Plen
Ședința Senatului din 4 iunie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.85/14-06-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 04-06-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 4 iunie 2007

21. Din partea Guvernului au primit răspunsuri:  

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

  ................................................
Ilie Petrescu - de la Korodi Attila, secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor;

Stimați colegi... (Domnul senator Valentin Dinescu solicită cuvântul.)

Vă rog! Domnul senator Dinescu, chestiune de procedură. O precizare doream să fac doar. Peste 20 de răspunsuri scrise au fost înmânate colegilor senatori de către reprezentanții Executivului. Microfonul 1, domnul senator Valentin Dinescu.

 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, faptul că eu nu v-am felicitat pentru maniera impecabilă, ce-i drept, în care conduceți ședințele, nu trebuie privit ca un act de ostilitate, ci tratat ca un mod singular de a iubi nemărturisit.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Ilie Petrescu (din sală):

Procedură, domnule președinte!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Procedură? Domnul senator Ilie Petrescu. Eu cred că ar trebui să-i ascultăm pe domnii miniștri, să vedem ce probleme au.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte de ședință, este foarte importantă intervenția mea și vă apreciez pentru modul...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ați primit răspunsul scris?

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Nu, nu... Nu am primit răspunsul scris și vreau să spun, pentru stenogramă, că cer amânarea răspunsului privind situația minelor Ploștina și Lupoaia, din E.M.S. Motru și E.M.C. Motru.

În ce privește răspunsul privind punerea în funcțiune a unui perimetru de exploatare a carierei Ploștina, tot așa, cer amânare și cer, pentru stenogramă, și trimiterea către Ministerul Economiei și Finanțelor, să nu mai vină finanțiști să vorbească de minerit sau directori din Ministerul Economiei și Finanțelor, că nu știu cu ce se mănâncă această zonă foarte importantă a energeticii românești.

Dacă nu știu problema, să nu mai vină aici, în plenul Senatului! Suntem o instituție deosebită și trebuie să-i dăm personalitate instituției noastre!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord cu dumneavoastră, domnule senator. Totuși, domnul ministru Attila Korodi este prezent în ședința noastră. Să-l ascultăm, dacă dorește să ofere răspuns colegilor senatori care sunt prezenți.

Deci, potrivit Regulamentului Senatului, răspunsurile orale, în plen, se fac doar pentru senatorii prezenți. Pentru ceilalți, vă rog să lăsați secretariatului răspunsul scris, pentru a-l înmâna domnilor senatori.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
 

Domnul Korodi Attila - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor senatori,

Aș dori să răspund domnului senator Ilie Petrescu, referitor la întrebarea...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este prezent domnul senator Petrescu.

 
 

Domnul Korodi Attila:

Da. Deci, referitor la întrebarea prin care solicitați informații cu privire la stadiul lucrărilor de amenajare și regularizare a pârâului Ploștina, din subdiviziunile Roșiuța și Ploștina, județul Gorj, vreau să vă comunic următoarele:

Zona Roșiuța, până la confluența cu râul Motru a pârâului Ploștina, a fost identificată, ca zonă critică, în urma acțiunii de identificare a punctelor critice de pe cursul de apă, organizată de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile pe perioada 17 mai - 5 iunie 2006, la nivelul fiecărui județ, și amenajarea și regularizarea pârâului Ploștina, din subdiviziunile Roșiuța și Ploștina, județul Gorj, a fost cuprinsă în "Lista plăți proiecte pe anul 2007" a Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, iar în prezent se elaborează studiul de fezabilitate.

După finalizare, studiul va fi supus avizării în comisiile tehnicoeconomice ale Direcției Ape Jiu, Administrația Apele Române și, dacă este necesar, și Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, desigur, depinzând de valoarea lucrărilor, și apoi va fi analizată posibilitatea finanțării lucrărilor de execuție în regim de urgență.

Acestea sunt informațiile pentru întrebarea dumneavoastră.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule ministru.

Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Vreau să fac o completare. Este, pentru mine, a patra interpelare pe care am adresat-o pe această chestiune, care este foarte importantă pentru zonă, pentru că este un pârâu care se umflă și oamenii își pierd agoniseala de o viață, în această zonă, dar de fiecare dată îmi răspundeți că suntem în studiu de fezabilitate. Când se finalizează acest studiu? Spuneți perioada. Eu sunt inginer miner, de profesie, și știu că un studiu trebuie întocmit într-o anumită perioadă. Vreau să știu și eu când se va termina. Adresez interpelări și întrebări de trei ani de zile, iar dumneavoastră spuneți că suntem în stadiu de studiu. Asta vreau să știu: când se finalizează acest studiu și când se execută această lucrare, pentru că este foarte importantă pentru municipiul Motru? Deci, asta vreau de la dumneavoastră. Ce îmi dați dumneavoastră este problemă de filozofie. Am înțeles, filozofia stupului, dar vreau să știu, concret, când se va finaliza acest studiu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă puteți să oferiți răspuns, domnule ministru.

 
 

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să consult direcția de specialitate tehnică, pentru a ne da răspunsul acesta pe date exacte și vom comunica în scris, dacă sunteți de acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da. Și dacă interpelarea a fost repetată de patru ori, asta înseamnă că domnul senator va avea activitate și în mandatul viitor, legat de această chestiune, dacă abia suntem la nivel de studiu.

Vă mulțumesc. Vă rog să oferiți un răspuns scris.

 
Gheorghe Funar - de la Corneliu Dobrițoiu, secretar de stat în Ministerul Apărării;

Îl invit pe domnul secretar de stat Corneliu Dobrițoiu să ofere răspuns domnului senator Gheorghe Funar și altor senatori, dacă mai are răspunsuri.

Vă rog!

 

Domnul Corneliu Dobrițoiu - secretar de stat în Ministerul Apărării:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi oferi răspuns la întrebarea formulată de domnul senator Gheorghe Funar, referitoare la achiziționarea de avioane second hand de la firma Grippen, din Suedia.

La nivelul Ministerului Apărării, au fost aprobate documentele privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească, din punct de vedere operațional, avionul multirol. Totodată, au fost avute în vedere și capabilitățile asumate de către România în cadrul NATO și al Uniunii Europene.

În prezent, domnule senator, instituției militare nu i s-a făcut nici un fel de ofertă de avion multirol la mâna a doua, de tip Grippen.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am primit un răspuns parțial, respectiv, nu am primit nicio asigurare că Ministerul numai al Apărării - fără "Naționale" - nu este preocupat de "modernizarea" armatei române cu tehnică second hand, inclusiv în ceea ce privește înlocuirea actualelor avioane din dotare, de tipul MIG, modernizate și așa mai departe.

Contribuabilii români, românii, în general, își doresc ca armata noastră să fie dotată cu avioane moderne, cu avioane noi, și nu la mâna a doua. Suedezii, așa cum știți, și-au găsit câțiva fraieri prin Europa. N-am vrea să fim și noi în aceeași echipă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule secretar de stat, dacă puteți să mai argumentați.

 
 

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, nu cu privire la ultima chestiune.

 
 

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

La ora actuală, domnule senator Gheorghe Funar, Ministerul Apărării a produs toate documentele necesare pentru organizarea unei licitații internaționale. Urmează, după cumpărarea caietelor de sarcini, să vedem care firmă se va califica, ce companie se va califica pentru avionul multirol, pe care dorim să-l achiziționăm.

Categoric că ar fi bine pentru toată lumea să ne putem permite să achiziționăm avioane noi-nouțe. Aceasta este, să știți, și intenția Ministerului Apărării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Gheorghe Funar, sunteți mulțumit? Da.

Mulțumesc. După ce se derulează licitația, precis reveniți cu o ploaie de interpelări.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Sper să nu fie cazul. Suntem prea săraci, ca să ne permitem să achiziționăm tehnică militară de mâna a doua. Ne ajunge cu fregatele. Și aici, domnul secretar de stat cunoaște mai bine realitățile.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

Și eu vă mulțumesc pentru întrebare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
Ion Vărgău - de la Toke Istvan, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

Dacă nu mai aveți alte răspunsuri, îl invit pe domnul secretar de stat Istvan Töke să răspundă colegilor senatori.

Deci, domnul senator Ion Vărgău are trei întrebări.

 

Domnul Toke Istvan - secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

Legat de întrebarea cu privire la uneltele de pescuit tradiționale folosite de pescari, precum și temperaturile ridicate care produc, de multe ori, moartea peștilor în aceste unelte de pescuit, vreau să vă spun că răspunsul se referă la emiterea unui act normativ care să prevină poluarea mediului acvatic. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va completa Ordinul nr.262/2006 cu prevederi clare privind destinația reproducătorilor la care a survenit mortalitatea accidentală în procesul tehnologic.

În acest sens, se va proceda la predarea exemplarelor moarte pentru producerea de făină de pește sau livrarea gratuită pentru consumul colectiv uman pe baza avizului sanitar veterinar.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, microfonul 3, domnul senator.

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Domnule ministru, apreciez faptul că ați încercat să îmbunătățiți cadrul legislativ.

Vreau să fac o precizare. E bine ce vreți să faceți. Peștele nu se poate transforma în făină, pentru că avem directive ale Uniunii Europene și nu avem ce să facem cu făina. Eu am solicitat acolo și dumneavoastră e bine să vă informați de la un inginer piscicol cu vechime, pentru că și la nivel de țară, cred, și la nivel de Delta Dunării și zona limitrofă, trebuie să trecem la procurarea unor incineratoare ca să distrugem cantitățile de pește pe care le găsim moarte. Vreau să vă spun că, în perioada imediat următoare, vom avea o mortalitate explozivă nu numai în Delta Dunări, datorită temperaturilor mari, vom avea probleme și în amenajările piscicole, unde nu putem să asigurăm un debit de apă de primenire.

Deci, este bine să îmbunătățim cadrul legislativ și să avem niște incineratoare în zonele unde avem potențial piscicol. Repet, făina de pește nu se mai poate folosi pentru producerea de furaje, pentru că intrăm în contradicție cu directivele Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dacă mai aveți răspunsuri, vă rog.

 
 

Domnul Toke Istvan:

Da. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale are în vedere necesitatea diminuării oricăror surse de poluare și acționează în acest sens. Ordinul de prohibiție pe anul 2007 interzice pescuitul cu setcile și avele de orice tip în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, pe perioada 1 iulie - 31 august, întrucât în aceste unelte se constată mortalități pe perioada de vară.

În Ordinul comun - nr.263330/2006 - al Ministerului Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor privind conservarea populațiilor de sturioni din apele naturale și dezvoltarea acvaculturii de sturioni, la art.10 se prevede, ca metodă, menținerea în stare vie a reproducătorilor astfel încât aceștia după reproducere să fie redați mediului natural din care au fost capturați.

Pentru a preveni speculațiile și practica curentă de pescuit ilegal a acestor specii periclitate se va proceda la completarea Ordinului nr.262/2006 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale cu prevederi clare privind destinația reproducătorilor la care a survenit mortalitatea accidentală în procesul tehnologic, în sensul predării exemplarelor moarte pentru producerea de făină de pește sau livrarea gratuită pentru consumul colectiv, pe baza avizului sanitar veterinar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Pentru că ați fost atent la sesizarea mea și încercați să îmbunătățiți din nou cadrul legislativ, vreau ă vă spun că s-au cheltuit câteva milioane de dolari, de euro, pentru sturionii care, așa-zis, s-au reprodus în zona Isaccea și s-au deversat în Dunăre. Dacă veți avea curiozitatea să verificați cum s-a numărat acest puiet, să dați și metoda prin care s-au evaluat, eu nu am să vă spun, dumneavoastră cred că o să o găsiți, deci, s-au luat niște milioane de euro, fără ca numărul de puieți evaluați să corespundă. Și trebuie să fim foarte atenți la modul în care sunt extrași reproducătorii din mediul natural, pentru că autorizațiile care se dau se pare că sunt date cu intenție și, din nefericire sau din fericire, actuala conducere a ministerului nu prea este implicată. Au fost implicați alții, care acordă astfel de autorizații. Se extrag de acolo acești sturioni, chiar dacă avem un ordin internațional de interzicere, ei sunt foarte bine consumați de anumite persoane care, repet, nu sunt din zona dumneavoastră, dar trebuie să vedeți cum se dau aceste autorizații și poate le și suspendați, pentru că directivele Uniunii Europene sunt clare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
 

Domnul Toke Istvan:

Răspuns la următoarea întrebare a domnului senator Ion Vărgău.

În conformitate cu legislația în vigoare, punerea în funcțiune a sistemelor de irigații nu s-a putut face decât în zonele în care s-au încheiat contracte multianuale cu organizațiile utilizatorilor de apă, care au plătit o contribuție de 20% din cheltuielile de repunere în funcțiune a amenajării sau pe baza contractelor sezoniere la care beneficiarii achită toate cheltuielile de reparații.

Suprafețele pentru care s-au încheiat contracte, până la data de 28 mai 2007, sunt de doar 368.000 hectare. Până la 28 mai 2007, s-au irigat terenuri agricole în suprafață totală de doar 76.000 hectare.

Pentru a răspunde solicitărilor făcute în luna mai a.c. de către utilizatorii de apă, pentru irigații au fost identificate suplimentar încă

150.000 de hectare, a căror infrastructură de irigații poate fi repusă în funcțiune, pentru care se va propune Guvernului să se aloce fonduri suplimentare.

Elaborarea hotărârilor Guvernului privind declararea stării de calamitate se face pe baza informațiilor primite de la Administrația Națională de Meteorologie privind aria de răspândire și de intensitate a fenomenului prevăzut pe Legea nr.381/2002 și de la direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene privind suprafețele afectate de culturi, precum și gradul de afectare a acestora.

În prezent, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale centralizează datele transmise de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și monitorizează evoluția culturilor afectate de secetă.

În funcție de rezultatele acestei acțiuni se analizează oportunitatea inițierii unei hotărâri a Guvernului pentru declararea stării de calamitate naturală în agricultură, precum și stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordată ca despăgubire.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Domnule ministru, răspunsul nu ne mulțumește pentru că eu v-am cerut pe județul Tulcea. În județul Tulcea, în 2001, aveam 8.700 hectare. Guvernul Năstase reușește să realizeze 70.000 hectare. În prezent, în județul Tulcea, mai sunt doar 5.000 hectare care pot fi irigate. În rest, stațiile s-au distrus și nu mai avem sistem de irigații. E bine că, într-una din săptămânile ce urmează, mergeți dumneavoastră la Tulcea, să vedeți cum arată zonele care erau pregătite pentru irigații și să vedeți, în general, cum arată agricultura județului.

Deci, avem de-a face cu o secetă pe care nu a cunoscut-o județul Tulcea. Nu știu ce informații aveți, dar cred că sunt eronate. Probabil, săptămâna viitoare o să vă mai adresez o întrebare bine documentată pentru suprafețele care sunt în realitate, pe care am să le scot eu de la primării, pentru că se pare că nu sunteți bine informat.

Deci, în județul Tulcea, nordul Dobrogei este afectat de secetă -cred că peste 80% -și cred că este bine să-l declarăm zonă afectată de secetă pentru că situația este disperată. Oamenii de acolo își taie animalele, culturi nu mai sunt și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar trebui să se implice. Eu cred, de fapt, în energia domnului ministru și a dumneavoastră, pentru că nu prea am avut miniștri care să se ocupe de agricultură, cărora le-a plăcut mai mult biroul.

Deci, cred că veți lua informații clare și că o să luați și măsuri pe măsură pentru această zonă care, repet, este afectată și se poate vedea. Grâul nu se mai poate recolta, orz nici atâta, rapița deja și ea suferă foarte mult. Cred că recoltele vor fi mici și trebuie să intervenim rapid cu măsuri ca să ajutăm fermierii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Toke Istvan:

Domnule senator, eu îmi cer scuze. Poate, dintr-o greșeală, nu a apărut județul Tulcea în întrebarea pe care ați adresat-o și data viitoare vom încerca să vă răspundem la întrebare foarte concret.

De asemenea, vă promit că, în săptămânile care urmează, voi face, personal, o deplasare în județul Tulcea. Oricum, am avut câteva observații legate de pescuit în această zonă și vreau să le dau curs.

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Dacă o să fiu în zonă o să vă ajut să identificați mai ușor.

 
 

Domnul Toke Istvan:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă ați observat, domnule secretar de stat, ați primit invitația atunci când era vorba de ultima interpelare cu pârjolul din agricultură. Când se discuta despre sturioni și despre altele... răspunsul de la București...

 
Ilie Petrescu - de la Toke Istvan, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Răspuns pentru domnul senator Ilie Petrescu.

 

Domnul Toke Istvan:

Obligațiile financiare ale beneficiarilor de scoateri definitive temporare din circuitul silvic și a terenurilor forestiere sunt instituite prin legi organice, astfel Legea fondului funciar nr.18/1991 republicată și Legea nr.26/2006, Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare.

Este o procedură relativ complicată, nu cred că ar trebui să vă prezint acum, este răspunsul scris, dar ceea ce vreau să vă spun este că, în spiritul rezolvării aspectelor financiare legate de obligațiile unităților miniere, în ceea ce privește folosirea temporară definitivă a terenurilor forestiere în scopul exploatării zăcămintelor de lignit, Ministerul Economiei și Comerțului a inițiat un proiect de lege privind unele măsuri în vederea asigurării terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit care a fost avizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în data de 27 aprilie 2007.

Prin acest proiect și prin conținutul său se diminuează cheltuielile în discuție prin aplicarea coeficienților NN1 utilizat la calculul contravalorii terenurilor, al chiriei și al contravalorii pierderilor de creștere, similar celor din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr.58/2003, inițial, deci, fără aplicarea noilor coeficienți prevăzuți în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr.401/2006, care conducea la valori mult mai mare, ridicate, de altfel, și de autorul interpelării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule ministru,

Întrebarea, pe care am adresat-o Ministerului Economiei și Finanțelor și dumneavoastră, relevă o problemă foarte importantă și sensibilă, este legată de Ordinul nr.401/2006 cu privire la hectarul de pădure care este foarte mare în comparație cu ce se scoate, având în vedere și exproprierile din zonă.

În discuțiile pe care le-am avut cu domnul ministru Șereș, când a fost ministrul economiei și comerțului, cu fostul ministru, Gheorghe Flutur, care semnează de două ori o moțiune de cenzură, am discutat că această sumă care se dă pe hectarul de pădure este foarte mare în comparație cu problemele cu care se confruntă mineritul din zonă. E nevoie de un consens între Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să analizăm cu foarte mare seriozitate, pentru că este o chestiune foarte importantă pentru zona minieră, altfel vom fi puși în situația ca și carierele să intre cu subvenții, pentru că nu beneficiază de nicio subvenție de la statul român.

Deci, aici e problema de fond pe care am ridicat-o și, din acest punct de vedere, solicit de la tribuna Senatului o întâlnire de consens - unitățile miniere din zonă, cu dumneavoastră, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru a rezolva această problemă foarte importantă pentru dezvoltarea industriei miniere pe lignit.

Se fac programe de restructurări, se dau oameni afară, dar în zonă nu se mai pune absolut nimic. Acesta este motivul pentru care, în zona minieră, un hectar a ajuns la 18 miliarde lei. Vă dați seama cu cât trebuie să scoată cărbunele în situația în care prețul la cărbune nu a mai crescut deloc.

Deci, problemele de fond să le discutăm la fața locului, din partea dumneavoastră, din partea Ministerului Economiei și Finanțelor, din partea unităților miniere, să ajungem la o idee unitară. Unde, până unde poate crește valoarea acestui hectar de pădure. Este o chestiune foarte importantă. Altfel, trebuie să luăm subvenție pentru partea de lignit din Oltenia.

 
 

Domnul Toke Istvan:

Noi am fost de acord cu această abordare, am și avut discuții cu fostul secretar de stat de la Ministerul Economiei și Comerțului și, în urma acestor discuții, s-a semnat acel proiect de lege de care am făcut vorbire pe 27 aprilie a.c.

În continuare, avem deschidere și dacă doriți putem avea discuții legat de această problemă.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte de ședință...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog...

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Dacă domnul secretar de stat merge la Tulcea, pentru situația din piscicultură, îl invit și la Gorj, să vadă și problemele cu care se confruntă zonele miniere și cu adevărata problemă, viitorul energetic din țara românească...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Decât să revină minerii în București, mai bine merge domnul secretar de stat acolo.

 
 

Domnul Toke Istvan:

Corect.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Înainte de a închide ședința, dați-mi voie să formulez două întrebări domnului ministru Toke Istvan.

Vă rog să-mi permiteți, nu le-am formulat în acea perioadă, așteptând să răspundeți.

Două chestiuni. Ambele s-au mai discutat, parțial, și vizează județul Călărași.

O primă întrebare este aceea dacă dumneavoastră sau domnul ministru Remeș, pentru că informațiile mele sunt că domnul ministru Remeș a dispus, în această perioadă secetoasă, ca apa să fie livrată cu precădere către agricultură și nu către societățile comerciale care au un obiect de activitate, și anume piscicultura.

Am văzut două semnale de alarmă trase de colegii prezenți, astăzi, în sală, care spuneau că practic seceta și încălzirea apei va afecta în egală măsură și societățile piscicole și în special, peștele indiferent de categorie, din aceste ape.

Întrebarea este aceea dacă domnul ministru sau conducerea ministerului a dispus ca, în această perioadă, chiar dacă există contracte de furnizare a apei, cu S.N.I.F., să nu fie distribuită apă către societățile piscicole, situație care se întâmplă în județul Călărași, la Piscicola Călărași.

O a doua chestiune, în județul Călărași au rămas nelucrate, după informațiile mele, mai multe mii de hectare de teren datorită proastei gestionări din partea A.D.S.-ului a două zone foarte importante.

Vă rog să-mi răspundeți câte mii de hectare au rămas nelucrate în Bărăgan, acolo unde este grânarul țării, din ce motive și dacă Direcția Agricolă Călărași a fost mandatată să închirieze fără licitație publică anumite suprafețe de teren în plan local.

 
 

Domnul Toke Istvan:

D.A.D.R.-ul?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
 

Domnul Toke Istvan:

Domnule președinte,

Sigur, eu o să vă dau la ședința următoare răspunsurile cerute.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ne aflăm într-o situație inedită în Senatul României. Dacă permiteți, pe procedură, o întrebare ajutătoare pentru domnul secretar de stat, în legătură cu prima dumneavoastră întrebare, cu alimentarea cu apă și cu peștii.

În perioada următoare, peștii mari aflați în atenția Parchetului vor beneficia sau nu de apă?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Poate vă răspunde domnul secretar de stat că "peștele de la cap se împute, dar să știți că se curăță de la coadă", pentru cei care sunt pescari.

Mulțumesc.

Dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului de astăzi.

Mâine, avem ședințe pe comisii.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19,25.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 1:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro