Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.34/02-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 26-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 2018

5. Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

    ................................................
 

Trecem la citirea interpelărilor.

 
Pavel Popescu

Dau cuvântul domnului deputat Pavel Popescu.

Vă rog.

 

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului George Vladimir Ivașcu, ministrul culturii și identității naționale.

Obiectul interpelării: "S.O.S. Proiectul Timișoara - Capitală europeană a culturii, 2021".

Stimate domnule ministru,

Municipiul Timișoara a fost desemnat Capitală europeană a culturii în toamna lui 2016, câștigând finala competiției naționale, în care se mai calificaseră municipiile București, Cluj-Napoca și Baia Mare.

După ce juriul european anunța câștigătorul, atât Primăria, cât și Guvernul s-au angajat, formal, să susțină Asociația "Timișoara - Capitală europeană a culturii", cu o sumă care să crească, gradual, de la an la an.

Deși în toate cele trei Programe de guvernare din ultimul an, PSD-ALDE se angajează pentru susținerea financiară a acțiunii europene "Timișoara - Capitală europeană a culturii 2021", până în prezent, Guvernul n-a alocat niciun leuț Capitalei culturale.

Cu orice prilej, ministerul dumneavoastră a declarat că Proiectul Capitală europeană 2021 este o prioritate, dar motivează, totodată, că din cauza schimbării de mai multe ori a conducerii ministerului, precum și din cauza legislației actuale, TM2021 se confruntă cu întârzieri în ceea ce privește adoptarea unei decizii a Guvernului, în privința sprijinului financiar.

Mai mult, deși am făcut un amendament la bugetul de stat pe 2018 pentru finanțarea Proiectului "Timișoara - Capitală europeană a culturii, 2021", acesta a fost respins de coaliția majoritară, iar acum nu există nicio prevedere legată de banii cuveniți proiectului.

Aș vrea să fac precizarea că în dosarul final, trimis de Timișoara la Bruxelles, Guvernul dumneavoastră se angajase să susțină Capitala culturală cu 12 milioane de euro. 12 milioane de euro!

Vă întreb, astfel, domnule ministru, ce măsuri concrete veți lua pentru alocarea sumelor promise acestui proiect important pentru România?

Realizați că acest proiect este un proiect național și nu doar unul care ține de județul din care provin?

Realizați faptul că, în anul Centenarului, acest proiect ar putea să reprezinte o rampă de lansare pentru țara noastră, în contextul cultural-european?

Vă rog să-mi precizați câți bani au fost alocați, până în prezent, și care este planul de alocare până în anul 2021?

Asociația "Timișoara - Capitală culturală europeană" a fost nevoită deja să renunțe la o serie de planuri, în primul an de implementare a proiectelor, din lipsă de bani, deoarece în anul 2017 s-au primit mai puțin de jumătate din banii care ar fi trebuit să-i susțină activitatea și vă solicit să luați de urgență măsurile care se impun pentru ca acest proiect să nu devină un eșec.

Aștept răspuns și, mai mult decât atât, aștept acțiune din partea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Constantin Codreanu

Domnul partea domnului Lucian Heiuș, o interpelare depusă. Nu este în sală. Este depusă.

Domnul Sorin Bumb nu este în sală. Depusă.

Domnul Constantin Codreanu?

Vă rog.

Trei interpelări, citiți una.

 

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei Carmen Dan, ministrul afacerilor interne și vizează un domeniu specific și o regiune specifică.

Astfel, obiectul interpelării este obținerea autorizațiilor și avizelor de securitate la incendiu și în interpelare se regăsesc 7 întrebări, pe care le voi citi, în funcție de timpul disponibil.

Astfel, prima întrebare este următoarea:

Care a fost termenul mediu de răspuns la cererile depuse în anul 2017, la nivelul București - Ilfov, în vederea obținerii avizelor de securitate la incendiu, indiferent de răspunsul oferit, fie că vorbim despre aprobare sau respingere?

2. Care a fost termenul mediu de răspuns la cererile depuse în anul 2017, la nivelul București - Ilfov, în vederea obținerii autorizațiilor de securitate la incendiu, iarăși, indiferent de răspunsul oferit, aprobare sau respingere?

3. Care este numărul mediu de solicitări înregistrate, inclusiv reveniri depuse în anul 2017, la nivelul București - Ilfov, pentru obținerea de avize sau autorizații de securitate la incendiu?

4. Care este numărul de avize de securitate la incendiu emise în anul 2017, respectiv numărul de autorizații de securitate la incendiu, emise în anul precedent, la nivelul București - Ilfov?

5. Care este numărul de inspectori, din structura de specialitate, la nivelul București - Ilfov, ce au în responsabilitate emiterea avizelor sau autorizațiilor de securitate la incendiu?

6. Care este numărul de inspectori care lucrează în structura de specialitate la nivelul țării, responsabili pentru emiterea avizelor sau autorizațiilor de securitate la incendiu?

7. Emiterea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu intră sau nu sub incidența O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, cu modificările și completările ulterioare?

Vă rugăm să răspundeți în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Andrei Daniel Gheorghe

Doamna Cristina-Mădălina Prună, din partea USR? Nu este. A depus opt interpelări.

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu, USR? Nu este. A depus două interpelări.

Florin-Claudiu Roman, PNL? Nu este. A depus două interpelări.

Andrei Daniel Gheorghe a depus 8 interpelări.

Citiți una?

Mulțumesc.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din cele opt interpelări pe care le-am depus, voi citi una singură, care se adresează doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării îl reprezintă "Înființarea Ministerului Reîntregirii".

Doamnă prim-ministru,

Așa cum v-am cerut în ședința de plen a Camerei Deputaților, o fac și acum.

Vă cer să dispuneți înființarea unui Minister al Reîntregirii, în cadrul Executivului, care să aibă ca obiectiv principal gestionarea în mod profesionist și cuprinzător a relației României cu Republica Moldova.

După intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană, singurul mare ideal, singurul obiectiv de înaltă năzuință, rămâne reîntregirea, prin alipirea Republicii Moldova la România.

Bineînțeles, noi susținem unirea pe cale democratică, legală, prin consens, prin referendum și printr-o dezbatere largă care să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului.

Ca atare, vă cer, doamnă prim-ministru Viorica Dăncilă, să dispuneți înființarea, prin Hotărâre de Guvern, a unui minister al reîntregirii, sau a unui minister pentru relația cu Republica Moldova, care să vizeze acest proiect național pe termen mediu, un proiect de regăsire a tuturor românilor într-o singură Europă, într-o singură națiune.

Solicit răspuns verbal și scris.

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Național Liberal, județul Ilfov.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Victor Paul Dobre

Doamna deputat Viorica Cherecheș, PNL? Nu este. A depus o interpelare.

Oana-Mioara Bîzgan? Nu este. A depus o interpelare.

Iulian Bulai, USR? Nu este. A depus două interpelări.

Daniel Olteanu, PNL? Nu este. A depus două interpelări.

Silviu Deheleanu, USR? Nu este. A depus două interpelări.

Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, USR? Nu este. A depus 8 interpelări.

Domnul deputat Victor Paul Dobre.

Poftiți, domnule ministru.

 

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului.

Obiectul interpelării îl reprezintă "Demararea celor mai bune soluții privind tasarea taluzului falezei inferioare a Dunării".

Faleza Dunării este cel mai pitoresc element al turismului gălățean, este cea mai mare faleză de pe întregul curs al Dunării, constituind principala zonă de petrecere a timpului liber al locuitorilor Municipiului Galați.

A fost declarată, prin Hotărârea Consiliului Județean Galați nr. 46/1994, regim de protecție oficială a unei zone protejate de interes local.

În anii '60, au fost executate lucrări de protecție împotriva eroziunii malului stâng, prin executarea unui dig de anrocamente, la aproximativ 10 metri, în albia fluviului, concomitent cu amenajarea celor două trepte ale falezei, cea superioară și cea inferioară.

După inundațiile din 1973, pe malul fluviului s-a construit un dig de protecție. Din păcate, de peste 40 de ani nu au mai fost efectuate lucrări de protecție pe toată lungimea.

Ca urmare a inundațiilor din ultimii 15 ani, a deteriorării digului, a modificării caracteristicilor fluviului, dar și din cauza colmatării albiei, se produc frecvent surpări, alunecări de teren și deteriorări ale suprastructurii rutiere, în zona falezei.

În vederea remedierii acestei situații, Primăria municipiului Galați a întocmit studii specifice pentru fiecare zonă și a întreprins demersuri pentru urgentarea unor lucrări.

Pentru realizarea, însă, a unui program complex, pentru stabilirea unui program de acțiune pe termen mediu și lung și pentru identificarea posibilităților de finanțare, vă rog, doamnă ministru, să dispuneți constituirea, la nivelul ministerului, a unui grup de specialiști care, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, să stabilească măsurile necesare și asigurarea finanțării, din cadrul fondului pentru mediu.

Solicit răspuns scris și oral.

Deputat al PNL, Victor Paul Dobre, județul Galați.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule ministru.

 
Mihăiță Vîrză

Domnul Iulian Bulai, USR - o interpelare. Nu este.

Domnul deputat Ioan Cupșa, PNL? Nu este. O interpelare.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru, neafiliat? Nu este. O interpelare.

Marilen Pirtea? O interpelare. Nu este.

Constantin Șovăială - o interpelare. Nu este.

Mihăiță Vîrză, PSD? Da.

Vă rog, domnule deputat, poftiți.

 

Domnul Mihăiță Vîrză:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al apelor și pădurilor, Ioan Deneș.

Stimate domnule ministru,

Guvernul României recunoaște sectorul forestier ca domeniu de interes strategic, în țara noastră, iar în acest sens, în perspectiva anilor viitori, sectorul forestier ar trebui să cunoască o dezvoltare competitivă adecvată.

Așa cum, de altminteri, se și subliniază, un element important al Strategiei Forestiere Naționale 2018-2027 este corelarea activității sectorului cu politicile din alte domenii conexe, precum cel al industriei, al mediului, al agriculturii, al dezvoltării rurale, al energiei, al educației, al cercetării și al turismului.

Potrivit strategiei, obiectivul general este de a armoniza funcțiile "pădurii cu cerințele prezente și viitoare ale societății românești, prin gestionarea durabilă a resurselor forestiere naționale".

Strategia Forestieră Națională 2018 - 2027 grupează cinci obiective strategice:

  1. Eficientizarea cadrului instituțional și de reglementare a activităților din domeniul forestier;
  2. Gestionarea durabilă a fondului forestier național;
  3. Creșterea competitivității și sustenabilității industriilor forestiere, a bioenergiei și bioeconomiei, în ansamblul ei;
  4. Dezvoltarea unui sistem eficient de conștientizare și comunicare publică;
  5. Dezvoltarea cercetării științifice și a învățământului forestier.

Pentru atingerea acestora și a rezultatelor scontate, este nevoie de un plan de măsuri și obiective cu ținte precise.

Având în vedere cele enunțate mai sus, vă rog să ne transmiteți, în scris, corespunzător implicării fiecărei instituții în parte, răspunsuri la următoarele întrebări:

  1. Care sunt etapele de implementare și indicatorii de progres specifici fiecărei instituții implicate?
  2. Care este stadiul procedurii de evaluare de mediu al Strategiei Forestiere Naționale 2018-2027?
  3. Cum evaluați actuala politică în domeniul forestier, din perspectiva principiilor dezvoltării durabile și asigurării predictibilității domeniului forestier pentru următorii 10 ani?

De asemenea, vă rog să detaliați următoarele:

  • A fost constituit Grupul de acțiune privind implementarea strategiei în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, însărcinat cu elaborarea planului de acțiune, atribuirea responsabilităților pentru implementarea măsurilor strategice, coordonarea activităților de revizuire a cadrului legislativ și raportare a progresului implementării?
  • Au fost preluate în pază toate proprietățile forestiere?
  • Există o strategie, un plan de măsuri de investiții în drumurile forestiere?
  • În prezent, raportul dintre creșterea naturală a pădurilor din România și valoarea recoltată este unul corespunzător păstrării competitivității industriilor forestiere, a bioenergiei, a bioeconomiei, în ansamblul ei, și evitării unei tensiuni pe piață.
  • Apreciați că, în prezent, Ministerul Apelor și Pădurilor ar trebui sprijinit în lansarea unei dezbateri cu toți factorii implicați, în vederea eficientizării cadrului instituțional și de reglementare a activităților în domeniul forestier, prin revizuirea/modificarea, unde este cazul, a actualului Cod silvic?

Mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Maricela Cobuz

Domnul Nicolae Velcea, PSD? Nu este. O interpelare depusă.

Georgeta-Carmen Holban, PSD? Două interpelări depuse. Nu este doamna.

Maricela Cobuz, PSD - o interpelare?

Vă rog.

 

Doamna Maricela Cobuz:

Bună ziua, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, obiectul fiind "Dotarea cu echipamente de imagistică de tip rezonanță magnetică nucleară a Spitalului Județean Suceava".

Stimată doamnă ministru,

Sănătatea este o prioritate a Guvernului, alături de educație și infrastructură.

Dotarea cu echipamente medicale performante este un pas important în asigurarea serviciilor medicale de calitate.

La începutul anului 2018 au fost semnate contracte de achiziții de echipamente de imagistică de tip rezonanță magnetică nucleară, 24 la număr, din care unul urmează să fie repartizat Spitalului Județean Suceava.

Spitalul Județean Suceava este cea mai reprezentativă unitate sanitară din județ, cu o capacitate hotelieră de 1.200 de paturi, ceea ce reprezintă 35% din totalul de paturi din județ, deservind atât populația municipiului Suceava, cât și populația din restul județului, având o structură complexă de specialități medico-chirurgicale și acordând asistență medicală de specialitate inclusiv pentru cazurile grave din județ, care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale.

Dotarea cu echipament de imagistică de tip rezonanță magnetică nucleară este vitală în acest context, dată fiind adresabilitatea extrem de mare. Menționez că la Spitalul Județean Suceava au fost luate măsuri pentru asigurarea spațiilor adecvate pentru instalarea echipamentelor de imagistică.

În acest context, solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Camerei Deputaților, cu privire la: stadiul în care se află contractul semnat pentru achiziționarea echipamentului RMN și în cât timp ajunge la Spitalul Județean Suceava?

Mulțumesc.

Deputat al PSD, doctor Maricela Cobuz.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Doamnă deputat, mai aveți încă două depuse. Așadar, celelalte le lăsați în scris, da?

Mulțumesc.

 
Antal István-János

În continuare, domnul deputat Neculai Iftimie, PSD? Nu este. Două interpelări.

Domnul deputat Călin-Vasile-Andrei Matei, PSD? Nu este. O interpelare.

Domnul Corneliu Bichineț, PMP? Nu este. O interpelare.

Domnul Ionuț Simionca, PMP? Nu este. O interpelare.

Domnul Antal István - o interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Antal István-János:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată domnului ministru al justiției, Tudorel Toader.

Obiectul interpelării - "Ajutor public judiciar".

Stimate domnule ministru,

La momentul actual, accesul liber la justiție este asigurat printr-o serie de norme procedurale, cât și norme materiale. Întrucât orice cetățean ar trebui să se poată bucura de acesta, atât Legislativul, cât și Executivul României și-au dat concursul ca acest deziderat să fie atins.

În acest sens, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 51 din 2008 prin care a stabilit că poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.

Analizând cuprinsul acestei ordonanțe, am constatat că există anumite criterii care nu mai sunt în concordanță cu actualitatea. Respectiv, venitul net raportat la fiecare membru de familie este depășit de realitățile actuale.

La o familie cu trei membri, pentru o persoană care lucrează cu salariul minim pe economie și primește la momentul actual 1.162 de lei, depășește venitul pe membru de familie, de 300 de lei, respectiv 600 de lei. În ultimele două luni, acesta fiind, în ipoteza creată, 774,6 lei.

Astfel, orice familie cu trei membri și cu un salariu minim pe economie sau mai mare nu poate beneficia de această măsură.

Art. 8 din Ordonanța nr. 51 din 2008 prevede:

"(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează (...) în proporție de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România."

Având în vedere cele menționate, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări.

  1. Veți modifica venitul la care se raportează criteriile art. 8 din Ordonanța nr. 51 din 2008 pentru ca acesta să se raporteze la salariul minim pe economie?
  2. Veți majora cuantumul prevăzut de art. 8 la nivelul salariului minim pe economie?
  3. Veți majora cuantumul prevăzut de art. 8 la nivelul dublului salariului minim pe economie?

Aș dori răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Antal István-János, deputat al UDMR.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Csoma Botond

Din partea Grupului PMP, domnul Emil-Marius...

Nu. Vă rog să mă scuzați. Din partea Grupului UDMR, domnul Csoma Botond.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Csoma Botond:

Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Domnule ministru,

Vă supun atenției următoarea situație. Placa comemorativă din marmură, amplasată în anul 2014 pe clădirea Gării Cluj-Napoca și ulterior îndepărtată, în anul 2015, în urma scandalului public izbucnit în legătură cu conținutul acesteia, amintește numai șefii de stație de după anul 1945, lipsind cu desăvârșire foștii șefi de stație, dintre anii 1870 și 1945. Pe o perioadă ce se întinde pe 75 de ani au fost eliminați toți cei care au condus căile ferate locale, de la înființare și până în anul 1918, respectiv între anii 1940 și 1944. Ei erau de naționalitate maghiară și germană.

Cu ajutorul istoricului și arheologului clujean T. Szabó Csaba, am găsit informații pentru perioadele 1870-1918, respectiv 1941-1945. Lipsește însă perioada cuprinsă între anii 1918 și 1940.

Domnule ministru,

Arhiva CFR de la Turnu Roșu posedă destule documente despre cei care au condus stația CFR Cluj în perioada interbelică. Totodată, Căile Ferate Maghiare ar putea elibera un act oficial cu șefii de gară, pentru a completa eventualele lacune.

În plus, la Cluj există istorici care în termen scurt se pot documenta pentru a scrie o monografie completă a instituției, cu lista neștirbită a conducătorilor ei.

Domnule ministru,

Fac apel la spiritul dumneavoastră de conservare a resurselor culturale și istorice ale țării și vă solicit să dispuneți completarea plăcii comemorative pentru ca acești șefi de gară să fie scoși din anonimat.

Solicit răspuns oral și în scris.

Csoma Botond, deputat al UDMR de Cluj.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Emil-Marius Pașcan

Din partea Grupului PMP, domnul Emil-Marius Pașcan.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Bună seara, stimați colegi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează deopotrivă Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor Publice, și privește situația în care unii români au ajuns să fie pedepsiți pentru că se îmbolnăvesc, și astfel nu beneficiază de plata concediului medical.

Doamnelor și domnule ministru,

Am fost sesizat la biroul parlamentar de către o doamnă, angajată de la 1 septembrie 2017, care s-a aflat în concediu medical din data de 3 până în data de 24 ianuarie 2018, din cauza unei pneumonii.

A urmat recomandarea medicului de familie, care a trimis-o la medicul specialist, iar acesta i-a prescris tratamentul necesar și respectivul concediu medical.

Petenta reclamă că după noua lege, de la 1 ianuarie 2018, cei care au mai puțin de 6 luni lucrate anterior repausului medical nu primesc niciun fel de indemnizație pentru concediul medical.

Persoana în cauză m-a întrebat, pentru ce mai plătește contribuția pentru sănătate, CASS, câtă vreme nici măcar concediul medical nu îi este achitat, iar medicamentele, chiar compensate, au costat-o câteva sute de lei, pe durata tratamentului?

Ulterior mi-au parvenit și alte sesizări similare. Iar la o simplă căutare pe internet, am constatat că această problemă se regăsește repetitiv la nivel național.

Mă întreb dacă are vreo vină petenta pentru faptul că s-a îmbolnăvit la doar câteva luni de la dobândirea unui loc de muncă și dacă statul român, prin "revoluția fiscală" și legislația în vigoare asumată de actuala guvernare, înțelege să-i pedepsească pe cei care au cutezat să se îmbolnăvească, cu tupeu, mult prea devreme.

Solicit răspuns oral și în scris.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Cătălin-Ioan Nechifor

Din partea minorităților, Mariana-Venera Popescu? Nu este. Interpelare în scris.

PNL, Marian-Cătălin Predoiu - o interpelare în scris. Nu este.

Tot din partea PNL, domnul George Ionescu? 6 interpelări depuse. Nu este.

Din partea PSD, Ioan Sorin Roman? Nu este. Două interpelări.

Bianca Gavriliță, PSD? Nu este. O interpelare.

Cătălin-Ioan Nechifor?

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului ministru Lucian Șova, Ministerul Transporturilor.

Stimate domnule ministru,

Am citit cu surprindere că începând cu data de 1 martie 2018 se suspendă trenul CFR pe ruta Suceava - Constanța și retur, tren care avea în componență și vagoane din Iași, fiind păstrată legătura între nord-estul României și litoral doar în perioada estivală, pe ruta Suceava - Mangalia și retur, în perioada iunie - septembrie.

Este greu de înțeles acest lucru, chiar dacă am văzut și explicațiile publice în spațiul informațiilor de acum câteva zile.

Ceea ce este însă de neacceptat este faptul că majoritatea rutelor anulate începând cu data de 1 martie, din cele 100, sunt rute care fac legătura cu nord-estul țării sau sunt chiar rute care sunt de caracter regional, în Moldova.

Domnule ministru,

Sunt patru tipuri de transport convențional. E vorba de rutier, cale ferată, aerian, respectiv transport pe apă, naval și maritim.

Ținând cont de faptul că autostrăzile Iași - Târgu Mureș și Suceava - București încă nu sunt gata, având în vedere faptul că transportul pe apă a cam apus de ceva vreme, plutăritul fiind deja o meserie de mult uitată în zonă, știind faptul că legăturile aeriene cu Capitala sunt doar din Suceava și Iași - puține la număr -, vă rog, domnule ministru să-mi explicați:

Cum intenționează Ministerul Transporturilor să asigure căile de comunicație către cea mai săracă zonă din România, respectiv Regiunea de dezvoltare Nord-Est?

Vă mulțumesc foarte mult.

Deputat Cătălin-Ioan Nechifor.

Solicit răspuns scris și oral.

O seară bună!

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Camelia Gavrilă

Din partea PSD, doamna deputat Beatrice Tudor? Nu este. O interpelare scrisă.

Matei-Adrian Dobrovie, USR? Nu este. 7 interpelări.

Camelia Gavrilă, PSD?

Vă rog, doamnă deputat, aveți două interpelări, citiți una.

 

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea pe care am selectat-o pentru lectură rapidă este adresată ministrului pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat. Obiectul interpelării se referă la solicitarea de clarificări legate de strategia și planul de acțiune ale ministerului, în legătură cu inițiativele antreprenoriale, mai ales ale tinerilor, în vederea stimulării spiritului antreprenorial pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și pentru implementarea constantă a programelor de tip Start Up.

Mediul economic și antreprenorial românesc a cunoscut o reală transformare după anii 1990, modelele europene s-au transferat, evoluția a fost pozitivă. Dar trebuie reținut faptul că o economie de piață se bazează atât pe firmele mari, de anvergură, pe companiile naționale, pe corporații care aduc venituri semnificative la bugetul statului, dar și pe aportul economic al întreprinderilor mici și inițiativelor de business.

La nivelul Uniunii Europene, acestea au o pondere de aproximativ 99% din total, iar 92% sunt microîntreprinderi. Sigur că ele generează locuri de muncă, o sursă de inovare și chiar punctul de plecare pentru marile idei și marile afaceri, pe baza planurilor de afaceri de mai târziu.

Statistica pe anul 2017 arată pentru România că deși avem o creștere economică, pe de altă parte, la 100 de locuitori avem 2,2 întreprinderi și sigur că acest lucru este destul de nesemnificativ față de ceea ce s-ar putea, ca demers.

În acest sens, interpelarea mea solicită clarificări referitoare la situația susținerii inițiativelor din zona IMM-urilor, conform Programului de guvernare și mai ales referiri la Programul Start Up Nation care are întârzieri nepermise; care este strategia pe termen mediu și lung a ministerului, pentru stimularea acestor inițiative; acțiuni semnificative realizate în anul 2017.

Mă interesează, ca deputat de Iași, și situația județului Iași, comparativ cu alte județe din Moldova și cu județele avansate în acest domeniu al stimulării IMM-urilor și, de asemenea, dacă există, la nivelul ministerului, programe de dezvoltare a competențelor antreprenoriale în relație cu tinerii, așa cum sunt câteva și la nivelul Ministerului Educației Naționale. Pentru că de fapt sensul... esența intervenției mele, dincolo de susținerea acestor microîntreprinderi, a IMM-urilor, în general, este de a genera treptat o cultură a demersului antreprenorial și mai ales cu efect de durată, în raport cu tinerii și cu pregătirea lor profesională și curajul investițiilor acestora și în acest domeniu.

Aștept răspuns în scris și oral.

Deputat de Iași, Camelia Gavrilă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Vlad-Emanuel Duruș

Domnul Dumitru Lovin, ALDE? Nu este. O interpelare.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu? Nu este. O interpelare.

Domnul Emanuel-Vlad Duruș?

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu.

Stimată doamnă ministru,

Vă aduc la cunoștință o situație creată la Centrul de Recuperare și Reabilitare Persoane Adulte și cu Handicap Sighetu Marmației.

Clădirea este în patrimoniul DGASPC Maramureș, a fost reabilitată printr-un proiect al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, finanțat de Ministerul Muncii, în perioada 2005-2010. Sumele alocate au fost de 2,63 de milioane de lei, aproximativ 645.000 de euro, la un curs BNR, martie 2010.

De acești bani, doamnă ministru, se putea construi atunci, cu tot cu dotări, un centru nou.

La mai puțin de șapte ani de la finalizarea reabilitării generale, un tavan dintr-o încăpere s-a prăbușit peste trei bătrâni. Unul dintre cei trei a decedat la nouă zile după eveniment.

Mai mult, centrul de la Sighetu Marmației n-a avut niciodată aviz ISU sau aviz sanitar și sanitar veterinar și nici licență pentru funcționarea serviciului. Clădirea adăpostea 125 de beneficiari a căror viață era pusă zilnic în pericol.

Vă aduc în vedere faptul că nu este singurul incident din ultimele luni în care apare numele DGASPC Maramureș.

La finele lui decembrie 2017 a murit de pneumonie un băiețel de 3 săptămâni care stătea împreună cu mama lui într-o colibă improvizată, la marginea unei păduri de lângă Baia Mare.

În luna iunie, un tânăr aflat în asistență maternală s-a sinucis. În urma acestui caz, mass-media a descoperit că procedurile de evaluare și monitorizare trimestrială a copiilor din sistemul de protecție nu sunt respectate.

Având în vedere cele prezentate, dar insistând pe incidentul de la Sighetu Marmației, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

  1. A fost trimis Corpul de Control al ministerului muncii să investigheze ceea ce s-a întâmplat la Sighetu Marmației? Dacă da, care sunt concluziile formulate? Dacă nu, vă rog să-mi precizați de ce nu ați considerat necesară emiterea unei astfel de dispoziții?
  2. Are DGASPC Maramureș desemnată o persoană sau creat un serviciu de monitorizare a evoluției degradării în timp a clădirilor pe care le administrează?
  3. Cum a funcționat serviciul de la Sighetu Marmației fără licență și fără avize în ultimii 10 ani și cine poartă răspunderea pentru aceste deficiențe de organizare?
  4. Au fost aduse la cunoștința ministerului cele două cazuri amintite mai sus, soldate cu decesul a doi copii? Care au fost măsurile luate?

Vă rog să ne trimiteți un răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Tamara-Dorina Ciofu

Domnul Gigel Știrbu? A depus o interpelare. Nu este.

Domnul Cristinel Romanescu? Nu este. A depus o interpelare în scris.

Doamna Tamara Ciofu, PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

 

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, ministrul sănătății, iar obiectul interpelării este "Introducerea costurilor vaccinării împotriva bolilor infecțioase cu un impact negativ major asupra sănătății publice în contractele de furnizare a serviciilor medicale de către medicii de familie".

Doamnă ministru,

Având în vedere că, prin Programul de guvernare, Ministerul Sănătății și-a asumat creșterea capacității de screening pentru depistarea bolilor cu impact asupra sănătății publice, consider că este necesară și introducerea costurilor vaccinării împotriva bolilor infecțioase în contractele de furnizare a serviciilor medicale de către medicii de familie.

Trendul descendent înregistrat de acoperirea vaccinală împotriva principalelor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare reprezintă una dintre cele mai stringente probleme de sănătate publică cu care se confruntă România în prezent, pe fondul unei scăderi succesive, în ultimii ani, a ratei de vaccinare la nivelul tuturor categoriilor sociale.

De aceea, consider că este important ca medicii de familie să aibă prevăzută în contractul de furnizare a serviciilor medicale inclusiv efectuarea de vaccinări și pentru alte boli infecțioase care nu sunt cuprinse în Programul național de vaccinare, pentru a asigura cea mai bună protecție posibilă împotriva bolilor transmisibile.

Scopul imunizării fiecărei persoane care beneficiază de vaccin trebuie conștientizat de toată populația, în sensul construirii unei bariere de protecție și pentru persoanele din jurul celor vaccinate.

În acest sens, medicii de familie, care reprezintă principala verigă a asistenței medicale primare, trebuie să fie cei care prezintă calendarul de vaccinare pacienților și îi cheamă pentru vaccinare.

Așadar, importanța creșterii acoperirii vaccinale pentru protejarea sănătății populației trebuie comunicată și explicată, în primul rând, de medicii de familie.

Vă rog să-mi comunicați dacă sunteți de acord ca vaccinările împotriva bolilor infecțioase să fie servicii decontate de casele de asigurări de sănătate și să fie realizate de medicii de familie, astfel încât aceștia să devină principalii vectori de informare și comunicare a pacienților cu privire la faptul că vaccinarea rămâne cel mai important mijloc de prevenire a acestor boli.

Solicit răspuns scris și oral.

Deputat al PSD de Botoșani, Tamara Ciofu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc mult, doamnă deputat.

Domnul Corneliu Ștefan, din partea PSD? Nu este. A depus o interpelare.

Așadar, încheiem aici ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări și interpelări, din data de 26 februarie 2018.

Mulțumesc.

O seară frumoasă!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,06.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 0:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro