Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 aprilie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.60/18-04-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 10-04-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 aprilie 2018

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,06.

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 329 de deputați și-au înregistrat prezența 198.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de marți, 10, și miercuri, 11 aprilie 2018; programul de lucru pentru perioada 09-14 aprilie 2018; lista rapoartelor depuse în perioada 03-10 aprilie 2018 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00, avem primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

 
Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor (PL-x 547/2017). (retrimis comisiei)  

Trecem la dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

La punctul 2 avem...

Doamna Moagher, vă rog frumos, pe procedură.

   

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

Doamnă președinte,

Solicit mutarea PL-x-ului 547/2017 - Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, pe poziția 5.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La ce număr se află PL-x-ul respectiv, vă rog?

 
     

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

26.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Pe cât?

 
   

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

Pe 5, de pe 26. Și, ulterior, doresc retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Procedură, vă rog.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă vicepreședinte, președinte de ședință,

Vă rog să aveți amabilitatea să-l ascultăm pe președintele Comisiei pentru transporturi, legat de această cerere a Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc.

Doamnă,

Am cerut, în calitate de vicelider, să dați dreptul președintelui comisiei să exprime un punct de vedere. Mi se pare că e o chestiune normală.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mie dați-mi voie să finalizez procedura în care mă aflu în momentul de față, adică votul respectiv. (Vociferări.)

Dacă îmi invocați articolul... Cu tot respectul față de dumneavoastră, invocați-mi articolul, și atunci eu am să-l respect.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Era mai corect, doamnă, să prezinte președintele comisiei. E mult mai calificat. Dar o să încerc eu să vă explic motivele pentru care nu suntem de acord.

Reglementările instituite prin această inițiativă vizează administratorul căii ferate, care are obligația să doteze trecerile la nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor internaționale, precum și ale drumurilor naționale care prezintă un risc ridicat de accidente, cu bariere și semibariere și totodată să asigure vizibilitatea la aceste treceri pe o distanță de 150 de metri.

Dacă aceste prevederi nu sunt respectate, norma prevede aplicarea unor amenzi pentru administratorul căii ferate, de la 50.000 la 250.000 sau de la 30.000 la 150.000 de lei, în funcție de abatere.

Problema modernizării trecerilor la nivel cu calea ferată este una de anvergură națională și vizează, în primul rând, siguranța cetățeanului.

În România, ritmul de modernizare a acestor treceri la nivel cu calea ferată este unul extrem de lent. Din totalul de 5.080 de treceri la nivel cu calea ferată doar 1.071 sunt prevăzute cu sisteme automate de avertizare. Avem 3.493 de treceri la nivel prevăzute doar cu indicatoare rutiere, adevărate capcane ale morții. Iar anul trecut au fost reabilitate doar 71 de astfel de treceri.

În acest ritm, am avea nevoie de 49 de ani pentru a le aduce la un standard modern și sigur.

Am afirmat de multe ori că CFR-ul este în colaps. Și aceasta, nu din cauza subfinanțării, ci din cauza indolenței, a managementului deficitar și a amatorismului.

Starea infrastructurii feroviare din România este deplorabilă, iar numărul de accidente ne plasează pe locul 3 în Europa, cu 187 de victime, în 2016.

Scuzele celor care conduc societățile de cale ferată și ale responsabililor din minister nu pot fi acceptate.

Așteptăm din partea lor soluții urgente și o mobilizare exemplară pentru a resuscita acest sector strategic pentru România, care, să nu uităm, are o rețea de cale ferată extinsă, fiind a șaptea din Uniunea Europeană. Dar, din păcate, și cea mai învechită.

De aceea, urgentarea acestei inițiative legislative este atât de necesară, iar tragerea de timp a PSD-ului nu o putem înțelege.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dacă mai sunt intervenții pe procedură?

Domnul Simionca Ionuț.

Și vă rog să-mi invocați și articolul din Regulament.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

În primul rând, Hristos a înviat!, stimați colegi.

Art. 151. Și, ca vicelider al Grupului PMP și inițiator al acestei propuneri legislative, susținute de vreo 106 parlamentari din Camera Deputaților, cred că cetățenii noștri merită altfel de atenție. Cetățenii noștri merită mai multă grijă din partea demnitarilor, din partea parlamentarilor.

Eu m-am luptat și am strâns semnături pentru această propunere legislativă, pentru că... cred, într-adevăr, că avem nevoie de aceste bariere.

Nu mai mult, exemplul de la Bistrița, unde, într-un singur accident, au murit 5 frați. 5! Pe 20 de kilometri de drum, de la Bistrița la Prundu Bârgăului, sunt patru treceri la nivel cu calea ferată, pe drum european.

Stimați colegi,

Cred că noi avem responsabilitatea cetățenilor. De aceea suntem aici, de aceea am fost trimiși în Parlamentul României, să-i ajutăm sau să aducem propuneri legislative prin care să le facem viața mai ușoară.

Dacă noi nu ne gândim la grija cetățenilor, cine să o facă?

Eu cred că această propunere ar trebui să treacă cât de repede, și în forma în care este, actuală. Că dacă scoatem amenzile, care, într-adevăr, sunt ridicate, pentru cei de la CFR, vom scoate și responsabilitatea de pe umerii celor de la CFR să le facă.

Și dacă nu se implementează, rămâne o propunere legislativă fără niciun sens, care nu va fi pusă în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat, pentru probleme de procedură, într-adevăr, puteți lua cuvântul, în afara dezbaterilor legislative sau politice. Dumneavoastră n-ați invocat aici niciun fel de procedură.

Vă mulțumesc.

Dacă...

Domnul deputat Daniel Suciu, vă rog.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Hristos a înviat!, în primul rând.

Am început această sesiune de dezbateri, deși eram pe procedură cu declarații politice. N-am să fac același lucru și eu.

Și eu sunt inițiator la acest proiect de lege. Și dacă cei din opoziție ne acuză că voiam sau vrem să picăm acest proiect, îl lăsam pe ordinea de zi și se întâmpla acest lucru.

Tocmai ca urmare a discuțiilor și cu reprezentanții Ministerului Transporturilor, vă solicităm două săptămâni și să retrimitem la comisie acest proiect de lege, ca să găsim formula ca acest proiect de lege să devină funcțional.

Și pentru că suntem în procedură, vă rog, doamnă președinte de ședință, să supuneți votului cele două solicitări pe care viceliderul Grupului parlamentar al PSD le-a făcut.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Dacă pe procedură mai sunt intervenții?

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Și-mi invocați și articolul, din respect pentru colegii dumneavoastră.

Vă rog, domnul Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Art. 151 alin. (3), care spune că trebuie să-i dați cuvântul unui deputat ori de câte ori vrea să semnaleze încălcări ale regulamentului. Ceea ce vreau și eu să vă semnalez, în cazul de față.

Într-adevăr, liderul de grup, între atribuțiile sale, o are și pe aceea de a cere retrimiterea la comisie a unui proiect de lege, "în condițiile prezentului regulament".

Această sintagmă, "în condițiile regulamentului", înseamnă că trebuie coroborată cu o altă prevedere regulamentară, care să permită retrimiterea la comisie.

Singura care există în regulament, în momentul de față, este aceea în care, în cadrul dezbaterilor asupra acelui proiect de lege, sunt relevate consecințe sau aspecte deosebit de importante. Și atunci plenul zice: "La asta nu ne-am gândit", și se întoarce la comisie.

Așa ceva nu s-a întâmplat, adică nu am avut dezbaterile. Liderul Grupului PSD sau reprezentanții PSD pot, când ajungem la acel punct, să spună: "Uitați, am găsit o greșeală!" sau: "Nu e în regulă", "Uitați, colegi, despre ce e vorba!", și putem retrimite.

Cutumiar, se putea face acest lucru, într-adevăr, și înainte. Dar este a nu știu câta oară când domnul lider de grup - și îmi pare rău, domnule lider de grup, niciodată nu respectați această cutumă pe care cel care era înaintea dumneavoastră o respecta, să discutați efectiv cu celelalte grupuri. Este un proiect de lege care a fost dezbătut în comisie, a parcurs întregul traseu - normal, parlamentar.

Prin urmare, este împotriva regulamentului, la acest punct, să-l retrimitem la comisie fără a-l dezbate.

La momentul dezbaterilor...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

... puteți face această solicitare, ca urmare a dezbaterii.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Cererea de retrimitere la comisie este regulamentară.

Voi începe primul vot.

(Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Sunt în procedură de vot.

Supun votului dumneavoastră trimiterea proiectului de la punctul 26 și înscrierea lui pe punctul 5. (Vociferări.)

Nu trebuie să plecați din sală, eram în procedură de vot.

Ați mai cerut procedură și înainte.

Vă rog, domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Sunt nervos, dar mi se pare absolut incalificabil ceea ce face colegul de la PSD. Adică vine la ora 16,00 și cere: "Scoateți aia, scoateți aia", fără o consultare.

Acum o jumătate de oră am fost în Biroul permanent, am aprobat ordinea de zi, am aprobat ordinea de zi a plenului, nu ați avut nicio observație.

Este incalificabil modul în care tratați Parlamentul. Adică nu sunteți la ședința dumneavoastră de grup. Sunteți tânăr, nu sunteți la ședința de grup, să faceți cum credeți dumneavoastră. Sunteți în plen și vă rog să respectați regulamentul.

Și-i atrag atenția și doamnei vicepreședinte care conduce ședința. Probabil e emoționată, dar să facă efortul să respecte regulamentul.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Exact asta fac, domnule deputat.

(Domnul deputat Vasile-Daniel Suciu solicită dreptul la replică.)

Domnul Daniel Suciu, vă rog.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu e pentru prima dacă când stimatul meu coleg, vicelider de grup, mă dădăcește.

Stimate coleg, nu accept și nu primesc lecții de moralitate pe o procedură parlamentară în vigoare și permisă de regulament.

Și lăsați-mi tinerețea, stimate coleg, în pace. N-am făcut niciodată aprecieri personale, nici vizavi de vârstă, nici de sex.

Suntem în procedură parlamentară. La începutul ședinței, Grupul PSD v-a solicitat retrimiterea unui punct de pe ordinea de zi înapoi la comisie. Lucruri pe care și Domnia Voastră le faceți aproape în fiecare săptămână.

Mulțumesc.

(Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită să ia cuvântul.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat, lăsați-mă să-mi termin procedura de vot...

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Numai puțin...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat, vă rog frumos, v-ați spus fiecare punctul de vedere. Vă rog frumos, să încheiem aici.

Suntem în procedură de vot. Reiau.

De la punctul 26, pe care se află proiectul de lege, vă supun votului mutarea acestuia la punctul 5.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 105 voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează, care nu are nicio opțiune, a fost trimis pe punctul 5 Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea acestui proiect de lege de la punctul 5, la comisie. Cu termen? Două săptămâni.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 108 voturi pentru, 45 de voturi împotrivă, 3 abțineri și 2 colegi fără opțiune, proiectul de lege a fost retrimis comisiei.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 18 /2018). (rămas pentru votul final)  

Punctul 2, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Obiecții? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(3) al art.20 din Legea nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (PL-x 177/2018). (rămas pentru votul final)  

Punctul 3, Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (3) al art. 20 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României; este PL-x 177/2018.

Este un raport fără amendamente; are un caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină?

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat, prezentarea raportului.

   

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

Senatul a adoptat propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Andronache Gabriel, vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Obiectul de reglementare al acestei inițiative legislative este unul corect. Vizează modul în care cheltuielile cu privire la funcționarea Monitorului Oficial și pentru publicarea actelor normative emise de Parlament, întrunit în ședință comună.

Atunci, dat fiind faptul că aceste chestiuni sunt chestiuni care trebuie reglementate, Partidul Național Liberal va susține proiectul de lege.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, și neavând nici amendamente, merge la votul final.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (PL-x 411/2017/2018). (rămasă pentru votul final)  

Punctul 4, Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României; PL-x 411/2017/2018.

Avem un raport fără amendamente; are un caracter ordinar.

Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului, vă rog.

   

Domnul Costel Neculai Dunava:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Senatul a reexaminat și adoptat legea, în data de 28 martie 2018.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale?

Domnul deputat Andronache, vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc.

Voi începe prin a spune că această inițiativă parlamentară aparține unor parlamentari ai Partidului Național Liberal.

Din păcate însă în procedura legislativă, ca de multe alte ori, o reglementare care avea un obiect propus corect a ajuns să fie denaturată de majoritatea parlamentară și transformată în cu totul altceva decât ceea ce își propuseseră inițiatorii.

În mod evident, chestiunea aceasta a fost constatată și de Președintele României, care a cerut reexaminarea proiectului, deoarece prin amendamentele care au fost introduse în procedură parlamentară s-a ajuns în situația în care nimeni nu știe sau nu poate spune cu exactitate cine coordonează activitatea Regiei Autonome "Monitorul Oficial".

Din nefericire, nici în procedura de reexaminare chestiunea aceasta nu a fost clarificată. Sunt elemente care arată că Monitorul Oficial își va desfășura activitatea în coordonarea Parlamentului, respectiv a Camerei Deputaților, însă o serie de alte chestiuni de natură organizatorică sunt delegate către secretarul general al Camerei Deputaților. Spre exemplu, numirea consiliului de administrație. Interesant lucru!

Mai mult decât atât. Deși este o regie care funcționează în coordonarea Parlamentului, normele de aplicare, care se referă la organizarea și funcționarea Monitorului Oficial, trebuie adoptate prin hotărâre de Guvern.

Păi, hotărâți-vă, stimați colegi din majoritatea parlamentară! Funcționează în subordinea Parlamentului, respectiv, a Camerei Deputaților? Sau funcționează în continuare în subordinea Guvernului?

Evident că toate aceste chestiuni ar fi trebuit clarificate. Aceasta solicita și Președintele României în procedura de reexaminare. Nu s-a întâmplat lucrul acesta.

Pe cale de consecință, Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții și nici amendamente, merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere S.A., precum și modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 26/2017). (rămas pentru votul final)  

5, 6 nu am primit raportul.

Punctul 7, procedură de urgență, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere S.A., precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Proiectul de lege are un caracter ordinar.

Avem 109 amendamente admise.

Din partea inițiatorului, Guvernul României?

Comisia. Se dă cuvântul domnului deputat Sorin Bota, pentru prezentarea raportului.

   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Mulțumesc.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în ședința din 22 decembrie 2016, în condițiile art. 115, teza a III-a din Constituția României, republicată, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere S.A., precum și modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din raportul depus.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Timpul afectat dezbaterii?

Domnule deputat, timpul afectat dezbaterii? 5minute.

Vot. Vă rog, votați, 5 minute - timpul afectat dezbaterii.

 
   

122 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, o abținere. 5 minute - timp afectat dezbaterii.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Drulă Cătălin, dezbateri.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Stimați colegi,

Ideea de la baza acestei ordonanțe era una bună, respectiv, separarea activității de întreținere, de mentenanță a drumurilor, de cea de investiții.

Chiar la sfârșitul anului 2016, când a fost dată această ordonanță, s-a semnat și un contract de asistență tehnică cu compania austriacă de autostrăzi, Compania Națională ASFiNAG, care să ajute la operaționalizarea și structurarea acestei companii. Aceasta este teoria.

Drumul de la teorie la practica guvernării PSD-iste e lung, din păcate. Așa că în practică am avut următoarele chestiuni care s-au întâmplat sau nu s-au întâmplat, de fapt.

15 luni această companie nu a avut niciun angajat. Deci în momentul de față nu are niciun angajat; asistența tehnică cu austriecii a fost reziliată; consiliul de transparență care era prevăzut în această lege a fost tăiat în Parlament; și ultimul pas a fost făcut recent. A fost angajat ca director general al acestei companii - o companie care trebuia să fie de elită, trebuia să aducem un profesionist desăvârșit -, domnul Narcis Neaga, care este supranumit și "groparul infrastructurii românești" sau "omul-dezastru".

Reamintesc, este omul care a condus din 2013 până în 2015 această companie; omul care e responsabil de autostrada prăbușită, Orăștie-Sibiu; omul care e responsabil de eșecul de 3 ori al concesiunii Comarnic-Brașov; omul care e responsabil de faptul că București-Ploiești, proiectul de care s-a ocupat personal, nu e terminat nici după 10 ani. Și aș putea continua.

Acest om, sinonim cu dezastrul infrastructurii românești, a fost numit director general al noii companii de drumuri.

Din păcate, sub guvernarea PSD, dezastrul din infrastructură este deplin și se adâncește în fiecare zi.

O idee de reformă dată pe mâna unor incompetenți sfârșește în acest fel.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Domnul Bode Lucian, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Permiteți-mi să vă salut cu salutul creștinesc Hristos a înviat!.

Suntem în Săptămâna Luminată și cred că smerenia ar trebui mai mult ca oricând să ne caracterizeze. Nu de alta, dar știți că smerenia e singurul lucru pe care nu-l poate face Diavolul.

Și, din acest motiv, o să încerc în intervenția mea să fiu cât mai puțin acid la adresa majorității guvernamentale, într-o problemă vitală, cred eu, pentru dezvoltarea României, așa cum este problematica dezvoltării infrastructurii rutiere în România.

Categoric, fostul CNADNR, înființat în 2003 de Adrian Năstase, era, în momentul adoptării Ordonanței nr. 55/2016, o instituție perimată, nereformată, anchilozată, cu performanțe limită către zero.

Așadar, era necesară splitarea, separarea activității de investiții în infrastructura rutieră de activitatea de administrare a infrastructurii rutiere în România.

Numai că de la o intenție bună, corectă, necesară, iată, a trecut mai bine de un an, iar rezultatele, din păcate, lipsesc cu desăvârșire.

Modul sinecurist în care majoritatea guvernamentală a înțeles să pună în aplicare prevederile Ordonanței nr. 55/2016 este unul pe care eu și Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu-l agreăm.

Ordonanța de urgență nr. 55/2016, așa cum spuneam, privind înființarea CNIR și reorganizarea CNAIR, a fost emisă de Guvernul Cioloș și apoi modificată, prin Ordonanța nr. 16, de Guvernul Tudose, la sfârșitul lunii august 2017.

Din păcate, în tot acest timp, CNAIR-ul a continuat să gestioneze proiecte mari de infrastructură rutieră, fără rezultate.

După cum știți, în 2017 a fost promisă inaugurarea a 90 de kilometri de autostradă și s-au realizat, s-au dat în folosință 15 kilometri de autostradă, și aceia construiți în 2016.

În 2018, același CNAIR promite 60 de kilometri de autostradă, iar rezultatul îl vom vedea. Așa cum spunea domnul ministru, vom circula pe cei 60 de kilometri de autostradă atunci când vor fi gata.

Astfel, toate proiectele începute înainte de anul 2017 au acumulat întârzieri majore în implementare.

Mai mult, au fost reziliate contracte importante, cum ar fi contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Pitești, CNAIR-ul angajându-se că va finaliza acest studiu de fezabilitate, cu forțe proprii.

Sigur, sunt multe exemple de proastă administrare a infrastructurii rutiere de către CNAIR, dar aș vrea să dau posibilitatea și colegului de la UDMR să intervină pe timpul afectat, alocat dezbaterilor.

Aș vrea să spun că așa cum amintea aici colegul, domnul deputat Drulă, din păcate, guvernarea PSD-ALDE a pus lucrurile în mișcare și pare decisă să operaționalizeze CNIR-ul abia după ce a găsit persoana pe care să o numească în fruntea acestei instituții, responsabilă cu tronsoanele de autostradă aflate în construcție și cu cele aflate în proces de licitație.

L-ați reevaluat, stimați colegi, pe Narcis Neaga, "groparul CNADNR" în guvernarea Ponta, responsabil cu prăbușirea unei porțiuni din lotul 3 al autostrăzii Orăștie-Sibiu, inaugurat în grabă, în noiembrie 2014, drept cadou electoral pentru prezidențiabilul PSD, și l-ați uns, iată, șef la CNIR. El este profesionistul identificat de PSD și pus șef, acum, peste autostrăzile României.

Cu asemenea istoric, am mari îndoieli că domnul Neaga se califică pentru această funcție. Destinul proiectelor mari de infrastructură din România pare pecetluit - dezastru și haos total.

Din păcate, interesul PSD pentru această instituție este legat strict de plasarea unor personaje loiale în structurile de conducere.

S-a pierdut un an, un an și cinci luni, în care toate aceste etape premergătoare puteau fi parcurse, de la angajarea de personal, la transferul de proiecte. Nu avem nicio garanție că blocajele administrative nu vor mai exista, pentru că în continuare legislația achizițiilor publice este ambiguă, iar avizele necesare demarării construcțiilor se emit haotic.

Fără aceste aspecte clarificate și simplificate, vom avea două instituții anchilozate - CNAIR și CNIR -, în locul defunctului CNADNR.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

Și, stimați colegi, în loc să apreciați deschiderea către dialog și susținere din partea opoziției - și am demonstrat acest lucru și în momentul în care am eliminat condiționalitatea ex-ante pentru POIM, înființarea Autorității de Reformă Feroviară -, dumneavoastră, cei din majoritate, echipați aceste instituții doar cu sinecuri de partid.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Benedek Zacharie, vă rog, 5 minute, potrivit regulamentului.

 
   

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Împărțirea CNADNR-ului în două companii - CNAIR, respectiv, CNIR - este un demers necesar și totodată logic, deoarece într-un domeniu atât de vast cum sunt transporturile, managerul reparațiilor, al mentenanței și al întreținerii nu poate avea și viziunea, știința și energia necesară demarării și coordonării investițiilor mari.

Mai mult, practica ne-a arătat că cei de la CNAIR nu sunt în stare să îmbine cele două activități atât de necesare dezvoltării infrastructurii din România.

Dar aceeași logică ne spune că CNAIR-ul trebuie să se reorganizeze. Că trebuie să renunțe la organigrama de azi. Că din cele 22 de posturi de directori și directori adjuncți trebuie să renunțe la cel puțin jumătate, și anume, la acei directori care și-au demonstrat incompetența, dezinteresul sau nepriceperea în funcțiile ocupate până acum.

Întocmirea jalnică a documentațiilor de licitație, modul de urmărire a efectuării lucrărilor, a derulării contractelor și rezultatele acestora îmi dau dreptate.

Nu cred că este oportună mutarea angajaților de la CNAIR la CNIR, ci mai degrabă trebuie să fie trași la răspundere cei din cauza cărora avem de plată sute de milioane de euro penalități și daune interese către constructori, mai ales către acei constructori care nu și-au finalizat contractele.

Este inadmisibil ca în condițiile în care statul român pierde aproape toate procesele de la Curtea de Arbitraj de la Paris, totuși nimeni să nu fie responsabil.

În consecință, Grupul parlamentar al UDMR susține demersul, în cazul celor două companii să fie aplicate prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, garanție atât pentru punerea în practică a strategiilor pe termen lung privind infrastructura rutieră, cât și a modului în care sunt cheltuiți banii publici.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Simionca Ionuț, vă rog.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Nu cred că e prea relevant dacă e CNADNR, CNAIR, CNIR, noi tot nu avem autostrăzi.

Cândva o să trebuiască să înțelegem și noi, parlamentarii, și guvernanții, că țara aceasta este codașă în Europa pentru că nu avem infrastructură. E foarte simplă ecuația. Că schimbăm numele, că schimbăm câțiva directori, că schimbăm doi-trei oameni nu face nimic. Reorganizare? Această instituție trebuie, în primul rând, organizată.

Și cum să pui un om care a eșuat de atâtea ori? Adică nu ai în țara aceasta un profesionist, un inginer constructor care să conducă, cum vreți dumneavoastră să o numiți, această instituție? Ar trebui să ne fie rușine.

Noi nu avem investitori străini, comercianții români nu pot să-și vândă produsele, nu vine nimeni la noi în țară să dezvolte, să investească dacă nu avem infrastructură.

Ce facem aici? Le schimbăm numele și atât. Noi rămânem tot fără autostrăzi.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sorin Bota, vă rog.

 
   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dacă tot au vorbit toți colegii din Comisia pentru transporturi, de la toate partidele, eu aș spune că mai bine mai târziu decât niciodată.

Și persoana care astăzi a fost desemnată, în urmă cu o săptămână, să conducă este mai puțin importantă în acest moment.

Important este că probabil vom reuși, și noi, împreună și cu colegii din Senat, din comisie, să mișcăm puțin lucrurile, în sensul în care cu toții ați precizat aici, și să corectăm neregulile care au fost.

E mai bine că reușim să ajungem la vot final cu această ordonanță și această companie să devină operațională decât să rămână așa cum au fost lucrurile până în prezent.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții. Trecem la dezbaterea pe articole.

De la nr. crt. 1 la 10. Dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptate.

De la 11 la 20. Obiecții? Nu. Adoptate.

De la 21 la 30. Obiecții? Nu. Adoptate.

De la 31 la 40. Obiecții? Nu. Adoptate.

De la 41 la 50. Obiecții?

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul.)

Aveți obiecții? Aici sunt amendamentele admise.

Vreți să susțineți un amendament admis?

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Da. Este un amendament la 42 marginal. Că articolele de la 26 la 30 se abrogă. Este vorba despre acel consiliu de transparență care ar fi permis o vizibilitate a societății civile, a mediului academic care avea reprezentanți în acest consiliu de transparență, în funcționarea acestei noi companii.

Ideea din spate era tocmai să nu mai avem această opacitate care există acum la CNADNR, redenumit în CNAIR, și societatea, care își dorește atât de mult aceste proiecte de infrastructură, de autostrăzi, să aibă o vizibilitate acolo.

Ceea ce propun este să supuneți votului acest amendament.

Îi rog pe colegi să voteze contra, adică să dispară articolul care spune articolele 26-30 se abrogă, și consiliul de transparență să rămână în lege.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Deci ce doriți dumneavoastră să supun votului? Respingerea amendamentului admis?

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Da. Numai că, din punct de vedere procedural, acest amendament admis, care e la 42 marginal, îl supuneți dacă amendamentul rămâne. Cine își dorește să rămână...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

... ceea ce înseamnă că... consiliul de transparență dispare, votează pentru. Cine își dorește să avem consiliu de transparență votează contra.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

E marginal 42 sau 46? 42.

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la marginal 42, art. 26. Vot, vă rog.

 
   

Cu 89 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, amendamentul rămâne în forma din raportul comisiei.

Dacă de la 43 la 50 sunt obiecții? Nu. Adoptate.

Dacă de la 51 la 60 sunt obiecții? Nu. Adoptate.

Dacă de la 61 la 70 sunt obiecții? Nu. Adoptate.

De la 71 la 80. Obiecții? Nu. Adoptate.

De la 81 la 90. Obiecții? Nu. Adoptate.

De la 91 la 100. Obiecții? Nu. Adoptate.

De la 101 la 109? Nu sunt obiecții. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.87/2017 pentru completarea art.5 din Ordonanța Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local (PL-x 90/2018). (rămas pentru votul final)  

Punctul 8, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local; este PL-x 90/2018.

Avem un raport fără amendamente; este în procedură de urgență; are un caracter ordinar.

Domnul președinte al Comisiei pentru sănătate, prezentarea raportului, vă rog.

   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc.

Este vorba de raportul comun al Comisiei pentru administrație și al Comisiei pentru sănătate; PL-x 90.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002, în sensul ca, și unitățile de asistență medico-socială înființate prin hotărâri ale consiliilor locale din orașe care au mai mult de 5.000 de locuitori, să treacă în responsabilitatea administrativă și financiară a consiliilor județene, dacă consiliile locale respective și consiliile județene hotărăsc de comun acord în acest sens.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dezbateri generale, domnul deputat Ungureanu Emanuel, vă rog.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimați colegi,

Era foarte bine dacă am fi știut la care unități administrativ-teritoriale ne referim.

Avem o problemă în Parlament atunci când la expunerea de motive și la motivare nu găsim exact cui ne adresăm.

În principiu suntem de acord ca pentru salvarea unor spitale, a unor unități de îngrijire a bolnavilor cronici și așa mai departe să se găsească soluții între UAT-uri, pentru finanțarea lor. Pentru că sunt comune mai bogate, sunt consilii locale care pot să finanțeze anumite zone, sunt consilii județene care pot să sprijine. Principiul este sănătos.

Ca de fiecare dată când vine în comisie o asemenea propunere, ne întrebăm: oare ce orașe? Oare ce comune? Oare către cine se îndreaptă acest amendament sau proiect de lege?

Așa că argumentul transparenței este foarte important. Ca să nu ne întrebăm, așa cum o faceți și dumneavoastră, mai pe șoptitelea, către cine se îndreaptă? Cine are un interes în spate? Sau dacă nu cumva este chiar un proiect bun pentru comunitate?

Vom fi pentru acest proiect, din principiu.

Însă rugămintea mea este ca atunci când veniți cu asemenea propuneri să aveți în spate în mod transparent și un exemplu. La cine ne referim, la ce oraș, la ce comună, la ce situație punctuală.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Din partea PNL, doamna Fădor Angelica, vă rog.

 
   

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Vă salut și eu, Hristos a înviat!.

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru această propunere legislativă deoarece considerăm că este oportun ca și unitățile de asistență medico-socială, înființate prin hotărâri ale consiliilor locale din orașe care au mai mult de 5.000 de locuitori să treacă în responsabilitatea administrativă și financiară a consiliilor județene dacă consiliile locale respective și consiliile județene hotărăsc de comun acord în acest sens.

În acest moment, acestea se află în responsabilitatea administrativă și financiară a consiliilor locale, care fac eforturi financiare uriașe pentru a face față cheltuielilor pentru buna funcționare a unităților de asistență medico-socială.

Iar dacă colegul meu, anterior, întreba de un exemplu în acest sens, eu vă pot da un exemplu din județul Suceava. Este vorba de orașul Broșteni, unde Consiliul Local Broșteni, într-adevăr, face eforturi susține pentru a susține acolo activitatea și pentru a avea grijă de cei peste 40 de bătrâni care sunt atât din acea localitate, cât și din zona întreagă.

Acestea sunt motivele pentru care Partidul Național Liberal va vota pentru.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Din partea UDMR, domnul Vass Levente, vă rog.

 
   

Domnul Vass Levente:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Sunteți prima președintă care a exprimat corect numele meu, de Vass.

Mulțumesc mult.

Permiteți-mi să spun că această modificare legislativă este una bună. Are exemple domnul deputat, este scris în expunerea de motive.

Este o modificare bună pentru că merge spre descentralizare. În principiu, ține de principiul solidarității, pentru că comunitatea locală împreună cu consiliul județean pot decide împreună. Și, foarte important, ține și de principiul sustenabilității.

În aceste unități medico-sociale se internează din județ foarte mulți pacienți. Nu este și nu poate fi numai obligația comunității locale de a susține această unitate.

Noi o considerăm, Grupul parlamentar al UDMR, una bună, da, și o să votăm această modificare legislativă.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Din partea PMP, domnul deputat Pașcan Emil-Marius, vă rog.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Distinși colegi,

Sigur că și Grupul parlamentar al PMP susține inițiativa legislativă.

Aș vrea doar să observ, conform celor stipulate și în raportul Consiliului Legislativ, că nu prea se justifică ordonanța de urgență. Adică modificăm, prin această ordonanță de urgență - guvernanții o fac, în locul nostru - o ordonanță a Guvernului, din 2002.

Ne-am trezit astăzi că este o urgență imperativă, o cale extraordinară de a promova un astfel de act normativ, în condițiile în care există, stimați colegi, un proiect legislativ, exact cu același obiect, în circuitul legislativ, promovat în octombrie, anul trecut.

Cu alte cuvinte, noi permitem Guvernului să legifereze în locul nostru, sau validăm ceea ce hotărăște Guvernul în locul nostru.

Chiar dacă pe fond inițiativa este incontestabil bună, dar nu putem persevera în a admite ca Guvernul să legifereze în locul Parlamentului. Mai ales dacă există deja pe circuit o astfel de inițiativă legislativă și nu se justifică caracterul extraordinar al urgenței.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Buicu Corneliu-Florin, președintele Comisiei pentru sănătate.

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Sărut mâna!

Bună ziua!

Vreau să le mulțumesc celor care au înțeles că acest act normativ este pentru comunități și pentru pacienți. Pentru că, la urma urmei, aceste comunități locale, autoritățile locale, consiliile județene vor binele celor pe care, la urma urmei, îi reprezintă.

Faptul că Guvernul reglementează și legiferează e atribuția Guvernului.

Așa că susținem și vom vota acest act normativ.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Neavând amendamente, proiectul de lege merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/2017 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale (PL-x 583/2017). (rămas pentru votul final)  

Și punctul 9, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale; PL-x 583/2017; caracter ordinar; procedură de urgență.

Domnul deputat, prezentarea raportului înlocuitor, vă rog.

   

Domnul Dănuț Păle:

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale; PL-x 583/2017.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale.

În ședința din 28 februarie 2018, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea examinării și întocmirii unui raport înlocuitor.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale.

În finalul dezbaterilor, membrii comisiei sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, înregistrându-se o abținere, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Giugea Nicolae, din partea PNL, dezbateri generale, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

De fapt, se stabilesc procedurile privind trasabilitatea cerealelor și a produselor procesate, cu subsegmentele aferente acestor proceduri.

Și este bine, fiindcă vom ajunge de data aceasta să evităm situațiile în care se face export de grâu subvenționat. Pleacă vaporul din port, face un repaus de odihnă, nu foarte departe de port, și se întoarce cu același grâu importat.

Trasabilitatea trebuie foarte clar definită. Este o lege care necesită anumite corecturi. Sub această rezervă, vom vota această lege.

Vreau să fac următoarea consemnare. Este inclus în această lege tot ceea ce înseamnă și produs oleaginos, fiindcă trebuie să nu uităm că România este al cincilea producător mondial de floarea-soarelui.

Și atunci când găsim în galantarele magazinelor uleiuri cu urme de benzină - benzină de extracție -, măcar să știm de unde provine, dacă ANPC-ul nu-și face datoria și nu evită ajungerea pe galantare a astfel de produse.

Mulțumesc mult.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Timpul afectat dezbaterii, domnule deputat? Două minute. Vot.

 
   

106 voturi pentru, 18 voturi contra și două abțineri. Două minute.

Trecem la dezbaterea pe articole. Sunt 10 amendamente admise.

Dacă de la marginal 1 la 10 sunt obiecții? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă mulțumesc.

Seară bună vă doresc în continuare!

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

După o scurtă pauză

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Dacă domnul deputat Vîrză Mihăiță este în sală? Nu este în sală. Va primi răspunsul în scris, din partea Ministerului Turismului.

Dacă domnul deputat Nistor Laurențiu este în sală? Nu este în sală. Va primi răspuns în scris, tot din partea Ministerului Turismului.

 
  Emil-Marius Pașcan

Domnul deputat Pașcan Marius?

Vă rog frumos, Ministerul Transporturilor, doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, vă rog, răspuns.

(Domnul deputat Emil-Marius Pașcan solicită să ia cuvântul.)

Da, potrivit regulamentului, puteți să reamintiți tema, vă rog.

Nu mai mult de un minut.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am adresat o interpelare Ministerului Transporturilor, având în vedere situația Centurii ocolitoare a municipiului Târgu-Mureș, un proiect investițional început în 2004, pentru care a fost reziliat contractul de curând.

Mi s-a părut pur și simplu stupefiant, având în vedere că, per total, din informațiile pe care le dețin, s-a ajuns la o fază de circa 35% realizarea acestei centuri rutiere ocolitoare. Și, în consecință, am solicitat explicații, mai ales din cauza faptului că nu am văzut aplicându-se sancțiuni în cazul acestui proiect.

Și mă interesează exact cauzele pentru care s-a reziliat, dacă se reia licitația cu un nou constructor, și, sigur, ce se va întâmpla cu acest proiect care este tergiversat de mai mulți ani.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Doamnă secretar de stat, vă rog.

 
   

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Domnule deputat,

În privința interpelării dumneavoastră, intitulată "Contractul privind centura ocolitoare a municipiului Târgu Mureș", cum spuneți dumneavoastră, "a fost reziliat" din următoarele motive.

Pe 15.08.2017, antreprenorul a realizat o expertiză tehnică din care au rezultat lucrări suplimentare care presupuneau revizuirea proiectului tehnic pus la dispoziția antreprenorului și a tuturor ofertanților în cadrul documentației de atribuire care a stat la baza licitației pentru acest contract.

În urma cuantificării acestor lucrări suplimentare, s-a constatat faptul că pentru finalizarea obiectivului de investiție, valoarea suplimentară este estimată la aproximativ 57% peste valoarea inițială a contractului. Această suplimentare nefiind posibilă prin act adițional cu actualul antreprenor, din punct de vedere legal, întrucât reprezintă o modificare substanțială, în sensul prevederilor legislației în materia achizițiilor publice.

Pornind de la cele de mai sus și având în vedere responsabilitatea proiectanților, prevăzută de Legea nr. 10/1995, republicată, CNAIR întreprinde în prezent demersurile necesare în vederea executării garanției de bună execuție a proiectantului.

Totodată, activitățile privind elaborarea și promovarea documentațiilor tehnico-economice aferente acestui obiectiv s-au desfășurat după semnarea contractului privind revizuirea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, cât și documentația de atribuire pentru varianta de ocolire Târgu Mureș, în cadrul mai multor structuri de specialitate din CNAIR, cu atribuții în vederea documentațiilor tehnice.

După semnarea contractului de execuție de lucrări pentru varianta de ocolire Târgu Mureș, respectiv după data de 30.06.2014, implementarea acestuia a intrat în sarcina unei unități de implementare proiecte.

Se vor analiza toate cauzele care au determinat întârzierea acestui proiect, precum și responsabilii, potrivit legii, pentru respectivele întârzieri.

De asemenea, cum am precizat mai sus, se desfășoară, în prezent, la CNAIR, procedura de executare a garanției de bună execuție a proiectantului.

CNAIR face toate demersurile necesare în vederea încheierii unui nou contract de proiectare și execuție lucrări, în cursul anului 2018.

Valoarea estimată a lucrărilor rămase de executat va fi determinată în cadrul documentației de atribuire și va putea fi comunicată după finalizarea acestei documentații.

Obiectivul este finanțat prin Programul POIM, Fondul de Coeziune.

Termenul de finalizare a obiectivului este estimat pentru semestrul I al anului 2021.

Precizăm că respectarea acestui termen este dependentă de încheierea, conform calendarului, procedurii de achiziție publică și semnarea contractului de proiectare și execuție lucrări, în cadrul anului 2018.

Vă mulțumim pentru interesul acordat.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Doriți lămuriri suplimentare, domnule deputat?

Vă rog.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Sigur, este un răspuns binevoitor, însă îl consider unul de complezență. Dacă din 2004, pardon, când a început această lucrare, nu s-a reușit identificarea celor vinovați, înseamnă că cineva este responsabil și din interiorul fostului CNADNR și actualului CNAIR.

Mai mult decât atât, a se invoca și a se accepta că antreprenorul a refăcut practic un studiu pentru care proiectantul, și cu garanția de rigoare, este acum făcut responsabil mi se pare pur și simplu stupefiant. Adică se putea ca acel proiectant să fie selectat din rândul celor serioși și să se promoveze un proiect redutabil. Or, astăzi aflăm că el a fost subevaluat cu aproape 50%. Absolut inadmisibil.

Și sigur că, chiar dacă se execută acea garanție, nu se ajunge la valoarea reală de suplimentare a acestui proiect.

Prin urmare, sunt nemulțumit de acest răspuns. Voi reveni asupra acestuia cu o altă interpelare.

Oricum, mulțumesc pentru bunăvoință.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Ilie Toma

Domnul deputat Toma Ilie se află în sală?

Vă rog.

   

Domnul Ilie Toma:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Interpelările mele au fost pe mai multe teme. Doar una mă preocupă foarte mult și este vorba despre microregiunea turistică a municipiului Hunedoara. Și aici fac referință directă la Castelul Huniazilor, care, anul trecut, de exemplu, a avut 400.000 de vizitatori, în condițiile în care obiective turistice mult mai importante au undeva la 600.000-700.000.

Deci, cu un potențial foarte ridicat, pe locul 2 în țară, al turismului, municipiul Hunedoara, cu Castelul Huniazilor, cu Mănăstirea Prislop, Mormântul Părintelui Arsenie Boca, cu Cetatea Devei, este foarte slab semnalizat de pe autostrăzile care duc, Lugoj- Deva, mă rog, care nu este încă terminată, Sibiu-Orăștie-Deva.

Am rugat Ministerul Transporturilor, prin mai multe interpelări, să ne ajute. Și nu la ideea mea, și nu este un moft al parlamentarului de Hunedoara, este o cerință a primarilor și a celor care se ocupă de administrarea UAT-urilor și doresc foarte mult amplasarea a 3, 4, 5, 10 indicatoare, maximum, care să spună: spre ruta Castelul Huniazilor, spre Mănăstirea Prislop, spre Cetatea Devei.

Este a nu știu câta oară în care încerc să inițiez o discuție și răspunsul nu mă satisface deloc.

Vă rog mult...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Toma:

... reverificați și încercați să găsiți temeiurile legale să ne ajutați.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Doamna secretar de stat, prezentarea răspunsului.

Doamnă secretar de stat...

Ați discutat cu dânsa?

Mai aveți încă o interpelare. Doriți și pe aceasta să o prezentați succint, într-un minut?

 
   

Domnul Ilie Toma:

Subiectul celei de-a doua interpelări îl constituie oprirea trenurilor pentru gara Hunedoara, Simeria-Hunedoara, care nu se justifică deocamdată economic. Se pare că se deschide o nouă unitate economică de anvergură, și anume Bosch deschide un parc industrial la Simeria, prin care cetățenii municipiului Hunedoara vor circula cu aceste trenuri.

Sperăm în repunerea lor pe șine. Și, mă rog, cât mai repede, știu eu, să pornească trenurile Simeria-Hunedoara și Hunedoara-Simeria. Aceasta este o chestiune tehnică care se discută undeva, în două-trei luni de zile.

Vă mulțumesc foarte mult pentru răspuns.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Doamnă secretar de stat, vă rog frumos să prezentați răspunsurile la cele...

Nu avem voie potrivit regulamentului, vă rog frumos să prezentați răspunsurile, din moment ce sunteți prezent. E o procedură pe care o invocă inclusiv colegii mei din secretariatul general.

Vă rog.

Nu îmi doresc eu asta, dar trebuie respectat regulamentul.

Vă rog.

 
   

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulțumesc.

Privind prima interpelare, și anume, "Amplasarea de panouri indicatoare pentru informarea direcției, pe monumentele istorice".

În prezent, pe autostrada A1, segmentul Sebeș-Simeria, sunt amplasate indicatoare rutiere de informare turistică, către Muzeul Castelului Corvinilor, la următoarele poziții kilometrice - se prezintă aici cele două poziții kilometrice -, iar pe DN 7 este amplasat un indicator care informează participanții la trafic asupra direcției de urmat către acest castel, în sensul giratoriu care face legătura dintre DN 7 și A1, la nodul rutier Simeria.

Dimensiunile acestor indicatoare suplimentare, pe care le avem în plan și le-ați solicitat, vor fi stabilite în funcție de înscrisurile și simbolurile menționate, corelate cu vizibilitatea și viteza de deplasare pe sectorul de drum, astfel încât să fie asigurată fluența și siguranța traficului rutier.

Precizăm că nu pot fi montate toate cele 10 indicatoare rutiere de informare turistică către Muzeul Castelul Corvinilor. Supra-semnalizarea contribuie la distragerea participanților la trafic și predispune la evenimente rutiere.

Castelul Corvinilor, precum și alte obiective turistice din județ pot fi puse în valoare prin adoptarea și implementarea unei strategii turistice a județului Hunedoara.

Vă mulțumim, domnule deputat.

Iar cea de-a doua interpelare privește "Anularea completă a trenurilor de călători pe ruta Simeria-Hunedoara".

Societatea de Transport de Călători CFR S.A. își desfășoară activitatea pe o piață concurențială și este nevoită, din acest punct de vedere, să-și adapteze permanent oferta la nevoile și așteptările publicului călător, ținând cont și de eficiența trenurilor puse în circulație.

Astfel, anual, elaborează "Mersul trenurilor de călători", în funcție de solicitările călătorilor și ale agenților economici interesați.

Menționăm că serviciile feroviare de transport de pasageri sunt influențate semnificativ de nivelul compensației bugetare alocate pentru transportul feroviar de călători.

De asemenea, CFR Călători se confruntă în activitate cu un deficit mare de vagoane. Se impune, așadar, dirijarea capacității de transport spre trenurile cu trafic mare.

Prin anularea unor trenuri neutilizate de cetățeni și la care traficul de pasageri este foarte mic, materialul rulant rezultat este redistribuit prin compunerea trenurilor care circulă pe rute mult mai solicitate, ca, de exemplu, zone cu trafic crescut, de navetă, și zone turistice.

Din monitorizarea traficului pe ruta Simeria-Hunedoara și retur se constată că numărul mediu de pasageri/zi/tren nu este mai mare de 8, conform analizei pe care am anexat-o la răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

CFR Călători intenționează să asigure, în funcție de posibilitățile din parcul de material rulant, toate rutele de trenuri pentru care există cerere de bilete sau abonamente.

În consecință, având în vedere că operatorii de transport feroviar de călători au răspuns nefavorabil la propunerea de introducere pe această rută a unui număr minim necesar de două perechi de trenuri pe zi, secția de circulație neinteroperabilă, neînchirată Hunedoara-Simeria a fost prinsă în rezerva CFR S.A., cu patru trenuri pe zi, în vederea scoaterii la licitație pentru închiriere, conform Hotărârii de Guvern nr. 643/2011.

Vă mulțumim pentru interesul acordat.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Daniel Vasile

Domnul deputat Alexe Costel se află în sală? Nu. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Vasile Daniel.

Vă rog, un minut, maximum.

   

Domnul Daniel Vasile:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Hristos a înviat!

Stimați colegi,

Obiectul interpelării mele de astăzi se intitulează "Programul Național de Cadastru și Carte Funciară".

Potrivit analizei socio-economice care fundamentează fondurile europene pentru programarea 2014-2020, două treimi din locuințele romilor nu dețin acte de proprietate. 13% dintre romi nu au electricitate, în comparație cu 2%, media la nivel național. 65% dintre gospodăriile romilor nu au acces la rețeaua publică de apă și 75% dintre locuințele romilor nu au acces la rețeaua de canalizare.

Trecând peste aceste cifre, obiectul interpelării se referă la Hotărârea de Guvern nr. 294/2015, a Guvernului României, privind aprobarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară, iar în cadrul hotărârii de Guvern, art. 5 prevede prioritizarea unităților administrativ-teritoriale.

În consecință, prioritizarea unităților administrativ-teritoriale se realizează în funcție de cele 3 criterii prevăzute la...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Daniel Vasile:

... dispozițiile... ... art. 5.

20 de secunde, dacă îmi dați voie, vă rog, să citesc...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu prezentați din nou interpelarea, că asta s-a mai întâmplat o dată...

 
   

Domnul Daniel Vasile:

... să prezint întrebările care au interes...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Succint.

 
   

Domnul Daniel Vasile:

... cu interpelarea.

 
   

Domnul Daniel Vasile:

Am solicitat Ministerului Dezvoltării bugetul alocat în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară, numărul unităților administrativ-teritoriale și, desigur, numărul unităților administrativ-teritoriale finanțate în cadrul programului, potrivit criteriului de la art. 5 lit. c), unde se vorbește de așezările informale ale comunităților aflate în stare de sărăcie extremă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Prezentarea răspunsului.

Domnul secretar de stat Ciprian Roșca?

Vă rog.

 
   

Domnul Ciprian Lucian Roșca (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Domnule deputat,

Încerc să răspund concis la întrebările dumneavoastră.

Prima: "Care este bugetul ce a fost alocat implementării H.G. nr. 294/2015 Programului Național de Cadastru și Carte Funciară, în perioada 2015-2017?".

Bugetul alocat este în valoare de 4.050.885.000 de lei, din care în anul 2015 a fost plătită suma de 14.931.084 de lei; în anul 2016 a fost plătită suma de 73.291.685 de lei; iar în anul 2017 a fost plătită suma de 111.316.872 de lei.

Următoarea întrebare. Numărul unităților administrativ-teritoriale beneficiare ale Hotărârii nr. 294/2015 privind aprobarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023, potrivit criteriului de prioritizare - cum ați zis - prevăzut la art. 5 lit. c) este de 447 de unități administrativ-teritoriale, situate în 38 de județe.

Răspunsul nostru detaliază și am anexat și toate localitățile - 447 - pe care ni le-ați solicitat.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Vă mulțumesc.

Lămuriri suplimentare, domnule deputat?

Vă rog.

 
   

Domnul Daniel Vasile:

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Dat fiind faptul că m-ați întrerupt, am considerat necesar să vin la tribuna Parlamentului, să fac următoarele mențiuni.

Acest Program Național privind Cadastrul și Cartea Funciară, implementat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, vizează o categorie foarte importantă a cetățenilor României, și anume acei cetățeni aflați în situații defavorizate.

Art. 5 stabilește prioritizarea în cadrul programului. Și am solicitat Ministerului Dezvoltării aceste relații, întrucât consider că este absolut necesar ca acest program național să fie implementat potrivit prioritizărilor.

Prioritizarea de la art. 5 vizează proiectele de infrastructură națională, proiectele de infrastructură locală, și lit. c) de la acest articol vizează așezările informale ale comunităților aflate în stare de sărăcie extremă, care vor fi puse în proprietate, prin emiterea titlurilor de proprietate, cu toate consecințele: acte de identitate, certificate de naștere, inclusiv plata taxelor și a impozitelor.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Sergiu Cosmin Vlad

Domnul deputat Vlad Sergiu Cosmin, USR, se află în sală?

Vă rog, un minut, prezentarea pe scurt.

Vă rog.

   

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Interpelarea este adresată doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului și sportului.

Interpelarea este în urma unei sesizări pe care am primit-o din partea unui club sportiv de drept privat, constituit în baza O.U.G. nr. 26/2000, și prin care eu solicit să mi se comunice un răspuns în scris, motivat în fapt și în drept, cu privire la eligibilitatea, în accepțiunea Legii nr. 350/2005, respectiv, dacă sunt acceptate și dacă se pot achita de primărie, prin intermediul Centrului Municipal de Cultură, în această speță, cheltuielile izvorâte, respectiv sumele de bani care se vor plăti de clubul sportiv de drept privat, în baza contractelor de activitate sportivă care sunt încheiate în baza prevederilor art. 14 alin. (1), Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Prezentarea răspunsului, domnul secretar de stat Cosmin-Răzvan Butuza, vă rog.

 
   

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Tineretului și Sportului):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțării nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitățile nonprofit de interes general stabilește principiile, cadrul general și procedura pentru atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă din fonduri publice

Pe de altă parte, Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului conține reglementări referitoare la finanțarea activității sportive, unele dintre acestea, inclusiv articolele invocate, fiind introduse odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 38/2017 privind modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.

Menționăm că art. 671 alin. (3) din Legea nr. 69/2000 prevede în mod expres condițiile, criteriile și procedura, precum și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli. Respectiv, fiecare categorie de participanți la activitățile sportive se stabilește, după caz, prin hotărârea Guvernului, respectiv, prin hotărârea autorităților deliberative ale administrației publice locale.

Având în vedere faptul că atât Legea nr. 350/2005, cât și Legea nr. 69/2000 sunt în vigoare la acest moment, autoritățile administrației publice locale pot decide modalitățile de finanțare, ținând cont de principiul constituțional al autonomiei locale, al administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe

Dacă domnul deputat Codreanu Constantin se află în sală? Nu. Va primi răspunsul în scris.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel?

Vă rog.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Hristos a înviat!

Am o interpelare, către Ministerul Educației, care vizează încălcarea dreptului părinților de a-și educa copiii conform propriilor convingeri, fapt stipulat atât în Constituția României, cât și în art. 487 din Codul civil, în contextul unor acțiuni de propagandă care s-au derulat la București și la Focșani, cu încălcarea legii.

Aștept un răspuns, iar apoi voi da o replică.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Educației, domnul secretar de stat Petru Andea, vă rog.

 
   

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educației Naționale):

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect: "Părinții au dreptul constituțional să-și educe copiii potrivit propriilor convingeri", vă comunic următoarele.

Inspectoratul Școlar Județean Vrancea a încheiat un protocol de colaborare cu Consiliile Americane pentru Educație Internațională din București, protocol înregistrat la Inspectoratul Școlar cu nr. ... și așa mai departe.

Prin intermediul protocolului, ISJ Vrancea a fost informat că va avea loc o acțiune de tip conferință, în data de 24 februarie a.c., și a solicitat să i se pună la dispoziție detalii cu privire la acest eveniment.

Articolul 5 din Protocolul de colaborare preciza faptul că ISJ Vrancea va fi anunțat în timp util cu privire la programul, conținutul conferinței și lectorii invitați.

Consiliul Județean al Elevilor din Vrancea a preluat această acțiune fără să consulte inspectoratul județean. Agenda evenimentului nu a fost făcută publică în mod oficial, cu atât mai puțin partenerului, ISJ Vrancea, ci au circulat diferite informații, unele controversate, în spațiul virtual.

Prin urmare, ISJ Vrancea nu a putut controla agenda evenimentului și a comunicat retragerea din proiect.

Din punctul de vedere al ISJ Vrancea, acțiunea menționată a fost proiectată în acord cu principiul nondiscriminării și a respectat cadrul legal.

Curricula școlară poate aborda astfel de teme numai într-un context specific.

În momentul în care termenii acordului au fost încălcați, respectiv nu s-a răspuns explicit la solicitarea ISJ Vrancea cu privire la detalierea tematicii, semnatarii protocolului din partea inspectoratului școlar au considerat că se încalcă dreptul la o corectă informare a participanților.

În protocolul încheiat între cele două instituții partenere nu sunt specificați termenii, precum: "egalitate de gen", "identitate de gen", "rolurile de gen", "LGBT".

Drept urmare, Inspectoratul Școlar Vrancea, care a fost inițial de acord cu un astfel de parteneriat, s-a retras în momentul în care, prin lipsa de informare, a fost afectat dialogul corect cu școlile, profesorii, elevii și părinții.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, lămuriri suplimentare.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Cred că răspunsul dumneavoastră îmi confirmă faptul că Ministerul Educației nu cunoaște ceea ce se întâmplă în propria ogradă, de foarte multe ori. Acolo, la Vrancea, s-a derulat o acțiune de ideologie LGBT și de promovare a așa-numitei ideologii de gen. Sunt lucruri care, conform legii, ținând cont că avem de-a face cu elevi minori, ar fi necesitat acordul scris al părinților; sunt articole din Constituția României care spun acest lucru foarte clar.

Eu nu-mi dau seama care este utilitatea aducerii copiilor într-un cadru în care li se promite că li se descriu anumite lucruri, iar după aceea li se spun povești cu transgenderi.

Pe undeva, noi trăim acum o fază de ofensivă ideologică care pornește dintr-o revoluție culturală asociată anumitor mișcări radicale ale anilor '60, iar România de astăzi este sub un asalt al acestor tipuri de ideologii.

Mă gândesc, poate că, fiind și acum în Anul Centenarului, mai renunțăm la toate aceste aberații cu îndoctrinări de un anumit tip, gen ideologie de gen și transgenderism și ce s-a mai discutat pe acolo și ne ocupăm și noi să cultivăm memoria celor care s-au jertfit pentru România Mare, vorbim de identitatea noastră creștină, ca români și ca europeni, în fond.

Eu vă solicit, sincer, să fiți mai atenți la ceea ce se întâmplă în subordinea dumneavoastră, pentru că știu că foarte multe, să spunem așa, interese ideologice gravitează în jurul acestui minister al educației, și de foarte multe ori, lucruri care pornesc ca idei bune se pot transforma în adevărate campanii de reeducare și de spălare a creierelor pentru elevi și pentru noua generație, pe care trebuie s-o formăm. Eu cred că acești oameni trebuie educați în spiritul unor valori, nu trebuie "cultivat" acest deconstructivism și această reeducare care nu este cu nimic departe de ceea ce a însemnat marxism-leninismul sau fascismul - îmi pare rău să o spun...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Și de aceea chiar vă rog să aveți mai mare grijă și să fiți atenți la ce se întâmplă în minister.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Matei-Adrian Dobrovie

Din partea USR, doamna deputat Cosma Lavinia-Corina. Nu este în sală. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Pașcan Emil-Marius nu se află în sală. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Bichineț Corneliu nu se află în sală. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Dobrovie Matei-Adrian.

Vă rog.

   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea are legătură cu Ministerul Finanțelor Publice și este legată de facilitățile fiscale pentru societățile comerciale de tip SRL-D.

Având în vedere faptul că, odată cu transferul integral al contribuțiilor de la angajator la angajat, societățile de tip SRL-D, microîntreprinderi înființate de întreprinzători debutanți, nu mai pot beneficia de scutirea de la plata CAS-ului datorat de către angajator pentru un număr de patru angajați timp de trei ani, vă rog să aveți amabilitatea să răspundeți la întrebarea: ce măsuri intenționați să luați pentru ca aceste microîntreprinderi să-și recapete facilitățile și să nu piardă, practic, această oportunitate de a crește și de a dezvolta o afacere?

Aștept răspunsul și voi interveni ulterior.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule secretar de stat, vă rog.

 
   

Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Facilitățile fiscale pentru societățile comerciale de tip SRL-D", potrivit sferei de competență a Ministerului Finanțelor Publice, vă comunicăm următoarele.

Prin transferul sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale obligatorii stabilite în sarcina angajatorului la angajat, măsură prevăzută în Programul de guvernare 2017-2020, aprobată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, cu modificările ulterioare, ce a fost implementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Codului fiscal, contribuția de asigurări sociale pentru condiții normale de muncă, de 25%, și contribuția de asigurări sociale de sănătate, de 10%, se datorează de către angajați, în sarcina angajatorului rămânând contribuția asiguratorie pentru muncă, de 2,25%, și contribuția de asigurări sociale pentru condiții deosebite de muncă, de 4%, sau pentru condiții speciale, de 8%.

Cu privire la modul a aplicare a facilităților prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2011, acestea sunt în vigoare, detalii privind aplicarea acestora putând fi oferite de Ministerul Economiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Dobrovie?

Vă rog.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Din păcate nu pot să fiu mulțumit cu acest răspuns. Practic nu ați răspuns în mod clar ce măsuri veți lua pentru ca această facilitate să nu fie anulată, practic, și atâtea firme mici să nu mai poată să-și desfășoare activitatea în baza acestui SRL-Debutant.

Vă rog să-mi spuneți clar ce măsuri intenționează Guvernul PSD-ALDE să ia în acest sens, pentru ca această facilitate să nu se piardă.

M-am întâlnit cu tineri întreprinzători și erau îngrijorați că nu a fost prevăzută nicio modalitate de compensare a acestei pierderi.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, prezentarea interpelării pe scurt.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Interpelarea vizează o serie de probleme apărute la punctele de trecere a frontierei între România și Republica Moldova.

După răspuns intervin.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul subsecretar de stat Valeriu Mihai, prezentarea răspunsului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valeriu Mihai (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Doamnă președinte,

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, în cursul anului 2017, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, a fost realizată o amplă analiză a tuturor punctelor de trecere a frontierei - și internă și externă -, inclusiv din punct de vedere al principalilor factori care generează creșterea timpilor de așteptare.

Analiza efectuată a reliefat că factorii care generează această creștere țin, în principal, de subdimensionarea capacității de control din punctele de trecere a frontierei sau de calitatea acestora, din punct de vedere tehnic, în comparație cu volumul traficului de pasageri și mijloacele de transport. O altă cauză este numărul mare al autorităților române care desfășoară activități de asigurare a respectării condițiilor prevăzute de lege pentru efectuarea controlului la frontieră și măsurile pe care acestea le întreprind, conform legii; infrastructura rutieră neadecvată pentru valorile de trafic actuale, atât pentru marfă, cât și pentru călători.

Prin urmare, în considerarea necesității adoptării și implementării de către instituțiile responsabile a acestor măsuri a fost elaborat un memorandum având ca temă: "Măsuri pentru îmbunătățirea activității în punctele de trecere a frontierei". Astfel, în acest memorandum au fost propuse spre reabilitare și modernizare birourile vamale de frontieră de la granița cu România, Moldova, respectiv birourile vamale Albița, Sculeni, Giurgiulești, responsabilă pentru aceste activități fiind Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași, din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Verificările, din momentul de față, de la frontieră, permit statelor membre să se asigure că persoanele respective nu prezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică, în scopul îmbunătățirii securității Uniunii Europene și a cetățenilor acesteia.

Astfel, precizăm că Poliția de Frontieră manifestă disponibilitate și ia în permanență măsuri pentru asigurarea de personal suficient pentru controlul de frontieră.

În plus, în situația în care s-a constatat o creștere semnificativă a valorilor traficului, Poliția de Frontieră a luat măsura deschiderii de artere suplimentare de control, folosind pentru traficul de pe sensul de intrare o pistă sau mai multe de la sensul de ieșire și invers.

Totodată, menționăm că Poliția de Frontieră a transmis permanent către reprezentanții mass-media și a postat pe site-ul instituției și pe paginile oficiale ale rețelelor de socializare materiale de presă privind situația operativă înregistrată la frontiera cu Republica Moldova.

De asemenea, au fost transmise inclusiv recomandări în sensul tranzitării tuturor punctelor de frontieră deschise traficului, astfel încât să se preîntâmpine apariția suprasolicitării doar a unora dintre acestea, precum și consultarea aplicației "Trafic Online", disponibilă pe adresa electronică politiadefrontieră.ro/traficonline.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnule deputat, lămuriri suplimentare?

Vă rog.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Nu cer lămuriri, dar voi da câteva sugestii.

În primul rând, mă bucur că ați amintit de punctele de trecere a frontierelor de la Sculeni și Albița-Leușeni.

Am trecut chiar acum, în luna martie, când am fost la marele miting unionist de la Chișinău, pe acolo, și aproape că m-am speriat; erau niște cratere în asfalt și nici nu știai pe unde intri, pe unde ieși. Deci acolo ar trebui un program foarte rapid, să reintre în reabilitare tot ce înseamnă..., mai ales că volumul de trafic este uriaș, erau cozi foarte mari, atât la intrare, cât și la ieșire, iar lucrările de reabilitare ar trebui să se producă absolut urgent în acest an. Cu mai mult de 10 Km pe oră nu am putut să circul prin aceste puncte de frontieră. În primul rând că se intercalau liniile și direcțiile și mai ales gropile din suprafața carosabilă erau absolut înspăimântătoare.

De asemenea, doresc să vă cer să faceți, în contact cu partenerii de peste Prut, că tot suntem același popor, același neam și va trebui să fim din nou împreună, că așa este normal, un singur punct de control. Astfel că, dacă tot s-a luat această măsură bună acum câțiva ani, la presiune parlamentară, cu trecerea cu buletin, în loc de pașaport, să se instaleze un punct unic de control vamal pe tot ce înseamnă frontiera Prutului, între România și Republica Moldova. Chiar aceste măsuri mi s-ar părea foarte importante să fie luate: una este administrativă, una este un pic mai dificilă, dar chiar ar trebui făcuți acești pași. Volumul de tranzit este uriaș, suntem cu toții români și n-ar trebui să mai stăm în vamă să trecem din țara noastră, în țara noastră, cu orele.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc și eu.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Cristian-Gabriel Seidler

Domnul deputat Seidler Cristian-Gabriel?

Vă rog.

   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulțumesc.

Pe scurt, vorbim despre Oltchim și despre declarațiile administratorului special de acolo care ne spunea că, pe de o parte, firma a fost căpușată de către rude, apropiați ai fostei conduceri, pe de altă parte, a fost căpușată de către interpuși politic.

Vreau să știu dacă vreun corp de control s-a sesizat vreodată în acest sens, iar dacă da, care au fost concluziile la care au ajuns?

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul secretar de stat Constantin Ivan, prezentarea răspunsului.

 
   

Domnul Constantin Ivan (secretar de stat, Ministerul Economiei):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Chiar dacă suntem puțini, dați-mi voie să vă salut și Hristos a Înviat!

Stimate domnule deputat,

Știm cu toții, în prezent, Societatea Oltchim este o societate aflată în procedura de insolvență, începând de la data declanșării procedurii, din 30 ianuarie 2013, perioadă în care activitatea societății se desfășoară în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, coordonată de către administratorii judiciari Rominsolv și BDO, desemnați de către Tribunalul Vâlcea, iar deciziile privind patrimoniul societății se iau cu acordul Adunării creditorilor.

În materialul scris aveți prezentată succint etapa din 2012, când s-a încercat o privatizare eșuată, și aș face referire la acest lucru, în continuare.

Ministerul Economiei îndeplinește calitatea de acționar majoritar la Societatea Oltchim și este reprezentat în procedura insolvenței de un administrator special, în condițiile legii. De asemenea, în calitate și de minister de resort, sprijină derularea în bune condiții a procedurii insolvenței și a oferit în acest sens site-ul propriu pentru publicitate privind anunțurile promovate de către administratorii judiciari ai Oltchim SA, în vederea atragerii de surse de finanțare externe sau exprimării interesului venit din partea unor potențiali investitori privind valorificarea bunurilor societății. Ministerul Economiei, în același timp, monitorizează procedura declanșată de către Uniunea Europeană privind posibilul ajutor de stat acordat Societății Oltchim, în condițiile directivelor Uniunii Europene.

Planul de reorganizare a fost aprobat de Adunarea creditorilor pe 9 martie 2015 și confirmat de către judecătorul sindic pe 22 aprilie 2015.

De asemenea, în 24 septembrie 2015, Curtea de Apel Pitești a decis respingerea recursurilor declarate de ANAF și Electrica Furnizare împotriva sentinței de confirmare a planului de reorganizare a Oltchim, ca nefondate.

În ședința Adunării creditorilor din 22 august 2016 s-a aprobat solicitarea consorțiului de administratori judiciari de extindere a perioadei de reorganizare a activității societății cu o perioadă de încă un an, conform prevederilor din Legea insolvenței. Astfel, pe 6 martie 2017, Adunarea creditorilor a aprobat modificarea planului de reorganizare, în vederea respectării principiului discontinuității economice, ca urmare a constrângerilor rezultate în urma începerii procedurii de investigare declanșate de Comisia Europeană. Ca principiu general, se modifică înființarea și vânzarea Oltchim cu vânzarea a nouă pachete de active.

În 2017, pe 28 iunie, Tribunalul Vâlcea a confirmat modificarea Planului de reorganizare, Consorțiul de administratori judiciari, împreună cu conducerea societății, au lansat un proces competitiv de vânzare a activelor societății, grupate în mai multe pachete. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor angajate în vederea achiziționării pachetelor de active Oltchim s-a extins de la 26 iunie 2017, la 6 iulie 2017.

Din datele comunicate de către administratorii judiciari și administratorul special...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, că ați depășit cele trei minute...

 
   

Domnul Constantin Ivan:

Obiectivele principale ale derulării procedurii insolvenței declanșată de Oltchim sunt: derularea planului de reorganizare; stabilirea unei proceduri de vânzare; identificarea potențialilor investitori; continuarea activităților și să se maximizeze veniturile, odată cu reducerea costurilor Societății Oltchim.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule deputat?

Vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimate domn - și, credeți-mă, nu am nimic personal cu dumneavoastră -, eu, în interpelare, am pus o întrebare simplă: a fost sesizat Corpul de control în legătură cu afirmațiile de căpușare a Oltchim? Da sau nu?! Dacă da, putem să avem raportul? Bănuiesc că este un document public, totuși.

Mi-ați spus un pomelnic, un istoric al acestei societăți comerciale, doar că eu nu aceasta am cerut. Am pus o întrebare: a fost Corpul de control în verificare acolo? Da sau nu?!

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Constantin Ivan:

Am înțeles.

Procedura de insolvență ne obligă să respectăm niște reguli prestabilite în Legea nr. 85/2006.

Reprezentantul nostru, administratorul special este cel care răspunde de toate problemele legate de reorganizare și de starea în care a fost preluată și dusă în continuare în programul de reorganizare.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Și ultima interpelare pentru care se solicită amânare are ca temă "Tratarea copiilor cu sindrom Down".

Vă mulțumesc încă o dată.

Încheiem astăzi ședința dedicată răspunsurilor orale la interpelări.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,48.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 3 decembrie 2021, 19:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro