Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.34/02-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 26-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 2018

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,10.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 249.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 26, și miercuri, 28 februarie; programul de lucru pentru perioada 26 februarie - 1 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 20-26 februarie 2018; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În continuare, potrivit art. 205 din Regulamentul Camerei Deputaților și potrivit programului de lucru, în ședința de astăzi, între orele 16,00-17,00, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Ministerul Afacerilor Interne - între demnitari bine păziți, polițiști nemulțumiți și femei neprotejate în fața violenței."

Pe procedură, Grupul USR. Înțeleg că aveți o intervenție pe procedură.

Vă rog, domnule coleg.

 
Omagierea filmului Nu mă atinge-mă, câștigător al marelui premiu Ursul de aur la Berlin și un apel pentru o mai bună finanțare a filmelor românești.  

Domnul Iulian Bulai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colege și colegi parlamentari,

Sâmbătă, la Festivalul de Film de la Berlin, filmul românesc "Nu mă atinge-mă" a câștigat marele premiu "Ursul de Aur".

Țin să o felicit, de la tribuna Parlamentului, pe regizoarea Adina Pintilie. Merită din plin acest premiu!

Din păcate, noi, politicienii, nu avem niciun merit în această direcție. Dar fac un apel aici, în fața dumneavoastră, pentru a lucra împreună pentru schimbări sistematice la Legea cinematografiei, și anume, schimbări care prevăd evaluarea scenariilor, a finanțării lor și apoi difuzarea filmelor.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Pentru a fi un film bun, filmul nu trebuie să fie nici folositor, nici frumos, nici bun în înțelesul kantian al cuvântului. Un film bun este un film bun, pentru că se autovalidează, iar acest lucru s-a întâmplat la Berlin.

Așadar, onorabili domni și doamne de la PSD, de la PNL, de la ALDE, de la UDMR, de la PMP și de la minorități, haideți...

Voci din sală:

Și de la USR!

   

Domnul Iulian Bulai:

Bineînțeles și USR!

Haideți să lucrăm împreună, pentru ca cele mai bune filme din România să primească finanțare, iar cel mai important element al diplomației culturale românești să primească ceea ce merită!

Vă mulțumesc și abia aștept să lucrăm împreună în această direcție!

Vă mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulțumesc.

Dacă pe procedură mai sunt și alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

 
Dezbateri politice cu participarea doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema Ministerul Afacerilor Interne - între demnitari bine păziți, polițiști nemulțumiți și femei neprotejate în fața violenței.  

Din partea Guvernului, participă la dezbateri politice doamna ministru Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Vă reamintesc timpul maxim prevăzut de Regulament: Grupul parlamentar al PNL are 5 minute pentru prezentarea temei; apoi, doamna ministru are 5 minute; reprezentantul grupului parlamentar - 3 minute pentru lămuriri suplimentare; fiecare grup parlamentar câte 3 minute.

Pentru început, dau cuvântul domnului vicelider, Victor Paul Dobre, pentru a prezenta subiectul dezbaterii.

Vă rog.

   

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimată doamnă ministru,

Astăzi, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților și în exercitarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului, Grupul parlamentar al PNL a solicitat prezența doamnei ministru de interne, întrucât noi apreciem că la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne sunt disfuncționalități majore, grave, care afectează atât ministerul, cât și percepția cetățeanului, și mai ales ceea ce trebuie să facă acest minister pentru cetățeni.

În primul rând, disfuncționalitatea majoră a apărut ca urmare a crizei de personal, cauzate de legea care a permis pensionarea anticipată, o lege inițiată, promovată și susținută de Partidul Social Democrat, fără un studiu de impact, fără o evaluare, și care astăzi a dus Ministerul Afacerilor Interne într-o poziție extrem de dificilă, din cauza unui deficit major de personal, cantitativ, dar și calitativ, pentru că principalele categorii de personal care au părăsit ministerul sunt reprezentate de oameni cu experiență, din eșaloanele superioare de conducere.

Astfel, în acest moment, la nivelul managementului ministerului, există o situație critică - și plec în primul rând de la faptul că secretarul de stat pentru ordine publică, practic, nu există. Această funcție a fost atrofiată. Această funcție a fost balansată de promovarea unui proiect de lege prin care Inspectorul general al Poliției Române a căpătat rang de secretar de stat. Acest lucru a dus la disfuncționalități manageriale. Acest lucru a creat o criză la nivelul conducerii ministerului, o criză între ministru și șeful Poliției Române, care a dus în final, nici mai mult nici mai puțin, la căderea Guvernului Tudose.

Voci din sală:

Exagerați!

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Ați exagerat dumneavoastră, nu noi!

În același timp, dacă analizăm armele, cele patru arme ale ministerului - în primul rând, regina lor, Poliția Română, este în momentul de față într-o situație dramatică. Nu are asigurate eșaloanele de conducere, la nivel corespunzător, calitativ, cu experiență profesională, nu are asigurată nici baza, respectiv, în primul rând, subliniez, problema posturilor comunale, unde există un deficit major.

De asemenea, în momentul de față, ca urmare a Legii salarizării, mii și mii de funcționari publici cu statut special, cei care au rolul de a asigura ordinea publică, siguranța cetățenilor, au pierdut, începând cu 1 ianuarie 2018, sporuri importante pentru ore suplimentare, cu efect direct asupra siguranței cetățenilor, asupra asigurării ordinii publice.

Nu aș vrea să vorbesc astăzi despre Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Suntem într-o situație de urgență. Știu că mii de cadre efective ale acestui inspectorat sunt în acțiune. Suntem sub atenționare meteo - coduri în vigoare - vreau să vă spun, doamnă ministru, că aceste coduri au fost introduse acum 12 ani, atunci când noi conduceam țara - și trebuie să-i respectăm pe acești oameni!

În ceea ce privește Jandarmeria Română, aș vrea să menționez, încă o dată...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să încheiați!

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

... ceea ce am mai spus, asupra faptului că orice extindere a atribuțiilor acestei arme, în zona Serviciului de Protecție și Pază, excede cadrului legal, cu toate implicațiile respective.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Nu, nu, nu, dați-mi voie să termin!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, bun... în condiții de timp...

În condițiile acestea, intrați în timpul colegilor dumneavoastră.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Permiteți-mi să termin!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da!

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

În același timp, în ceea ce privește prefecturile, o situație la fel de gravă - este prima dată când secretarul de stat pentru relația cu instituția prefectului nu este un înalt funcționar public sau un om care a avut experiența acestei funcții, și lucrul acesta se reflectă, în primul rând, pe două structuri aflate direct în relația cu cetățeanul - Direcția Generală de Pașapoarte și Direcția Regim de Permise și Înmatriculare a Vehiculelor.

Vă atrag atenția, doamnă ministru, că extinderea la 10 ani a valabilității pașapoartelor electronice - înțeleg măsura, pentru că este o măsură disperată, pentru că vine vara și nu faceți față cu efectivele care sunt - dar vă atrag atenția că s-ar putea - și va trebui să aveți o discuție cu specialiștii - ca acest lucru să afecteze, într-un interval mai lung de timp, actele cu care cetățenii noștri se deplasează în străinătate.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamnă ministru, aveți 5 minute.

Vă rog!

 
   

Doamna Carmen Daniela Dan (ministrul afacerilor interne):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt astăzi în fața dumneavoastră pentru a clarifica o serie de aspecte despre care am mai dat explicații în spațiul public.

Am însă oportunitatea să o fac și în plenul Camerei Deputaților și vă mulțumesc pentru invitație.

În ultimele 3 luni am fost prezentă de două ori în fața Comisiilor parlamentare pentru apărare, ordine publică și siguranță națională - o dată pentru prezentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2018 și a doua oară pentru învestirea în Cabinetul Dăncilă.

Am prezentat comisiilor situația bugetului, planul de investiții și cel privind reducerea deficitului de personal, precum și măsurile legislative care au menirea de a susține activitatea personalului din Ministerul Afacerilor Interne.

De fiecare dată am punctat prioritățile majore ale ministerului, printre care: reformarea Poliției, modernizarea dotărilor Jandarmeriei sau creșterea capacității de intervenție în situații de urgență. Măsurile luate la nivelul ministerului au ca scop atingerea acestor obiective.

Probabil că persoanele care au avut inițiativa invitării mele, astăzi, au lipsit de la audierile din Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Întrucât tema dezbaterii din Parlament este sumară, voi prezenta succint câteva aspecte care au generat interes în ultima perioadă.

Recunosc că a fost dificil să înțeleg, din modul în care este formulată tema dezbaterii, respectiv, "Ministerul Afacerilor Interne - între demnitari bine păziți, polițiști nemulțumiți și femei neprotejate în fața violenței", dacă se dorește prezentarea unei construcții poetice sau o dare de seamă serioasă. Am ales să prezint o dare de seamă serioasă.

Voi încerca să fiu foarte la obiect, în condițiile în care principala prioritate a acestor ore este asigurarea coordonării intervențiilor structurilor pentru situații de urgență, cauzate de situația vremii din țară.

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu salarizarea personalului Ministerului Afacerilor Interne, au fost multe discuții pe această temă, fapt pentru care în mai multe rânduri, atât eu, cât și ministrul muncii sau ministrul apărării naționale, am făcut declarații publice și am explicat situația de fapt. Mă refer și la cei doi colegi ai mei, pentru că salarizarea în Ministerul Afacerilor Interne este subscrisă salarizării din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

Chiar dacă vorbim de o legislație specifică acestui întreg domeniu, evident că zona Poliției a fost foarte vocală și prezentă în spațiul public, polițiștii fiind funcționari publici cu statut special, care se pot organiza în sindicate.

Separat de discursul sindical, sunt lucruri concrete pe care salarizarea personalului Ministerului Afacerilor Interne le presupune și voi prezenta câteva date în acest sens.

În Ministerul Afacerilor Interne sunt prevăzute 151.000 de funcții, dintre acestea fiind ocupate 127.000. Din numărul total de funcții, aproximativ 65.000 de funcții sunt prevăzute pentru funcționari publici cu statut special, adică polițiști. În anul 2017, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate, salariile polițiștilor au crescut cu 10%, iar cele ale militarilor și ale personalului civil cu 15%.

Începând cu 1 ianuarie 2018, s-a adăugat o creștere, în medie cu 3-4 procente, la salariul net. Cel mai mic salariu de poliție, cel al unui agent debutant, a crescut în ultimul an cu 29,3 procente. Dacă în decembrie 2016 salariul minim net al unui agent era de 1.373 de lei, acum este de 1.776 de lei. Cel mai mare salariu net este situat la 6.777 de lei, în cazul ofițerilor fără indemnizație de conducere.

Cel mai mic salariu din zona militară, adică din Jandarmerie, sau de la Pompieri, a crescut în ultimul an cu 28 de procente, de la 1.340, în decembrie 2016, la 1.717, în ianuarie 2018.

Și pentru că s-a tot vorbit de scăderea salariilor în urma aplicării Legii salarizării din sistemul bugetar, vreau să vă informez că, în urma analizei realizate luna aceasta, după plata salariilor corespunzătoare lunii ianuarie 2018, a reieșit că în întreg Ministerul Afacerilor Interne numai 58 de salarii au scăzut, în sensul că acestea au depășit grila salarizării. Este vorba de funcționari publici, manageri publici, personal medical și un singur polițist care are funcția de director general.

O radiografie a salariilor actuale ale polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne arată astfel:

  • 9.091 de polițiști au salarii între 1.500-2.000 de lei;
  • 33.647 de polițiști au salarii între 2.000-3.000 de lei;
  • 22.306 polițiști au salarii peste 3.000 de lei.

Atenție! - vorbim despre salarii, și nu despre venituri salariale. De aceea, se impun câteva precizări.

În salarizarea din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională venitul salarial se compune dintr-o componentă fixă, respectiv salariul de funcție, adică cele menționate anterior, și una variabilă, respectiv sporurile și majorările. Aceasta înseamnă că la salariul de funcție se mai adaugă norma de hrană, norma de echipament, în condițiile în care polițistul nu optează pentru uniformă, și diverse sporuri și majorări, conform condițiilor de muncă.

În zona sporurilor și majorărilor, apar elementele fluctuante, care au cauzat unele diferențe, generate de următoarele tipuri de situații.

Cuantumul sporurilor pe bază de pontaj - cu alte cuvinte, vor exista diferențe de la o lună la alta, în funcție de numărul de ore lucrate pe timpul nopții, numărul de ore lucrate în zilele libere sau de sărbători, ori alte sporuri de acest gen.

O altă componentă care influențează venitul salarial ține de cuantumul normei de hrană, care este calculat în funcție de zilele calendaristice ale lunii în curs. Cu alte cuvinte, norma de hrană este de 32 de lei pe zi, ceea ce înseamnă o sumă de 960 de lei sau 992 de lei, în condițiile unei luni de 30 de zile sau de 31 de zile; luna aceasta, fiind puține zile calendaristice, înseamnă implicit un cuantum mai mic al acestei sume față de luna ianuarie.

Și în cazul normei de echipament, pot apărea diferențe de la o lună la alta. Spre exemplu, promoțiile care au început munca în luna ianuarie 2018 au primit echipament necesar desfășurării misiunilor, fapt pentru care nu au mai primit și suma corespunzătoare în bani. În mod obișnuit, dacă angajații au echipamentul necesar, norma de echipament lunară se plătește în bani și este în jur de 250 de lei.

Alte diferențe pot rezulta din diferite situații particulare, care țin de existența unor zile de concediu medical, de mutarea de la o unitate la alta, de schimbarea condițiilor de muncă sau de încetarea aplicabilității unui spor sau altul, cum ar fi cel privind lucrările sau misiunile speciale.

Un aspect despre care s-a vorbit foarte mult în spațiul public este cel referitor la sporul de 40% pentru intervenția de la domiciliu, care, din ianuarie 2018, nu mai are bază legală de aplicare. Aici se impune o observație, pentru că există o mare confuzie în spațiul public - un astfel de spor, pentru plata timpului liber al polițistului nu a mai existat până anul trecut. Respectivul spor a fost introdus pentru prima dată prin amendament susținut în Parlament, cu ocazia adoptării Legii de aprobare a Ordonanței nr. 9/2017 privind unele măsuri în anul 2017, fiind valabil doar pentru 6 luni. Lucrurile acestea se știu foarte bine, inclusiv de membrii Comisiei pentru muncă din Camera Deputaților, unde s-a discutat acel amendament, adoptat apoi de majoritatea parlamentară din primăvara anului trecut.

De acest spor au beneficiat 8.000 de polițiști, acesta fiind raportat la salariul de funcție și la numărul de ore cât angajatul stătea acasă. Cu alte cuvinte, cu cât stăteai mai mult acasă, fără a fi chemat din timpul liber, cu atât primeai mai mulți bani.

Am spus și în declarațiile mele că, în aplicarea sa, acest spor a avut și efectul de a încuraja statul acasă.

Spre exemplu...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați!

 
   

Doamna Carmen Daniela Dan:

... dacă într-un colectiv de patru persoane, erau de serviciu doi angajați, aceștia preferau să gestioneze întreaga problematică a unității pentru a nu-i chema de acasă pe colegii aflați în timpul liber și care, odată chemați, nu ar mai fi primit sporul respectiv. Personal am verificat acest lucru și am să vă dau două exemple.

În luna august a anului trecut, în orașul Sighișoara, centru turistic important, după ore 16,00, erau în sediul Poliției doi polițiști, unul la Dispecerat și un ofițer la comandă. În teren erau două patrule, una de ordine publică și una de poliție rutieră.

În Sinaia, în aceeași perioadă a anului, după ora 16,00, erau o singură patrulă de poliție și doi polițiști la sediu, din care unul era la Dispecerat, aceasta în condițiile în care, la acel moment, din cele 39 de funcții de polițiști prevăzute în statul de funcții, erau încadrate 33 de funcții.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, doamnă ministru!

 
   

Doamna Carmen Daniela Dan:

Pentru rezolvarea acestor situații, este nevoie de creșterea numărului de polițiști, dar și de o mai bună organizare a programului de lucru.

Inspectoratul General al Poliției Române va organiza în curând o conferință de presă exact pe această temă, prezentând o serie de soluții de asigurare în bune condiții a continuității serviciului polițienesc, la nivel teritorial.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc!

 
   

Doamna Carmen Daniela Dan:

Vă reamintesc, încă o dată, că numărul ieșirilor din sistem - pentru că, din solicitarea dumneavoastră, constat că aceste plecări masive sunt puse în responsabilitatea acestui Guvern - în anul 2016 au ieșit din sistem 12.554 de oameni, iar în anul 2017 - 8.213 oameni. Precizarea este necesară pentru cei care au considerat că Ordonanța nr. 59/2017, de anul trecut, de modificare a Legii pensiilor militare, a determinat ieșiri consistente la pensie, când, de fapt, aceasta a reglat o situație total anormală, în care pensiile erau mai mari decât salariile.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă ministru!

În continuare, o invit pe colega noastră, doamna deputat Valeria Schelean, pentru precizări.

Vă rog.

 
   

Doamna Valeria-Diana Schelean-Șomfelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru,

Tema pentru care astăzi ați venit în fața Parlamentului se referă, printre altele, și la combaterea fenomenului violenței în familie. Nu am auzit în expunerea dumneavoastră - și am ascultat-o cu foarte mare atenție - nimic despre această problemă cu care ne confruntăm. Probabil că la fel de superficial cum ați tratat dumneavoastră această temă, astăzi, o tratează și reprezentanții Poliției Române, ori de câte ori se întâlnesc cu astfel de situații. Și nu o spun eu, o spun inclusiv colegii dumneavoastră de guvernare, fiindcă am avut curiozitatea să studiez Strategia Națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021, elaborată de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, și am să vă citesc câteva fraze din această strategie, de unde rezultă îngrijorarea, chiar și a colegilor dumneavoastră, cu privire la modul în care Poliția Română se implică în acest fenomen.

Spune doamna Olguța Vasilescu "... este necesară identificarea unor mijloace de monitorizare reală a respectării ordinelor de protecție și elaborarea unor măsuri cu caracter disuasiv în ceea ce privește aplicarea unor pedepse pentru agresorii care încalcă ordinul de protecție, în scopul de a înlătura starea de nesiguranță a victimei și de a evita situațiile dramatice soldate cu decesul acesteia..."

Tot în strategie, ni se spune că "... una dintre problemele constante este nivelul scăzut de încredere în capacitatea de intervenție a organelor de poliție...."

Și nu putem să nu ne întrebăm, de ce este așa un nivel scăzut de încredere a victimelor în ceea ce poate face Poliția Română în astfel de situații, în contextul în care numai de curând, chiar în mandatul dumneavoastră, în anul 2018, am fost zguduiți de câteva evenimente - și nu vreau să le reiau aici, ci doar vreau să vă readuc aminte de cazul de la Titu - Dâmbovița sau de cazul tinerei de 38 de ani ucisă în incinta unei grădinițe private din sectorul 2 din București.

Am mai făcut de-a lungul timpului interpelări și am mai cerut explicații din partea altor miniștri de interne și răspunsurile primite până în acest moment au fost cel puțin hilare. Și am să vă citesc, pe scurt, ce face Poliția Română ori de câte ori primește un ordin de protecție și atunci când are obligația să supravegheze modul în care sunt respectate obligațiile puse în sarcina agresorilor de instanțele de judecată. Și mi s-a spus atunci de ministrul de interne în funcție la acel moment, că se încheie un proces-verbal, după chemarea agresorului, i se pune în vedere ce interdicții are; acesta ia la cunoștință de ceea ce, odată, a mai luat la cunoștință, printr-o hotărâre judecătorească... și în final, ce face polițistul? Încheie un proces-verbal prin care consemnează aceste detalii privind punerea în executare a ordinului de protecție.

Eu vreau să îmi spuneți, doamnă ministru, - și la aceasta m-aș fi așteptat în intervenția dumneavoastră - ce ați făcut, concret, dumneavoastră, ca ministru, pentru asigurarea protecției victimelor violenței în familie? Pentru că tot în acea strategie, la care am făcut referire puțin mai devreme, ni se spune că una dintre probleme este elaborarea unor acte normative, la nivelul legislației secundare și terțiare, care să asigure instrumente de lucru, proceduri și metodologii concrete care să stabilească sarcini și atribuții pentru toți polițiștii implicați în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice.

Eu aceasta aș fi așteptat astăzi de la dumneavoastră, doamnă ministru!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

În continuare, încep dezbaterile.

Grupul PSD.

Domnul președinte al Comisiei pentru apărare, Dorel Căprar.

Aveți 3 minute.

Vă rog.

 
   

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Domnilor Comandanți,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat, lăsați-mă să vorbesc, pentru că și eu v-am lăsat în comisie să vorbiți! (I se adresează domnului deputat Victor Paul Dobre.)

În primul rând, cred că tema de astăzi este succint dezbătută de dumneavoastră și cerințele pe care le-ați avut cred că nu le-ați exprimat foarte clar aici. Veți spune că le-ați transmis în scris doamnei ministru. Am înțeles!

Spuneați că există disfuncționalități majore în nivelul de conducere a ministerului. În primul rând, cea mai mare disfuncționalitate ar fi criza personalului. Eu vă întreb retoric - acea lege despre care spuneți că a fost susținută de PSD - oare dumneavoastră nu ați votat-o? Eu vă spun că da! Voturi au fost 289 pentru, un vot contra și 13 abțineri. Deci cred că nu are sens să dezbatem subiecte de genul acesta, pentru că, dacă PSD a greșit, și dumneavoastră ați greșit la momentul respectiv.

Spuneați că secretarul de stat pe ordine publică nu există. Eu vă spun că există și, dacă ați participa la toate activitățile Comisiei pentru apărare, nu doar la activitățile din cadrul Camerei Deputaților, ați vedea. Probabil că nu v-ați însușit încă toate obligațiile de parlamentari, prin care mai trebuie să și ieșim din această clădire, să mergem la structurile pe care ar trebui să le controlăm, să stăm de vorbă cu reprezentanții acestor structuri, să le cunoaștem problemele și să încercăm să le rezolvăm. Și aici mă refer inclusiv la structura Jandarmeriei, unde dumneavoastră ați solicitat o întâlnire cu dânșii. Am votat în comisie, ne-am deplasat la Jandarmerie, iar dumneavoastră nu ați participat niciunul. Îmi pare foarte rău, dar cred că doar stând în spatele unor taste, la telefon sau la calculator, și făcând tot felul de supoziții, dezbateri, aprecieri sau mai puțin aprecieri, nu știu dacă putem rezolva această problemă.

Eu cred că în Comisia pentru apărare, cel puțin în Camera Deputaților, putem avea discuții și putem avea un consens, pentru a rezolva problemele pe care le identificăm.

Mai spuneați de salarizare. Eu vreau să vă spun că, știm cu toții că, începând de la 1 ianuarie 2018, conform art. 38 din Legea nr. 153 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariul de bază al militarilor funcționari publici cu statut special și personalul civil al Ministerului Afacerilor Interne a fost majorat cu 25%.

Cum puteți să veniți să spuneți aici că mii și mii de cadre au salariul redus? Mii și mii!

Păi, cred că asta o puteți spune doar pentru presă. Nu cred că ne puteți spune nouă, celor care mai citim.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

... poate mult mai mult decât dumneavoastră!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare...

 
   

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

O frază aș mai vrea, dacă se poate.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

Ați spus de IGSU. Dacă tot mi s-a terminat timpul, invit mâine, la întâlnirea cu IGSU, pe membrii Comisiei pentru apărare, de la toate partidele, să participăm, nu să meargă numai cei de la PSD și colegii de la USR, să veniți și dumneavoastră, ceilalți, din comisie, să vedeți. Chiar dacă știți, chiar dacă ați făcut legea, chiar dacă sunteți cei care ați adoptat denumirea de coduri - galben, portocaliu și așa mai departe - să veniți să vedeți ce se întâmplă și în momentul de față.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul PNL, domnul deputat Raețchi.

(Domnul deputat Tinel Gheorghe solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Da, vă rog, domnule Tinel.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință,

Dat fiind faptul că în Regulamentul Camerei Deputaților, la art. 205 alin. (3), este stabilită foarte clar durata intervențiilor, am rugămintea, fiindcă s-a depășit timpul alocat Grupului PSD, prin intervenția doamnei ministru, și a reprezentantului PSD, să alocați timp suplimentar și celorlalte partide sau grupuri politice parlamentare, în speță Partidului Național Liberal, și celorlalte grupuri care vor solicita, la nivelul timpului depășit de doamna ministru și de reprezentantul PSD.

Așa e corect, să știți!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, asta am făcut!

Colegul dumneavoastră din stânga mea... asta am făcut, domnule deputat.

Domnule Raețchi, vă rog.

 
   

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de toate, pentru domnul președinte al Comisiei pentru apărare. Am participa cu plăcere la toate activitățile, dacă nu ar presupune atâtea mese și ciorbe de servit, care afectează silueta. Venim cu plăcere atunci când sunt lucruri mai sobre. (Vociferări.)

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să încep reamintindu-vă că, în urmă cu 10 luni, ministrul de interne, doamna Carmen Dan, și primarul Capitalei, doamna Gabriela Firea, au decis, într-un act de mare curaj, să înceapă lupta cu "Balena Albastră". Au luat bani din buget, au organizat concerte, au pregătit tricouri, au plătit PR-ul de rigoare, au trimis polițiști în școli să le prezinte copiilor cumplita creatură, au dansat, au cântat, au strigat: "Jos, Balena!".

Ei bine, în urmă cu o lună, DIICOT a finalizat și a clasat dosarul "Balena Albastră" cu următoarea concluzie: "Nicio sinucidere nu a avut loc în România din cauza acestui joc. Jocul «Balena Albastră» a cunoscut o amploare nejustificat de mare, generată de speculații".

Cu alte cuvinte, doamna Firea și doamna Dan au cântat, au dansat și au dat bani degeaba.

Iar dacă asta pare să fie oricum vocația doamnei Firea, lucrurile sunt mai complicate în cazul ministrului de interne, pentru că ministrul de interne are la dispoziție specialiști în chestiuni atât de grave și structuri informative.

Cum e posibil, în aceste condiții, ca un ministru de interne bine informat să iasă la luptă împotriva unui fenomen inexistent, promovând implicit ideea, în rândul copiilor, așa cum sugerează cei de la DIICOT?

Drept vorbind, nu există explicație. Putem doar să observăm că, așa cum avem fake news în media, la Ministerul Afacerilor Interne există o conducere fake (Aplauze.) și măsuri fake, bune doar pentru un eveniment de presă, dar care nu rezolvă nimic, în realitate.

Situația femeilor care cad victime violenței domestice este cunoscută de ani de zile. Din 2014, cred că este Legea colegei mele. De ani de zile așteptăm soluții concrete pentru aplicarea ordinului de protecție.

Aceste soluții au început să apară, atenție, în teorie, doar după ce opinia publică s-a revoltat, în urma unor crime oribile. Dar, deocamdată, sunt doar măsuri pe hârtie.

Adevărul este că nu avem brățări electronice pentru a controla bărbații violenți. Adevărul este că nu avem suficienți polițiști pentru a-i supraveghea.

Starea de permanență a poliției în mandatul doamnei Carmen Dan este tot un fake news. Poliția a fost depopulată, după reforma pensiilor, marca PSD. Prin știri strecurate pe surse, specialiștii s-au grăbit să plece înaintea unor posibile tăieri.

Numărul polițiștilor a scăzut dramatic, iar responsabilitățile lor au crescut mult. Polițiștii patrulează singuri și își pun viața în pericol.

În țară, supraaglomerarea cu sarcini a unui aparat străveziu de poliție a atins dimensiuni cronice. Și plecările vor continua, pentru că veniturile - atenție!, veniturile, nu salariile - au scăzut, în poliție.

Credeți, în aceste condiții, că femeile vor fi protejate de soți violenți, știind că aparatul de poliție este redus aproape la jumătate și funcționează în regim de avarie? Veți vedea că e o nouă formă de conducere fake.

Așa cum este o conducere fake să accepți tu, ca ministru de interne, ca drepturile polițiștilor să fie afectate.

Așa cum e o conducere fake să cauți trei zile un pedofil, pe toate posturile de televiziune, și să îl găsești în subordinea ta, cu o sumedenie de antecedente mușamalizate.

Așa cum e o conducere fake... (Aplauze.) ... să fugă din țară (Aplauze). ... de sub control judiciar, complici ai unor politicieni ai PSD, iar poliția să anunțe asta după câteva săptămâni.

Așa cum e o conducere fake să elimini Președinția și CSAT din orice relație cu DGPI, dar să pretinzi că descoperi un microfon în casa ta, ascuns, fără să soliciți un punct de vedere de la DGPI, care pentru asta este plătit. (Aplauze.)

Dacă aveam, domnule "Mitralieră", astfel de situații la DNA, cerea Tudorel Toader revocarea în 120 de puncte, nu în 20 de puncte. Nici azi nu și-ar fi terminat expozeul pe care l-a început joi. (Aplauze.)

Aceasta este, în concluzie - că bănuiesc că termin timpul - situația din Ministerul Afacerilor Interne. Să-i spunem, "pe nume și pronume", cum ar spune doamna Dan, o conducere fake, măsuri fake și o siguranță fake pentru cetățenii României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)(Vociferări.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Stanciu-Viziteu.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc.

Stimată doamnă ministru Carmen Dan,

Apreciem că ați început să respectați legea și ați răspuns invitației Parlamentului.

Nu am uitat declarația dumneavoastră în care ați susținut că într-un Guvern politic miniștrii sunt nominalizați și schimbați în forurile statutare ale coaliției.

Doar pentru această afirmație care sfidează legea ar trebui să fiți demisă.

V-am adus o copie a Legii răspunderii ministeriale, care spune fără echivoc, astfel: "Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului". Asta înseamnă că dumneavoastră răspundeți aici, în fața acestui plen, și nu în fața lui Liviu Dragnea.

Dacă nu ați înțeles încă acest fapt simplu, puteți urma exemplul liderului dumneavoastră politic, domnul Liviu Dragnea, care a demisionat din fruntea MAI în 2009, invocând un buget insuficient pentru MAI.

Am înțeles că a trebuit să așteptăm șapte luni de la promulgarea Legii salarizării unitare, să ne dăm seama că există câteva salarii care scad.

În ultimul an, Ministerul Afacerilor Interne a devenit o sursă de scandal. Eurobarometrul din toamna anului 2017 arată că 45% din populație nu are încredere în poliție.

Ca membru al CSAT, ați ignorat orice logică de bun-simț, atunci când v-ați plâns la partid, și nu ați apelat mai întâi, conform legii, la propriul serviciu de informații, pentru a elucida misterul microfonului pe care l-ați găsit în locuință.

Când opinia publică a semnalat cazul polițistului abuzator, ce ați făcut? Ați cerut demiterea șefului structurii care a prins suspectul, ați cerut demiterea șefului Poliției, ca să anunțați un înlocuitor propus de PSD.

Din moment ce vă lăsați dirijată de un condamnat penal, este de înțeles că nu vă pasă de profesioniștii din MAI.

Ați fost însă foarte preocupată de modificările Codului penal, când ați încercat să găsiți pârghii pentru a zdrobi, prin forță brută, viitoarele manifestații care ar tulbura liniștea PSD.

Binele comun nu a fost niciodată pe agenda acestei coaliții, iar dumneavoastră, doamnă ministru, ați ajutat la protejarea intereselor de grup din PSD și ALDE.

V-am întrebat și dacă aveți informații despre existența unui stat paralel. Mi-ați răspuns doar printr-o listă de atribuții ale MAI și atât. Colegul dumneavoastră, ministrul apărării, a avut curaj și a spus clar că nu există așa ceva.

Vă întreb din nou: există un stat paralel? Și dacă da, ce ați făcut, ca ministru de interne, să-l opriți?

La un an după ce Parlamentul României v-a învestit cu încredere în funcția de ministru, ne-ați dezamăgit. Ne-ați dezamăgit prin lipsa de fermitate cu care ați tratat momentele de criză din România. Ne-ați dezamăgit prin politicianismul obscur care pune în prim-plan slugărnicia și nu profesionalismul și devotamentul pentru interesul public. Ne-ați dezamăgit prin totala lipsă de responsabilitate în exercitarea funcției de ministru.

Este momentul să plecați și să lăsați locul unui profesionist. (Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Grupul UDMR, doamna deputat Csép Éva-Andrea.

 
   

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi,

Suntem foarte îngrijorați de datele statistice cu privire la numărul de cazuri raportate privind violența în familie, deoarece aceste date nu reprezintă realitatea cotidiană. Una din trei femei este victima violenței în familie, însă victimele nu au încredere în autorități, iar din această cauză multe dintre aceste persoane nu raportează aceste abuzuri.

Cetățenii trebuie să aibă încredere în competența și în măsurile de intervenție ale poliției. Și, în consecință, vă rugăm să tratați cu maximă atenție, pentru ca organele competente să intervină în timp util, deoarece, pentru aceste victime, fiecare minut, fiecare oră, fiecare zi contează, chiar poate salva vieți.

Salutăm inițiativa Guvernului privind modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, care va fi dezbătută, în procedură de urgență, în Parlament.

După cum bine știm, România a ratificat în 2016 Convenția de la Istanbul și s-a angajat să coreleze legislația în vigoare cu recomandările Convenției.

Este de remarcat faptul că proiectul de lege inițiat de Guvern conține și modificările depuse de UDMR în iunie 2017, împreună cu ceilalți colegi din Parlament, deputați și senatori.

Este foarte important să conștientizăm că, în dezbaterea proiectului de lege în Parlament, avem nevoie de consens, dialog și eficiență din partea fiecărui partid.

Credibilitatea organelor competente constă și în modalitatea de recrutare a personalului.

Din punctul de vedere al asigurării resurselor umane, una dintre măsurile pragmatice și eficiente, din punctul nostru de vedere, a fost și este recrutarea pentru Academia de Poliție a unor tineri proveniți din rândul minorităților naționale.

Numai că măsura nu își dovedește eficiența dacă, după terminarea studiilor de pregătire, acești tineri nu își vor desfășura activitatea în comunitățile unde cunoașterea limbii minoritare poate fi un avantaj în activitatea de prevenire și de combatere a fenomenului infracțional.

Într-un cuvânt, am dori ca acești tineri să fie repartizați în comunitățile unde cunoașterea limbii, din punct de vedere profesional, este un beneficiu al instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea.

De asemenea, ar fi de dorit ca și pentru pregătirea specialiștilor în domeniul arhivelor, așa cum, de altfel, este în cazul Academiei de Poliție, să fie locuri destinate tinerilor proveniți din comunitățile minoritare, dat fiind faptul că, în diferite regiuni ale țării, o bună parte din arhiva depozitată este scrisă în limba minorității respective. Or, pentru studierea și prelucrarea acestor documente, este indispensabilă cunoașterea acelei limbi.

Rugăm conducerea ministerului, ca și în acest sens să adopte o poziție pragmatică, rezervând locuri pentru tineri provenind din aceste comunități.

Problemele enumerate mai sus sunt foarte importante pentru comunitățile noastre.

Ca politicieni responsabili, trebuie să avem în vedere rezolvarea urgentă a acestor situații, pentru beneficiul tuturor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, Grupul parlamentar al ALDE, domnul deputat Băișanu Ștefan.

 
   

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Doamnă ministru,

Stimați chestori,

Dragi colegi,

Aș vrea să vă spun că astăzi nu vă vorbește doar deputatul Alexandru Băișanu, ci deputatul care a avut în familie un subofițer de pompieri, Dumnezeu să-l odihnească, tatăl meu, despre care am încă vie imaginea lui în cizme și manta, și în nări încă mai am mirosul pe care îl aducea tata, acasă, după ce venea de la o intervenție, acolo unde salva vieți, oameni, gospodării și așa mai departe.

Sunt convins că în ministerul despre care facem astăzi vorbire nu discutăm doar despre un pedofil, Dumnezeu să-l ierte pentru ce a făcut, iar justiția de astăzi să-l pedepsească.

Eu cred că în acest minister există oameni care își sacrifică cu adevărat viața și oferă înapoi statului român tot ce au putut primi ei de la statul român până a ajunge în situația de a salva.

Deci, haideți să nu aruncăm cu pietre doar pentru că trebuie să aruncăm cu pietre într-un minister!

O altă dramă pe care o are poporul român și inclusiv Parlamentul nostru este că și cei aflați în opoziție, și cei aflați la putere au dreptate, și cei care spun că lucrurile nu merg și cei care spun că lucrurile, la un moment dat, într-un anumit domeniu, încep să meargă.

Este nevoie nu doar să aruncăm cu pietre, ci să venim și cu soluții, indiferent în ce zonă a politicului ne-am afla, în opoziție sau la putere.

Aș vrea să vă aduc aminte câteva momente în care exista același minister, atunci când fostul președinte al României lovea cu palma peste față un copil. Și atunci, domnilor de la PDL de atunci, ați spus că e pixelul albastru, că președintele a făcut ce trebuie. Sau atunci când i-a furat telefonul unui jurnalist ați spus că: "Asta e, lasă, că e bărbat!".

Prin comparație am să vă arăt că am încredere în ministerul de față, Ministerul Afacerilor Interne, aducându-vă aminte de ceea ce s-a întâmplat cu ocazia unor manifestări, pe vremea prim-ministrului Boc și a președintelui Traian Băsescu - oameni bătuți, oameni cu picioare rupte, oameni traumatizați pe viață.

Maturizarea ministerului de astăzi este una care a fost dovedită atunci când în stradă au venit zeci sau sute de mii de manifestanți care manifestau împotriva actualului Guvern.

Ei, vreau să vă spun că atât Jandarmeria, cât și Poliția nu au făcut victime. Au înțeles relația dintre stat și cetățean și au înțeles că Poliția și Jandarmeria trebuie să-i apere pe cetățeni, inclusiv pe cei care fac și demonstrează împotriva actualului Guvern.

Și ca să fiu ceva mai plastic, până și caii Poliției și Jandarmeriei au mărșăluit cu demnitate printre manifestanți.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Roman, vă rog, aveți 11 secunde.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da. După fake news, cred că este obligatoriu să dăm și un breaking news.

Moral, România nu are ministru de interne. Un ministru de interne nu poate minți ministerul pe care îl conduce.

Dumneavoastră, doamnă Carmen Dan, ați făcut-o în 2016, când, în calitate de prefect, în scris, ați informat ministrul de atunci că nu veți candida la alegerile parlamentare.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu aveți moralitatea pentru a conduce acest minister, atât timp cât l-ați mințit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

În continuare, Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Doru-Petrișor Coliu.

 
   

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimată doamnă ministru Carmen Dan,

Aș vrea să vă aduc la cunoștință, în primul rând, o gravă problemă în ceea ce privește românii din diaspora (Vociferări.)... deoarece...

Vorbesc cu dânsa...

... deoarece ei se confruntă cu o gravă problemă în ceea ce privește actele de identitate.

Românii din diaspora, posesorii pașapoartelor CRDS, în lipsa unui document de identitate cu o adresă, cu un domiciliu, sunt în imposibilitatea de a-și desfășura diferite activități pe teritoriul României.

Astfel, prin pașaportul CRDS, li se interzic drepturi fundamentale prevăzute în Constituție.

Ceea ce vă solicităm noi este o carte de identitate cu domiciliul în afara granițelor țării, iar cartea de rezident provizorie, de un an, să fie pe termen de 10 ani. (Vociferări.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Continuați, domnule coleg.

 
   

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

Am intervenit de la această tribună, deoarece din anul 2017 vă solicit o audiență în ceea ce privește actele de identitate ale cetățenilor români din diaspora, care sunt incorecte din punct de vedere legal. Pașaportul CRDS și arhiva de la Pașapoarte nu sunt transmise la Evidența Populației și, astfel, un român din diaspora nu poate fi căutat în ceea ce privește problemele pe care le are în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

S-au finalizat dezbaterile.

În încheiere, îi dau cuvântul doamnei ministru Carmen Dan.

Vă rog, doamnă ministru.

 
   

Doamna Carmen Daniela Dan:

Aleg să răspund la subiectul privind situația violenței domestice, pentru că sunt femeie, pentru că am fost preocupată de acest subiect, și voi rămâne preocupată în continuare.

Așa cum deja cunoașteți, în prima săptămână din februarie, anul acesta, Guvernul a aprobat Proiectul de modificare a Legii nr. 217 din 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.

De altfel, Convenția de la Istanbul a fost semnată și ratificată datorită eforturilor Partidului Social Democrat.

O prevedere importantă a acestui text de lege este introducerea reglementărilor privind ordinul de protecție provizoriu emis de polițist, precum și a brățărilor electronice. Acest proiect este deja în Parlament.

După adoptarea acestei legi, pasul următor îl va constitui elaborarea Legii privind brățările electronice.

Despre aceste brățări se vorbește de foarte mult timp și știu de la specialiștii din minister că există discuții, sau că primele discuții au început încă din anul 2013.

Și aici nu este vorba doar de la cine sau cine va achiziționa aceste brățări. Cel mai important este să se stabilească principiile utilizării acestor dispozitive și soluția tehnică pentru implementarea acestui mecanism în lege.

Instituțiile implicate în acest proiect trebuie să clarifice în ce condiții se vor monta aceste dispozitive, cine va asigura mentenanța, cine asigură monitorizarea semnalului acestor dispozitive, dacă vor emite în mod permanent sau doar la momentul încălcării zonei restricționate, dar și alte aspecte generale.

Pentru a putea fi eficiente, aceste brățări vor trebui purtate, în situațiile de violență domestică, și de victimă, pentru a putea interfera cu semnalul emis de brățara pusă agresorului și pentru a semnala astfel prezența acestuia în apropierea victimei.

La acest moment există un grup de lucru alcătuit din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și Ministerului Muncii și Justiției Sociale, care vor trebui să răspundă la aceste întrebări și să definească modalitatea de funcționare, pentru a putea lucra apoi proiectul de lege.

Deci acestea sunt lucruri importante care ne-au preocupat. Ne dorim să definitivăm cât mai repede acest proiect. Este în special munca specialiștilor care trebuie să armonizeze toate aceste detalii tehnice, pentru a ne asigura nu doar că avem un text de lege, ci și că îl vom putea aplica.

Vă reamintesc că avem text de lege, avem prevedere legală care prevede purtarea acestor dispozitive pentru arestul la domiciliu, nefuncțional. Deci în acest moment nu putem să aplicăm acele prevederi legale. Nu vrem să fim în aceeași situație.

Și, poate, cu această ocazie, reglementăm și modalitatea concretă în care se vor purta și brățările pentru sau destinate arestului la domiciliu.

Referitor la alte aspecte, nu știu cât timp mai am. Dacă este în regulă, am să răspund și în scris.

N-am înțeles din tema deosebit de generală a dezbaterii că trebuie să vorbesc despre secretarii de stat, dar eu cred că, dacă consultăm Monitorul Oficial, vedem că avem secretari de stat și că există, în acest moment, chiar conform acestui Monitor Oficial care este mai mult decât relevant, ca act oficial, avem un secretar de stat pe ordine publică; avem un secretar de stat care răspunde de instituția prefectului care, nu vă supărați, spune legea, este demnitar și nu înalt funcționar public - vorbim de două instituții juridice diferite -; mai avem un inspector general cu rang de secretar de stat - dar tot legea spune asta, domnule, și asimilarea referitoare la rangul de secretar de stat, să știți că operează în special în ceea ce privește salarizarea.

Nu am vorbit niciodată despre un anume joc. Nu mi-am asumat să fac lucrul acesta în spațiul public.

În schimb, da, m-am implicat și am vorbit despre riscurile infracționalității online, fără să cheltuiesc niciun ban din bugetul ministerului, fără niciun ban, ca și cheltuială efectivă. Am vorbit despre infracționalitatea online, pentru că ea există, și pentru că acest lucru îl poate confirma atât poliția, cât orice structură de Parchet.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă ministru.

Am încheiat dezbaterile.

Pauză, cinci minute.

Vor continua lucrările cu răspunsurile la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputați.

 
  Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună seara!

Continuăm partea a doua a ședinței noastre de astăzi, din 26 februarie 2018, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

 
  Corneliu Bichineț

Așadar, în continuare, din partea Ministerului Transporturilor...

Dacă este domnul Bichineț Corneliu în sală? Da, este.

Așadar, o invit pe doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore.

Vă rog.

   

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat, referitor la întrebarea dumneavoastră, formulată în ședința Camerei Deputaților, cu nr. 2.738A din 2018, având ca obiect "Situația drumului național în zona Roman-Negrești-Vaslui", vă transmitem următoarele.

Drumul Național DN 15D trece prin Piatra Neamț, traversează municipiul Roman, intră pe teritoriul județului Vaslui, iar la capătul drumului, și anume, de la kilometrul 128, se află în Municipiul Vaslui.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a propus includerea acestuia în Programul de proiectare pentru obiective de reparații capitale, cu finanțare de la bugetul de stat.

De asemenea, tot acest obiectiv de investiții, DN 15D, a fost propus și în Programele de achiziții anuale publice din anii 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 și el se află, inclusiv în anul 2018, ca obiectiv de reparații capitale, însă finanțarea efectivă a acestui proiect se pare că, în anii anteriori, nu a putut fi asigurată, din cauza limitelor alocațiilor bugetare, asigurate prin programele de reparații capitale.

Și, totuși, din acest motiv, pentru asigurarea unor condiții corespunzătoare traficului rutier în zonă, DRDP Iași a executat covoare asfaltice pe sectorul care traversează județele Neamț și Vaslui, inclusiv în orașul Negrești.

În cursul ultimilor doi ani, respectiv în 2016 și 2017, au fost executate lucrări de întreținere periodică, covoare asfaltice, în regie proprie, dar și cu terți, pe un număr de sectoare, iar când veți primi în scris răspunsul, veți vedea un tabel cu kilometrii care au fost asfaltați.

Până la identificarea, aprobarea și finanțarea lucrărilor de reparații capitale, DRDP Iași va continua Programul de întreținere anual, pe aceste sectoare de drum național, prin execuția de covoare asfaltice. În anul 2018 este prevăzut, cu finanțare.

Totodată, Ministerul Transporturilor analizează posibilitatea de a identifica în acest an și alte surse de finanțare, altele decât bugetul de stat, pentru a putea asigura desfășurarea corespunzătoare a programului de reparații capitale a drumurilor naționale care necesită acest tip de reparații.

Vă mulțumim pentru interesul acordat și vă asigurăm că depunem toate eforturile, astfel încât, în anul 2018, să menținem finanțarea prin bugetul alocat, dacă nu, vom identifica alte surse de finanțare pentru acest drum.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Bănuiesc că domnul deputat are o intervenție.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

În primul rând, vreau să vă spun că apreciez faptul că ați venit, doamnă secretar de stat, și că ați prezentat un răspuns, sub aspect teoretic, cât se poate de cuprinzător.

Sub aspect practic, nu sunt mulțumit, întrucât, dacă nu veți identifica alte surse decât cele de la bugetul de stat, înseamnă că și în 2018, și în următorii 4-5 ani, drumul dinspre Piatra Neamț, Roman, Negrești, spre Vaslui, nu va suporta decât reparații ușoare.

Nu mă declar mulțumit și sper, primind materialul scris, să vă pot face și eu câteva propuneri cât se poate de concrete, pentru că zona aceasta, Negrești, este parcă blestemată de Dumnezeu. Pe lângă faptul că nu are spital, au fost închise liceele - în schimb, s-au deschis foarte multe cimitire -, nu are nici drumuri.

Nu mă aștept ca de la ministrul dumneavoastră să primesc vreun răspuns...

Dacă sunteți atentă, îmi faceți un mare serviciu...

Domnule Băișanu...

Tocmai îi spuneam doamnei că ministrul Domniei Sale, până învață despre ce este vorba la minister, o să fie trimis în altă muncă, dar sper ca dumneavoastră să dăinuiți mai mult acolo și să putem colabora.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă doamna secretar de stat mai dorește să intervină? Nu.

 
     

Doamna Maria Magdalena Grigore (din loja Guvernului):

Ce aș putea să mai adaug?

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Nu știu! Ce vreți dumneavoastră! Vă dau cuvântul, că aveți dreptul, prin statut, da?

 
  Cătălin-Ioan Nechifor

Dacă domnul deputat Dan Vîlceanu este în sală? Nu este.

Așadar, domnule secretar de stat Petru Andea, vă rog să depuneți în scris.

Mulțumim pentru aceasta.

Dacă domnul Nechifor Cătălin este în sală? Da, este.

Așadar, din partea Ministerului Apelor și Pădurilor, îl rog pe domnul secretar de stat Istrate Ștețco, dacă este aici?

Da.

Vă rog, poftiți, doamnă secretar de stat.

   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul secretar de stat Ștețco este la Senat.

O să vă răspund eu și, în măsura în care va ajunge, o să vă răspundă dumnealui la eventualele nelămuriri pe care le veți avea.

Așadar, referitor la întrebarea dumneavoastră, Ministerul Apelor și Pădurilor vă comunică următoarele.

Pentru realizarea obiectivului "Conductă de transport gaze Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei", Regia Națională a Pădurilor Romsilva a emis avizul nr. 475 din 1 noiembrie 2016, pentru ocuparea temporară a terenului, în suprafață de 12,3536 hectare din fondul forestier proprietate publică a statului, iar Garda Forestieră Suceava a emis avizul nr. 3 din 28 iulie 2017.

La Ministerul Apelor și Pădurilor a fost depusă, în data de 18 septembrie 2017, de către Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A., documentația în baza căreia este solicitată aprobare pentru ocuparea temporară a unor terenuri forestiere, în suprafață de 12,6480 hectare, pentru o perioadă de 10 ani.

Din această suprafață, 9,2499 hectare reprezintă terenuri proprietate publică a statului, ocuparea temporară a unor terenuri forestiere, în suprafață de 3,1037 hectare, pentru o perioadă de un an.

Din această suprafață, 4,2330 hectare reprezintă terenuri proprietate publică a statului.

Suprafețele solicitate sunt necesare pentru realizarea obiectivului "Conductă de transport gaze naturale Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei", revizia 1.

În urma analizării documentației depuse de către Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz, în vederea aprobării de ocupare temporară a unor terenuri forestiere, Ministerul Apelor și Pădurilor a solicitat, cu adresa nr. 204510/IS/7 noiembrie 2017, transmiterea de completări sau de clarificări, solicitare căreia nu i s-a dat curs, din păcate, până în prezent.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc.

Dacă domnul deputat dorește să intervină?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule președinte,

Cu acceptul Domniei Voastre, aș vrea să vă rog să intervin, dacă domnul Ștețco va reveni, ulterior, în după-amiaza acestei zile, pentru a putea avea și un dialog.

Este o chestiune care durează de 16 ani în Suceava și cred că măcar atât poate să demonstreze și ministerul, un pic de disponibilitate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc.

Dacă doamna secretar de stat mai dorește să intervină?

A, domnul Ștețco!

Doriți să interveniți? (Se adresează domnului deputat Cătălin-Ioan Nechifor.)

Domnule secretar de stat, lăsați-l pe... Sau mergeți și discutați...

 
   

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Vă mulțumesc.

Profit de prezența dumneavoastră și vreau să vă rog să încercați să urgentați această chestiune.

De 16 ani se așteaptă acel transfer, acel drept de a putea interveni cu lucrări de infrastructură pentru Vatra Dornei, un oraș care și acum, în această perioadă, suferă foarte mult din cauza frigului, și cred că ministerul trebuie să fie un pic mai atent, atât cu Romsilva, cât și cu situația juridică pentru acele terenuri.

Vă doresc mult succes!

 
   

Domnul Istrate Ștețco (secretar de stat, Ministerul Apelor și Pădurilor):

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă asigur de toată disponibilitatea noastră în vederea rezolvării acestei probleme.

Au fost câteva probleme privind documentele, am solicitat clarificări.

Noi vă garantăm că, dacă ajung documentele, în maximum o săptămână, din minister, vor ieși aprobate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc tare mult.

Dacă domnul Nistor Laurențiu este în sală? Nu este.

Așadar, din partea Ministerului Fondurilor Europene, vă rog, depuneți în scris.

Se solicită amânarea pentru această întrebare, da?

 
Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

Trecem la citirea interpelărilor.

  Pavel Popescu

Dau cuvântul domnului deputat Pavel Popescu.

Vă rog.

   

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului George Vladimir Ivașcu, ministrul culturii și identității naționale.

Obiectul interpelării: "S.O.S. Proiectul Timișoara - Capitală europeană a culturii, 2021".

Stimate domnule ministru,

Municipiul Timișoara a fost desemnat Capitală europeană a culturii în toamna lui 2016, câștigând finala competiției naționale, în care se mai calificaseră municipiile București, Cluj-Napoca și Baia Mare.

După ce juriul european anunța câștigătorul, atât Primăria, cât și Guvernul s-au angajat, formal, să susțină Asociația "Timișoara - Capitală europeană a culturii", cu o sumă care să crească, gradual, de la an la an.

Deși în toate cele trei Programe de guvernare din ultimul an, PSD-ALDE se angajează pentru susținerea financiară a acțiunii europene "Timișoara - Capitală europeană a culturii 2021", până în prezent, Guvernul n-a alocat niciun leuț Capitalei culturale.

Cu orice prilej, ministerul dumneavoastră a declarat că Proiectul Capitală europeană 2021 este o prioritate, dar motivează, totodată, că din cauza schimbării de mai multe ori a conducerii ministerului, precum și din cauza legislației actuale, TM2021 se confruntă cu întârzieri în ceea ce privește adoptarea unei decizii a Guvernului, în privința sprijinului financiar.

Mai mult, deși am făcut un amendament la bugetul de stat pe 2018 pentru finanțarea Proiectului "Timișoara - Capitală europeană a culturii, 2021", acesta a fost respins de coaliția majoritară, iar acum nu există nicio prevedere legată de banii cuveniți proiectului.

Aș vrea să fac precizarea că în dosarul final, trimis de Timișoara la Bruxelles, Guvernul dumneavoastră se angajase să susțină Capitala culturală cu 12 milioane de euro. 12 milioane de euro!

Vă întreb, astfel, domnule ministru, ce măsuri concrete veți lua pentru alocarea sumelor promise acestui proiect important pentru România?

Realizați că acest proiect este un proiect național și nu doar unul care ține de județul din care provin?

Realizați faptul că, în anul Centenarului, acest proiect ar putea să reprezinte o rampă de lansare pentru țara noastră, în contextul cultural-european?

Vă rog să-mi precizați câți bani au fost alocați, până în prezent, și care este planul de alocare până în anul 2021?

Asociația "Timișoara - Capitală culturală europeană" a fost nevoită deja să renunțe la o serie de planuri, în primul an de implementare a proiectelor, din lipsă de bani, deoarece în anul 2017 s-au primit mai puțin de jumătate din banii care ar fi trebuit să-i susțină activitatea și vă solicit să luați de urgență măsurile care se impun pentru ca acest proiect să nu devină un eșec.

Aștept răspuns și, mai mult decât atât, aștept acțiune din partea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Constantin Codreanu

Domnul partea domnului Lucian Heiuș, o interpelare depusă. Nu este în sală. Este depusă.

Domnul Sorin Bumb nu este în sală. Depusă.

Domnul Constantin Codreanu?

Vă rog.

Trei interpelări, citiți una.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei Carmen Dan, ministrul afacerilor interne și vizează un domeniu specific și o regiune specifică.

Astfel, obiectul interpelării este obținerea autorizațiilor și avizelor de securitate la incendiu și în interpelare se regăsesc 7 întrebări, pe care le voi citi, în funcție de timpul disponibil.

Astfel, prima întrebare este următoarea:

Care a fost termenul mediu de răspuns la cererile depuse în anul 2017, la nivelul București - Ilfov, în vederea obținerii avizelor de securitate la incendiu, indiferent de răspunsul oferit, fie că vorbim despre aprobare sau respingere?

2. Care a fost termenul mediu de răspuns la cererile depuse în anul 2017, la nivelul București - Ilfov, în vederea obținerii autorizațiilor de securitate la incendiu, iarăși, indiferent de răspunsul oferit, aprobare sau respingere?

3. Care este numărul mediu de solicitări înregistrate, inclusiv reveniri depuse în anul 2017, la nivelul București - Ilfov, pentru obținerea de avize sau autorizații de securitate la incendiu?

4. Care este numărul de avize de securitate la incendiu emise în anul 2017, respectiv numărul de autorizații de securitate la incendiu, emise în anul precedent, la nivelul București - Ilfov?

5. Care este numărul de inspectori, din structura de specialitate, la nivelul București - Ilfov, ce au în responsabilitate emiterea avizelor sau autorizațiilor de securitate la incendiu?

6. Care este numărul de inspectori care lucrează în structura de specialitate la nivelul țării, responsabili pentru emiterea avizelor sau autorizațiilor de securitate la incendiu?

7. Emiterea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu intră sau nu sub incidența O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, cu modificările și completările ulterioare?

Vă rugăm să răspundeți în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Andrei Daniel Gheorghe

Doamna Cristina-Mădălina Prună, din partea USR? Nu este. A depus opt interpelări.

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu, USR? Nu este. A depus două interpelări.

Florin-Claudiu Roman, PNL? Nu este. A depus două interpelări.

Andrei Daniel Gheorghe a depus 8 interpelări.

Citiți una?

Mulțumesc.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din cele opt interpelări pe care le-am depus, voi citi una singură, care se adresează doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării îl reprezintă "Înființarea Ministerului Reîntregirii".

Doamnă prim-ministru,

Așa cum v-am cerut în ședința de plen a Camerei Deputaților, o fac și acum.

Vă cer să dispuneți înființarea unui Minister al Reîntregirii, în cadrul Executivului, care să aibă ca obiectiv principal gestionarea în mod profesionist și cuprinzător a relației României cu Republica Moldova.

După intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană, singurul mare ideal, singurul obiectiv de înaltă năzuință, rămâne reîntregirea, prin alipirea Republicii Moldova la România.

Bineînțeles, noi susținem unirea pe cale democratică, legală, prin consens, prin referendum și printr-o dezbatere largă care să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului.

Ca atare, vă cer, doamnă prim-ministru Viorica Dăncilă, să dispuneți înființarea, prin Hotărâre de Guvern, a unui minister al reîntregirii, sau a unui minister pentru relația cu Republica Moldova, care să vizeze acest proiect național pe termen mediu, un proiect de regăsire a tuturor românilor într-o singură Europă, într-o singură națiune.

Solicit răspuns verbal și scris.

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Național Liberal, județul Ilfov.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Victor Paul Dobre

Doamna deputat Viorica Cherecheș, PNL? Nu este. A depus o interpelare.

Oana-Mioara Bîzgan? Nu este. A depus o interpelare.

Iulian Bulai, USR? Nu este. A depus două interpelări.

Daniel Olteanu, PNL? Nu este. A depus două interpelări.

Silviu Deheleanu, USR? Nu este. A depus două interpelări.

Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, USR? Nu este. A depus 8 interpelări.

Domnul deputat Victor Paul Dobre.

Poftiți, domnule ministru.

   

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului.

Obiectul interpelării îl reprezintă "Demararea celor mai bune soluții privind tasarea taluzului falezei inferioare a Dunării".

Faleza Dunării este cel mai pitoresc element al turismului gălățean, este cea mai mare faleză de pe întregul curs al Dunării, constituind principala zonă de petrecere a timpului liber al locuitorilor Municipiului Galați.

A fost declarată, prin Hotărârea Consiliului Județean Galați nr. 46/1994, regim de protecție oficială a unei zone protejate de interes local.

În anii '60, au fost executate lucrări de protecție împotriva eroziunii malului stâng, prin executarea unui dig de anrocamente, la aproximativ 10 metri, în albia fluviului, concomitent cu amenajarea celor două trepte ale falezei, cea superioară și cea inferioară.

După inundațiile din 1973, pe malul fluviului s-a construit un dig de protecție. Din păcate, de peste 40 de ani nu au mai fost efectuate lucrări de protecție pe toată lungimea.

Ca urmare a inundațiilor din ultimii 15 ani, a deteriorării digului, a modificării caracteristicilor fluviului, dar și din cauza colmatării albiei, se produc frecvent surpări, alunecări de teren și deteriorări ale suprastructurii rutiere, în zona falezei.

În vederea remedierii acestei situații, Primăria municipiului Galați a întocmit studii specifice pentru fiecare zonă și a întreprins demersuri pentru urgentarea unor lucrări.

Pentru realizarea, însă, a unui program complex, pentru stabilirea unui program de acțiune pe termen mediu și lung și pentru identificarea posibilităților de finanțare, vă rog, doamnă ministru, să dispuneți constituirea, la nivelul ministerului, a unui grup de specialiști care, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, să stabilească măsurile necesare și asigurarea finanțării, din cadrul fondului pentru mediu.

Solicit răspuns scris și oral.

Deputat al PNL, Victor Paul Dobre, județul Galați.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule ministru.

 
  Mihăiță Vîrză

Domnul Iulian Bulai, USR - o interpelare. Nu este.

Domnul deputat Ioan Cupșa, PNL? Nu este. O interpelare.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru, neafiliat? Nu este. O interpelare.

Marilen Pirtea? O interpelare. Nu este.

Constantin Șovăială - o interpelare. Nu este.

Mihăiță Vîrză, PSD? Da.

Vă rog, domnule deputat, poftiți.

   

Domnul Mihăiță Vîrză:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al apelor și pădurilor, Ioan Deneș.

Stimate domnule ministru,

Guvernul României recunoaște sectorul forestier ca domeniu de interes strategic, în țara noastră, iar în acest sens, în perspectiva anilor viitori, sectorul forestier ar trebui să cunoască o dezvoltare competitivă adecvată.

Așa cum, de altminteri, se și subliniază, un element important al Strategiei Forestiere Naționale 2018-2027 este corelarea activității sectorului cu politicile din alte domenii conexe, precum cel al industriei, al mediului, al agriculturii, al dezvoltării rurale, al energiei, al educației, al cercetării și al turismului.

Potrivit strategiei, obiectivul general este de a armoniza funcțiile "pădurii cu cerințele prezente și viitoare ale societății românești, prin gestionarea durabilă a resurselor forestiere naționale".

Strategia Forestieră Națională 2018 - 2027 grupează cinci obiective strategice:

  1. Eficientizarea cadrului instituțional și de reglementare a activităților din domeniul forestier;
  2. Gestionarea durabilă a fondului forestier național;
  3. Creșterea competitivității și sustenabilității industriilor forestiere, a bioenergiei și bioeconomiei, în ansamblul ei;
  4. Dezvoltarea unui sistem eficient de conștientizare și comunicare publică;
  5. Dezvoltarea cercetării științifice și a învățământului forestier.

Pentru atingerea acestora și a rezultatelor scontate, este nevoie de un plan de măsuri și obiective cu ținte precise.

Având în vedere cele enunțate mai sus, vă rog să ne transmiteți, în scris, corespunzător implicării fiecărei instituții în parte, răspunsuri la următoarele întrebări:

  1. Care sunt etapele de implementare și indicatorii de progres specifici fiecărei instituții implicate?
  2. Care este stadiul procedurii de evaluare de mediu al Strategiei Forestiere Naționale 2018-2027?
  3. Cum evaluați actuala politică în domeniul forestier, din perspectiva principiilor dezvoltării durabile și asigurării predictibilității domeniului forestier pentru următorii 10 ani?

De asemenea, vă rog să detaliați următoarele:

  • A fost constituit Grupul de acțiune privind implementarea strategiei în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, însărcinat cu elaborarea planului de acțiune, atribuirea responsabilităților pentru implementarea măsurilor strategice, coordonarea activităților de revizuire a cadrului legislativ și raportare a progresului implementării?
  • Au fost preluate în pază toate proprietățile forestiere?
  • Există o strategie, un plan de măsuri de investiții în drumurile forestiere?
  • În prezent, raportul dintre creșterea naturală a pădurilor din România și valoarea recoltată este unul corespunzător păstrării competitivității industriilor forestiere, a bioenergiei, a bioeconomiei, în ansamblul ei, și evitării unei tensiuni pe piață.
  • Apreciați că, în prezent, Ministerul Apelor și Pădurilor ar trebui sprijinit în lansarea unei dezbateri cu toți factorii implicați, în vederea eficientizării cadrului instituțional și de reglementare a activităților în domeniul forestier, prin revizuirea/modificarea, unde este cazul, a actualului Cod silvic?

Mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Maricela Cobuz

Domnul Nicolae Velcea, PSD? Nu este. O interpelare depusă.

Georgeta-Carmen Holban, PSD? Două interpelări depuse. Nu este doamna.

Maricela Cobuz, PSD - o interpelare?

Vă rog.

   

Doamna Maricela Cobuz:

Bună ziua, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, obiectul fiind "Dotarea cu echipamente de imagistică de tip rezonanță magnetică nucleară a Spitalului Județean Suceava".

Stimată doamnă ministru,

Sănătatea este o prioritate a Guvernului, alături de educație și infrastructură.

Dotarea cu echipamente medicale performante este un pas important în asigurarea serviciilor medicale de calitate.

La începutul anului 2018 au fost semnate contracte de achiziții de echipamente de imagistică de tip rezonanță magnetică nucleară, 24 la număr, din care unul urmează să fie repartizat Spitalului Județean Suceava.

Spitalul Județean Suceava este cea mai reprezentativă unitate sanitară din județ, cu o capacitate hotelieră de 1.200 de paturi, ceea ce reprezintă 35% din totalul de paturi din județ, deservind atât populația municipiului Suceava, cât și populația din restul județului, având o structură complexă de specialități medico-chirurgicale și acordând asistență medicală de specialitate inclusiv pentru cazurile grave din județ, care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale.

Dotarea cu echipament de imagistică de tip rezonanță magnetică nucleară este vitală în acest context, dată fiind adresabilitatea extrem de mare. Menționez că la Spitalul Județean Suceava au fost luate măsuri pentru asigurarea spațiilor adecvate pentru instalarea echipamentelor de imagistică.

În acest context, solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Camerei Deputaților, cu privire la: stadiul în care se află contractul semnat pentru achiziționarea echipamentului RMN și în cât timp ajunge la Spitalul Județean Suceava?

Mulțumesc.

Deputat al PSD, doctor Maricela Cobuz.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Doamnă deputat, mai aveți încă două depuse. Așadar, celelalte le lăsați în scris, da?

Mulțumesc.

 
  Antal István-János

În continuare, domnul deputat Neculai Iftimie, PSD? Nu este. Două interpelări.

Domnul deputat Călin-Vasile-Andrei Matei, PSD? Nu este. O interpelare.

Domnul Corneliu Bichineț, PMP? Nu este. O interpelare.

Domnul Ionuț Simionca, PMP? Nu este. O interpelare.

Domnul Antal István - o interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Antal István-János:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată domnului ministru al justiției, Tudorel Toader.

Obiectul interpelării - "Ajutor public judiciar".

Stimate domnule ministru,

La momentul actual, accesul liber la justiție este asigurat printr-o serie de norme procedurale, cât și norme materiale. Întrucât orice cetățean ar trebui să se poată bucura de acesta, atât Legislativul, cât și Executivul României și-au dat concursul ca acest deziderat să fie atins.

În acest sens, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 51 din 2008 prin care a stabilit că poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.

Analizând cuprinsul acestei ordonanțe, am constatat că există anumite criterii care nu mai sunt în concordanță cu actualitatea. Respectiv, venitul net raportat la fiecare membru de familie este depășit de realitățile actuale.

La o familie cu trei membri, pentru o persoană care lucrează cu salariul minim pe economie și primește la momentul actual 1.162 de lei, depășește venitul pe membru de familie, de 300 de lei, respectiv 600 de lei. În ultimele două luni, acesta fiind, în ipoteza creată, 774,6 lei.

Astfel, orice familie cu trei membri și cu un salariu minim pe economie sau mai mare nu poate beneficia de această măsură.

Art. 8 din Ordonanța nr. 51 din 2008 prevede:

"(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează (...) în proporție de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România."

Având în vedere cele menționate, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări.

  1. Veți modifica venitul la care se raportează criteriile art. 8 din Ordonanța nr. 51 din 2008 pentru ca acesta să se raporteze la salariul minim pe economie?
  2. Veți majora cuantumul prevăzut de art. 8 la nivelul salariului minim pe economie?
  3. Veți majora cuantumul prevăzut de art. 8 la nivelul dublului salariului minim pe economie?

Aș dori răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Antal István-János, deputat al UDMR.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Csoma Botond

Din partea Grupului PMP, domnul Emil-Marius...

Nu. Vă rog să mă scuzați. Din partea Grupului UDMR, domnul Csoma Botond.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Csoma Botond:

Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Domnule ministru,

Vă supun atenției următoarea situație. Placa comemorativă din marmură, amplasată în anul 2014 pe clădirea Gării Cluj-Napoca și ulterior îndepărtată, în anul 2015, în urma scandalului public izbucnit în legătură cu conținutul acesteia, amintește numai șefii de stație de după anul 1945, lipsind cu desăvârșire foștii șefi de stație, dintre anii 1870 și 1945. Pe o perioadă ce se întinde pe 75 de ani au fost eliminați toți cei care au condus căile ferate locale, de la înființare și până în anul 1918, respectiv între anii 1940 și 1944. Ei erau de naționalitate maghiară și germană.

Cu ajutorul istoricului și arheologului clujean T. Szabó Csaba, am găsit informații pentru perioadele 1870-1918, respectiv 1941-1945. Lipsește însă perioada cuprinsă între anii 1918 și 1940.

Domnule ministru,

Arhiva CFR de la Turnu Roșu posedă destule documente despre cei care au condus stația CFR Cluj în perioada interbelică. Totodată, Căile Ferate Maghiare ar putea elibera un act oficial cu șefii de gară, pentru a completa eventualele lacune.

În plus, la Cluj există istorici care în termen scurt se pot documenta pentru a scrie o monografie completă a instituției, cu lista neștirbită a conducătorilor ei.

Domnule ministru,

Fac apel la spiritul dumneavoastră de conservare a resurselor culturale și istorice ale țării și vă solicit să dispuneți completarea plăcii comemorative pentru ca acești șefi de gară să fie scoși din anonimat.

Solicit răspuns oral și în scris.

Csoma Botond, deputat al UDMR de Cluj.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emil-Marius Pașcan

Din partea Grupului PMP, domnul Emil-Marius Pașcan.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Bună seara, stimați colegi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează deopotrivă Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor Publice, și privește situația în care unii români au ajuns să fie pedepsiți pentru că se îmbolnăvesc, și astfel nu beneficiază de plata concediului medical.

Doamnelor și domnule ministru,

Am fost sesizat la biroul parlamentar de către o doamnă, angajată de la 1 septembrie 2017, care s-a aflat în concediu medical din data de 3 până în data de 24 ianuarie 2018, din cauza unei pneumonii.

A urmat recomandarea medicului de familie, care a trimis-o la medicul specialist, iar acesta i-a prescris tratamentul necesar și respectivul concediu medical.

Petenta reclamă că după noua lege, de la 1 ianuarie 2018, cei care au mai puțin de 6 luni lucrate anterior repausului medical nu primesc niciun fel de indemnizație pentru concediul medical.

Persoana în cauză m-a întrebat, pentru ce mai plătește contribuția pentru sănătate, CASS, câtă vreme nici măcar concediul medical nu îi este achitat, iar medicamentele, chiar compensate, au costat-o câteva sute de lei, pe durata tratamentului?

Ulterior mi-au parvenit și alte sesizări similare. Iar la o simplă căutare pe internet, am constatat că această problemă se regăsește repetitiv la nivel național.

Mă întreb dacă are vreo vină petenta pentru faptul că s-a îmbolnăvit la doar câteva luni de la dobândirea unui loc de muncă și dacă statul român, prin "revoluția fiscală" și legislația în vigoare asumată de actuala guvernare, înțelege să-i pedepsească pe cei care au cutezat să se îmbolnăvească, cu tupeu, mult prea devreme.

Solicit răspuns oral și în scris.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cătălin-Ioan Nechifor

Din partea minorităților, Mariana-Venera Popescu? Nu este. Interpelare în scris.

PNL, Marian-Cătălin Predoiu - o interpelare în scris. Nu este.

Tot din partea PNL, domnul George Ionescu? 6 interpelări depuse. Nu este.

Din partea PSD, Ioan Sorin Roman? Nu este. Două interpelări.

Bianca Gavriliță, PSD? Nu este. O interpelare.

Cătălin-Ioan Nechifor?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului ministru Lucian Șova, Ministerul Transporturilor.

Stimate domnule ministru,

Am citit cu surprindere că începând cu data de 1 martie 2018 se suspendă trenul CFR pe ruta Suceava - Constanța și retur, tren care avea în componență și vagoane din Iași, fiind păstrată legătura între nord-estul României și litoral doar în perioada estivală, pe ruta Suceava - Mangalia și retur, în perioada iunie - septembrie.

Este greu de înțeles acest lucru, chiar dacă am văzut și explicațiile publice în spațiul informațiilor de acum câteva zile.

Ceea ce este însă de neacceptat este faptul că majoritatea rutelor anulate începând cu data de 1 martie, din cele 100, sunt rute care fac legătura cu nord-estul țării sau sunt chiar rute care sunt de caracter regional, în Moldova.

Domnule ministru,

Sunt patru tipuri de transport convențional. E vorba de rutier, cale ferată, aerian, respectiv transport pe apă, naval și maritim.

Ținând cont de faptul că autostrăzile Iași - Târgu Mureș și Suceava - București încă nu sunt gata, având în vedere faptul că transportul pe apă a cam apus de ceva vreme, plutăritul fiind deja o meserie de mult uitată în zonă, știind faptul că legăturile aeriene cu Capitala sunt doar din Suceava și Iași - puține la număr -, vă rog, domnule ministru să-mi explicați:

Cum intenționează Ministerul Transporturilor să asigure căile de comunicație către cea mai săracă zonă din România, respectiv Regiunea de dezvoltare Nord-Est?

Vă mulțumesc foarte mult.

Deputat Cătălin-Ioan Nechifor.

Solicit răspuns scris și oral.

O seară bună!

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Camelia Gavrilă

Din partea PSD, doamna deputat Beatrice Tudor? Nu este. O interpelare scrisă.

Matei-Adrian Dobrovie, USR? Nu este. 7 interpelări.

Camelia Gavrilă, PSD?

Vă rog, doamnă deputat, aveți două interpelări, citiți una.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea pe care am selectat-o pentru lectură rapidă este adresată ministrului pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat. Obiectul interpelării se referă la solicitarea de clarificări legate de strategia și planul de acțiune ale ministerului, în legătură cu inițiativele antreprenoriale, mai ales ale tinerilor, în vederea stimulării spiritului antreprenorial pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și pentru implementarea constantă a programelor de tip Start Up.

Mediul economic și antreprenorial românesc a cunoscut o reală transformare după anii 1990, modelele europene s-au transferat, evoluția a fost pozitivă. Dar trebuie reținut faptul că o economie de piață se bazează atât pe firmele mari, de anvergură, pe companiile naționale, pe corporații care aduc venituri semnificative la bugetul statului, dar și pe aportul economic al întreprinderilor mici și inițiativelor de business.

La nivelul Uniunii Europene, acestea au o pondere de aproximativ 99% din total, iar 92% sunt microîntreprinderi. Sigur că ele generează locuri de muncă, o sursă de inovare și chiar punctul de plecare pentru marile idei și marile afaceri, pe baza planurilor de afaceri de mai târziu.

Statistica pe anul 2017 arată pentru România că deși avem o creștere economică, pe de altă parte, la 100 de locuitori avem 2,2 întreprinderi și sigur că acest lucru este destul de nesemnificativ față de ceea ce s-ar putea, ca demers.

În acest sens, interpelarea mea solicită clarificări referitoare la situația susținerii inițiativelor din zona IMM-urilor, conform Programului de guvernare și mai ales referiri la Programul Start Up Nation care are întârzieri nepermise; care este strategia pe termen mediu și lung a ministerului, pentru stimularea acestor inițiative; acțiuni semnificative realizate în anul 2017.

Mă interesează, ca deputat de Iași, și situația județului Iași, comparativ cu alte județe din Moldova și cu județele avansate în acest domeniu al stimulării IMM-urilor și, de asemenea, dacă există, la nivelul ministerului, programe de dezvoltare a competențelor antreprenoriale în relație cu tinerii, așa cum sunt câteva și la nivelul Ministerului Educației Naționale. Pentru că de fapt sensul... esența intervenției mele, dincolo de susținerea acestor microîntreprinderi, a IMM-urilor, în general, este de a genera treptat o cultură a demersului antreprenorial și mai ales cu efect de durată, în raport cu tinerii și cu pregătirea lor profesională și curajul investițiilor acestora și în acest domeniu.

Aștept răspuns în scris și oral.

Deputat de Iași, Camelia Gavrilă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Vlad-Emanuel Duruș

Domnul Dumitru Lovin, ALDE? Nu este. O interpelare.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu? Nu este. O interpelare.

Domnul Emanuel-Vlad Duruș?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu.

Stimată doamnă ministru,

Vă aduc la cunoștință o situație creată la Centrul de Recuperare și Reabilitare Persoane Adulte și cu Handicap Sighetu Marmației.

Clădirea este în patrimoniul DGASPC Maramureș, a fost reabilitată printr-un proiect al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, finanțat de Ministerul Muncii, în perioada 2005-2010. Sumele alocate au fost de 2,63 de milioane de lei, aproximativ 645.000 de euro, la un curs BNR, martie 2010.

De acești bani, doamnă ministru, se putea construi atunci, cu tot cu dotări, un centru nou.

La mai puțin de șapte ani de la finalizarea reabilitării generale, un tavan dintr-o încăpere s-a prăbușit peste trei bătrâni. Unul dintre cei trei a decedat la nouă zile după eveniment.

Mai mult, centrul de la Sighetu Marmației n-a avut niciodată aviz ISU sau aviz sanitar și sanitar veterinar și nici licență pentru funcționarea serviciului. Clădirea adăpostea 125 de beneficiari a căror viață era pusă zilnic în pericol.

Vă aduc în vedere faptul că nu este singurul incident din ultimele luni în care apare numele DGASPC Maramureș.

La finele lui decembrie 2017 a murit de pneumonie un băiețel de 3 săptămâni care stătea împreună cu mama lui într-o colibă improvizată, la marginea unei păduri de lângă Baia Mare.

În luna iunie, un tânăr aflat în asistență maternală s-a sinucis. În urma acestui caz, mass-media a descoperit că procedurile de evaluare și monitorizare trimestrială a copiilor din sistemul de protecție nu sunt respectate.

Având în vedere cele prezentate, dar insistând pe incidentul de la Sighetu Marmației, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

  1. A fost trimis Corpul de Control al ministerului muncii să investigheze ceea ce s-a întâmplat la Sighetu Marmației? Dacă da, care sunt concluziile formulate? Dacă nu, vă rog să-mi precizați de ce nu ați considerat necesară emiterea unei astfel de dispoziții?
  2. Are DGASPC Maramureș desemnată o persoană sau creat un serviciu de monitorizare a evoluției degradării în timp a clădirilor pe care le administrează?
  3. Cum a funcționat serviciul de la Sighetu Marmației fără licență și fără avize în ultimii 10 ani și cine poartă răspunderea pentru aceste deficiențe de organizare?
  4. Au fost aduse la cunoștința ministerului cele două cazuri amintite mai sus, soldate cu decesul a doi copii? Care au fost măsurile luate?

Vă rog să ne trimiteți un răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Tamara-Dorina Ciofu

Domnul Gigel Știrbu? A depus o interpelare. Nu este.

Domnul Cristinel Romanescu? Nu este. A depus o interpelare în scris.

Doamna Tamara Ciofu, PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, ministrul sănătății, iar obiectul interpelării este "Introducerea costurilor vaccinării împotriva bolilor infecțioase cu un impact negativ major asupra sănătății publice în contractele de furnizare a serviciilor medicale de către medicii de familie".

Doamnă ministru,

Având în vedere că, prin Programul de guvernare, Ministerul Sănătății și-a asumat creșterea capacității de screening pentru depistarea bolilor cu impact asupra sănătății publice, consider că este necesară și introducerea costurilor vaccinării împotriva bolilor infecțioase în contractele de furnizare a serviciilor medicale de către medicii de familie.

Trendul descendent înregistrat de acoperirea vaccinală împotriva principalelor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare reprezintă una dintre cele mai stringente probleme de sănătate publică cu care se confruntă România în prezent, pe fondul unei scăderi succesive, în ultimii ani, a ratei de vaccinare la nivelul tuturor categoriilor sociale.

De aceea, consider că este important ca medicii de familie să aibă prevăzută în contractul de furnizare a serviciilor medicale inclusiv efectuarea de vaccinări și pentru alte boli infecțioase care nu sunt cuprinse în Programul național de vaccinare, pentru a asigura cea mai bună protecție posibilă împotriva bolilor transmisibile.

Scopul imunizării fiecărei persoane care beneficiază de vaccin trebuie conștientizat de toată populația, în sensul construirii unei bariere de protecție și pentru persoanele din jurul celor vaccinate.

În acest sens, medicii de familie, care reprezintă principala verigă a asistenței medicale primare, trebuie să fie cei care prezintă calendarul de vaccinare pacienților și îi cheamă pentru vaccinare.

Așadar, importanța creșterii acoperirii vaccinale pentru protejarea sănătății populației trebuie comunicată și explicată, în primul rând, de medicii de familie.

Vă rog să-mi comunicați dacă sunteți de acord ca vaccinările împotriva bolilor infecțioase să fie servicii decontate de casele de asigurări de sănătate și să fie realizate de medicii de familie, astfel încât aceștia să devină principalii vectori de informare și comunicare a pacienților cu privire la faptul că vaccinarea rămâne cel mai important mijloc de prevenire a acestor boli.

Solicit răspuns scris și oral.

Deputat al PSD de Botoșani, Tamara Ciofu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc mult, doamnă deputat.

Domnul Corneliu Ștefan, din partea PSD? Nu este. A depus o interpelare.

Așadar, încheiem aici ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări și interpelări, din data de 26 februarie 2018.

Mulțumesc.

O seară frumoasă!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,06.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 3:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro