Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 martie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.42/16-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 12-03-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 martie 2018

10. Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

    ................................................
 

Continuăm cu prezentarea interpelărilor.

Dispozițiile regulamentare le cunoașteți. Alternativ va fi intervenția.

Domnul deputat Constantin Șovăială - cinci interpelări depuse. Este prezent? Nu.

Domnul Daniel Vasile? Nu.

Domnul Adrian Dohotaru - neafiliat? Nu.

Domnul Daniel Olteanu? Nu.

Domnul Predoiu? Nu.

Domnul Pirtea? Nu.

 
Constantin Codreanu

Domnul Codreanu? Două interpelări depuse, una citită, potrivit Regulamentului.

Vă rog.

 

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului George Vladimir Ivașcu, ministrul culturii și identității naționale, și doamnei Andreea Lambru, secretar general al Guvernului.

Obiectul interpelării este următorul: "Fondurile alocate editării publicațiilor dedicate Centenarului Marii Unirii, de către statul român".

Conform documentului "Sinteză privind prioritățile strategice pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2017 și perspectiva 2018-2020", un punct central în activitatea Ministerului Culturii și Identității Naționale îl va constitui pregătirea Centenarului Marii Uniri.

În acest sens, se vor avea în vedere activități care fac referire la restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înființarea unor noi asemenea lăcașuri, acolo unde este cazul, și amplasarea de plăci comemorative pe case și clădiri în care s-au luat decizii legate de actul de la Alba Iulia, inaugurarea de monumente dedicate acestor personalități, începând cu o mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand.

În ceea ce privește editarea publicațiilor dedicate Centenarului Marii Uniri, prioritățile Ministerului Culturii și Identității Naționale sunt legate de lansarea unei serii de monografii și cercetări istorice novatoare, care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă.

Ținând cont de faptul că Centenarul Marii Uniri vizează un eveniment crucial, de o semnificație deosebită pentru România, vă rugăm respectuos să transmiteți:

  1. Care sunt fondurile alocate în anul 2018 pentru lansarea unei serii de monografii și cercetări istorice novatoare care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă? Câte astfel de publicații vor fi editate și care va fi utilizarea lor în acest an?
  2. Există alocări bugetare în anul 2018 și pentru editarea altor tipuri de publicații dedicate Centenarului Marii Uniri? Dacă da, care este valoarea sumei alocate?
  3. Ce alte activități mai sunt prevăzute în vederea promovării Centenarului Marii Uniri și care sunt fondurile alocate pentru aceste acțiuni materiale?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Nicolae-Daniel Popescu

Domnul Băișanu este prezent? Nu.

Avem o interpelare depusă de mai mulți colegi - domnul Rodeanu, domnul Lupescu, domnul Popescu - USR.

Dacă vreunul dintre ei...? Nu vor să susțină.

Doamna Oana Bîzgan este? Nu.

Toate acestea se vor depune în scris.

Domnul Nicolae Popescu? Nu este. Este!

Vă rog.

 

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea este adresată Guvernului României, doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, și are ca obiect "Programul de celebrare a Centenarului Marii Uniri 1918-2018".

Stimată doamnă prim-ministru,

Având în vedere importanța anului 2018, din punct de vedere al celebrării Centenarului, vă rog respectuos să-mi comunicați următoarele date, care deocamdată nu se regăsesc pe site-ul dedicat Centenarului, centenar.gov.ro.

1. Calendarul și programul oficial, defalcat pe luni, săptămâni și zile;

2. Vă rog să-mi indicați motivul pentru care site-ul oficial al Centenarului nu este adus la zi cu cele enunțate la punctul 1?

3. În documentul programatic privind Centenarul ați conturat dimensiunea României din afara granițelor - Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria - dimensiunea numărul 6, incluzând în cadrul acesteia noua diasporă.

În cadrul acestei dimensiuni, ați marcat ca latură esențială programele care vizează încurajarea revenirii românilor din noua diasporă în țară, inclusiv în forma asistenței financiare și a unor măsuri concentrate de stimulare a economiei în zonele afectate de emigrarea masivă.

Ca reprezentant ales al diasporei, vă rog să-mi comunicați ce măsuri concrete intenționați să dispuneți pentru implementarea acestor direcții și care este calendarul acestora?

4. Întrucât în acest moment informațiile privind Centenarul sunt disparate pe site-urile diverselor instituții - ministere -, cum ar fi Ministerul Culturii, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, vă rog să apreciați ca oportună unificarea tuturor acestor informații într-un spațiu portal, precum cel deja existent, centenar.gov.ro, și să-mi comunicați opinia dumneavoastră față de această sugestie.

Ultimul punct, 5. Vă rog să-mi comunicați ce instrumente puteți indica pentru a îmbunătăți și populariza acest Centenar, în rândul cetățenilor români de pretutindeni, inclusiv în noua diasporă.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Ilie Toma

Domnul Steriu? Nu este. Depune în scris.

Domnul Petru Movilă? Nu este. În scris.

Domnul Neculai Iftimie? Nu este. În scris.

Doamna Beatrice Tudor? Nu este. În scris.

Domnul Ilie Toma? Vă rog.

 

Domnul Ilie Toma:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte de ședință,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor și vine într-o situație grea pentru municipiul Hunedoara, unde se pare că s-au anulat absolut toate trenurile de transport pe ruta Simeria-Hunedoara.

În urma audiențelor de la Cabinetul parlamentar din municipiul Hunedoara, vă supun atenției următorul aspect: de la 1 martie 2018, CFR Călători, Regionala Timișoara, anulează, total sau parțial, o serie de trenuri.

La nivelul județului Hunedoara, pe ruta Simeria-Hunedoara și retur, în acest moment s-au anulat permanent șase trenuri: trenurile 2.141, 2.142, 2.143, 2.144, 2.145, 2.146, pe ruta Simeria-Hunedoara sau Hunedoara-Simeria. Ele au fost anulate permanent. Motivul invocat de reprezentanții CFR Călători este că traficul de pasageri este redus sub 10 pasageri pe tren și circulația trenurilor nu se justifică financiar.

Menționez că această afirmație nu poate fi susținută, din cauza lipsei de monitorizare audio-video a angajaților, biletele comercializându-se și în tren, nu doar prin casieria societății.

Municipiul Hunedoara a fost un oraș puternic industrializat, iar în urma reducerii activității Combinatului siderurgic, forța de muncă a migrat spre orașele învecinate, unde a avut loc alternativa locului de muncă în fabricarea componentelor auto, cu precădere.

În parcul industrial care urmează să se extindă la Simeria, o mare companie germană urmează să construiască o fabrică de produse electrocasnice. Discuțiile cu autoritățile din județul Hunedoara sunt avansate, iar demararea investiției care atrage masiv forța de muncă din municipiul Hunedoara este într-un stadiu avansat.

Investiția de la Simeria ar presupune crearea a 2.000-2.500 de locuri de muncă în noul parc industrial, conform declarației reprezentanților județului Hunedoara. Aceste locuri de muncă atrag locuitorii din tot județul, majoritari fiind cetățenii municipiului Hunedoara, și care vor fi nevoiți să facă naveta Hunedoara-Simeria și invers.

Față de cele de mai sus, atrag atenția că majoritatea locuitorilor sunt dependenți de navetă, naveta pe calea ferată fiind un mijloc mai puțin costisitor de deplasare.

Pe de altă parte, turismul este în plină dezvoltare. Castelul Corvinilor din Hunedoara a avut anul trecut aproape 400.000 de turiști, cu 10% mai mult decât în anul 2016.

Menționez că cetățenii care vin din alte județe, până în Simeria, nu au alternativa continuării călătoriei cu trenul până la Hunedoara, respectiv, atât navetiștii, cât și turiștii sosiți în municipiul Hunedoara, sunt obligați să folosească alte mijloace de deplasare, mai costisitoare și riscante, pe tronsonul de drum Hunedoara-Sântuhalm-Simeria fiind numeroase accidente rutiere.

Prin urmare, domnule ministru, pentru a veni în sprijinul celor peste 100.000 de cetățeni, locuitori ai arealului municipiului Hunedoara, vă rog să-mi comunicați care ar fi modalitatea și procedura prin care ar putea fi reluată circulația trenurilor, cu precădere la orele de vârf 6,00 - 8,00, 14,00 - 16,00, 22,00 - 24,00 și vă rog să ne sprijiniți în demersurile noastre, pentru a relua circulația pe calea ferată a trenurilor pe ruta Hunedoara - Simeria și retur și, totodată, să ne comunicați perioada de timp și pașii care trebuie urmați, în conformitate cu prevederile legale, pentru ca acest fapt să fie posibil în cel mai scurt timp.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Cu deosebit respect, deputat de Hunedoara, Ilie Toma.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Mihăiță Vîrză

Doamna Simona Oprescu? Nu este. Depune în scris.

Domnul Mihăiță Vîrză.

Vă rog.

 

Domnul Mihăiță Vîrză:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea este adresată domnului Bogdan Gheorghe Trif, ministrul turismului.

Stimate domnule ministru,

Potrivit datelor oficiale, ponderea industriei turismului în produsul intern brut a crescut de la 1,5% în 2016, la aproximativ 2,6% în 2017, iar pentru acest an sunt preconizate alte creșteri importante, bazate pe măsurile aplicate în cursul anului 2017.

Experții din domeniu apreciază că în prezent industria de turism este asaltată de un val de schimbări, - ca un macromediu extrem de imprevizibil - atât legate de tehnologie, cât și de comportamentul consumatorilor.

Printre aceste schimbări, sunt câteva care ajută companiile să se pregătească pentru provocările viitoare și să creeze noi strategii: schimbarea obiceiurilor de consum, noile modele de afaceri, țintirea pieței, în funcție de noile tendințe.

În ciuda acestor imprevizibilități, există o mulțime de oportunități pentru companiile de turism dispuse să investească în noile tehnologii, în dezvoltarea noilor produse turistice, în dezvoltarea relației cu clienții și chiar să adopte noi modele de afaceri.

Cu toate acestea, se constată o serioasă lipsă a personalului calificat în acest domeniu, oamenii de afaceri din industria turismului solicitând, în mod repetat, ministerului de resort, soluții în acest sens.

Având în vedere cele enunțate mai sus, vă rog să ne transmiteți un răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este în prezent viziunea Ministerului Turismului pe această temă?

Și 2, în cadrul conferinței "Dezvoltarea durabilă a turismului în România din 2017", Ministerul Turismului afirmă că are în plan realizarea unor centre de pregătire profesională. A fost elaborat, în acest sens, un plan de măsuri? Care este stadiul acestei inițiative?

Mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Sergiu Cosmin Vlad

Domnul Costel Alexe depune în scris.

Domnul Florin Roman depune în scris.

Domnul Laurențiu Nistor - în scris.

Domnul Gabriel Andronache - în scris.

Domnul Ilie Dan Barna - în scris.

Domnul Iulian Bulai?

Doamna Lavinia-Corina Cosma? Depune în scris.

Doamna Cristina Iurișniți? În scris.

Domnul Claudiu Năsui? În scris.

Domnul Sergiu Vlad? În scris. Nu? O susțineți.

Vă rog.

 

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Interpelare adresată doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului și sportului.

Stimată doamnă ministru,

În urma sesizării pe care am primit-o din partea unui club sportiv de drept privat, constituit în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, cu privire la asociații și fundații, vă înaintez solicitarea care urmează.

Vă solicit, cu respect, să-mi comunicați un răspuns scris, motivat în fapt și în drept, cu privire la eligibilitatea, în accepțiunea Legii nr. 350/2005, respectiv dacă sunt acceptate și dacă se pot achita de către primărie, prin intermediul Centrului Municipal de Cultură Arad, în această speță, cheltuielile izvorâte sau sumele de bani care se vor plăti de Clubul sportiv de drept privat, în baza contractelor de activitate sportivă care sunt încheiate în baza prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului.

În sprijinul solicitării noastre, precizăm că legiuitorul nu a prevăzut în Legea nr. 350/2005 nicio interdicție de plată a salariilor sau a altor drepturi bănești izvorâte din contractul de activitate sportivă.

Ca urmare, considerăm că este aplicabil principiul conform căruia "unde legea nu interzice, înseamnă că permite".

Prezenta solicitare a fost formulată, luând în considerare și următoarele prevederi legale incidente în domeniul respectiv.

Articolul 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului: "Sportivii de performanță încheie cu o structură sportivă un contract de activitate sportivă".

Și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului, care menționează: "Autoritățile administrației publice locale pot aloca sume pentru finanțarea activității, potrivit alin. (1) și (2), în limita a maximum 5% din bugetul aprobat".

Având în vedere cele prezentate, aștept răspunsul dumneavoastră, doamnă ministru.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Tudor Rareș Pop

Domnul Tudor Pop.

Vă rog.

 

Domnul Tudor Rareș Pop:

Interpelarea se adresează domnului ministru Mihai Fifor, iar obiectul interpelării este "Planul de management al Institutului «Cantacuzino»".

Domnule ministru,

Este de notorietate criza imunoglobulinelor din România și activarea mecanismului de protecție civilă în caz de dezastre, de către doamna ministru a sănătății, Sorina Pintea, tot așa cum este de notorietate și faptul că doamna ministru declara că la Institutul "Cantacuzino" s-ar putea produce imunoglobulinele, esențiale pentru salvarea vieților pacienților dependenți de acestea.

Știm, însă, că acest mecanism de protecție civilă nu va funcționa decât pe o perioadă scurtă de timp - 6-12 luni -, urmând ca după aceea să ne descurcăm singuri.

Soluția pe care doamna ministru Sorina Pintea, dar și noi, o vedem, este repunerea în funcțiune a liniei de producere a imunoglobulinei la Institutul "Cantacuzino".

În luna noiembrie, în urma Hotărârii de organizare a Institutului "Cantacuzino", acesta a fost trecut în subordinea ministerului pe care îl conduceți și, în data de 22 decembrie 2017, fostul ministru al sănătății, Florian Bodog, împreună cu dumneavoastră, ați semnat Protocolul de predare-primire a Institutului "Cantacuzino".

La acea dată declarați că: "Este o instituție intrată, din păcate, în umbră, în ultimii ani, dar este importantă pentru securitatea în sănătate. Avem un plan riguros de reașezare a acestei instituții. După sărbători începem să lucrăm pe programul de management și vom porni motoarele. Este un institut strategic pe care ni-l dorim relansat".

Vă solicit, așadar, stimate domnule ministru, la trei luni de la aceste declarații, să ne transmiteți planul de reașezare despre care vorbeați în 22 decembrie 2017 și programul aferent de management.

Vă rog să-mi comunicați răspunsul în scris.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Ștefan-Ovidiu Popa

Domnul Dan Rădulescu? În scris.

Domnul Cornel Zainea? În scris.

Domnul Corneliu Olar? În scris.

Domnul Ștefan Popa?

Vă rog.

 

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Anton Anton, ministrul energiei.

Obiectul interpelării este "Înființarea distribuției de gaze naturale în județul Vâlcea nu mai suportă amânare".

Stimate domnule ministru,

În județul Vâlcea, de aproximativ patru ani au fost depuse de către unitățile administrativ-teritoriale proiecte pentru înființarea de rețele de gaz pentru care nici în momentul de față nu s-au dat avize.

Locuitorii vâlceni, din mai multe comune, au solicitat înființarea rețelei de gaz, însă aceste solicitări au rămas fără răspuns, deși primăriile au depus documentația pentru introducerea gazului metan în localități.

În prezent, în mai multe zone ale județului Vâlcea, încălzirea, prepararea hranei și a apei calde se face cu lemne, în sobe de teracotă, la consumatorii casnici și cu centrale termice pe combustibil solid, la majoritatea obiectivelor social-culturale și agenților economici importanți.

Localitățile în plină dezvoltare industrială, cu aproximativ 7.000 de locuitori, unele aflate în vecinătatea municipiului Râmnicu Vâlcea, nu ar trebui să întâmpine astfel de obstacole, în anul 2018.

Aceste investiții nu sunt moft, ci o reală necesitate.

Astfel, domnule ministru, vă rog să ne comunicați soluțiile și termenele pe care le găsiți oportune pentru rezolvarea acestor solicitări, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor vâlceni.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Ștefan-Ovidiu Popa, deputat al PSD, Vâlcea.

 
Andrei Daniel Gheorghe

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Sorin Bota? În scris.

Domnul Daniel Gheorghe.

Vă rog.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Doamnă președinte,

Interpelarea mea se adresează doamnei prim-ministru Viorica-Vasilica Dăncilă.

Obiectul interpelării: "Statul român renunță, în fața corporațiilor, la un atribut al suveranității sale".

Doamnă prim-ministru,

În data de 11 octombrie 2017, prim-ministrul Mihai Tudose adoptă o hotărâre prin care trimite spre adoptare Parlamentului Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere, referitoare la perimetre petroliere offshore.

Proiectul de lege prevede o serie de reglementări cu privire la autorizările necesare pentru lucrări la sondele marine, autoritățile competente, diverse proceduri și o lungă serie de dispoziții derogatorii de la normele de drept comun în domeniul proprietății private, al mediului și altele.

Să luăm punctual cele mai spinoase probleme din această propunere legislativă.

La art. 18 se prevede mai întâi că: "Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază pe toată perioada derulării acestora de niveluri de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferentă acestor cote și de reglementările fiscale existente de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Cu alte cuvinte, atâta vreme cât va exista un strop de petrol și/sau gaz în perimetrul pe care îl exploatează, corporațiile americane, austriece, rusești mari - Exonn Mobil, OMV, Lukoil - vor beneficia de niveluri de redevențe și impozite stabilite la nivelul anului 2018, știut fiind că la acest moment avem redevențe și impozite la niveluri infime, față de toate țările producătoare de petrol și gaze din Uniunea Europeană.

Să luăm redevența la gaze care, în România, în anul 2018, este stabilită la nivelul prețului la gaz din anul 2012, statul încasând o redevență, în medie, de 7% - între 3,5% și 13,5% -, calculată la nivelul unui preț neactualizat de șase ani, respectiv 45,71 lei/MWh.

Asta în condițiile în care la data la care vorbim producătorii vând gazul la prețul pieței, respectiv cu 89 de lei/MWh. Or, prețul pieței fiind de două ori mai mare decât cel de referință, rezultă că la această dată România atinge o redevență situată între 1,75% și 6,75%, în medie 3% din prețul gazelor extrase de la noi.

Cu alte cuvinte, statul renunță în fața corporațiilor la un atribut al suveranității sale, acela de a legifera și de a stabili în materia prevederilor referitoare la impozitarea directă, știut fiind că, la nivelul Uniunii Europene, reglementările fiscale cu privire la impozitele directe sunt stabilite la nivelul fiecărui stat membru, în funcție de necesitatea de resurse a acestuia.

Mai mult, în același art. 18 se prevede și că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanței Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare, obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la...

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați depășit cele 3 minute, vă rog...

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Am depășit!

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... să încheiați.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Prezentul proiect de lege, la data de 12 februarie, a fost adoptat de Senatul României.

Cu alte cuvinte, corporațiilor care extrag zăcămintele românești de pe platoul continental al Mării Negre nu doar că nu li se vor putea modifica reglementările fiscale în anul viitor, dar și în prezent le sunt aplicabile exclusiv cele favorabile.

În această formă, doamnă prim-ministru, vă rog să luați măsurile necesare, legale, prin care să corectați acest prejudiciu major adus statului român și cetățenilor săi.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Vlad-Emanuel Duruș

Doamna Radu Anișoara? În scris.

Domnul Sorin Bumb? În scris.

Domnul Dobrovie? În scris.

Domnul Prisnel? În scris.

Domnul Viziteu? În scris.

Domnul Duruș?

Vă rog.

 

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Stimate domnule ministru,

Vă supun atenției situația în care se găsește reabilitarea DN 18, care leagă Maramureșul de Suceava, prin Pasul Prislop, un drum extrem de important pentru localnici, dar și pentru turiști.

Domnule ministru,

La finalul lunii februarie 2018, CNAIR a publicat stadiul proiectelor aflate în derulare pentru autostrăzi și drumuri naționale. Și, contrar așteptărilor, finalizarea investițiilor pe tronsoanele de pe DN 18 - Baia Mare - Sighetul Marmației și Moisei - Iacobeni - nu mai este posibilă în acest an, din cauza lipsei alocării bugetare.

Conform datelor furnizate de CNAIR, tronsonul Baia Mare - Sighetul Marmației are un stadiu fizic de realizare de 93% și un stadiu al plăților de 80%, lucrările fiind începute în septembrie 2011 și ar fi trebuit finalizate în 2015.

S-a dat un nou termen - vara lui 2017. Din lipsă de fonduri, anul trecut s-a anunțat decalarea lucrărilor cu încă un an. Cu toate acestea, în nota CNAIR din februarie 2018 se arată că nu sunt suficienți bani nici anul acesta.

Cele 4 loturi ale tronsonului Moisei - Iacobeni au o situație și mai îngrijorătoare. Execuția lucrărilor se situează între 70% pentru lotul 2 și 10% pentru lotul 4. Stadiul financiar este între 55% - lotul 1 și 4% - lotul 4. Toate cele 4 loturi ar fi trebuit să fie finalizate în acest an.

În acest moment, fără finanțare și cu întârzieri în execuție, este foarte clar că investiția nu doar că nu va fi finalizată la termen, ea nu va fi predată anul acesta, și, la cum merg lucrurile, termenul realist de terminare a lucrărilor este 2020.

Domnule ministru,

Situația este una deosebit de gravă. Prin întârzierile pe care le provocați investiției de pe DN 18, prin nealocarea sumelor necesare finalizării lucrărilor în acest an, produceți pagube economiei din zonă. La fel, turismul între două provincii de o importanță deosebită la nivelul României - Maramureșul istoric și Bucovina - este grav afectat.

Este inacceptabilă atitudinea pe care o manifestă constant Ministerul Transporturilor față de județul pe care îl reprezint în Parlament. Maramureșul nu are aeroport funcțional de 27 de luni; Maramureșul nu este cuprins în niciun proiect aflat în derulare pentru autostrăzi sau drumuri rapide, iar de 7 ani ministerul derulează o investiție, pe DN 18, care trebuia să fie gata în 4 ani.

Sunt convins că maramureșenii merită mai mult respect decât le oferiți, măcar pentru simplul fapt că au votat, în proporție de 43%, reprezentanții PSD, la ultimele alegeri generale.

Având acestea în vedere, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări.

1. Ce sume s-au alocat în acest an tronsoanelor de investiții aduse în discuție și cât la sută reprezintă din necesar, pentru a putea fi finalizate lucrările la termen?

2. Care este termenul, pe fiecare sector în parte, pe DN 18, la care previzionați că va fi predată lucrarea?

Și 3. Care sunt investițiile majore legate de Maramureș, pe care Ministerul Transporturilor le are în vedere - obiective și termene?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Antal István-János

Domnul Silviu Dehelean? În scris.

Domnul Cristian Ghinea? În scris.

Domnul Antal János?

Vă rog.

 

Domnul Antal István-János:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea mea - către Ministerul Justiției, în atenția domnului ministru Tudorel Toader. Se referă la procedura Camerei de Consiliu.

Stimate domnule ministru,

Încă de la adoptarea noului Cod de procedură civilă, Camera de Consiliu a fost o instituție prevăzută de acesta, cu toate că nu existau spații necesare pentru aplicarea ei, iar, în acest sens, aplicarea acesteia a fost amânată din 2010 până în prezent.

În luna decembrie a anului 2016, Guvernul a stabilit, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95, că sunt prorogate, pentru o perioadă de 2 ani, până la data de 1 ianuarie 2019, termenele prevăzute de Legea nr. 2 din 2013 privind degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134 din 2010 privind Codul de procedură civilă, și prorogate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62 din 2015.

În interpelarea scrisă am făcut referire la art. 12, 13. Sunt în scris. Trec la întrebări, pentru că nu mă încadrez în 3 minute.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări.

  1. A fost adoptat planul de acțiune prevăzut de art. 2 alin. (4) din Ordonanța nr. 95 din 2016?
  2. Care este necesarul de spații și care este personalul necesar punerii în aplicare a acestei măsuri?
  3. Ce măsuri au fost luate în vederea asigurării necesarului de spații și a personalului necesar punerii în aplicare a procedurii Camerei de Consiliu?

Aș dori un răspuns în scris.

Antal István, deputat al UDMR Constanța.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Emil-Marius Pașcan

Domnul Florinel Stancu? În scris.

Domnul Ungureanu, Emanuel Ungureanu? În scris.

Domnul Turcescu? În scris.

Domnul Adrian Todoran? În scris.

Domnul Eugen Tomac? În scris.

Domnul Marius Pașcan?

Vă rog.

 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Bună seara, distinși colegi.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Șova.

Am aflat cu stupefacție, dintr-un comunicat public al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, că a fost reziliat contractul de execuție a centurii ocolitoare a Municipiului Târgu Mureș, după 4 ani de conflicte, tribulații și cazne pe care le-a cunoscut acest proiect contractat, în calitate de executant, de o firmă spaniolă.

În respectivul comunicat se arată că: "Având în vedere necesitatea revizuirii proiectului tehnic, precum și costurile mari legate de execuția lucrărilor, conform proiectului revizuit, beneficiarul a încheiat cu antreprenorul un acord de voință al părților privind încetarea contractului de execuție "Construcția variantei de ocolire Târgu Mureș" și că se va proceda la demararea unei alte proceduri de achiziție publică pentru finalizarea obiectivului.

Domnule ministru,

În luna octombrie a anului trecut, compania comunica tocmai că progresul fizic total în privința acestei lucrări este de doar aproximativ 35%, după 4 ani de lucrări.

Nu se făcea, la vremea respectivă, vorbire de niciun fel de sancțiune care ar fi fost aplicată executantului pentru întârzieri sau lucrări neconforme, iar de atunci se pare că nu s-a mai întâmplat nimic semnificativ în privința acestui proiect, până la această soluție ultimativă, de reziliere a contractului pe cale amiabilă.

Vă solicit imperativ să mă informați cu celeritate:

Cine se face vinovat pentru această situație?

Ce sancțiuni s-au aplicat pe baza contractului respectiv, pentru întârzierile în execuția lucrărilor?

Când se vor relua procedurile de licitație?

Care este valoarea estimativă a lucrărilor rămase?

Și dacă există fondurile necesare în acest sens?

Nu în ultimul rând, în numele mureșenilor care așteaptă de 4 ani să vadă finalizată o centură rutieră ocolitoare, ale cărei lucrări au fost inaugurate cu surle și trâmbițe în campania electorală a PSD din 2014, vă solicit să mă informați, când estimați, totuși, sub cuvânt de onoare, că această lucrare va fi dusă la bun sfârșit?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns oral și în scris.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Corneliu Bichineț

Domnul Corneliu Bichineț, vă rog.

 

Domnul Corneliu Bichineț:

Doamnă președinte de ședință,

Când am văzut cum se răresc parlamentarii în sală, cum pleacă ziariștii, au plecat televiziunile, am fost puțin îngrijorat și m-am gândit să rămân până la sfârșitul programului, în caz că adormiți, singură, la pupitru, acolo, să aibă cine să vă trezească, după o zi atât de lungă și de grea.

Interpelarea mea este adresată unui ministru foarte sprințar și simpatic, de altfel, domnul Eugen-Orlando Teodorovici.

Știu că aveți o viață grea, domnule ministru, foarte, foarte grea. Și nu vreau să v-o fac eu și mai grea.

S-au dus vremurile când cutreierați, tânăr și neliniștit, lăcașurile de cultură, teatru, muzeele, bibliotecile, cluburile, discotecile și așa mai departe. Vă ocupați acum de finanțele acestei țări vlăguite.

Concret. Credeți că ANAF, în 2018, va recupera vreun leu de la cei care au făcut evaziune?

Credeți, domnule ministru Orlando Teodorovici, că ANAF, în 2018, va recupera vreun ban de la cei pe care DNA i-a identificat ca fiind jefuitori ai acestei țări?

Dacă se va întâmpla să se recupereze vreun leu, deși eu nu cred treaba aceasta, vă rog să-mi dați un răspuns în scris, aici, și nu îmi fixați întâlniri în altă parte, prin care să comunicați că toți acești bani intră pentru drumurile naționale și județene din această țară.

Corneliu Bichineț, PMP Vaslui.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Tamara-Dorina Ciofu

Și doamna deputat Tamara Ciofu, vă rog.

 

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Obiectul interpelării: "Oportunitatea unor modificări la Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului" și este adresată doamnei ministru al afacerilor interne, Carmen Daniela Dan.

Ministerul afacerilor interne a impus agenților de poliție care vor să participe la concursurile din sursă externă pentru funcțiile de ofițeri specialiști să facă dovada calificativelor de evaluare a activității în serviciu pe ultimii 2 ani - cel puțin "Bine". Această cerință a fost impusă exclusiv agenților de poliție, nu și candidaților veniți din viața civilă.

Așadar, cei care nu au efectiv 2 ani vechime în poliție, în lipsa altor prevederi, nu pot îndeplini aceste cerințe care sunt diferite față de cei care vin din viața civilă și cărora nu li se cere nicio astfel de condiție, nici măcar o caracterizare de la ultimul angajator.

În acest fel, deși este lipsă de personal în structurile MAI, agenții de poliție încadrați din sursă externă nu pot accede în corpul ofițeresc.

Situația descrisă a fost generată de art. 2745 pct. d) din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, care precizează că agentul de poliție care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer dacă îndeplinește cumulativ mai multe condiții, inclusiv alin. (d), a obținut calificativul de cel puțin "Bine" la ultimele două evaluări anuale de serviciu.

Din cauza faptului că acest paragraf de lege nu prevede nicio excepție în cazul agenților de poliție care au mai puțin de 2 ani vechime în serviciu și astfel nu pot face dovada celor două calificative necesare participării la concursurile din sursă externă, sunt agenți de poliție care nu au putut participa la concursurile de ofițer din sursă externă, organizate de către structurile Ministerului Afacerilor Interne.

De aceea, am propus, prin inițiativa legislativă atașată acestei interpelări, schimbarea situației juridice lacunare din acest moment, cu propunerea completării art. 2745 lit. d), cu încă o literă, lit. e), prin care să se introducă o excepție de la prevederile pct. d), astfel că pct. e) să precizeze că, prin excepție de la prevederile pct. d), agenților de poliție cu o vechime mai mică de 2 ani în serviciu și care nu pot face în aceste condiții dovada calificativelor pe ultimii 2 ani de serviciu, le sunt aplicabile cerințele de la pct. a), b) și c).

Cel de-al doilea aspect pe care doresc să vi-l prezint și care face obiectul aceleiași propuneri legislative se referă la imposibilitatea polițiștilor încadrați din sursă externă de a li se modifica raporturile de serviciu prin mutare, delegare sau detașare, pe o perioadă de cel puțin 3 ani de la numirea în prima funcție. Este vorba de situația funcționarilor publici cu statut special din MAI, reglementată de Ordonanța de urgență nr. 3 din 24 februarie 2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului.

Atât polițiștilor încadrați din sursă externă, cât și celor care au absolvit instituțiile de învățământ ale MAI li se trasează, fără niciun fel de diferențiere, sarcini și atribuții de serviciu specifice, drepturi și obligații, conform legii.

Polițiștii definitivați în profesie au posibilitatea de a evolua în carieră, prin concursuri de trecere în corpul ofițeresc, de ocupare a unor funcții de conducere, prin mutare, delegare, detașare și transfer.

Pentru stenogramă și pentru secretariat, am atașat întreaga interpelare.

Și aș vrea doar să închei prin a spune că prezentul proiect legislativ, pe care îl voi aduce la cunoștință colegilor mei, pentru a fi semnat și depus, în vederea aprobării, propune o perioadă mai scurtă de restricționare a acestor drepturi, de la 3 ani la 6 luni, timpul exact pe care îl parcurge astăzi un elev în școlile postliceale de poliție. Nu se mai justifică un interval de timp atât de lung, care poate declanșa inechități între cele două moduri de evoluție în carieră a agenților de poliție, școală de poliție, respectiv sursă externă, cea de-a doua fiind oricum condiționată de parcurgerea unei forme similare de inițiere în carieră.

Presupun că aceste două inițiative, care nu cer efort financiar, vor fi studiate cu atenție.

Aștept răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Declar închisă ședința noastră de astăzi.

La revedere!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 17,51.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 28 noiembrie 2021, 22:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro