această ticăloasă afacere, a separatiștilor de dincolo de Nistru.

Nu am cuvinte să arăt cât de indignat sunt, nu de felul în care se comportă separatiștii nistreni, împreună cu milițienii și securiștii lor, față de foști deținuți politici pe care îi eliberează după 15 ani sau după 12 ani și după o condamnare la moarte a lui Ilie Ilașcu, din care au scăpat acești martiri - Ilie Ilașcu, Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov Popa.

Eu altceva vreau să subliniez: cât de ineficientă este, până la urmă, civilizația europeană contemporană, cât de slabi suntem în fața fărădelegii celei mari. Suntem foarte deștepți când facem observații de amănunt unei țări sau alteia, amenințăm cu luarea unui drept, creăm situații grele pentru acele țări care deviază, puțin sau mai mult, de la preceptele europene, dar față de o fărădelege, la nivel european, cum este așa-numita Republică Nistreană, nu se întreprinde nimic. Și asta dintr-un motiv simplu: pentru că Republica Nistreană îl are în spate pe protectorul moscovit, pe conservatorul bolșevic de la Moscova.

Nu toată Rusia e așa, nu toată Moscova e așa, Doamne ferește! Am mai spus asta aici. L-am cunoscut pe marele rus, poetul planetar Evgheni Evtușenko și am fost fericit să aflu că a scris, la intrarea asasină în Cehoslovacia a Uniunii Sovietice, a Ungariei, a Bulgariei, a Poloniei și a Republicii Democrate Germane, un poem senzațional, care se încheie cu protestul lui memorabil: "Aici zace poetul rus Evtușenko/ În Praga, de tancuri rusești sfârtecat".

Sunt foarte mulți oameni extraordinari în toată Rusia, sunt oameni extraordinari în Ucraina, în toată fosta Uniune Sovietică, dar iată, sub ochii noștri, nu s-a putut face nimic împotriva a 15 ani de pușcărie la Tiraspol, la Tighina și în celelalte locuri.

Am trecut personal prin mica Siberie tiraspoliană. Am fost arestat de Smirnov, de miliția, și de securitatea lui, când m-am dus ca delegat al Consiliului Europei, și nu am simțit nici un fel de ajutor din partea țării, chiar a președintelui, pe care îl prețuiesc, Ion Iliescu, chiar a premierului Nicolae Văcăroiu, pe care, de asemenea, îl prețuiesc. Nu s-a putut face nimic. Eram într-o delegație oficială a Consiliului Europei și am fost răpit la graniță, arestat, băgat într-o dubă. Și m-au salvat ziariștii români.

Este ceva nemaipomenit ce se întâmplă sub ochii noștri! Ca și cu Bâstroe, ca și cu celelalte abuzuri și nenorociri, nu se acționează împotriva crimei celei mari. Se acționează împotriva Irakului, pe bază de presupuneri și petrol, se acționează împotriva Afganistanului. Nu zic, în această clipă, nici da, nici nu. Întreb doar atât: dar împotriva Tiraspolului și a mizeriei, și a crimei, împotriva acestor nemernici, de ce nu acționează nimeni? E ușor să facem modificări telefonice în guverne, în președinții, e ușor. E mai greu să lupți cu adevăratul dușman. În interiorul democrației, noi toți suntem, eventual, adversari, dușmani nu suntem, dar bolșevismul, se vede treaba, e foarte puternic.

De aceea, salut cu bucurie faptul că i-am văzut liberi pe Andrei Ivanțoc, pe Tudor Petrov Popa și că-l avem printre noi, acolo unde crede el că trebuie să fie, și nu cum face presa presupuneri, după mintea ei, pe Ilie Ilașcu, că-l avem printre noi pe Ilie Ilașcu, un om mare. Puțini oameni au arătat consecvență de ideal ca el și ca ei. Iar când a ieșit din pușcărie, nu și-a uitat colegii de suferință. Acest om a spus "Vă iubesc popor român", folosind un plural al majestății, pentru poporul român, dintre gratii, după momentul în care fusese condamnat la moarte.

Acest om a trecut în banal, aici, pe malul Dâmboviței, întradevăr, așa cum Ivanțoc și Popa vor deveni și ei oameni de toată mâna în ochii și în ziarele acelora care nu au, în toată viața lor, curajul acestora dintr-o singură zi. M-a emoționat să-l aud pe Ivanțoc spunând ceea ce puțini au înțeles, că el nu pleacă din țara lui, țara lui fiind și aceea. El, care este susținătorul ideii unității naționale a tuturor teritoriilor românești, așa a spus.

L-am întrebat pe Ilie Ilașcu, care are date recente, de ce a fugit Ivanțoc spre Transnistria, când a fost scos din mașină. Pentru că nu știa unde e! După 15 ani de coșmar! Cei care l-au băgat în mașină îl bătuseră și-i distruseseră cu cizmele bisericile pe care le făcea Ivanțoc în pușcărie, ceva nemaipomenit, bisericile pe care făcea Ivanțoc, în pușcărie, din carton, din pâine, din cartofi. Asta făcea, ca să nu înnebunească în 15 ani de singurătate. Și în momentul în care au vrut să-i pună cătușele, el a răspuns: de ce să-mi pun cătușele că eu de astăzi sunt liber? Și l-au mai bătut o dată. Și l-au aruncat, din mașină, undeva într-un neant unde nu știa propriu-zis ce se întâmplă. Vorba lui Ilie Ilașcu, granița aceea nu exista acum 15 ani. Și l-au aruncat în necunoscut și el a crezut că aleargă spre libertate. Și l-au bătut din nou. Și asta sub ochii întregi lumi civilizate. Așa ceva, pe de o parte, este intolerabil, dar, pe de altă parte, ne arată cum ar trebui să fim și noi măcar în momentele de cumpănă: să refuzăm tranzacționismul de ultimă speță. Să refuzăm lașitatea care ne bântuie pe toți. Să nu ne închipuim că eroii nu au ei înșiși momente de frică. Nu lipsa fricii este curajul, ci înfrângerea fricii este curajul.

Și pe Ilie Ilașcu să-l privim așa cum se cuvine, și pe Ivanțoc să-l privim așa cum se cuvine, și pe Petrov Popa. Și să cerem Guvernului să le asigure condiții normale de viață acestor eroi. Ei, în 15 ani, cât au pătimit în pușcării, pentru România, ca Ilie Ilașcu, puteau să-și facă și ei case, puteau să fie bogați, puteau să facă tranzacții. Nu au făcut asta. Au ieșit din pușcărie și sunt amenințați, cei care sunt aici, să fie dați afară din case, iar cei care au rămas, deocamdată, la Chișinău, sunt amenințați de indiferență și de necunoscut. Nu putem să ne purtăm egal cu toată lumea. Există o inegalitate fertilă, inegalitatea pe care ne-o dă obligația față de oamenii mari lângă care trăim. Semidocții, sfertodocții, surzii, proștii nu vor fi niciodată capabili de gesturi față de valori. Dar noi suntem împreună tocmai pentru a apăra valorile și tocmai pentru a opri marasmul în care trăim, lansând o primăvară firească a României. Și legi pentru valori și pentru eroi!

Un mare luptător basarabean pentru unitatea națională, scriitorul și istoricul Constantin Stere, spunea o sentință, un aforism pe care vi-l citez, și eu, acum, dumneavoastră. Și cu asta aș vrea să le răspund lui Ilașcu, lui Ivanțoc și Popa...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

V-aș ruga să și concluzionați, domnule senator. Timpul alocat grupului nostru parlamentar s-a epuizat de zece minute, dar era o chestiune prea importantă ca să...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Sunt acele zece minute, pe care mi le-a luat, ilegal și nedrept, președintele de ședință de lunea trecută. Dar, mă rog, dacă trebuie să închei, închei. Mă închei și la nasturi, dacă e cazul.

Zicea Constantin Stere un lucru, pe care cred că ni l-am putea însuși, dându-le celor care au luptat, cu prețul vieții, pentru unitatea națională, pentru România adevărată, acest răspuns al istoriei pe care, repet, cred că trebuie să ni-l însușim. "Nicio picătură de energie morală nu se risipește în zadar". (Aplauze îndelungate, în toată sala)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, practic, toții colegii din grupurile parlamentare, care s-au înscris la declarații politice, le-au prezentat în plenul Senatului, nu mai sunt alte intervenții, și vă rog să-mi permiteți să încercăm să rezolvăm câteva chestiuni, în primul rând, organizatorice.

 
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.  

Reamintesc colegilor, care nu au fost în sală în momentul în care am deschis ședința, că Biroul permanent vă propune pentru astăzi lucrări în plen, până la orele 19.30, cu ordinea de zi standard pentru o ședință de luni, respectiv declarații politice, dezbaterea proiectelor și propunerilor legislative înscrise în ordinea de zi, întrebări-interpelări și răspunsuri primite din partea reprezentanților Executivului.

Vă consult dacă în programul de lucru, respectiv lucrări în plen, până la orele 19.30, și ordinea de zi, aveți observații. Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot. Aprobat de plenul Senatului cu 56 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă. Vă consult dacă aveți observații asupra ordinii de zi. Nu sunt observații. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Ordinea de zi a fost aprobată de plenul Senatului cu 50 de voturi pentru și două abțineri.

Aprobarea plenului privind unele modificări în cadrul comisiilor permanente ale Senatului:  

La chestiuni organizatorice a solicitat cuvântul domnul senator

Sabin Cutaș, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.

Invit colegii senatori în sală.

   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator dorește să facă următoarele modificări în cadrul comisiilor permanente ale Senatului.

Prima modificare: doamna senator Stănoiu Mihaela Rodica va merge în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în locul domnului senator Ilie Stoica.

A doua modificare: doamna senator Silvia Ciornei va merge în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în locul domnului senator Ilie Stoica.

Domnul senator Ilie Stoica va merge în locul domnului senator Gheorghe Copos la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Domnul senator Gheorghe Constantin va merge în locul doamnei senator Silvia Ciornei la Comisia pentru egalitate de șanse.

Ultima modificare, domnul senator Gheorghe Copos va merge în locul domnului senator Gheorghe Constantin la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă aveți observații în legătură cu cele cinci propuneri.

Nu sunt observații.

Vă reamintesc că, potrivit prevederilor Regulamentului, locurile în comisiile permanente au fost negociate de grupurile parlamentare care au dreptul exclusiv să propună senatorii care să facă parte din aceste grupuri. Important este ca senatorii care sunt înlocuiți să se regăsească într-o comisie permanentă.

De aceea, mi-am și notat și am văzut că fiecare dintre cei care au fost nominalizați se regăsesc în una sau alta din comisiile permanente ale Senatului.

Vă consult dacă aveți observații.

Dacă nu sunt observații, vă propun să votăm în bloc aceste solicitări venite din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra propunerilor formulate de domnul senator Sabin Cutaș.

Vă rog să votați.

Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 54 de voturi pentru, 3 abțineri și 3 voturi împotrivă.

 
Aprobarea retragerii, la solicitarea inițiatorului, a Propunerii legislative privind includerea obiectivului situat în localitatea Cobadin, județul Constanța, strada Izvor, nr. 30, în rândul muzeelor comunale, aflate sub tutela Ministerului Culturii și Cultelor.  

La punctul 2 din ordinea de zi, se solicită retragerea Propunerii legislative privind includerea obiectivului situat în localitatea Cobadin, județul Constanța, str.Izvor nr.30, în rândul muzeelor comunale, aflate sub tutela Ministerului Culturii și Cultelor.

Vă consult dacă sunt observații.

Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestei solicitări de retragere a inițiativei legislative de către inițiator.

Vă rog să votați.

Solicitarea a fost aprobată de plen cu 37 de voturi pentru.

Adoptarea Proiectului de lege pentru aderarea României la Protocolul opțional la Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice, referitor la soluționarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena, la 18 aprilie 1961.  

La punctul 3 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Protocolul opțional la Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice, referitor la soluționarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena, la 18 aprilie 1961.

Din partea Executivului, participă la dezbateri domnul secretar de stat Anton Niculescu căruia îi și ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Eckstein Kovacs Peter este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Microfonul 8.

   

Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Promovarea acestui proiect de act normativ vizează aderarea la un protocol opțional în temeiul căruia statele părți recurg la jurisdicția obligatorie a Curții Internaționale de Justiție, principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, în vederea soluționării oricărui diferend care poate lua naștere din interpretarea sau aplicarea convenției cu privire la relațiile consulare, adoptată la Viena, la 24 aprilie 1963.

Potrivit prevederilor Cartei ONU, părțile, la orice diferend care ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale, trebuie să îl rezolve prin negocieri, anchetă, mediere, conciliere, arbitraj sau pe cale judiciară, prin recurgerea la mecanismele cvasi judiciare sau parajudiciare ale organizațiilor internaționale sau ale acordurilor generale regionale, precum și prin alte mijloace pașnice, la alegerea lor.

Vă rugăm să aprobați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Eckstein Kovacs Peter să prezinte raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Raportul este de admitere, fără amendamente, în forma adoptată de Camera Deputaților. A fost adoptat în unanimitate acest raport favorabil, legea are caracter ordinar, iar Senatul este Camera decizională.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții. Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este favorabil.

Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, fără amendamente.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori prezenți în sală să voteze.

Vă rog să votați.

Domnilor senatori, am supus votului dumneavoastră raportul și legea.

Vă rog să vă ocupați locurile și să participați la vot.

Cu 50 de voturi pentru și 9 abțineri, plenul Senatului a adoptat raportul favorabil întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, pe cale de consecință, a adoptat Proiectul de lege pentru aderarea României la Protocolul opțional la Convenția de la Viena.

 
Dezbaterea și respingerea cererii de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr.350/2006.  

La punctul 4 din ordinea de zi ...(discuții la prezidiu)...

La următoarele două puncte, 4 și 5 din ordinea de zi, lipsesc inițiatorii și ni se propune să le luăm peste câteva minute...

Este vorba de o cerere de reexaminare...să vină cineva din partea Executivului, poate se solicită, știu eu, vreun punct de vedere, vreo întrebare...

   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Deci, se poate schimba ordinea de zi...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, căci le luăm pe toate...

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Îmi confirmați, deci...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu înțelegeam de ce sunteți supărat pe mine...locul acestea este absolut trecător...

Stimați colegi, ca să nu creăm precedente periculoase, să luăm în dezbatere punctul 4 din ordinea de zi, Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr.350/2006.

Este cerere de reexaminare din partea Președintelui României.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a întocmit raportul suplimentar.

Domnul președinte Ivan Cismaru, aveți cuvântul, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am luat în discuție această propunere venită de la Președinție și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport își păstrează punctul de vedere, și anume, același raport de admitere, având în vedere faptul că ordonanța, asupra căreia am decis și am dat acest raport de admitere, are în vedere modificarea unui articol și extragerea din acel articol a unui imobil.

Noi am dat raport de admitere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți fie în legătură cu cererea de reexaminare, fie în legătură cu raportul întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Domnule senator Nicolae-Vlad Popa, la microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, într-adevăr, cererea de reexaminare este pe deplin justificată. Acel imobil a fost în proprietatea Ministerului Culturii și Cultelor, mă rog, a Muzeului Satului și a fost transferat în 1981 către Comitetul Central. Este firesc, ca să nu aparțină patrimoniului fostului UTC și deci, acea ordonanță este justificată, dreaptă și noi o susținem.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator Cinteză, aveți cuvântul la microfonul 2.

 
   

Domnul Mircea Cinteză:

Mulțumesc.

Mă refer, aici, la oportunitatea trecerii acelui imobil, care este un imobil de patrimoniu în mâna uneia dintre cele două fundații pentru tineret, care s-au înființat ad-hoc când au auzit că este posibil să aibă niște avantaje. Eu am asistat la o discuție amplă între cele două, la sediul... în imobilul respectiv, care nu poate fi descrisă în cuvinte din punct de vedere al modului de argumentație. Una dintre ele a vândut deja unele sedii, care i-au fost atribuite în provincie, cealaltă a început să cheltuiască fondurile și nu are o evidență foarte convingătoare asupra oportunității cheltuirii fondurilor.

Deci, este vorba de atribuirea unei clădiri de patrimoniu către niște fundații care sunt recent constituite, mă rog, una este de trei-patru ani și care nu au dovedit deloc oportunitatea de construcție socială de care ar fi vorba.

Păstrarea acestui imobil în proprietatea statului și darea în administrare ca și până acum mi se pare extrem de oportună și de aceea, consider că votul trebuie să fie în consecință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alte intervenții?

Domnul senator David, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac precizarea că Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota acest raport de admitere, fără amendamente, care a rezultat în urma discuțiilor din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Cu majoritate de voturi a fost întocmit acest raport de admitere, care nu face altceva decât aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule senator Eckstein Kovacs Peter, aveti cuvântul.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al UDMR va vota acest raport de reexaminare și în consecință ordonanța Guvernului.

Eu cred că această problemă nu trebuie să fie o chestiune de dispute între partide. Clădirea găzduiește un Centru al excelenței spirituale românești, o parte din ea. Cred că destinația și forma juridică care s-a propus de către Guvern, prin ordonanța de urgență, este una lăudabilă și vom vota în consecință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre o reexaminare, despre o lege votată în Senat, votată și în Camera Deputaților, pe care Președintele României o trimite înapoi în Parlament.

Este vorba, de fapt, despre o clădire care se atribuie unei fundații culturale, care este Grupul pentru Dialog Social.

Vă aduc aminte că, aici, am avut o dezbatere destul de întinsă în legătură cu această lege privind ordonanța de urgență, că s-au adus argumente de ordin juridic în legătură cu faptul că nu se poate atribui unei fundații o asemenea clădire, pentru că sunt extrem de multe fundațiile care ar merita să aibă un sediu și că atribuirea nu este justificată, cel puțin din acest punct de vedere.

Eu vreau să vă mai atrag atenția că această trimitere de reexaminare nu aduce niciun argument nou și noi am votat în cunoștință de cauză. Am trimis la Camera Deputaților și Camera Deputaților ne-a confirmat. Reexaminarea care vine de la Președinție nu ne aduce nici un argument nou în legătură cu această lege pe care noi am votat-o, după părerea mea, cu toată îndreptățirea.

Argumentul că este vorba de o instituție simbol al societății civile mie mi se pare chiar sfidător, pentru că asistăm în ultimul timp la gestul de societate civilă care se anexează mereu puterii, forțelor politice, în loc sățină distanța și să reprezinte majoritatea societății.

Nu vreau să intru în detalii, vreau să vă citez doar din Claude Karnoot, unul dintre apropiații GDS-ului, unul dintre cei scria la "Dilema", care a caracterizat această grupare "drept o grupare a nedialogului social, a indiferenței față de problemele sociale", asta, în 2002, în revistă și într-o carte care a fost editată în legătură cu inactivitatea, de fapt, a societății civile.

Pe aceasta am adăugat-o pentru că, aici, și la președinte se vorbește despre o instituție simbol al societății civile. Deci, un grup de dialog, cum zice Claude Karnoot, care cunoaște foarte bine această activitate, a nedialogului social.

Nu vreau să insist asupra acestui lucru, vreau să revin asupra chestiunii principale, noi am făcut o dezbatere legislativă, aici, și am votat în consecință, Camera Deputaților a făcut la fel, acest document de la Președinție nu ne aduce nici un argument nou, pentru ca noi să ne schimbăm părerea și să votăm altfel.

Or, acest vot poate fi mult mai semnificativ decât cred unii dintre cei care se află acum în sală, este un vot al confirmării poziției noastre, al seriozității judecății noastre în materie de ordonanțe de urgență, de legi și așa mai departe.

Faptul că, acolo a stat mai mult timp această asociație nu este un argument, nu este proprietară, nu are drepturi - așa cum se scrie aici - asupra imobilului, drepturile sunt ale celor în cauză. Iar dacă -și aduc aminte un argument pe care l-am adus - cineva, adică în speță Guvernul, care a emis ordonanța, sau ministerul voia să facă cadou această clădire, acest edificiu, unei fundații, trebuia să dea o hotărâre de guvern și să nu lucreze cu mâna Parlamentului.

Deci, Parlamentul nu are nici un motiv să susțină o asemenea cerere de reexaminare, în speță, cei care au argumentat atunci, cei care vorbesc și astăzi în același sens, mie mi se pare că poziția atunci a fost cea bună, iar Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva cererii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, care și atunci a făcut un referat de admitere, face și astăzi. Atunci, Senatul a respins și eu vă propun să-l respingem și astăzi, pentru a intra într-un raport normal, mai ales după ultimele evenimente cu realități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt și alte intervenții.

 
   

Domnul Nicolae Vlad Popa (Din sală):

Domnule președinte, dați-mi voie să intervin.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

V-am oferit o dată cuvântul, domnule senator. Nu vă supărați, nu aveți voie să cenzurați intervenția unui alt coleg.

 
   

Domnul Nicolae Vlad Popa (Din sală):

Domnule președinte, voi continua... împotriva evidenței.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Împotriva evidenței, vă rog, cu regulamentul în mână, să-mi spuneți dacă nu v-am oferit cuvântul. Vi l-am oferit, ați vorbit, nu aveți dreptul să cenzurați intervențiile altor senatori.

Vă rog domnul senator Ivan Cismaru.

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Domnule președinte, domnilor colegi,

Actuala ordonanță nu transferă acest imobil GDS-ului. Actuala ordonanță scoate din vechea Lege a tinerilor, pe care noi am votat-o, acest imobil și-l lasă în continuare la Ministerul Culturii și Cultelor, pentru a-l da în administrare la cererea GDS-ului.

Deci, nu-l împroprietărește pe GDS cu acest lucru, noi revenim asupra legii pe care am votat-o anterior și extragem dintre toate imobilele pe care le-am dat atunci această clădire, atâta tot facem prin ordonanță.

Mulțumesc. (Discuții în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimați colegi, să nu mai vorbiți din sală. Domnul președinte a prezentat raportul comisiei și argumentele care au fost aduse.

Deci, supun votului plenului Senatului raportul favorabil întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Rog colegii senatori să-și ocupe locurile și să voteze. Vă rog să votați.

Raportul întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost respins de plenul Senatului, întrucât a întrunit 23 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și 10 abțineri. Pe cale de consecință, cererea de reexaminare este respinsă.

Senatul s-a pronunțat ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind Cameră decizională. Vă mulțumesc.

 
Adoptarea Propunerii legislative privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României.  

La punctul 5, avem înscrisă Propunerea legislativă privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României.

Este prezent domnul secretar de stat Corneliu Dobrițoiu. Inițiatorii, dacă sunt prezenți? Inițiatori sunt mai mulți colegi deputați.

Dacă nu sunt prezenți inițiatorii, vă ofer cuvântul, domnule secretar de stat pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat Dobrițoiu, la microfonul 9.

   

Domnul Corneliu Dobrițoiu - secretar de stat în Ministerul Apărării:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În temeiul prevederilor art. 118 alin. (5) din Constituția României, republicată, trupele străine pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau tranzita teritoriul național numai în condițiile legii sau ale tratatelor internaționale la care România este parte.

În momentul actual, cu excepția tratatelor bi sau multilaterale care reglementează statutul forțelor armate, aceste aspecte fiind legiferate prin Legea nr. 61/2000 pentru aplicarea Acordului dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord și celelalte state participante la Parteneriatul pentru pace cu privire la statutul forțelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995, acest act normativ reglementează parțial problematica în cauză doar pentru trupele aparținând statelor membre NATO și a celor partenere, precum și prin Legea apărării naționale a României nr. 45/1994, care potrivit art. 5 reglementează doar competențele de aprobare a intrării forțelor armate străine pe teritoriul național, considerăm că nu sunt întrunite toate elementele legate de această problematică.

Și având în vedere toate aceste elemente, față de cele prezentate, având în vedere și faptul că demersul legislativ își propune să reglementeze din punct de vedere juridic condițiile minimale care trebuie respectate de membrii forțelor armate străine, care se află la un moment dat pe teritoriul României în scopul îndeplinirii unor misiuni oficiale, iar prevederile acesteia se aplică numai în măsura în care tratatele ratificate de Parlamentul României nu dispun altfel, Ministerul Apărării susține această propunere legislativă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul senator Jan Vraciu să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Aveți cuvântul, domnule senator, la microfonul 7.

 
   

Domnul Jan Vraciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac precizarea că prezenta propunere legislativă reglementează staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate, aparținând statelor care nu sunt membre ale NATO sau ale Parteneriatului pentru pace, pentru acestea existând tratate separate.

Având în vedere importanța acestei reglementări, propunerea a fost dezbătută în ședințe separate în prezența reprezentanților Ministerului Apărării, ai Ministerului Justiției, ai Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Internelor și Reformei Administrative, ale căror observații și propuneri s-au materializat.

De asemenea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au transmis avize favorabile.

Având în vedere aceste lucruri, comisia a hotărât să adopte raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl întreb pe domnul secretar de stat Dobrițoiu dacă Ministerul Apărării, respectiv Guvernul, este de acord cu amendamentele care au fost aprobate în comisie.

 
   

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

Suntem de acord cu toate.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este favorabil, cu multe amendamente, bănuiesc că este o propunere legislativă lucrată.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară.

Rog colegii senatori să se pronunțe prin vot asupra raportului favorabil, cu amendamente, întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională.

Vă rog să votați.

Raportul favorabil cu amendamente este adoptat de plenul Senatului cu 38 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului cu 46 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 2 abțineri. Vă mulțumesc.

 
Votul final asupra Propunerii legislative - o BIBLIE pentru fiecare familie de români se da în ședința de miercuri, 6 iunie a.c.  

La punctul 6 pe ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă - o BIBLIE pentru fiecare familie de români.

Dezbaterile au avut loc în ședința precedentă.

Vă reamintesc că raportul Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă este raport de respingere.

Astăzi, trebuie să dăm vot final pe raport și lege.

Conform Regulamentului Senatului, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.

Vă rog să votați. (Pe monitor apar 31 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 17 abțineri.)

Rog colegii prezenți în sală să-și ocupe locurile și să participe la vot. Vă rog să vă ocupați locurile, stimați colegi senatori. Domnilor senatori, vă invit să vă ocupați locurile și să participați la vot.

Resupun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.

Vă rog să vă ocupați locurile și să votați. (Pe monitor apar 29 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 20 abțineri.)

Voturile sunt împărțite, în plen. Votul final pe această propunere legislativă se va da într-o ședință viitoare. Termenul de adoptare tacită este 18 septembrie 2007.

Dezbaterea Propunerii legislative privind maximizarea ratei de absorbție a Fondurilor Externe destinate României. (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de miercuri, 6 iunie a.c.).  

La punctul 7 pe ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă privind maximizarea ratei de absorbție a Fondurilor Externe destinate României.

Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este raportoare.

Inițiatorii, dacă sunt prezenți, îi invit la tribuna Senatului. Nu sunt prezenți.

Ofer cuvântul doamnei senator Vedinaș pentru a prezenta raportul comisiei.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport de admitere, cu mai multe amendamente, un număr de 7 amendamente care se regăsesc în anexă. Unul dintre aceste amendamente a schimbat chiar denumirea legii, astfel încât este vorba despre Legea privind creșterea ratei de absorbție a fondurilor externe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit pe domnul secretar de stat Adrian Ciocănea să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Adresez rugămintea celor care participă doar din alte considerente la plenul Senatului să poftească afară dacă au alte preocupări.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Adrian Ciocănea - secretar de stat în Departamentul pentru Afaceri Europene:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu poate susține acest punct de vedere, respectiv nu poate susține...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă întrerupeți, domnule secretar de stat.

Invit pe toți cei care sunt în ședința de plen a Senatului, indiferent de funcție, să-și ocupe locurile.

Vă mulțumesc frumos.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Adrian Ciocănea:

Mulțumesc.

Cum spuneam, Guvernul nu susține acest proiect de act normativ din cel puțin 3 motive.

Primul, pentru că prin Ordonanța de urgență nr.1/2006, deja există unele măsuri care privesc întărirea capacității administrative a României pentru integrarea europeană și se referă la personalul de specialitate din cadrul structurilor având ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare prin împrumuturi externe contractate sau grevate de stat, rambursabile sau nerambursabile, precum și altor fonduri sau împrumuturi similare, care beneficiază de o majorare de 75% a salariilor de bază.

Un al doilea argument pentru care nu putem fi de acord cu această inițiativă legislativă se referă la faptul că, în contextul actului consolidat pe care-l avem la dispoziție, nu sunt o serie de criterii de transparență cu privire la fondurile la care se aplică prevederile legii, nu sunt identificate structurile respective sau categoriile de personal și, în fine, o astfel de neclaritate poate duce chiar la unele abuzuri în cadrul administrației publice.

Acestea ar fi motivele pentru care noi nu susținem acest proiect de act normativ.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă au venit inițiatorii, le ofer cuvântul. Nu sunt prezenți. Sunt colegi deputați.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale ?

Vă rog, doamna senator Vedinaș. Aveți cuvântul ! Microfonul central.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut să iau cuvântul și să fac câteva aprecieri asupra acestui proiect de lege, încercând să atrag atenția colegilor mei asupra semnificației lui și asupra necesității de a fi, din punctul nostru de vedere, susținut.

Domnilor colegi, în contextul în care România este criticată, este pusă la zid și nu numai pentru acest lucru, dar pentru că, efectiv, ne aflăm într-o necesitate acută de a găsi soluții pentru absorbția fondurilor comunitare, colegul nostru, deputatul Ghișe, vine cu un proiect de lege pe care noi ne-am străduit să-l îmbogățim și să-l îmbunătățim în multele discuții pe care le-am avut la Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, un proiect de lege care consacră o soluție care se regăsește și în alte state, și mă refer la Ungaria, unde această soluție propusă de a stimula financiar pe cei care fac proiecte eligibile se practică de foarte mulți ani și se practică cu succes.

Noi considerăm că este nevoie ca această lege să fie adoptată, iar toate acele carențe pe care domnul secretar de stat le-a sesizat în cuvântul domniei sale, vor fi - să spun - eliminate prin normele de punere în aplicare a legii, care vor dezvolta, vor detalia, vor reglementa, inclusiv din punct de vedere al transparenței, astfel încât pericolele ca legea să își denatureze în practică scopul să fie eliminate. În concluzie, noi susținem acest proiect de lege și vă rog și pe dumneavoastră să o faceți. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă consult dacă mai doriți să intervenți ? Vă rog, domnul senator Aurel Simionescu, Grupul parlamentar PSD.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Vreau să adaug două lucruri la cele spuse de doamna senator Verginia Vedinaș.

Primul, că dorim ca acest proiect de lege să lucreze din 2008, deci este timpul necesar pentru ca, în prevederile bugetare pe 2008, să se identifice și sursele, și formulele prin care el să se aplice.

Și al doilea lucru pe care voiam să-l subliniez este faptul că acest proiect de lege este corelat cu încă unul - și așa le-am discutat la comisie - cel legat de necesitatea ca, la nivelul consiliilor locale și județene să existe birouri, servicii specializate, cel puțin un om specializat în accesarea de programe cu finanțare externă, pentru că trebuie să luăm această măsură dacă vrem ca, într-un fel sau altul, accesarea fondurilor externe să devină o realitate pentru România.

Iar ideea că s-ar putea frauda, că s-ar putea eluda etc. înseamnă drobul de sare și eu nu cred că de aici trebuie să pornim, ci trebuie să pornim de la principiul că autoritățile locale doresc și trebuie să fie ajutate în accesarea fondurilor externe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente, întocmit de Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Precizez că punctul de vedere al Guvernului a fost negativ. (Pe monitor apar 31 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 11 abțineri.)

Rog colegii senatori să voteze.

Reamintesc că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente, formulat de Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Punctul de vedere al Guvernului este negativ. (Pe monitor apar 25 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 10 abțineri.)

Deci părerile sunt împărțite. Colegii nu doresc să voteze. Termenul de adoptare tacită este 18 septembrie. Să sperăm că, într-o ședință viitoare, vom avea mai mult succes. Se amână votul pe raport și votul final pe lege pentru ședința de miercuri.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de miercuri, 6 iunie a.c.).  

La punctul 8 pe ordinea de zi, avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marin Pătuleanu.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Rog punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

În sală, sunt prezenți 74 de colegi senatori, deci avem cvorum chiar și pentru legi organice.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență nr. 34/2007, se aprobă ca listele electorale suplimentare, centralizate la nivelul Biroului Electoral Central să fie înaintate Autorității Electorale Permanente, care le va verifica în vederea depistării eventualei existențe a unor voturi multiple, în termen de 60 de zile de la data referendumului.

De asemenea, prin adoptarea acestui act normativ, se va asigura înlăturarea deficiențelor constatate în procesul de aplicare a dispozițiilor Legii nr.3/2000 și se va permite identificarea și sancționarea persoanelor care votează multiplu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

O invit pe doamna senator Verginia Vedinaș să prezinte raportul Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de admitere, cu 3 amendamente, care sunt cuprinse în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

În ședința de miercuri, vom da...

Iertați-mă. Domnul senator Gheorghe Funar. Ați avut haina închisă la culoare și n-am observat mâna. Să nu spun că s-a decis mai târzior, pentru că am plecat, cu privirea din stânga spre dreapta.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar PRM susține acest proiect de lege și este pentru prima dată - așține să subliniez acest lucru - când Guvernul României caută să depisteze, în urma aplicării acestei Ordonanțe de urgență nr.34/9 mai 2007, persoanele care au votat de două sau de mai multe ori în așa-zisul turism electoral, pe care l-au prezentat și l-au documentat ziariștii din toate județele țării. Asemenea exemple de turism electoral au fost prezentate, sesizate și Biroului Electoral Central la referendumul din 19 mai și sperăm că Autoritatea Electorală Permanentă își va face datoria și, într-un termen probabil mai scurt, de 45 de zile, comparativ cu cel de 60 de zile cât a propus Guvernul și este scris în textul ordonanței, să se reușească să fie depistate aceste persoane și înaintate cazurile respective parchetului.

Aș vrea să subliniez în încheiere, doamnelor și domnilor senatori, faptul că nu este suficientă această Ordonanță de urgență nr.34/2007.

Aș vrea să vă informez că Biroul Electoral Central a adoptat 3 hotărâri, extrem de alambicate prin textul lor, care dau posibilitatea ca Guvernul pardon, nu Guvernul, ci aceia care au fraudat referendumul din 19 mai să fie interesați de topirea acestor documente care au stat la baza referendumului și care atestă participarea la vot a românilor, la fel cum s-a întâmplat imediat după alegerile de la sfârșitul anului 2004, când, în 3 luni de zile după expirarea acestui termen, toate documentele au fost date la topit.

Se impune, în opinia mea, ca Guvernul Tăriceanu 2 să mai vină, în completare, cu o ordonanță de urgență și să modifice, dacă rețin bine, art.118 din Legea nr.373/2004, în sensul ca aceste documente, listele electorale permanente, listele electorale suplimentare și declarațiile anexe acestora să fie păstrate cel puțin 5 ani de zile. Parchetul are mult de lucru în acest an, ca urmare a fraudării rezultatelor de le referendum.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vom da vot final pe raport plus amendamente, vot final pe lege în ședința de miercuri.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală. (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de miercuri, 6 iunie a.c.).  

La punctul 9 pe ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală.

De asemenea, raportoare Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Inițiator - un coleg deputat. Nu știu dacă este prezent.

Din partea Executivului, participă la dezbateri domnul secretar de stat Horia Irimia.

Microfonul nr.9. Aveți cuvântul. Punctul de vedere al Guvernului să-l prezentați în plenul Senatului.

   

Domnul Horia Irimia - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor:

Doamnelor și domnilor senatori,

În inițiativa legislativă pe care, astăzi, o supuneți atenției, nu sunt precizate criteriile de atribuire diferențiată a loturilor între 150 metri până la 300 metri pătrați.

Inițiatorul nu cunoaște rezerva funciară de care autoritatea locală dispune și din care ar trebui să se realizeze aceste parcele mult mărite față de textul actual al legii.

Diferențierea rural-urban propusă nu este justificată în condițiile în care, în zonele metropolitane, periurbane, valoarea terenurilor rurale este foarte ridicată.

Noi considerăm că, în situația unei lipse de rezerve de teren și a unei crize a locuințelor, este de preferat ca terenul să fie cât mai bine utilizat și, astfel, dintr-o suprafață de 500 de metri pătrați de teren, să fie ajutate trei familii, în loc să fie ajutată una singură.

Pe de altă parte, nu putem fi de acord cu modificarea prevederii referitoare la cine are dreptul să solicite și să primească astfel de terenuri, pentru că inițiatorul propune să aibă dreptul cei care nu au deținut, în ultimii 5 ani, în proprietate, o locuință sau un teren destinat construirii de locuințe proprietate personală. Or, noi credem că este echitabil să aibă acest drept tinerii care nu au deținut niciodată o locuință proprietate personală, deci nu doar în ultimii 5 ani.

În concluzie, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să votați respingerea acestei propuneri legislative. De altfel, așa este și raportul comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

O invit pe doamna senator Verginia Vedinaș să prezinte raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, raport negativ. Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect de lege organică, un proiect de lege care a fost respins de comisia noastră, cu precizarea că, de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a transmis aviz favorabil cu trei amendamente respinse, amendamente pe care le-am cuprins în raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Vot final pe raport și pe lege în ședința de miercuri.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de miercuri, 6 iunie a.c.).  

Pct.10 în ordinea de zi: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Senatul prima Cameră sesizată.

Legea are caracter de lege organică.

Îl invit pe domnul președinte Tiberiu Aurelian Prodan să prezinte raportul comisiei.

La dezbateri, din partea Executivului, participă doamna secretar de stat Denisa Pătrașcu.

   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a analizat propunerea legislativă a colegului nostru, deputat independent Mircia Giurgiu, și, în unanimitate, a hotărât să adopte un raport de respingere, întrucât propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.448/2996 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, ceea ce este reglementat prin lege.

Mai mult de atât, cu două luni de zile în urmă, noi am constituit acele inspectorate județene pentru inspecția muncii. Deci, domnul deputat nu a ținut cont de noua modificare a legii.

Așadar, raportul este de respingere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

O invit pe doamna secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 8.

 
   

Doamna Denisa-Oana Pătrașcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Guvernul nu susține această propunere legislativă a domnului deputat Mircia Giurgiu. Motivul este acela că monitorizarea și respectarea prevederilor legii se fac de către inspecția muncii, constatarea și aplicarea amenzilor contravenționale se fac de către personalul Autorității Naționale pentru Persoane cu Handicap, iar intervenția unei noi instituții nu ajută cu nimic. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Vot final pe raport și lege, lege care are caracter de lege organică, în ședința de miercuri.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de miercuri, 6 iunie a.c.).  

Pct.11 în ordinea de zi: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială sesizată în fond.

De asemenea, domnul deputat Mircia Giurgiu, inițiator. Nu este prezent.

Îl rog pe domnul președinte Tiberiu Aurelian Prodan să prezinte raportul comisiei.

   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Același inițiator ne propune majorarea procentului de la 50 la 100, ceea ar face, probabil, inacceptabilă această măsură din partea unităților bugetare: școli, spitale etc. Și așa cheltuielile sunt destul de mari și trebuie să plătească acel procent de 50.

Drept urmare, comisia a analizat și a hotărât, în unanimitate, un raport de respingere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Denisa Pătrașcu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Doamna Denisa-Oana Pătrașcu:

Obligația agenților economici de a plăti o sumă mai mare, pentru locurile de muncă în care nu se încadrează persoane cu handicap, ar duce la o înrăutățire a situației economice, considerăm noi, motiv pentru care nu susținem această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Vot final pe raport și vot final pe lege în ședința de miercuri.

Legea are caracter de lege organică. (discuții în sală)

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, a Legii nr. 247/2005 privind pensiile magistraților, a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, a Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de miercuri, 6 iunie a.c.).  

Pct.12 în ordinea de zi: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, a Legii nr.247/2005 privind pensiile magistraților, a Legii nr.96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, a Legii nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Același coleg inițiator, deputatul Mircia Giurgiu.

Îl invit pe domnul președinte Tiberiu Aurelian Prodan să prezinte raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 22 mai, în prezența inițiatorului și a reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Ministerului Economiei și Finanțelor, comisia a hotărât, în unanimitate, să acorde un raport de respingere, motivat pe următoarele considerente: se încalcă Legea nr.24/2000 și prevederile ei. Inițiatorul amestecă prevederile și directivele Uniunii Europene cu sistemul ocupațional și, în plus, creează diferite discriminări între categoriile supuse reglementării. Deci, un raport de respingere în unanimitate.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

O invit pe doamna secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Doamna Denisa-Oana Pătrașcu:

Cuantumul pensiei de serviciu este garantat fără raportarea la stadiul de cotizare, partea din pensie care depășește nivelul celui din sistemul public se suportă de la bugetul de stat, lucru pe care domnul deputat nu l-a sesizat. Prin propunerea legislativă a Domniei Sale se încalcă și prevederile Directivei nr.86/378, modificată prin Directiva nr.96/97, motiv pentru care Guvernul nu susține această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Vot final pe raport și pe lege în ședința de miercuri.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează identificarea și înregistrarea ecvinelor și constituirea unei baze de date pentru acestea. (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de miercuri, 6 iunie a.c.).  

Pct.13 din ordinea de zi: Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează identificarea și înregistrarea ecvinelor și constituirea unei baze de date pentru acestea.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Corneliu Pascu.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Toke István, da?

Vă invit să prezentați punctul de vedere al Guvernului, vă rog, microfonul 9.

   

Domnul Toke István - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

În luna decembrie a anului 2006 a fost încheiat un Protocol de colaborare între Autoritatea Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (ANARZ) și Autoritatea Hipică Națională privind gestionarea bilaterală a bazei de date. Având în vedere că Autoritatea Hipică Națională este deja implicată, se poate discuta doar despre o predare ulterioară a gestiunii acestui sistem. De asemenea, există o problemă cu licențele soft, pentru care nu există posibilitatea transferării altor beneficiari, care, conform licențierii, aparțin Guvernului României și Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

În concluzie, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit pe domnul președinte Corneliu Pascu să prezinte raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut propunerea legislativă în ședința din 15 mai și, în urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât întocmirea raportului de respingere, arătând că se încalcă prevederea art.60 din Legea nr.24/2000, republicată, respectiv, asupra Legii zootehniei nr.72/2002 și Legii nr.389 din 2005.

Referitor la reglementarea privind identificarea și înregistrarea ecvinelor, precum și administrarea bazei de date de către Autoritatea Hipică Națională, în prezent, acest sistem informativ este cuprins întrun contract de licență încheiat între Guvernul României și Microsoft Asarz, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Este beneficiarul contractului și nu poate transfere licențele altor beneficiari. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă consult, stimate colege și stimați colegi, dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Vot final pe raport și lege în ședința de miercuri.

Legea are caracter de lege organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Termen de adoptare tacită - 11 septembrie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar. (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de miercuri, 6 iunie a.c.).  

La pct.14 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.18/1991 privind fondul funciar. Inițiatori: mai mulți colegi deputați independenți. Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul comisiei.

   

Domnul Corneliu Pascu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.6 al art.92 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, avându-se în vedere exceptarea de la plata taxelor pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor aflate în proprietatea tinerilor până la 35 de ani, în vederea construirii unei locuințe.

Noua propunere legislativă formulează un amendament, în sensul ca vârsta tinerilor care beneficiază de această prevedere să fie până la 40 de ani. Ni s-a părut că, la 40 de ani, nu mai sunt prea tineri.

Ca urmare, comisia noastră a dezbătut propunerea legislativă în ședința din 15 mai, iar, în urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât întocmirea raportului de respingere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îl invit pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Toke István - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte, noi am propus susținerea adoptării acestei propuneri legislative, sub rezerva însușirii propunerilor de la pct.2, care prevedeau armonizarea cu prevederile legii în care era prevăzută vârsta de 40 de ani a celor tineri.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva acestui amendament. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, în numele tinerilor sau se simte tânăr, foarte tânăr. Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Zâmbiți, că vreau să vă spun ceva drăguț.

Toată lumea mă întreabă: "Domnule senator, ce facem, am depus acum zece ani și aveam vârsta..." de care spuneți dumneavoastră.

Domnilor, o să ajungem să spunem "tinerii de 60 de ani, de 70 de ani...". Nu aceasta este problema, problema, după părerea mea, este momentul în care s-a solicitat și nimeni nu vrea să se refere la acest moment. Eu sunt de acord și la 40 de ani. Atâta timp cât nu există posibilitatea reală de a face față acestor solicitări, pe care oamenii le fac. Atâta timp cât avem o lege, omul spune: "Da, domnule, legea îmi dă dreptul". Solicită astăzi, 4 iunie 2007, este la vârsta de 25 de ani și peste 15 ani ajunge la 40 de ani și o zi, deci nu mai intră în categorie, pentru că în cei 15 ani noi nu vom reuși să le dăm nimic acestor oameni care au solicitat, să le oferim acest lucru.

Părerea mea este că ar trebui umblat puțin, să spunem: "Domnule, dacă în momentul în care a solicitat îndeplinea condițiile legii și nu s-a putut, o să-i dau la 70 de ani, pentru că el a avut, atunci când a solicitat, vârsta despre care vorbim. Altfel, vom ajunge, vă spun eu, să trecem în lege și 50, și 60, și 70 de ani, și tot tineri o să le spunem. Nu știu, parcă este ceva, așa, care nu are nici un fel de rațiune, până la urmă. Să nu spunem chiar că ne batem joc, dorința noastră este de a rezolva, dar haideți să vedem, dacă avem aceste posibilități reale, iar dacă nu le avem, atunci în sensul acesta ar trebui rezolvat. Bine că nu suntem Cameră decizională. Poate Camera Deputaților, deputații vor gândi în acest fel. Îmi pare rău, nu știu dacă a fost la noi, la comisie, dar dacă ar fi fost la mine, la comisie, în sensul acesta aș fi modificat-o. Mulțumesc. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Petru Stan.

 
   

Domnul Petru Stan:

Guvernul susține această inițiativă legislativă. Eu nu o pot susține.

Ce ar însemna, de exemplu, să scoatem terenurile din circuitul agricol și să construim case fără niciun fel de taxă?

Ar însemna să nu mai putem face exploatații agricole niciodată. Înțeleg, scoatem terenul din circuitul agricol, construim o fermă zootehnică și locuințe pentru cel ce lucrează în fermă sau în alte exploatații agricole, dar, numai așa, să împânzim terenurile cu case unde nu există exploatații agricole, este o mare greșeală. Nu există nicăieri în lume așa ceva!

Oriunde veți merge în lume, o să vedeți exploatație agricolă clară, casa fermierilor și cu utilitățile pentru deservirea exploatației agricole.

Cum ar putea păzi, de exemplu, un fermier, o exploatație agricolă de 200 de hectare pe teritoriul căreia ar exista 20 de case și fiecare ar avea 7, 15 sau 25 de ari de pământ, numai că cineva cumpără acest pământ să-și facă o casă?

Tânărul care vrea să-și facă o casă la o anumită distanță, într-un teren agricol, cu siguranță are bani să-și cumpere apartament și în oraș, dacă nu are de gând să lucreze acest pământ.

Eu nu sunt de acord cu susținerea Guvernului, așa cum, de fapt, nici Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală nu a fost de acord.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc domnului senator Stan Petru.

Declar închise dezbaterile generale. Vot final pe lege și pe raport în ședința de miercuri, legea având caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 247 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de miercuri, 6 iunie a.c.).  

La punctul 15 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.247 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, inițiativa domnului deputat Mircia Giurgiu.

Vă ofer cuvântul, domnule președinte.

   

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut această propunere legislativă și a întocmit un raport de respingere, având în vedere că s-a considerat echitabilă creșterea cuantumului pentru terenurile arendate, în raport cu cel pentru terenurile vândute, întrucât cei care arendează terenul mai primesc o redevență de la arendator.

Această propunere are aviz negativ și de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, și de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 247 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de miercuri, 6 iunie a.c.).  

La punctul 16 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.247 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Această propunere legislativă îl are ca inițiator tot pe domnul deputat Mircia Giurgiu, și are același obiect.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule președinte.

   

Domnul Corneliu Pascu:

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a analizat această propunere legislativă. Propunerea legislativă are un aviz negativ al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și, în punctul său de vedere, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Comisia noastră a dezbătut proiectul de act normativ în ședința din 22 mai a.c. și, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât întocmirea raportului de respingere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Istvan Toke să expună punctul de vedere al Guvernului în legătură cu cele două inițiative legislative care vizează modificarea aceleași Legi nr.247.

 
   

Domnul Toke Istvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Stan Petru, microfonul 1, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să spun că expunerea de motive nu corespunde cu inițiativa legislativă. Deci, inițiatorul spune în felul următor: "De altfel, primii pași în această direcție au fost făcuți prin instituirea rentei viagere în agricultură. Problema este cuantumul acesta, care este insuficient pentru desfășurarea lucrărilor agricole".

Deci, dumnealui confundă. Cel ce dă pământul în arendă primește niște bani, dar nu primește banii pentru lucrările agricole.

Deci, efectiv, face o confuzie totală, nu știe care este sensul noțiunii de rentă viageră, valabilă în ambele inițiative legislative. Vă rog să constatați acest lucru. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator. Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar închise dezbaterile generale.

În ședința de miercuri vom da vot final atât pe raport, cât și pe cele două legi, care au caracter organic. Senatul este prima Cameră sesizată, termen de adoptare tacită, 11 septembrie.

Vă mulțumesc, stimați colegi. Ordinea de zi a fost epuizată. Luăm o pauză până la ora 18,10, când vom intra în ultima parte a programului nostru, care este radiodifuzat.

 
   

- PAUZĂ -

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

Ședința a reînceput la ora 18,15.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi - Întrebări, interpelări și răspunsuri. Stimați colegi, vă invit să vă ocupați locurile.

Dați-mi voie să reamintesc colegilor timpul alocat, pentru întrebări și interpelări, grupurilor parlamentare: Grupul parlamentar al PSD - 9 minute; Grupul parlamentar al PNL - 6 minute; Grupul parlamentar al PD - 5 minute; Grupul parlamentar al PRM - 5 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator - 3 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute; independenți - 2 minute.

 
  Ion Vărgău

Ofer cuvântul domnului senator Ion Vărgău.

Vă rog, microfonul 3.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări. Prima întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, iar a doua întrebare este adresată domnului ministru Paul Păcuraru.

Întrebarea adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Prin Hotărârea nr.1916/22 decembrie 2006, Guvernul a aprobat alocațiile de hrană pentru consumurile colective din unitățile publice sanitare, în cuantumul sumei de 5,5 lei pe zi. În condițiile în care alimentele s-au scumpit, pentru a asigura bolnavilor cele trei mese zilnice și pentru a se încadra, totodată, în această alocație, conducerile spitalelor fac eforturi uriașe, având în vedere faptul că alimentația bolnavilor trebuie să fie diversificată și să acopere necesarul caloric și nutritiv.

Domnule ministru, în aceste condiții, aveți în vedere o majorare a acestei alocații de hrană, astfel încât bolnavii să nu fie nevoiți să suporte, pe lângă consecințele bolii și pe cele ale alimentației deficitare?

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

În conformitate cu Ordinul nr.50/1990 al ministrului muncii, persoanele care au lucrat în condiții deosebite de muncă, încadrate în Grupa I și a II-a, beneficiau de un stagiu în plus la vechime, în funcție de numărul anilor lucrați în aceste condiții, astfel încât, acești ani intrau în calcul la stabilirea cuantumului pensiei.

În județul Tulcea sunt foarte mulți pensionari care au beneficiat de recalculări ale pensiei. Aceste recalculări s-au aplicat numai perioadei efectiv lucrate, nu și perioadei de care au beneficiat în plus, datorită condițiilor deosebite de muncă.

Domnule ministru, aveți în vedere o recalculare a pensiei pentru această categorie de pensionari, astfel încât să fie cuprinsă în calcul și perioadă obținută în plus la vechime datorită condițiilor deosebite de muncă?

Solicit răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Doina Silistru

Invit la tribună pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări adresate domnului Decebal Traian Remeș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Prima întrebare.

Domnule ministru, foarte mulți agricultori, îndeosebi din județele din Moldova, sunt foarte îngrijorați de posibilele invazii de dăunători, ca urmare a secetei prelungite din această perioadă.

Considerând că aceasta este o problemă de maxim interes în această perioadă, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care este programul de măsuri pentru combaterea dăunătorilor pe acest an, ce măsuri ați dispus pentru transpunerea acestuia în practică, având în vedere că există un întreg sistem specializat în subordinea ministerului, pentru aceste acțiuni, ce sume sunt alocate, dacă acestea sunt suficiente sau nu, iar în cazul insuficienței sumelor alocate, ce fonduri suplimentare sunt necesare și de unde considerați că vor fi alocate?

Solicit răspuns scris.

A doua întrebare.

În bugetul de stat al României, aprobat prin Legea nr.486/2006, este prevăzută finanțarea din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a Programului de cercetare - dezvoltare în sectoarele prioritare ale agriculturii, în sumă de 27,9 milioane lei. Având în vedere situația dificilă în care se află cercetarea științifică din agricultură, vă întreb, domnule ministru, ce unități de cercetare - dezvoltare au primit, pe primele patru luni, fonduri pentru temele prioritare de cercetare și pentru investiții în modernizarea unităților de cercetare, în vederea creșterii competitivității lor din acest program prioritar?

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Invit la microfonul 1 pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări. Una este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Am adresat interpelări de la tribuna Senatului, cu privire la situația creată în localitatea Turcinești, județul Gorj.

În urma lucrărilor efectuate de către "Hidroconstrucția" S.A., pânza freatică a fost distrusă și fântânile au secat. În discuțiile avute cu primarul și cu viceprimarul acestei localități, m-au informat că nu s-a întreprins nicio acțiune cu privire la remedierea acestei situații.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați cum se poate rezolva această problemă creată în localitatea Turcinești, județul Gorj, pentru ca cetățenii să nu rămână fără apă.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

Întrebarea adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

De la înalta tribună a Senatului României, prin întrebări și interpelări, am ridicat problema pensionarilor din industria minieră. Din discuțiile purtate cu pensionarii provenind din sistemul minier din județul Gorj, am reținut nemulțumirile lor generate de diferența în calculul pensiilor.

La cei care au ieșit la pensie înainte de 1989, punctul de calcul este la 30 de ani, iar la cei care au ieșit după 20 de ani din industria minieră subterană, calculul se face la 20 de ani.

În funcție de perioada în care au ieșit la pensie, cunoscând condițiile de muncă, deoarece am lucrat în acest sector atât de greu al economiei românești, vă solicit, domnule ministru, să mă informați când va fi eliminată această diferențiere după perioada în care au ieșit la pensie și pensionarii și beneficieze de un calcul egal la aceleași condiții de muncă și ani de vechime.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean

Invit la microfonul 1 pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru al Guvernului României.

Domnule prim-ministru, în cadrul Programului de guvernare, Capitolul XIV "Politica în domeniul turismului", se menționează faptul că "Principalele măsuri, pe care Guvernul României le va promova pentru valorificarea potențialului turistic național, privesc următoarele aspecte: cooperarea organismelor guvernamentale cu sectorul privat, pentru promovarea investițiilor transfrontaliere, îmbunătățirea procesului de instruire și protejarea mediului natural".

Vă solicit, domnule prim-ministru, să precizați cum a fost aplicată această prevedere din Programul de guvernare de către Guvernul României.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

A doua întrebare este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului, referitor la următoarele:

Presa a relatat că pentru anul școlar 2007 - 2008, în București, vor fi aproximativ 10 mii de cereri de înscriere în grădinițe, care nu pot fi rezolvate.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce a făcut sau nu a făcut, până în prezent, prefectul capitalei, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, având ca efect această situație gravă și ce măsuri veți întreprinde în acest caz.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns scris și oral.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe David

Îl invit pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar PD. Microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări adresate domnului ministru Ludovic Orban, Ministerul Transporturilor.

Prima întrebare: care este situația în momentul de față, a drumului național DN6 Timișoara - Lugoj și a centurii ocolitoare a municipiului Timișoara, segmentul N-E, ca urmare a rezilierii contractului anterior și a opririi lucrărilor? Dacă s-au făcut demersuri sau nu pentru reluarea și finalizarea lucrărilor la cele două obiective?

Întrebarea a doua: la începutul acestui an, 2007, au avut loc mai multe discuții referitoare la posibilitatea reintroducerii unei curse aeriene directe între România și Statele Unite ale Americii, respectiv, pe ruta București - New York sau București - Washington, cu escală la Timișoara, începând cu luna iunie.

Întrebarea: care este situația în acest moment, legată de operarea acestor curse aeriene, întrucât, în data de 6 iunie, ar fi trebuit să plece din România spre Statele Unite ale Americii prima cursă aeriană, dar, din cele constatate până azi, 4 iunie, acest lucru nu se poate realiza?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc,

 
  Lucia Liliana Tomoiagă

Invit la microfonul 3 pe doamna senator Lucia Liliana Tomoiagă. Se pregătește domnul senator Otilian Neagoe.

   

Doamna Lucia Liliana Tomoiagă:

Mulțumesc domnule președinte. Întrebarea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Domnule ministru, conform noilor norme de aplicare a Legii nr.339/2005, Legea stupefiantelor și substanțelor psihotrope, apărută în Monitorul Oficial din data de 11. 01. 2007, noile formulare pentru prescrierea rețetelor trebuiau să apară începând cu data de 1 aprilie 2007. Deoarece s-a constatat o neconcordanță între norme și anexe, termenul s-a prelungit. În condițiile în care, prin lege, s-a stabilit ca, începând cu data de 1 iunie, să se renunțe la vechile formulare, dar noile formulare nu au ajuns în teritoriu, vă întreb, domnule ministru, care din formulare sunt valabile pentru ca medicul și farmacistul, care prescriu rețetele pentru stupefiante și psihotrope, să nu încalce legea? Mulțumesc. Aștept răspuns scris și oral.

 
  Otilian Neagoe

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit la tribună, pe domnul senator Otilian Neagoe, se pregătește domnul senator Petru Stan.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Mulțumesc, domnule președinte. Am o întrebare adresată domnului Decebal Traian Remeș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Ce măsuri va întreprinde ministerul, pe care îl conduceți, în semestrul doi 2007 și în anul 2008 pentru relansarea agriculturii românești, având în vedere situația dezastruoasă în care se află acest important sector economic? Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnului Ovidiu Silaghi, ministrul pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii liberale.

Din perspectiva accesării fondurilor europene, ce programe majore are în vedere ministerul dumneavoastră, în domeniul turismului, în perioada 2007- 2009?

Solicit răspuns scris și oral. Am și o interpelare domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, totuși, să terminăm cu întrebările.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Da. Da.

 
  Petru Stan

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit la tribună pe domnul senator Petru Stan. Și ceilalți colegi mai au, dar nu am dat încă cuvântul.

   

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea mea este adresată ministrului justiției, domnului Tudor Chiuariu.

Domnule ministru, prin adoptarea Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, s-a urmărit scăderea numărului de procese în justiție privind proprietatea. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați numărul de procese înregistrate până la adoptarea acestei legi și după adoptare, pe țară, și, în mod special, în județele Sălaj, Cluj, Bihor, Alba și Satu Mare? Am revenit la această întrebare pusă de mine în ședința Senatului în data de 16. 04. 2007, întrucât nu ați dat răspunsul și cu privire la procesele înregistrate și înainte de apariția Legii 247/2005, pentru a putea face comparație între cele două situații.

Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Sălaj, Petru Stan. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați, prima întrebare este adresată ministrului afacerilor externe, domnului Adrian Cioroianu.

Românii au aflat că s-a negociat amplasarea unor baze militare americane în țara noastră, iar Statele Unite ale Americii au acceptat oferta Guvernului român de a fi scutiți americanii de plata oricărei chirii. De asemenea, de gratuități nu beneficiază Statele Unite ale Americii nicăieri în lume, acolo unde au amplasat deja baze militare. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre români sunt umiliți la ambasada SUA de la București, atunci când solicită obținerea unor vize de intrare pe teritoriul american. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, de la ce dată vor fi eliminate vizele pentru cetățenii români care doresc să ajungă în Statele Unite ale Americii.

Cea de a doua întrebare este adresată Ministerului Economiei și Finanțelor, domnului Varujan Vosganian.

În toamna anului 2006, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit să nu fie forțate privatizările în sistemul energetic, până la clarificarea dosarelor penale cu referire la acest domeniu. Fără a se ține cont de hotărârea CSAT-ului, unii miniștri din cabinetul Tăriceanu 2, manifestă un caracter deosebit pentru vânzarea complexelor energetice Turceni, Rovinari și Craiova, care au fost recent retehnologizate pe banii contribuabililor români. Ca urmare, au fost declanșate primele acțiuni greviste ale minerilor din Oltenia.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă în contractele de privatizare în domeniul energetic este prevăzută sau nu libertatea de creștere a tarifelor până la nivelul de suportabilitate al românilor. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
  Angel Tâlvăr

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Microfonul 4, domnul senator Angel Tîlvăr.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc domnule președinte. Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice. În data de 28 mai 2007, într-o ședință a Comisiei persoanelor vârstnice din Județul Vrancea, reprezentanții pensionarilor și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care este asigurată asistența medicală pentru de persoanele vârstnice care locuiesc în mediul rural.

Având în vedere că lipsa cabinetelor medicale ale medicilor de familie în mediul rural, precum și dotarea total necorespunzătoare a celor existente în acest moment sunt de natură a crea numeroase probleme pentru cetățenii de vârsta a treia, și nu numai, care locuiesc în satele vrâncene, vă întreb: care sunt măsurile urgente pe care le veți lua pentru a soluționa această problemă? Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Viorel Arcaș

Microfonul 4, domnul senator Viorel Arcaș. Întrebarea adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

După cum spuneați, întrebarea este adresată domnului ministru Cristian Adomniței, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Domnule ministru, care este numărul școlilor profesionale și de meserii finanțate de la bugetul de stat? Care este procentul deținut de acestea în totalul unităților de învățământ preuniversitare, care este numărul de persoane aflate la școlarizare în școlile profesionale și de meserii și care este procentul deținut de acestea în total, număr persoane școlarizate în învățământul preuniversitar? Solicit răspuns scris și verbal. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Valentin Dinescu

Invit la microfonul 1 pe domnul senator Valentin Dinescu, Grupul PRM. Întrebarea adresată primului-ministru.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc,

Domnule președinte, cred că este eroare materială.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Tudor Chiuariu ministrul justiției.

Domnule ministru, atât mass-media cât și repetatele intervenții ale celor păgubiți au făcut numeroase referiri la situația patrimoniului fostei Cooperative meșteșugărești Bănățeanul din Sânicolaul Mare din Județul Timiș, care face obiectul dosarului nr. 65/ 2006, aflat la Direcția Națională Anticorupție Timiș.

Vă rog să-mi comunicați care este situația acestui dosar având în vedere că suntem la mijlocul anului 2007 și păgubiții nu au nuciun fel de informații despre ce s-a întâmplat.

Vă mulțumesc. Senator PRM de Timiș, Valentin Dinescu.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Microfonul 2, domnul senator Viorel Dumitrescu Grupul PRM. Întrebare adresată primului-ministru.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc,

Domnule președinte, sunt două întrebări adresate primului ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu.

Conform Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și a Hotărârilor Biroului Electoral Central din 19 mai, cetățenii aflați în țară și în străinătate au putut vota pe listele suplimentare și au fost obligați să dea o declarație pe propria răspundere că un au mai votat în alte secții de votare, în aceeași zi.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați câte persoane au votat pe listele suplimentare la nivel național și pe fiecare județ în parte, din care, câți cetățeni au votat de două sau de mai multe ori și în care secții de votare. Vă solicit aceste date și, în special, pentru Județul Vâlcea.

A doua întrebare. La referendumul național din 19 mai 2007, Biroul Electoral Central a stabilit că, imediat după centralizarea rezultatului la nivel național, se întocmesc borderourile grupate pe circumscripții electorale, pe baza cărora BEC a depus la Autoritatea Electorală Permanentă dosarele, legate și sigilate, ale secțiilor de votare, cuprinzând originalele listelor suplimentare, precum și declarațiile anexate acestora.

Vă solicit, domnule prim - ministru, să-mi comunicați copii după borderourile întocmite de circumscripțiile electorale cu ocazia predării de la BEC, la Autoritatea Electorală Permanentă a dosarelor cu listele suplimentare. Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu

Urmează la cuvânt domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Două întrebări și două interpelări. Aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Prima problemă pe care vreau să o ridic primului - ministru se referă la cele trei sate din Județul Hunedoara, Sârbi, Domnești și Lungșoara, care nu au curent electric, zac părăsite pe niște drumuri de munte, uitate de timp și de oameni. De existența lor, mai știu doar rudele celor 80 de suflete care se încăpățânează să supraviețuiască în condițiile vitrege ale zonei de munte. În mileniul trei, acești oameni încă mai stau la lumina lumânării, li se tot promite de ani buni că vor avea curent, dar promisiunile sunt numai niște vorbe. Cei câțiva copii din Lungșoara, de exemplu, sunt nevoiți să meargă zilnic 14 km peste deal până la Vîsca unde este școala. Cum este posibil, domnule prim- ministru, ca în mileniul trei să mai existe în România astfel de sate, o astfel de uitare față de ele și locuitorii să nu se bucure nici de cele mai elementare condiții de civilizație? Ce vă gândiți să întreprindeți pentru curmarea acestor stări de lucruri?

O altă problemă, tot de civilizație, dar și de batjocură, de fapt.

Mii de familii din Valea Jiului nu-și mai pot cunoaște consumul lunar de energie electrică, după ce o firmă din Caransebeș, nu de capul respectivei firme, ci pentru că așa merg lucrurile în România, a montat defectuos contoarele. În baza acestui contract încheiat de filiala din Valea Jiului a RENEL Electrica Banat, cu firma Wurp Prest SRL Caransebeș, au fost înlocuite 5000 de contoare de curent, ajunse la termenul scadent în întreg Municipiul Petroșani. Firma prestatoare a primit pentru manopera pe fiecare contor schimbat câte 7 lei, numai că aceste contoare au fost montate atât de prost, încât nu mai permit citirea valorilor cuantumului de Kw consumați. În plus, pe tablourile electrice au fost montate și lacăte, care nu permit abonaților citirea consumurilor. Ce părere aveți, domnule prim - ministru, despre această bătaie de joc și cum ați trata personal o asemenea situație dacă vi s-ar pune un contor pe care nu-l puteți nici vedea și pe care nu-l pot citi cei care se ocupă cu asta? Cât timp se va mai permite ca astfel de firme să-și desfășoare nestingherit activitățile nocive și ce pot face oamenii, cui să se adreseze? Justiției?- păi asta ar dura ani de zile.

Zilele trecute, ultimii doi deținuți politici ai grupului Ilașcu, Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov Popa, de fapt unul dintre ei azi, au fost eliberați, după 15 ani de detenție în închisorile regimului samavolnic de la Tiraspol. Samavolnic e bine folosit aici, e un cuvânt de origine slavă, care înseamnă fără lege, fără voie.

Fapt în aceste zile colegul nostru senatorul Ilie Ilașcu, așa ca o sărbătoare a libertății celorlalți doi, după suferințele prin care au trecut, după condamnarea la moarte prin care el a trecut, a fost somat de RAAPPS să elibereze apartamentul pe care la primit cu chirie în 2001, prin grija Guvernului Adrian Năstase. De altfel, și alte personalități ale culturii, științei, învățământului sunt amenințate cu scoaterea din locuințele pe care le-au primit după ce fuseseră evacuate din alte locuințe retrocedate și mutate în acestea. Ceea ce se întâmplă este de domeniul coșmarului. Dan Iordăchescu marele artist român, am mai spus-o, nu mi se răspunde la aceasta, Paul Everac, un mare scriitor român, Tatiana Stepa, o mare cântăreață aflată și într-o situație de boală, ca și ceilalți, de altfel, foarte gravă, marea poetă Constanțea Buzea, marea actriță Olga Bucătaru, profesorul universitar Marin Rădoi, care nu a făcut decât bine în viață, stau undeva unde va veni mâine un cumpărător și le va lua casele.

Ei bine domnule prim - ministru, cum înțelege statul român să-i trateze pe acești intelectuali, dar cu deosebire pe acești patrioți de care vorbim, Ilașcu, Ivanțoc și Popa? Vor veni în România cei doi, vor păți ce a pățit și Ilașcu? Nu cumva i se cere lui Ilașcu să părăsească locuința pentru ca să fie cumpărată de unul care a făcut bani în cei 12 ani pe care i-a trăit Ilașcu în pușcărie apărând cauza națională și nefăcând politică de piață? Ilașcu! E posibil așa ceva? Nu-i o batjocură prea mare? Nu vă puteți implica în asta, domnule prim - ministru? Nu lăsați lucrurile să se deterioreze în acest hal, nu ne putem bate joc de oameni, indiferent cine sunt ei, pentru că sunt mii și mii de oameni în România în această situație. Eu am dat aceste exemple, pentru că ele sunt semnificative, sunt în vitrină, dar sunt mii și mii de oameni pe care îi fugărește o lege aberantă și, de fapt, îi pune la colț un moft politic mercantil, ca unii să aibă tot mai mult și alții tot mai puțin. Intolerabil și, cred eu, condamnabil!

Și ultima problemă, de care am mai vorbit. Județul Hunedoara se află în fruntea județelor cu potențial istoric și arheologic din România. Pe teritoriul județului se află atât capitala Daciei de la Burebista până la Decebal, cât și capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana. Ce folos că nu e și capitala de azi acolo!

Monumente medievale, biserici, cetăți, castele întregesc tabloul unei existențe istorice frământate și foarte valoroase. Din păcate, lipsește acel spirit de întreprinzător care să valorifice din punct de vedere educativ, mai ales lipsește spiritul financiar corect, acest tezaur.

Exemplul cel mai clar - la Ulpia Traiana. Muzeul de acolo a stat ani de zile într-o stare jalnică. Nu știu! Are cineva interes să ne pierdem trecutul? Mă gândesc. Homunculii, da, aceia care sunt făcuți în eprubetă, se pot bucura că românii își vor pierde trecutul și, mai ales, trecutul cel mai îndepărtat.

Ei bine, anul trecut au început lucrările de refacere al Ulpiei Traiana dar nu au fost încă finalizate. Este vorba de muzeu.

Un monument lăsat în paragină este castelul Săcel. În alte câteva situații, intervenția unor așa-zise restaurări a dus la deteriorarea dramatică a monumentelor. Este cazul bisericii de la Strei, a cetăților dacice din Munții Orăștiei, a Curții nobiliare din Râu de Mori.... Vizitarea cetăților dacice din Munții Orăștiei constituie un act de curaj și un sacrificiu din partea posesorilor de autovehicule. Nu se poate face nimic?

Primesc răspunsuri evazive de la ministrul culturii, pe bună dreptate numit câteodată "sinistrul culturii". Lipsa ghidajului de specialitate, a materialului publicitar, a marcajelor turistice devine o piatră de moară în dezvoltarea unui turism cultural.

Domnule prim-ministru, deja este foarte târziu! Vă rog mult, concentrați-vă asupra unor lucruri de acest fel, în loc să ne chinuim unii pe alții cu probleme politice minore. Este identitatea națională în joc. Este, în fond, istoria noastră. Sunt părinții și strămoșii noștri pe care îi călcăm în picioare.

 
  Otilian Neagoe

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Otilian Neagoe, Grupul PSD. Urmează domnul senator Aurel Ardelean.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Cristian David, ministru internelor și reformei administrative.

În orașul Râșnov, județul Brașov, există o situație absolut dramatică în legătură cu aplicarea legilor proprietății.

Începând cu anul 2004, Asociația "SOS Acțiunea 18 Râșnov" și Fundația "Rosenauer Sachsen", din același oraș, au făcut nenumărate memorii către instituțiile statului privind împărțirea abuzivă a proprietăților tabulare râșnovene.

Din păcate, până în prezent situația petenților nu s-a rezolvat. Pentru a soluționa de urgență problemele cetățenilor râșnoveni cărora nu li s-au restituit proprietățile, vă rugăm, domnule ministru Cristian David, să detașați la Râșnov, pe o perioadă determinată, specialiști ai Ministerului Internelor și Reformei Administrative și de la Oficiul Național de Cadastru, care să verifice dacă eliberarea titlurilor de proprietate înmânate până în prezent s-a făcut cu respectarea legislației și să se restituie cetățenilor îndreptățiți proprietățile.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean

Invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar PRM. Se pregătește domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul 1.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată primului-ministru al Guvernului României, Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, conform declarațiilor dumneavoastră, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, România va utiliza fonduri de aproape 10 miliarde euro pentru investiții în agricultură, în perioada 2007-2013: 8 miliarde din partea Comunității Europene, din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Regională, și 1,95 miliarde coparticipare românească.

Fondurile se doresc a fi utilizate pentru modernizarea și restructurarea exploatațiilor agricole pentru ca fermele care sunt astăzi pe regim de semisubzistență să treacă în categoria exploatațiilor agricole adevărate, investiții în infrastructura de dezvoltare și adaptare a agriculturii și silviculturii, îmbunătățirea procesării primare și a marketingului produselor agricole.

În consecință, vă rog să prezentați concret modalitatea prin care Guvernul va realiza toate aceste deziderate, expuse de dumneavoastră în declarații publice, la nivelul județului Arad.

Solicit răspuns scris. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu

Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu. Se pregătește domnul senator Angel Tîlvăr.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Conținutul interpelării:

În ultimele apariții pe posturi de televiziune și în presa scrisă v-ați exprimat public că "a venit timpul ca miniștrii și dumneavoastră să mergeți în fiecare zonă a țării (sate, cătune, orașe și cartiere) pentru a cunoaște mai bine problemele cu care se confruntă fiecare cetățean al țării".

Având în vedere aceste afirmații, în calitate de senator PRM de Gorj și având contact cu cetățenii în deplasările pe care le efectuez în județul Gorj, doresc să vă informez că am avut discuții cu liderii de sindicat din unitatea EM SADU. Aceștia au ridicat problema subordonării față de unitatea din Cugir, care produce subansamble ale industriei de armament.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să interveniți pentru ca această unitate EM SADU să fie de sine stătătoare, nu în subordinea unității din Cugir.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Angel Tâlvăr

Microfonul 3. Domnul senator Angel Tîlvăr, Grupul PSD.

Se pregătește domnul senator Ion Vărgău.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte Doru Ioan Tărăcilă și vă felicit pentru felul în care, de fiecare dată, conduceți lucrările Senatului.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, presa centrală a semnalat un nou caz privind "câștigarea de către o căsuță poștală din atolul Vanuatu și o căsuță poștală din statul Delawere, SUA" a unei licitații de peste 12 milioane de euro pentru refacerea a 11 școli din București.

În condițiile în care cele 11 unități de învățământ nu au fost reabilitate și există numeroase suspiciuni cu privire la respectarea prevederilor legale în materie, vă întreb:

Veți demara o anchetă pentru clarificarea în regim de urgență a modului în care a fost încheiat acest contract între Primăria Municipiului București și cele două firme off-shore?

Solicit răspuns scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Vărgău

Invit la tribună pe domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Și eu vreau să vă felicit pentru modul exemplar în care ați condus Senatul României timp de un an de zile și ședințele pe care dumneavoastră le conduceți cu atâta dăruire.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cred că mi se va întâmpla ceva în viitorul apropiat dacă mă lăudați.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Dacă vă laudă colegii, înseamnă că...

Interpelarea este adresată domnului ministru Decebal Traian Remeș.

În Programul de guvernare 2005-2008, la Capitolul IX - Politică agricolă și dezvoltare rurală - este menționat ca obiectiv "sprijinirea valorificării producției agricole din România prin măsuri de piață", vizând extinderea pieței de gros.

În județul Tulcea sunt numeroase zone, cum ar fi: Văcăreni, Zebil, Sarichioi, Ostrov, Beidaud cu producții agricole foarte bune, care permit dezvoltarea acestui sector de piață.

În ultima perioadă românii au devenit consumatori de produse agricole din import, produse care de multe ori nu sunt verificate din punct de vedere fitosanitar, cu un conținut ridicat de substanțe chimice a căror efect asupra organismului uman este greu de determinat.

Domnule ministru, având în vedere că România are un mare potențial agricol încă nevalorificat și că există fonduri europene în acest sens, vă rog să prezentați programul național de dezvoltare a piețelor de gros și în ce măsură județul Tulcea este inclus în acest program.

Solicit răspuns verbal și scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Petru Stan

Îl invit la tribună pe domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al PRM. Se pregătește domnul senator Gheorghe Funar, Grupul PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 1.

   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Justiției, domnului ministru Tudor Chiuariu.

Domnule ministru, în ședința Senatului din data de 23.04.2007 am depus și susținut o interpelare adresată Ministerului Justiției, care conținea 6 întrebări.

La întrebările de la pct.2 și 6 răspunsul nu a fost satisfăcător, în sensul că nu ați răspuns la întrebările puse de mine. Doamna secretar de stat Kibedi Katalin Barbara mi-a promis că îmi va da răspuns concret și la aceste întrebări, lucru care nu s-a întâmplat.

Din acest motiv, revin cu această interpelare, cu rugămintea de a studia cazul prezentat și să primesc un răspuns semnat de dumneavoastră numai la întrebările de la pct.2 și 6, pe care le voi citi în plenul Senatului.

Întrebarea de la pct.2.

Dacă Ordinul nr.752/26.XII.1974, anexa nr.2, semnat de Nicolae Popovici, adjunct al ministrului, este legal, având în vedere prevederile art.13, coroborate cu prevederile art.7 din Decretul nr.648/26.09.1969.

Solicit această precizare pentru că instanțele judecătorești din județul Sălaj consideră că ordinul sus-menționat este nelegal, fiindcă este semnat de adjunctul ministrului.

Conform reglementărilor Decretului nr.648/26.08.1969, ordinele erau emise de către ministere și nu erau acte personale ale miniștrilor.

Pct.6. Dacă veți trage concluzia că doamna secretar de stat Kibedi Katalin Barbara a acționat în folosul unor grupuri de interese când a inițiat acest proces, ce măsuri veți lua?

Îmi exprim speranța, domnule ministru, că de această dată voi primi răspuns din partea dumneavoastră la cele două întrebări, așa cum v-am adresat rugămintea.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și verbal. Senator PRM de Sălaj, Petru Stan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Aveți cuvântul, domnule senator Funar. Se pregătește doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Stimați invitați,

Interpelarea este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Constituția României, art.35, recunoaște dreptul fiecărui cetățean la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, iar statul român se obligă să asigure cadrul legislativ în vederea realizării acestuia.

De asemenea, Uniunea Europeană acordă un rol important menținerii calității mediului, în special prin introducerea unor măsuri preventive. Ca urmare, în Germania, Republica Cehă, Grecia și Turcia s-a interzis prin lege folosirea cianurii în exploatarea și prelucrarea minereurilor de aur.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce Guvernul României refuză să se alinieze la legislația din Uniunea Europeană în acest domeniu și este dispus să accepte riscul enorm al folosirii a 200 milioane de kilograme de cianură la exploatarea aurului de la Roșia Montană, de către firma canadiană Gold Corporation.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
  Lucia Liliana Tomoiagă

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit la microfonul 3 pe doamna senator Lucia Liliana Tomoiagă, Grupul PSD. Se pregătește domnul senator Radu Cătălin Mardare, același grup.

   

Doamna Lucia Liliana Tomoiagă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Cristian Adomniței, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Domnule ministru, prin Adresa nr.1246/12.03.2007, Inspectoratul Școlar al Județului Alba, comunică conducerii școlii cu clasele I-VIII Bucium-Sat că, începând cu data de 1.09.2007 această școală, care în prezent funcționează cu clasele I-VIII se va transforma în școală cu clasele I-IV, urmând a fi arondată școlii cu clasele I-VIII "Ion Agârbiceanu", Bucium-Șasa.

Conducerea școlii, Comitetul de părinți și comunitatea statelor Bucium Sat, Bucium Cerbu, Bucium Muntari, Bucium Izbita, ai căror copii sunt elevi ai școlii din Bucium Sat, consideră nejustificată această decizie, din mai multe motive:

  • școala dispune de un local modern, având dotare didacticomaterială corespunzătoare;
  • pe parcursul anilor 2006 - 2007, în școală s-au făcut investiții de peste 2 miliarde lei vechi;
  • ușile și geamurile au fost înlocuite cu uși și geamuri termopane;
  • în școală este introdusă apa potabilă de la rețea;
  • distanța până la școlile cele mai apropiate, de la Bucium Șasa sau Abrud, este de 6 km, dar sunt mulți copii care parcurg, până la drumul județean, încă 3-4 km, făcând ca distanța totală să crească la 9
  • 10 km, ceea ce, pe timp de iarnă, solicită un efort prea mare pentru copiii de vârstă școlară mijlocie;
  • experiența altor școli din zonă arată că microbuzele școlare circulă defectuos, mai ales pe timp de iarnă, ceea ce îi obligă pe elevi să aștepte prin stații, degerați de frig;
  • efectivul de elevi din clasele gimnaziale în actualul an școlar este de 36 de elevi, superior altor școli din zonă, el menținându-se în jurul acestei cifre, cel puțin în viitorii 3 ani.

Domnule ministru Cristian Adomniței, având în vedere cele prezentate mai sus, vă interpelez pentru a afla ce măsuri veți lua pentru a veni în sprijinul comunității din zonă și a rezolva această situație.

Mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
  Radu Cătălin Mardare

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit la microfonul 3 pe domnul senator Radu Cătălin Mardare, Grupul parlamentar PSD. Se pregătește domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Radu Cătălin Mardare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Ludovic Orban.

Prin Hotărârea de Guvern nr.1638 din octombrie 2004, s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției "Varianta ocolitoare a orașului Bacău, pe DN 2 - etapa I". Finanțarea urma să se facă dintr-un împrumut acordat de BIRD și, în completare, din bugetul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

În Planul de dezvoltare 2004 - 2006, la Capitolul 3 - "Infrastructura", subcapitolul "Transportul rutier", este menționat și municipiul Bacău cu obiectivul "Proiect de construcție varianta ocolitoare cu profil de drum național".

Comunicatul de presă din 14 mai 2006, cu titlul "Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului are în anul 2006 în pregătire și execuție următoarele proiecte de modernizare, reabilitare și dezvoltare a infrastructurii rutiere", la punctul IV - "Contracte de lucrări în pregătire și în execuție, cu finanțare de la instituții financiare internaționale, în anul 2006" prevede obiectivul "Construcție varianta ocolitoare Bacău (29,94 km) în valoare de 84 milioane euro, precizând că se află în derulare licitația pentru angajarea firmei de consultanță și că urmează depunerea ofertelor, evaluarea acestora, desemnarea firmei câștigătoare și semnarea contractului.

Pe site-ul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Compania Națională de Autostrăzi, în "Programul de dezvoltare a infrastructurii rutiere - construcție de variante ocolitoare, valabil în luna martie 2007", municipiul Bacău nu mai apare nominalizat.

Vă rog, domnule ministru, să precizați în ce stadiu se află obiectivul menționat și care sunt perspectivele și termenele de realizare.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Valentin Dinescu

Domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar PRM. Microfonul 1.

Se pregătește domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/11.04.2007, s-au stabilit măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale. Ca urmare a unor măsuri de comasare, de divizare, au apărut nouă ministere, respectiv, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și așa mai departe.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care au fost cheltuielile suportate de către contribuabilii români ca urmare a schimbării denumirilor la cele nouă ministere.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Microfonul 2, domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă felicit pentru modul deosebit în care conduceți ședințele.

Interpelarea este adresată ministrului mediului și dezvoltării durabile, Attila Korodi.

Având în vedere situația creată prin ridicarea temporară a autorizației de mediu la ARPECHIM Pitești, din cauza nerealizării investițiilor prevăzute în contractul de privatizare, vă rog să-mi comunicați lista cu următoarele 100 de societăți comerciale privatizate, care se află în aceeași situație.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Ilie Petrescu - de la Korodi Attila, secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor;

Stimați colegi... (Domnul senator Valentin Dinescu solicită cuvântul.)

Vă rog! Domnul senator Dinescu, chestiune de procedură. O precizare doream să fac doar. Peste 20 de răspunsuri scrise au fost înmânate colegilor senatori de către reprezentanții Executivului. Microfonul 1, domnul senator Valentin Dinescu.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, faptul că eu nu v-am felicitat pentru maniera impecabilă, ce-i drept, în care conduceți ședințele, nu trebuie privit ca un act de ostilitate, ci tratat ca un mod singular de a iubi nemărturisit.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Ilie Petrescu (din sală):

Procedură, domnule președinte!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Procedură? Domnul senator Ilie Petrescu. Eu cred că ar trebui să-i ascultăm pe domnii miniștri, să vedem ce probleme au.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte de ședință, este foarte importantă intervenția mea și vă apreciez pentru modul...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ați primit răspunsul scris?

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Nu, nu... Nu am primit răspunsul scris și vreau să spun, pentru stenogramă, că cer amânarea răspunsului privind situația minelor Ploștina și Lupoaia, din E.M.S. Motru și E.M.C. Motru.

În ce privește răspunsul privind punerea în funcțiune a unui perimetru de exploatare a carierei Ploștina, tot așa, cer amânare și cer, pentru stenogramă, și trimiterea către Ministerul Economiei și Finanțelor, să nu mai vină finanțiști să vorbească de minerit sau directori din Ministerul Economiei și Finanțelor, că nu știu cu ce se mănâncă această zonă foarte importantă a energeticii românești.

Dacă nu știu problema, să nu mai vină aici, în plenul Senatului! Suntem o instituție deosebită și trebuie să-i dăm personalitate instituției noastre!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord cu dumneavoastră, domnule senator. Totuși, domnul ministru Attila Korodi este prezent în ședința noastră. Să-l ascultăm, dacă dorește să ofere răspuns colegilor senatori care sunt prezenți.

Deci, potrivit Regulamentului Senatului, răspunsurile orale, în plen, se fac doar pentru senatorii prezenți. Pentru ceilalți, vă rog să lăsați secretariatului răspunsul scris, pentru a-l înmâna domnilor senatori.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Korodi Attila - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor senatori,

Aș dori să răspund domnului senator Ilie Petrescu, referitor la întrebarea...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este prezent domnul senator Petrescu.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Da. Deci, referitor la întrebarea prin care solicitați informații cu privire la stadiul lucrărilor de amenajare și regularizare a pârâului Ploștina, din subdiviziunile Roșiuța și Ploștina, județul Gorj, vreau să vă comunic următoarele:

Zona Roșiuța, până la confluența cu râul Motru a pârâului Ploștina, a fost identificată, ca zonă critică, în urma acțiunii de identificare a punctelor critice de pe cursul de apă, organizată de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile pe perioada 17 mai - 5 iunie 2006, la nivelul fiecărui județ, și amenajarea și regularizarea pârâului Ploștina, din subdiviziunile Roșiuța și Ploștina, județul Gorj, a fost cuprinsă în "Lista plăți proiecte pe anul 2007" a Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, iar în prezent se elaborează studiul de fezabilitate.

După finalizare, studiul va fi supus avizării în comisiile tehnicoeconomice ale Direcției Ape Jiu, Administrația Apele Române și, dacă este necesar, și Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, desigur, depinzând de valoarea lucrărilor, și apoi va fi analizată posibilitatea finanțării lucrărilor de execuție în regim de urgență.

Acestea sunt informațiile pentru întrebarea dumneavoastră.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule ministru.

Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Vreau să fac o completare. Este, pentru mine, a patra interpelare pe care am adresat-o pe această chestiune, care este foarte importantă pentru zonă, pentru că este un pârâu care se umflă și oamenii își pierd agoniseala de o viață, în această zonă, dar de fiecare dată îmi răspundeți că suntem în studiu de fezabilitate. Când se finalizează acest studiu? Spuneți perioada. Eu sunt inginer miner, de profesie, și știu că un studiu trebuie întocmit într-o anumită perioadă. Vreau să știu și eu când se va termina. Adresez interpelări și întrebări de trei ani de zile, iar dumneavoastră spuneți că suntem în stadiu de studiu. Asta vreau să știu: când se finalizează acest studiu și când se execută această lucrare, pentru că este foarte importantă pentru municipiul Motru? Deci, asta vreau de la dumneavoastră. Ce îmi dați dumneavoastră este problemă de filozofie. Am înțeles, filozofia stupului, dar vreau să știu, concret, când se va finaliza acest studiu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă puteți să oferiți răspuns, domnule ministru.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să consult direcția de specialitate tehnică, pentru a ne da răspunsul acesta pe date exacte și vom comunica în scris, dacă sunteți de acord.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da. Și dacă interpelarea a fost repetată de patru ori, asta înseamnă că domnul senator va avea activitate și în mandatul viitor, legat de această chestiune, dacă abia suntem la nivel de studiu.

Vă mulțumesc. Vă rog să oferiți un răspuns scris.

 
  Gheorghe Funar - de la Corneliu Dobrițoiu, secretar de stat în Ministerul Apărării;

Îl invit pe domnul secretar de stat Corneliu Dobrițoiu să ofere răspuns domnului senator Gheorghe Funar și altor senatori, dacă mai are răspunsuri.

Vă rog!

   

Domnul Corneliu Dobrițoiu - secretar de stat în Ministerul Apărării:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi oferi răspuns la întrebarea formulată de domnul senator Gheorghe Funar, referitoare la achiziționarea de avioane second hand de la firma Grippen, din Suedia.

La nivelul Ministerului Apărării, au fost aprobate documentele privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească, din punct de vedere operațional, avionul multirol. Totodată, au fost avute în vedere și capabilitățile asumate de către România în cadrul NATO și al Uniunii Europene.

În prezent, domnule senator, instituției militare nu i s-a făcut nici un fel de ofertă de avion multirol la mâna a doua, de tip Grippen.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am primit un răspuns parțial, respectiv, nu am primit nicio asigurare că Ministerul numai al Apărării - fără "Naționale" - nu este preocupat de "modernizarea" armatei române cu tehnică second hand, inclusiv în ceea ce privește înlocuirea actualelor avioane din dotare, de tipul MIG, modernizate și așa mai departe.

Contribuabilii români, românii, în general, își doresc ca armata noastră să fie dotată cu avioane moderne, cu avioane noi, și nu la mâna a doua. Suedezii, așa cum știți, și-au găsit câțiva fraieri prin Europa. N-am vrea să fim și noi în aceeași echipă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule secretar de stat, dacă puteți să mai argumentați.

 
   

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, nu cu privire la ultima chestiune.

 
   

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

La ora actuală, domnule senator Gheorghe Funar, Ministerul Apărării a produs toate documentele necesare pentru organizarea unei licitații internaționale. Urmează, după cumpărarea caietelor de sarcini, să vedem care firmă se va califica, ce companie se va califica pentru avionul multirol, pe care dorim să-l achiziționăm.

Categoric că ar fi bine pentru toată lumea să ne putem permite să achiziționăm avioane noi-nouțe. Aceasta este, să știți, și intenția Ministerului Apărării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Gheorghe Funar, sunteți mulțumit? Da.

Mulțumesc. După ce se derulează licitația, precis reveniți cu o ploaie de interpelări.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Sper să nu fie cazul. Suntem prea săraci, ca să ne permitem să achiziționăm tehnică militară de mâna a doua. Ne ajunge cu fregatele. Și aici, domnul secretar de stat cunoaște mai bine realitățile.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

Și eu vă mulțumesc pentru întrebare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ion Vărgău - de la Toke Istvan, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

Dacă nu mai aveți alte răspunsuri, îl invit pe domnul secretar de stat Istvan Töke să răspundă colegilor senatori.

Deci, domnul senator Ion Vărgău are trei întrebări.

   

Domnul Toke Istvan - secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

Legat de întrebarea cu privire la uneltele de pescuit tradiționale folosite de pescari, precum și temperaturile ridicate care produc, de multe ori, moartea peștilor în aceste unelte de pescuit, vreau să vă spun că răspunsul se referă la emiterea unui act normativ care să prevină poluarea mediului acvatic. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va completa Ordinul nr.262/2006 cu prevederi clare privind destinația reproducătorilor la care a survenit mortalitatea accidentală în procesul tehnologic.

În acest sens, se va proceda la predarea exemplarelor moarte pentru producerea de făină de pește sau livrarea gratuită pentru consumul colectiv uman pe baza avizului sanitar veterinar.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, microfonul 3, domnul senator.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Domnule ministru, apreciez faptul că ați încercat să îmbunătățiți cadrul legislativ.

Vreau să fac o precizare. E bine ce vreți să faceți. Peștele nu se poate transforma în făină, pentru că avem directive ale Uniunii Europene și nu avem ce să facem cu făina. Eu am solicitat acolo și dumneavoastră e bine să vă informați de la un inginer piscicol cu vechime, pentru că și la nivel de țară, cred, și la nivel de Delta Dunării și zona limitrofă, trebuie să trecem la procurarea unor incineratoare ca să distrugem cantitățile de pește pe care le găsim moarte. Vreau să vă spun că, în perioada imediat următoare, vom avea o mortalitate explozivă nu numai în Delta Dunări, datorită temperaturilor mari, vom avea probleme și în amenajările piscicole, unde nu putem să asigurăm un debit de apă de primenire.

Deci, este bine să îmbunătățim cadrul legislativ și să avem niște incineratoare în zonele unde avem potențial piscicol. Repet, făina de pește nu se mai poate folosi pentru producerea de furaje, pentru că intrăm în contradicție cu directivele Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dacă mai aveți răspunsuri, vă rog.

 
   

Domnul Toke Istvan:

Da. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale are în vedere necesitatea diminuării oricăror surse de poluare și acționează în acest sens. Ordinul de prohibiție pe anul 2007 interzice pescuitul cu setcile și avele de orice tip în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, pe perioada 1 iulie - 31 august, întrucât în aceste unelte se constată mortalități pe perioada de vară.

În Ordinul comun - nr.263330/2006 - al Ministerului Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor privind conservarea populațiilor de sturioni din apele naturale și dezvoltarea acvaculturii de sturioni, la art.10 se prevede, ca metodă, menținerea în stare vie a reproducătorilor astfel încât aceștia după reproducere să fie redați mediului natural din care au fost capturați.

Pentru a preveni speculațiile și practica curentă de pescuit ilegal a acestor specii periclitate se va proceda la completarea Ordinului nr.262/2006 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale cu prevederi clare privind destinația reproducătorilor la care a survenit mortalitatea accidentală în procesul tehnologic, în sensul predării exemplarelor moarte pentru producerea de făină de pește sau livrarea gratuită pentru consumul colectiv, pe baza avizului sanitar veterinar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Pentru că ați fost atent la sesizarea mea și încercați să îmbunătățiți din nou cadrul legislativ, vreau ă vă spun că s-au cheltuit câteva milioane de dolari, de euro, pentru sturionii care, așa-zis, s-au reprodus în zona Isaccea și s-au deversat în Dunăre. Dacă veți avea curiozitatea să verificați cum s-a numărat acest puiet, să dați și metoda prin care s-au evaluat, eu nu am să vă spun, dumneavoastră cred că o să o găsiți, deci, s-au luat niște milioane de euro, fără ca numărul de puieți evaluați să corespundă. Și trebuie să fim foarte atenți la modul în care sunt extrași reproducătorii din mediul natural, pentru că autorizațiile care se dau se pare că sunt date cu intenție și, din nefericire sau din fericire, actuala conducere a ministerului nu prea este implicată. Au fost implicați alții, care acordă astfel de autorizații. Se extrag de acolo acești sturioni, chiar dacă avem un ordin internațional de interzicere, ei sunt foarte bine consumați de anumite persoane care, repet, nu sunt din zona dumneavoastră, dar trebuie să vedeți cum se dau aceste autorizații și poate le și suspendați, pentru că directivele Uniunii Europene sunt clare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
   

Domnul Toke Istvan:

Răspuns la următoarea întrebare a domnului senator Ion Vărgău.

În conformitate cu legislația în vigoare, punerea în funcțiune a sistemelor de irigații nu s-a putut face decât în zonele în care s-au încheiat contracte multianuale cu organizațiile utilizatorilor de apă, care au plătit o contribuție de 20% din cheltuielile de repunere în funcțiune a amenajării sau pe baza contractelor sezoniere la care beneficiarii achită toate cheltuielile de reparații.

Suprafețele pentru care s-au încheiat contracte, până la data de 28 mai 2007, sunt de doar 368.000 hectare. Până la 28 mai 2007, s-au irigat terenuri agricole în suprafață totală de doar 76.000 hectare.

Pentru a răspunde solicitărilor făcute în luna mai a.c. de către utilizatorii de apă, pentru irigații au fost identificate suplimentar încă

150.000 de hectare, a căror infrastructură de irigații poate fi repusă în funcțiune, pentru care se va propune Guvernului să se aloce fonduri suplimentare.

Elaborarea hotărârilor Guvernului privind declararea stării de calamitate se face pe baza informațiilor primite de la Administrația Națională de Meteorologie privind aria de răspândire și de intensitate a fenomenului prevăzut pe Legea nr.381/2002 și de la direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene privind suprafețele afectate de culturi, precum și gradul de afectare a acestora.

În prezent, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale centralizează datele transmise de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și monitorizează evoluția culturilor afectate de secetă.

În funcție de rezultatele acestei acțiuni se analizează oportunitatea inițierii unei hotărâri a Guvernului pentru declararea stării de calamitate naturală în agricultură, precum și stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordată ca despăgubire.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Domnule ministru, răspunsul nu ne mulțumește pentru că eu v-am cerut pe județul Tulcea. În județul Tulcea, în 2001, aveam 8.700 hectare. Guvernul Năstase reușește să realizeze 70.000 hectare. În prezent, în județul Tulcea, mai sunt doar 5.000 hectare care pot fi irigate. În rest, stațiile s-au distrus și nu mai avem sistem de irigații. E bine că, într-una din săptămânile ce urmează, mergeți dumneavoastră la Tulcea, să vedeți cum arată zonele care erau pregătite pentru irigații și să vedeți, în general, cum arată agricultura județului.

Deci, avem de-a face cu o secetă pe care nu a cunoscut-o județul Tulcea. Nu știu ce informații aveți, dar cred că sunt eronate. Probabil, săptămâna viitoare o să vă mai adresez o întrebare bine documentată pentru suprafețele care sunt în realitate, pe care am să le scot eu de la primării, pentru că se pare că nu sunteți bine informat.

Deci, în județul Tulcea, nordul Dobrogei este afectat de secetă -cred că peste 80% -și cred că este bine să-l declarăm zonă afectată de secetă pentru că situația este disperată. Oamenii de acolo își taie animalele, culturi nu mai sunt și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar trebui să se implice. Eu cred, de fapt, în energia domnului ministru și a dumneavoastră, pentru că nu prea am avut miniștri care să se ocupe de agricultură, cărora le-a plăcut mai mult biroul.

Deci, cred că veți lua informații clare și că o să luați și măsuri pe măsură pentru această zonă care, repet, este afectată și se poate vedea. Grâul nu se mai poate recolta, orz nici atâta, rapița deja și ea suferă foarte mult. Cred că recoltele vor fi mici și trebuie să intervenim rapid cu măsuri ca să ajutăm fermierii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Toke Istvan:

Domnule senator, eu îmi cer scuze. Poate, dintr-o greșeală, nu a apărut județul Tulcea în întrebarea pe care ați adresat-o și data viitoare vom încerca să vă răspundem la întrebare foarte concret.

De asemenea, vă promit că, în săptămânile care urmează, voi face, personal, o deplasare în județul Tulcea. Oricum, am avut câteva observații legate de pescuit în această zonă și vreau să le dau curs.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Dacă o să fiu în zonă o să vă ajut să identificați mai ușor.

 
   

Domnul Toke Istvan:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă ați observat, domnule secretar de stat, ați primit invitația atunci când era vorba de ultima interpelare cu pârjolul din agricultură. Când se discuta despre sturioni și despre altele... răspunsul de la București...

 
  Ilie Petrescu - de la Toke Istvan, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Răspuns pentru domnul senator Ilie Petrescu.

   

Domnul Toke Istvan:

Obligațiile financiare ale beneficiarilor de scoateri definitive temporare din circuitul silvic și a terenurilor forestiere sunt instituite prin legi organice, astfel Legea fondului funciar nr.18/1991 republicată și Legea nr.26/2006, Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare.

Este o procedură relativ complicată, nu cred că ar trebui să vă prezint acum, este răspunsul scris, dar ceea ce vreau să vă spun este că, în spiritul rezolvării aspectelor financiare legate de obligațiile unităților miniere, în ceea ce privește folosirea temporară definitivă a terenurilor forestiere în scopul exploatării zăcămintelor de lignit, Ministerul Economiei și Comerțului a inițiat un proiect de lege privind unele măsuri în vederea asigurării terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit care a fost avizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în data de 27 aprilie 2007.

Prin acest proiect și prin conținutul său se diminuează cheltuielile în discuție prin aplicarea coeficienților NN1 utilizat la calculul contravalorii terenurilor, al chiriei și al contravalorii pierderilor de creștere, similar celor din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr.58/2003, inițial, deci, fără aplicarea noilor coeficienți prevăzuți în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr.401/2006, care conducea la valori mult mai mare, ridicate, de altfel, și de autorul interpelării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule ministru,

Întrebarea, pe care am adresat-o Ministerului Economiei și Finanțelor și dumneavoastră, relevă o problemă foarte importantă și sensibilă, este legată de Ordinul nr.401/2006 cu privire la hectarul de pădure care este foarte mare în comparație cu ce se scoate, având în vedere și exproprierile din zonă.

În discuțiile pe care le-am avut cu domnul ministru Șereș, când a fost ministrul economiei și comerțului, cu fostul ministru, Gheorghe Flutur, care semnează de două ori o moțiune de cenzură, am discutat că această sumă care se dă pe hectarul de pădure este foarte mare în comparație cu problemele cu care se confruntă mineritul din zonă. E nevoie de un consens între Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să analizăm cu foarte mare seriozitate, pentru că este o chestiune foarte importantă pentru zona minieră, altfel vom fi puși în situația ca și carierele să intre cu subvenții, pentru că nu beneficiază de nicio subvenție de la statul român.

Deci, aici e problema de fond pe care am ridicat-o și, din acest punct de vedere, solicit de la tribuna Senatului o întâlnire de consens - unitățile miniere din zonă, cu dumneavoastră, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru a rezolva această problemă foarte importantă pentru dezvoltarea industriei miniere pe lignit.

Se fac programe de restructurări, se dau oameni afară, dar în zonă nu se mai pune absolut nimic. Acesta este motivul pentru care, în zona minieră, un hectar a ajuns la 18 miliarde lei. Vă dați seama cu cât trebuie să scoată cărbunele în situația în care prețul la cărbune nu a mai crescut deloc.

Deci, problemele de fond să le discutăm la fața locului, din partea dumneavoastră, din partea Ministerului Economiei și Finanțelor, din partea unităților miniere, să ajungem la o idee unitară. Unde, până unde poate crește valoarea acestui hectar de pădure. Este o chestiune foarte importantă. Altfel, trebuie să luăm subvenție pentru partea de lignit din Oltenia.

 
   

Domnul Toke Istvan:

Noi am fost de acord cu această abordare, am și avut discuții cu fostul secretar de stat de la Ministerul Economiei și Comerțului și, în urma acestor discuții, s-a semnat acel proiect de lege de care am făcut vorbire pe 27 aprilie a.c.

În continuare, avem deschidere și dacă doriți putem avea discuții legat de această problemă.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte de ședință...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog...

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Dacă domnul secretar de stat merge la Tulcea, pentru situația din piscicultură, îl invit și la Gorj, să vadă și problemele cu care se confruntă zonele miniere și cu adevărata problemă, viitorul energetic din țara românească...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Decât să revină minerii în București, mai bine merge domnul secretar de stat acolo.

 
   

Domnul Toke Istvan:

Corect.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Înainte de a închide ședința, dați-mi voie să formulez două întrebări domnului ministru Toke Istvan.

Vă rog să-mi permiteți, nu le-am formulat în acea perioadă, așteptând să răspundeți.

Două chestiuni. Ambele s-au mai discutat, parțial, și vizează județul Călărași.

O primă întrebare este aceea dacă dumneavoastră sau domnul ministru Remeș, pentru că informațiile mele sunt că domnul ministru Remeș a dispus, în această perioadă secetoasă, ca apa să fie livrată cu precădere către agricultură și nu către societățile comerciale care au un obiect de activitate, și anume piscicultura.

Am văzut două semnale de alarmă trase de colegii prezenți, astăzi, în sală, care spuneau că practic seceta și încălzirea apei va afecta în egală măsură și societățile piscicole și în special, peștele indiferent de categorie, din aceste ape.

Întrebarea este aceea dacă domnul ministru sau conducerea ministerului a dispus ca, în această perioadă, chiar dacă există contracte de furnizare a apei, cu S.N.I.F., să nu fie distribuită apă către societățile piscicole, situație care se întâmplă în județul Călărași, la Piscicola Călărași.

O a doua chestiune, în județul Călărași au rămas nelucrate, după informațiile mele, mai multe mii de hectare de teren datorită proastei gestionări din partea A.D.S.-ului a două zone foarte importante.

Vă rog să-mi răspundeți câte mii de hectare au rămas nelucrate în Bărăgan, acolo unde este grânarul țării, din ce motive și dacă Direcția Agricolă Călărași a fost mandatată să închirieze fără licitație publică anumite suprafețe de teren în plan local.

 
   

Domnul Toke Istvan:

D.A.D.R.-ul?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
   

Domnul Toke Istvan:

Domnule președinte,

Sigur, eu o să vă dau la ședința următoare răspunsurile cerute.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ne aflăm într-o situație inedită în Senatul României. Dacă permiteți, pe procedură, o întrebare ajutătoare pentru domnul secretar de stat, în legătură cu prima dumneavoastră întrebare, cu alimentarea cu apă și cu peștii.

În perioada următoare, peștii mari aflați în atenția Parchetului vor beneficia sau nu de apă?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Poate vă răspunde domnul secretar de stat că "peștele de la cap se împute, dar să știți că se curăță de la coadă", pentru cei care sunt pescari.

Mulțumesc.

Dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului de astăzi.

Mâine, avem ședințe pe comisii.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,25.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 9 decembrie 2021, 0:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro