Gheorghe David
Gheorghe David
Ședința Senatului din 4 iunie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.85/14-06-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 04-06-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 4 iunie 2007

2. Declarații politice prezentate de senatori:
  2.4 Gheorghe David (PD) - Profesie fără ocupație - pledoarie pentru arhitectura peisagistică;

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se intitulează: "Profesie fără ocupație - pledoarie pentru arhitectura peisagistică".

În conformitate cu prevederile Legii nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior, prin Hotărârea de Guvern nr.294/1997, privitoare la funcționarea instituțiilor de învățământ superior, se înființează secțiile de arhitectură a peisajului și peisagistică în cadrul facultăților de arhitectură.

În momentul de față, ele ființează în Universitățile de științe agricole și medicină veterinară din București, Cluj - Napoca, Iași și Timișoara.

De la data înființării și până în acest moment, pe piața forței de muncă au apărut 215 absolvenți, având ca profesie înscrisă pe diplomă "inginer diplomat cu specializarea în peisagistică".

Universitățile de la București și Timișoara, care au înființat secția amintită, încă din 1998, au contribuit cu 69, respectiv, 146 de absolvenți.

Conform Nomenclatorului, clasificarea ocupațiilor din România, Grupa de bază 2141 "Arhitecți în urbanistică și amenajarea teritoriului", în țara noastră are următoarea descriere: "Arhitecții în urbanistică și amenajarea teritoriului proiectează zonele de locuit, comerciale, industriale și căi rutiere, elaborează schițe și planuri de detaliu pentru construcții și restaurări, identifică și găsesc cele mai bune soluții privind asigurarea calității mediului înconjurător, elaborează planuri de amenajare urbanistică și peisagistică, urmăresc, în teren, realizarea proiectelor de desfășurare a activităților și diverselor reglementări în vigoare".

Deși apare în Nomenclatorul ocupațiilor componente - nouă la număr - Codul 2141 (03), "arhitect urbanist, peisagistică și amenajarea teritoriului", această funcție nu poate fi ocupată în România decât de absolvenții cu studii superioare de arhitectură.

Altfel spus, vorbim despre o profesie, dar nu și de o recunoaștere a ei pe piața muncii.

Membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, țara noastră și-a asumat obligația de a respecta, întocmai, legislația comunitară, inclusiv aceea de recunoaștere reciprocă a diplomelor, și, pe cale de consecință, posibilitatea fiecărui cetățean al Europei unite, de a ocupa un post corespunzător pregătirii sale, în oricare altățară, membră a Uniunii Europene.

Ajuns aici, sunt dator să subliniez că în Uniunea Europeană profesia de arhitect peisagist poate fi încredințată și absolvenților de universități cu profil agricol sau artistic, având specializarea "Arhitectura peisajului" sau "Peisagistică".

Un alt motiv întemeiat pentru definirea clară a acestei ocupații și introducerea ei în clasificarea ocupațiilor din România este prezența în Codul "Clasificarea activităților din economia națională" - CAEN a activității de arhitectură a peisajului, Grupa A, Clasa 0141, activități de servicii anexe agriculturii - "Grădinărit peisagistic", "Arhitectură peisagistică". Ba, mai mult, potrivit art.3 alin.1, clasificarea ocupațiilor din România, se aplică în toate domeniile de activitate economică și socială, la completarea documentelor oficiale, ori de câte ori se cere precizarea ocupației care face obiectul activităților desfășurate.

Utilizarea codurilor clasificării ocupațiilor din România este obligatorie pentru toate organele administrației publice centrale și locale, unitățile bugetare, agenți economici, indiferent de forma de proprietate, organizațiile patronale, sindicale, profesionale și politice, fundațiile, asociațiile, persoanele fizice și juridice. În acest sens, sunt cunoscute măsurile operabile prin Directivele nr.89/48 și nr.92/48, nominalizate ca sistemul general de recunoaștere reciprocă a calificării profesionale. Sub incidența acestora, intră și arhitectura peisajului. Aceasta înseamnă că o calificare profesională dintr-o țară membră UE trebuie recunoscută și în celelalte țări, pentru a asigura libera circulație a forței de muncă între țările comunitare.

Drept urmare, și România trebuie să recunoască ocupația de arhitect peisagist, pentru a permite încadrarea în muncă a unor astfel de specialiști în țările membre. În această direcție, Federațiile Europeană și Internațională a Arhitecților Peisagiști militează pentru întocmirea unei platforme comune de educație în domeniul arhitecturii peisagistice. Celor spuse, se cuvine să mai adăugăm faptul că în țările UE, arhitectul peisagist are un nume recunoscut pe piața profesională și are dreptul de a semna propriile proiecte.

În România, această ocupație nu se găsește clar definită în clasificarea ocupațiilor din România și în cultura comunității. Actele necesare actualizării nomenclatorului clasificării ocupațiilor din România cu ocupația de arhitect peisagist au fost analizate la demersul meu și al Asociației Peisagiștilor din România, de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și înaintate spre studiu Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse. Până în momentul de față, împreună cu Asociația Peisagiștilor din România, am făcut aceste demersuri și am primit un prim răspuns din partea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, dar nu este un răspuns suficient pentru a putea fi recunoscută această ocupație. Documentându-ne asupra situației și, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu celelalte universități cu profil agricol amintite mai sus, am considerat necesar să inițiem demersuri a căror finalitate să fie alinierea profesiei de arhitect peisagist la toate celelalte profesii recunoscute în țara noastră și în țările Uniunii Europene, în așa fel încât și absolvenții de arhitectură peisagistică din cadrul facultăților de horticultură ale Universităților agricole să se bucure de toate drepturile care decurg din legislația muncii. În acest scop, în colaborare cu Asociația Peisagiștilor din România, interesată în inițierea unor largi campanii de informare și conștientizare a opiniei publice, privitor la existența unui număr apreciabil de absolvenți în această specialitate, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara a organizat, în data de 14 mai 2007, dezbaterea având ca temă "profesii fără ocupații".

Pe lângă cadrele didactice ale instituției, la lucrările ei, au participat și directorul Direcției de urbanism a Municipiului Timișoara, de asemenea, specialiști în amenajări urbane și arhitectură peisagistică, cu îndelungată activitate practică în domeniu și, bineînțeles, studenți.

Principala idee care s-a conturat cu acest prilej a fost aceea că profesia de arhitect peisagist reprezintă esența unor temeinice cunoștințe de arhitectură, horticultură, silvicultură și urbanism. Pentru ca la finalizarea studiilor ele să fie unitar însușite, propunerea care s-a degajat de pe urma acestei dezbateri a fost aceea că, în conformitate cu acquis-ul comunitar privitor la recunoașterea diplomelor în spațiul comunitar și cu normele elaborate în Programul Bologna, unanim acceptate de țările membre, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului să elaboreze programa analitică-cadru pentru specialitatea arhitect peisagist, valabilă pentru toate instituțiile de învățământ superior cu secții de profil în această specialitate. Pe parcursul dezbaterilor a fost evidențiat faptul că, la ora actuală, în cele patru universități amintite, se operează cu trei concepte diferite în formarea acestei specializări. Ori, tocmai această situație impune armonizarea conceptelor cu sublinierea că documentul elaborat să fie corespunzător acquis-ului comunitar. La întocmirea lui, colectivului căruia i s-a încredințat această responsabilitate îi recomandăm, spre consultare, propunerile făcute de Federația Internațională de Arhitectură Peisagistică, în care sunt nominalizate sarcinile arhitectului peisagist. Studiul odată întocmit, și avizat de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, va fi transmis spre aprobare Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule senator.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 15:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro